Curentul, aprilie 1931 (Anul 4, nr. 1143-1169)
1931-04-01 / nr. 1143
f*PREVEDEREA SOCIETATE ONOmmA ROMANA DE ASIGURARE Strada Nicu Filipescu sp. 21 CAPITAL SOCIAL DEPUN VARSAT LEI 10.000.000 --------------Seria Vlll-a — Cupon No. 40 Cititorii ziarului „Curentul“ cari vor atrange şi trimite admiustraţiei ziarului nostru seria VIII-a de 40 cupoane, vor primi gratuit o polită de asigurare ..Capitalizare’‘ Viaţa populară (cu amortisment cu trageri sorţi) în valoare de lei (OU) a societăţii „PREVEDEREA" care vor participa In mod gratuit la a opta tragere de amortizare nnHiiuiuiauiuumi 1*1 (a uc svsj IliHlUDniiHlIUlS SF. 8HE0RGHE Șl SF. DUMITRU ZILE DE GRIJI $1 CHELTUEU PENTRU CEI CARI N’AU INCA UN CĂMIN PROPRIU jmu meiat Construirp-va casă confortabilă, solidă și eftină prin CASA AUTONOMA A CONSTRUCȚIILOR Institut de Stat, creat In interesul celor care doresc sa albe un adăpost Case de două până la cinci camere de locuit, cu toate dependinţele, parter şi etaj, sau numai parter, potrivit după mijloacele fiecăruia, predate la cheie cu toate instalaţiile de apă, canal şi lumină Plata cu un mic aconto şi restul în 15 ani cu dobândă redusă şi rate lunare, combinate cu asigurarea de viaţă şi incendii pentru liniştea familiei Construcţiile sunt executate de către Societatea inerese italiene Air Evere Calea Victoriei ÎCO care vă stă la dispoziţie pentru informaţiuni şi detaliile necesare . Incidentele de Duminică dintre studenţi şi poliţie Incidentele s’au produs cu ocazia „Cultul Patriei" Asociaţia „Cultul Patriei” a organizat Duminică la ora 4 d. a., comemorarea unei jumătate de veac dela proclamarea Regalităţii române. Adunarea a fost prezidată de d. prof. MARIN ŞTEFANESCU care a trecut In revistă împrejurările istorice de acum 50 de ani. D. prof. I. CATUNEANU a arătat rolul educativ al sărbătoririi. Generaţia dela 1859 se caracterizează — a spus d-sa — printr'o statornică hotărâre şi încredere curată în puterile naţiei. D. gen. I. POPESCU-SANITAR(J. spune că din război naţia românească s’a ales cu mare învăţătură, să aibă încredere în ea şi în Dumnezeu. Evocând pilduitoare scene din vremea marelui război, d-sa afirmă un robust optimism în curajul poporului român. Au mai rostit cuvântări, d-nii col. invalid Virgil Stoenescu şi I. Popescu Botoşani, preşedintele studenţilor”. Seria cuvântărilor a încheiat-o de prof. MARIN ŞTEFANESCU, care a propus publicului o impunătoare manifestaţie în piaţa Palatului Regal 8l®visisis Papiul MANIFESTAŢIA Terminăndu-se seria cuvântărilor, publicul a pornit în massă inspre Palatul Regal, pe strada Franklin. In colt cu calea Victoriei, manifestanţii au fost intâmpinaţi de puternice cordoane de jandarmi, in frunte cu d-nii: Procopie Dumitrescu, locţiitor de prim-procuror; Triteanu, procuror ; col. Călătorescu-Radomi şi Dimiu, comandantul gardienilor publii. Manifestanţii, la întâlnirea cu armata, au intonat Imnul Regal. Intre timp valul mulţimei cântând să meargă la Palat, cordoanele de jandarmi n au mai putut rezista. Au fost chemate imediat puternice echipe de poliţişti, care au înlocuit primele cordoane de jandarmi. Şi aceste cordoane fiind împinse şi gata să cedeze, gardienii au făcut atunci uz de bastoanele de cauciuc. Au fost greu lovite primele şiruri de manifestanţi, care s’au retras, cântând „Pe al nostru steag” şi alte cântece patriotice. Busculada aceasta a durat trei sferturi de oră. Au fost răniţi in timpul învălmăşeiei numeroşi studenţi. Cei mai uşor răniţi au fost pansaţi la farmaciile din apropiere, iar cei msai rrrrv pansaţi Se -•pitaCit? Cartea şi Saltare. LA STATUSA LUS Ml HAI VITEAZUL (Vrmarv din pagina Bl grele la care este supus omul în fiecare moment. Spirit înzestrat cu luciditate, şi simţ de autocritică, a avut intuiţia clarvăzătoare a declinului ineluctabil spre care se îndrepta. Efortul, încordarea susţinută, fuseseră prea uriaşe. O dovedeşte prăbuşirea bruscă din atitudinea nelimitat orgolioasă pe care se ridicase edificiul îndrăzneţei lui vieţi. Primirea noului credo de viaţă simbolizează expresiv oboseala, epuizarea, sleirea forţelor. Giovanni Papini ştia precis că actul convertirii creştine înseamnă propriu zis înmormântarea lui, a adevăratului Papini, care a fost păgân, ateu, omi intr'o permanentă revoltă. Numai aşa se explică explicare verosimilă şi plauzibilă — rezistenţele din partea ultimă a mărturisit Un om sfârşit şi aerul După ce sau retras din fata Pa- resemnat, neîntâlnit înainte, din Stelatului, studenţii au pătruns pe cu- rie şi Cristolevardul /. C. Bretianu, îndreptau-1 (Sfârşitul in numărul viitor) ^ Intrunirei sucâ du-se spre statuia lui ,Mihai Viteazul”. La o mică distanţă, înaintau, prudent, cordoanele de jandarmi. Squarul statuiei a fost inundat de mulţime, iar de pe soclu a vorbit studentul Ştefănescu. La busculadă au fost loviţi avocatul Emilian, studentul Ion Răduleanu şi mai mulţi comisari şi agenţi. Studenţimea a fost şi aci încercuită de jandarmi şi somată să se retragă. Mulţimea a irupt pe str. Edgar Quinet, coborând apoi în fugă spre str. Sărindar. De aici manifestanţii s’au impărţit în două grupuri: unul a plecat spre gara de Nord pentru a conduce pe d. prof. Cătuneanu; celălalt, mai redus, s’a întors pe bu- Uniunei lejuroul Elisabeta, lăsându-i-se libertatea de manifestare. După plecarea d-lui Cătuneanu studenţii cari iau condus la gară, s’au împrăştiat în linişte* In timpul brusculadei petrecute pe strada Sărindar, studentul Ignat Gheorghe, a fost lovit în regiunea frontală cu un corp contondent, alegându-se cu o plagă profundă. El a fost pansat de un intern al salvării.* Dintre studenţii manifestanţi au fost arestaţi studenţii Davidescu şi Urseanu- Citiţi: Mica Publicitate impozit asupra climataritor Ce cuprinde proectul deTege depus Duminica, la Camera legi prin dispoziţiuni asupra martarn şedinţa de Duminica dim. a Adunării deputaţilor, d. VASILE GEORGESCU-Bârlad, deputat da Tumiva, a depus un interesant proiect de lege din iniţiativă parlamentară pentru crearea unui impozit pe celibatari. In expunerea de motive, se invoacă proporţia înspăimântătoare a mortalităţii infantile şi a bolilor sociale ce rod populaţia ţării. De remarcat este că se anunţă, pentru viitor complectarea acestei ART. 1. — Se înfiinţează un impozit special asupra celibatarilor cu destinaţie exclusivă a ajuta şi întreţine: spitale, informerii, dispensării fondate de Stat, judeţ, comună sau particulari, precum şi pentru combaterea boalelor sociale, protejarea maternităţii şi puericulturii. Acest impozit se va vărsa în contul şi la dispoziţia Ministerului Muncii şi Ocrotirilor Sociale, Direcţia Sănătăţii Publice. ART. 2.—Sunt supuşi acestui impozit toţi cei necăsătoriţi, bărbaţi şi femei, de la vârsta de 30 ani, până la 65 ani Împliniţi. Se exceptează: a) membrii clerului, acelor rituri cărora li se interzic căsătoria, deasemeni călugării, călugăriţele şi toţi acei cărora li se impune această obligaţiune prin canoane sau orice dispoziţie legală. b) Marii mutilaţi de războiu. c) Acei cărora codul civil le interzice căsătoria. ART. 3. — Toţi acei prevăzuţi la art. 2 sunt supuși la o taxă fixă de Dăm legi, mai jos cuprinsul acestei celor voluntare sterile. Textul proeesului de lege zabili ca celibatari, după 2 ani de la data hotărârei definitive de divorţ sau a decesului şi sunt impuşi taxelor și impozitelor din această lege. Se exceptează: a) Acei cari au atins vârsta de 60 ani. b) Acei cărora le-a rezultat din căsătorie unul sau mai mulţi copii în viaţă. ART. 8. — Pentru funcţionarii celibatari de Stat, judeţ, comună, Case Autonome şi orice instituţii particulare, societăţi comerciale, deasemenea şi funcţionarii întreprinderilor particulare, taxele și impozitele de mai sus se vor calcula în statele de salar, iar sumele reţinute se vor vărsa pe seama Ministerului Direcţia Sănătății Publice. Impozitele încasate în plus sau în minus se vor rectifica în statele lunei următoare. ART. 9. — Patronii şi şefii instituţiilor de Stat sau particulare sunt' aa) Cei dela 30—35 ani împliniţi vor obligaţi a face declaraţii percepţiilor plăti o taxă de 200 lei pe an. b) cei I!— dela 35—50 ani împliniţi vor plăti o taxă fixă de 500 lei pe an. c) Cei de la 50—65 de ani împliniți vor plăti o taxă de 300 lei pe an. ART. 4. — In afară de această taxă celibatarii vor mai plăti un impozit proportional, egal cu 1/5 parte din impozitul global, la care sunt impuşi prin rolurile de contribuţie directă, începând de la un venit anual de 30.000 lei anual în sus. fiscale ale domiciliului lor în luna ianuarie a fiecărui an pentru toţi celibatarii ce au în serviciu arătând şi situaţia lor materială. ART. 10. — Declaraţiile de celibatari se vor face în cursul lunei iaruarie a fiecărui an, cu aceleaşi ferme şi la aceleaşi oficii ca şi celelalte declaraţii de impunere. ART. 11. — Ministerul Sănătății va îngriji de facerea şi trimiterea formularelor necesare la toate autorilă-ART. 5/— In cazurile când ce- «nd* se de pun dficlaratii de in1' libatarii nu sunt supuşi la nici un venit global dar peste 30 000 Ici anual, baza de impunere va fi după apreciere, având în vedere situaţia socială şi felul său de viaţă, fie că fac excepţie de la legile de impuneri fiscale, fie că au rămas neimpuşi din roare făcută la evaluarea veniturilor. ART. 6. — Acest impozit este anual şi se va incasa integral, iar cei ce se vor căsători în cursul anului, trebue să facă declaraţie la starea civilă a primăriei domiciliului, care le va centraliza şi comunica fiscului, urmând a fi daţi la scădere cu începerea de la 7 ianuarie a anului următor. î Cazul celor văduvi divorţ ART. 7- — Cei rămaşi văduvi prin divorţ sau deces, devin impo prin puneri. ART. 12. — Stabilirea şi urmărirea taxelor şi impozitelor asupra celibatarilor se va face întocmai ca şi asupra celorlalte impozite ale Statului, de aceiaşi agenţi şi după aceleaşi legi şi procedură de urmărire. ART. 13. — Contravenţiile la această lege vor fi constatate de agenţii fiscului de orice grad prin dresare de proces-verbal cu următoarele sancţiuni: a) Celibatarii cu amendă de la 1000—10.000 lei; b) Patronă şi instituţiile care nu vor fi declarat situaţia civilă şi materială a personalului din serviciul lor cu amendă dela 500—5.000. In caz de insolvabilitate, amenzile se vor transforma în închisoare. CURENTUL^jjereeii 1 fbrilie 193 * ROMANIA ! PRIMĂRIA COM. BOTOŞANI Publicaţie . Se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 16 Aprilie 1931, ora 10 dimineaţa, se va ţine în camera acestei primării a II-a licitaţie publică cu oferte închise şi sigilate pentru a se da în antrepriză, furnizarea următoarelor materiale, necesare serviciului stradelor, pentru campania anului mic. — 5000 (cinci mii) bucăţi pavele roşie pentru trotuare. 2. — 4 (patru) vagoane asfalt. 3. —6.000 (şease mii) kgr. Bitum. 4. — 4 (patru) vagoane ciment. 5. — 300 (trei sute) metri cubi, nisip de râu. 6. — 1000 (una mie) metri cubi, nisip de carieră. 7. — 15o0 (una mie cinci sute) metri cubi pietriş de râu. 8. — 600 (şase sute) metri cubi piatră brută. 9. — 300 (trei sute) metri liniari bordură de granit de 15/40. Supra oferte nu sunt admise. Concurenţii pentru a fi admişi la licitaţie vor trebui să îndeplinască următoarele condiţiuni: a) Să fie furnizori recunoscuţi. b) Să aibă firmă înscrisă (proprietarii de carieră dovada de proprietate). c) Să nu fie declaraţi faliţi sau în încetare de plăţi. d) Că toate furniturile făcute anterior la alte administraţii le-au executat în bune condiţiuni şi nu se află în procese de daune cauzate din nepredarea la timp a furniturilor. e) Certificate constatatoare de calitatea furniturei. f) Certificate doveditoare de capacitatea economică. g) Garanţia legală de 5 la sută în bani sau în efecte garantate de Stat asupra valoarei furniturei, consemnată la Administraţia financiară iar recipisa se va depune la licitaţie. Reprezentanţii vor fi însoţiţi de procură legalizată, specială sau generală, din partea caselor respective, care procură va rămâne în original sau in copie, la dosarul licitaţiei. Cadtul de sarcini şi devizele se pot vedea în fiecare zi de lucru la biuroul licitaţiilor al acestei Primării. Toate aceste materiale vor fi predate până la 30 iunie a. c. în punctele ce se vor fixa de serviciul technic comunal şi pe riscul furnizorului Administraţia comunală îşi rezervă dreptul de a majora sau micşora cantităţile de materiale prevăzute mai sus în limita prevederilor budgetare. Dispoziţiunile art. 84 — 110 din legea asupra comptabilităţii publice sunt obligatorii prezentei publicaţiuni. Dată azi 26 Martie 1931. Primar, Grigore Ilisian Secretar. G-l. H. Gh. Vasiliu No. 5602. Duminică la ora 10 dim. a avut loc adunarea generală a Centralei cooperative import-export. Bînca Cenerală Cooperativă era reprezentată prin d-l Cesar Panteniu. Şedinţa o prezidează d. N. V. VARGOLICI, asistat de d-nii Zahir Topor, secretar, Florea Golea şi Nedelea Predescu, scatatori. D. N. V. VARGOLICI, citeşte darea de seamă a gestiunei Din această dare de seamă rezultă că valorificarea producţiei agricole este acţiunea cea mai de seamă a cooperaţiei Aprovizionarea armatei s’a făcut pe bază de mandat, la preţul zilei. Producţia forestieră s'a ocupat mai mult cu lemnele de foc şi s’au făcut tranzacţii ce însumează 1165 vagoane. In avicultură cooperativa centrală a expediat 48 vagoane ouă. S’au constituit 6 cooperative. S’au distribuit apoi maşini agricole in valoare de 44 744.906 lei. Se ceteşte raportul cenzorilor. Discuţie generală Asupra dărei de seamă fac observaţii d-nii MODRIGAN-Lugoj, MIHAILA şi FILIP ILIESCU. D. I. BRATULESCU, răspunde tuturora, spunând că instituţia este intermediară, având rolul a găsi pieţele de desfacere. D-sa arată că aprovizionarea armatei se face in condiţiuni de sacrificiu. Insistă asupra formalismului exagerat, în materie de standardizare, cam de multe ori este un mijloc de sabotare al celor interesaţi PARGUCIUMA, propune a se cere ministerului armatei la aprovizionări cu cereale — comisionul de 2 la sută. Se pune la vot descărcarea consiliului de adiţie şi repartizarea beneficiului. Se procedează prin vot decret şi sunt 24 voturi (unanimitatea) pentru. Se aprobă acordarea sumei de 100 milioane avansuri şi împrumuturi, chiar mai mari, unităţilor cooperative furnizoare de cereale, în urma explicaţiilor d-lui prof. Cesar Parteniu. După explicaţii şi discuţii la care participă d-l Brătulescu, preot Gucianna şi d-l prof. Parteniu se aprobă punctul 9 al ordinei de zi. Votarea proectului de buget Se votează proectul de buget pe 1931 şi apoi se procedează tot prin vot secret la alegerea membrilor eşiţi la sorţi. Au fost aleşi d-nii: Cesar Parteniu, N. Niculescu-Lungu, Radu Popescu şi I. Creţu, consilieri, Marin Piţigoi, Z. Topor şi P. Raţă, cenzori, Dragomirescu, O. Băltăreţu şi Al. Gheorghiu, cenzori-supleanţi D. CEZAR PARTENIU, mulţumeşte pentru mandatul dat D. MLADENATZ, ca reprezentant al Oficiului Naţional, cere ca prin propagandă să fie cuprinse toate regiunile cooperatiste. I. VARUOLICI, mulţumeşte în numele consiliului pentru chibzuinţă şi interesul pus în desbateri.* Şedinţa se ridică la 2 juni. d. a. A apărut niţuiv şi Jurnalul de predilecţie al doamnelor şi domnişoarelor, conţinând modă, literatură, scrisori de dragoste, îngrijirea copiilor, măsuri pentru protecţia femeei, arta culinară, reţetă de bucătărie, vieţile femeilor celebre, cultul frumuseţii, ce trebue să ştie femeia, etc. 36 pagini, fotogravură, 20 lei Activitatea centralei cooperative Adunarea generală de Duminici Cornetul zilei Baloane de săpun ii „Compte-rendu — „Unde-ţi găseşti subiectele, pentru Baloane de Săpun mă întreba, acum câteva zile, o veche prietenă, femeie intre două vârste — una .coaptă“ şi alta „răscoaptă" — mare amatoare de literatură, în genere, şi de literatură*, pirantă, în special. — „Orunde !“ i-am răspuns eu, cu prefăcută modestie. — „Orunde“... e cam exagerat. — ,Ba da, Orunde ! Chiar și în Biblie...“ și eram gata să-i povestesc anecdota cu preotul căruia, lipindui-se filele ceaslovului, a citit poporanilor săi, inbinându-le, două capitole distincte: unul privitor la creaţîunea omului şi altul ta*, corabia lui Noe. Şi astfel credincioşii luară la cunoştinţă, cumcă. ....Şi au făcut D-zeu pre Eva, ca să-i fie Iui soţie... — şi. Întorcând foile cu pricina — ...şi era cătrănită şi pe dinăuntru şi pe dinafară, ca să-i fie omului bîne, într’însa..." Dar amica mea nu-mi dă răgaz să-mi debitez anecdota. — „Pariez*' zice ..că, unde te-oiu duce eu, hai să găsești subiect de Balon..." Eu_de unde să mă gândesc ?*. — mă Incontrez. Baba — li cer scuze pentru termenul acesta — mă suie Intro mașină și Începe să dea indicaţii şoferului: .Dreapta I*. Stânga |... Dreapta /... Stânga /...** Şi oprim... unde credeţi ? La Academia Română!... — „Dracul ma luat!...“ mă gândii eu. Şi urcai scările, foarte deprimat, (îmi aminteam, acum, că era intr'o zi de Vineri şi că Academia finea şedinţă publică“). Când am intrat în sală, şedinţa tocmai începuse.* Spun — în frica lui D-zeu — că m’am cultivat, într'un ceas, mai mult decât într’un an. Am ascultat o conferinţă, extrem de interesantă, a unui adevărat savant. Profesorul G. Marinescu vorbea despre „Constituţia umană, după lucrările şcoalei italiene". 394 m. BUCUREŞTI 13- Muzică instrumentală (plăci de gramofon). 13.30: Informatiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 13.50: Muzică uşoară (plăci de gramofon). 17: Orchestra Luca: Muzică românească. 18.15- D. Horia Oprescu: In ţara lui Wilhelm Tell. 18.30: Orchestra Luca: Muzică românească. 19: D. Plopşor: Mioriţa Oltenească. 19.20: D. prof. N. Iorga; Semănătorul. 19.40- D. Paul Zarifopol: Secolul sceptic şi secolul romantic. 20: Muzică uşoară şi românească (plăci de gramofon). 21. D-na Aura Dumitrescu-canto; Denza: Ochi de fată; Mascagni: Mame non m’ame; E. Oddone: Fa la nane Bambin, cântec popular italian; Gounod; Arie din „Faust"; O. Spirescu: De departe; C. Forumbescu: Frunză verde Mărgărit. 21.30: Orchestra Radio: O oră de muzică daneză; Hartmann : Marşul triumfal al Zeilor; Kublau: Uvertură la „Der Erlenhuger’’; Hartmann: Legenda lui Thrym; Hartmann: Cântec de leagăn. 22: D. C. Gane: O femee fatală — Ana Racoviţă. 22.15: Orchestra Radio: Fini Henriques: Dansul elefanţilor; Lange- Muller: Serenadă; Lanzky: Fantezie de melodii daneze. Gade : In peştera albastră — scenă de balet. 22.45: Informaţiuni. BELGRAD 11.80: Plăci. Cântece naţionale. 12.45: Concert. 16; Plăci. 17.80: Concert vocal 18: Quartetul Maximovici. 19.30: Emisiune în germană. 20; Plăci. 2.50: Concert. BUDAPESTA. 9.15: Concert. 12.05; Concert. 17.30: Plăci. 18.30: Feuil-Vastitatea subiectului şi frumuseţea expunerii mă captivaseră cu totul şi uitasem, ca de moarte, că venisem acolo să-mi ţin un rămăşag, când venerabila mea amică mă aduse la realitate, lovindu-mă cu cotul _,JEl, ce zici ?.*“ — „interesant, foarte interesant!..." — .Jiu! De prinsoarea noastră ! Aşa-i c’ai păţit-o?...“ Eram gata să rrădau bătut — batu-o-ar D-zeu pe buna mea ambră, pentru infermda el idee ! — când d-rul Marinescu, Incheindu-Şi expunerea, anunţă o serie de „proecţiuni" . — „Vom vedea acum, pe acest ecran, o serie de tipuri comparative, de la Apollon de Belvedere până teu* urangutan". Şi, stingând luminile în sală, se pregătea să ni-l arate pe Apollon. Dar nici o zare de lumină nu ţâşni din proector... După un sfert de oră, situaţia era neschimbată. Aparatul refuza, cu încăpăţînare, să funcţioneze. , ,Domnilor“ zise preşedintele, agitând, cu ungest inflex, clopoţelul ,ji de mirare că nu merge, căci, acum două săptămâni, mergea. Trebuie că este ceva la mijlociu.“ (In docta adunare se găseau şi doi specialişti în electricitate, cari însă se menţineau intr'o prudenţă expectativă). , ,Domnilor..." se scuză conferenţiarul. „Vă cer scuze, dar*, nu e vina mea. De altfel lucrul acesta i s’a ’ntâmplat şi maimuţei, din fabula lui La Fontaine, când a vrut să facă, celorlalte dobitoare, o demonstraţie cu lanterna magică, uitase să aprindă lumina..." Eu, jubilam. Imi crescuse inima, cât o pâine dublă. — ,J3i, ai găsit subiect de Balon?...'8 mă Întreabă amica mea, la esire. -tj-1 — „Ba bine că nul..." ? — „Și... cum se cheamă T* 7*T’. — „Compte-rendu-ui unei ședințe publice, la Academie !...“ Geer Patrick RADIO Marţi 31 Martie 1931 leton. 19.30: Concert 21: Concert de orch. 22.30: Emis. în engleză» KATOVICE. 16.25: Plăci. 18.45: Literare 19: Diverse. 19.40: Preem, ştiri. 23: Concert. KOENIGS WUSTERHAUSEN. 10.35: Ştiri. 12: Plăci. 13.30: Ştiri. 14: Plăci din Berlin. 15: Pt. copii. ,lf,45: Pt. tineret. 16: Pt. D-ne. 16,30: Concert din Leipzig. 20: Concert militar. LANGENBERG, 13,05: Concert de amiază. 15,50: Pt. copii. 17: Concert de vecernie. 20,10: Muzică. LONDRA NATIONAL. 17: Sonate. 19,40: Preludii de Debussy. 20,45: Concert militar. 22.40: Muz. de dans. LONDRA REGIONAL, 18,15: Muz. de dans 19,40: Quintetul Parkinton. 22: Concert. 23,30: Muz. de dans. MILANO, 17: Concert. 17.50: Știri 19,20: Știri. Concert. 20,30: Duete. 21.50: Concert simfonic. MUHLACKER, 13.05: Concert de amiază- 16.30: „Sborul lui Lindberg’' Operă muzicală. 17.30: Muz. veche de dans. 19.45: Concert de mandoline. 20.45: „Die Maienkonigen”. Piesă într'un act 21.45: Concert. 23: Concert. MOR.-OSTRAVA. 16.15: Pt copil 16.30: Concert de amiază. 17.45: Compoziţii pentru armonică. 18.25: Trans. din Brno, PRAGA. 11.15: Plăci. 11.35: Pentru D-ne. 12.25: Concert din Brno. 13.15: Bursa. 16: Bursa, Plăci. 16,20: Pt. copii. 16,30: Concert din Pressburg. 17,30: Emis. Germană. 19: Cântece po pulare. 22.20: Plăci. ROMA. 17: Concert vocal şi instrumental. 19: Ştiri 19,50: Plăci. 20.10: Știri. 20.45: Plăci. 21: Trans. unei opere. TOULOUSE, 13.45: Concert. 18.15: Concert simfonic. 18.45: Concert. 19.45: Concert. 20.45: Muz. aleasă. VARȘOVIA, 11.40: Presa, Timpul, Fanfară. 12.10: Plăci. 16.15: Plăci. 17.45: Concert simfonic. 20.30: Concert 22.15: Concert simfonic. miercuri 1 Aprilie 1933 20.25: D-ra Blanche Berner: Lecţie de limba franceză. 21: D. George Cocea-violoncelî Haendel; Sonata în sol minor; Bachî Adagio. Goenz: Scherzo. 21.80: D. T. Teodorescu-Branîşte: Actualităţile săptămânei. 21.45: D-na Sabina Niculescuharpă- Holly: Canţonetă; Holly- Serenadă; Tournier; Dimineaţa, Stu-18: Informaţiuni, meteorul şi semriu de concert; Tournier Suspin (prima audiţie); Tournier: Fetele — preludiu şi dans. 22 15: D. Vasile Filip-violina. Leclair: Sarabande et Tambouin; Saint-Saens: Havanaise; Wieniawsky: Două_mazurci. 22.45: Informaţiuni.. STRAINATATSI BELGRAD. 12.45: Concert. 16: Plăci. 17: Cântece naţionale. 17 30: Concert. 18: Oră rusească. 21 15: Concert de vioară. BUDAPESTA 9.15: Plăci. 12.05 : Concert de orch. 13: Concert de orch. 20: Seară artistică. 21.15: Concert. KATOVICE 15.20: Știri. Diverse. 18.45: Oră literară. 19: Diverse. Știri. 23: Cutia cu scrisori in limba franceză. KOENIGSWUSTERHAUSEN 12 Plăci. 13.30: Știri. 14: Plăci din Berlin. 14.45: Pentru copii. 15.45: Pentru doamne. 16.30: Concert din Handburg 394 m. BUCUREȘTI ÎS. Muzică simfonică (plăci de gramofon). 13.30: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 13.50: Muzică vocală (plăci de gramofon). 17: Orchestra Radio: muzică românească, nai orar. 18.15: D. col. Manolache: Armata factor cultural. 18.30: Orchestra Radio: Catalani: Preludiu la act I din „Edmea‘‘; Offenbach: Fantezie din opera „Povestirile lui Hoffmann"; C. Franck: Paris angelicus — Intermezzo,^ Lortzing: Balet din opera „Stăpân și slugă"; Beethoven: Andante din sonata op. 12 No. 2; Meyer-Helmiind: Șoapte din balevals intermezzo. 19: D. Virgil Veniamin: Naţiune şi federaţiune în Europa spirituală. 19.20: D. Romulus Seişanu: Figuri din gazetăria românească. 19.40: D. prof. G. K. Constantinescu: Industrializarea agriculturii prin creşterea animalelor. 20: D. Ledeanu: E. Curtis Canta pe me; E. Curtis: Tu, ca nun chiagne, Halevy: Arie din „Ebreea’’; Kiriac: Foaie verde lămâită; Popescu: Du-te dor la bade&’n sân.