Curentul, aprilie 1931 (Anul 4, nr. 1143-1169)

1931-04-01 / nr. 1143

f*PREVEDEREA SOCIETATE ONOmmA ROMANA DE ASIGURARE Strada Nicu Filipescu sp. 21 CAPITAL SOCIAL DEPUN VARSAT LEI 10.000.000 --------------­Seria Vlll-a — Cupon No. 40­­ Cititorii ziarului „Curentul“ cari vor atrange şi trimite admiu­straţie­i ziarului nostru seria VIII-a de 40 cupoane, vor primi gratuit o polită de asigurare ..Capitalizare’‘ Viaţa populară (cu amortisment cu trageri sorţi) în valoare de lei (OU) a­ societăţii „PREVEDEREA" care vor participa In mod gratuit la a opta tragere de amortizare nnHiiuiuiauiuumi 1*1 (a uc svsj IliHlUDniiHlIUlS SF. 8HE0RGHE Șl SF. DUMITRU ZILE DE GRIJI $1 CHELTUEU PENTRU CEI CARI N’AU INCA UN CĂMIN PROPRIU jmu meiat Construirp-va casă confortabilă, solidă și eftină prin CASA AUTONOMA A CONSTRUCȚIILOR Institut de Stat, creat In interesul celor care doresc sa albe un adăpost Case de două până la cinci camere de locuit, cu toate dependinţele, parte­r şi etaj, sau numai parter, potrivit după mijloacele fiecăruia, predate la cheie cu toate instalaţiile de apă, canal şi lumină Plata cu un mic aconto şi restul în 15 ani cu dobândă redusă şi rate lunare, combinate cu asigurarea de viaţă şi incendii pentru liniştea familiei Construcţiile sunt executate de către Societatea inerese italiene Air Evere Calea Victoriei ÎCO ca­re vă stă la dispoziţie pentru informaţiuni şi detaliile necesare . Incidentele de Duminică dintre studenţi şi poliţie Incidentele s’au produs cu ocazia „Cultul Patriei" Asociaţia „Cultul Patriei” a orga­nizat Duminică la ora 4 d. a., come­morarea unei jumătate de veac dela proclamarea Regalităţii române. Adunarea a fost prezidată de d. prof. MARIN ŞTEFANESCU care a trecut In revistă împrejurările isto­rice de acum 50 de ani. D. prof. I. CATUNEANU a arătat rolul educativ al sărbătoririi. Gene­raţia dela 1859 se caracterizează — a spus d-sa — printr'o statornică ho­tărâre şi încredere curată în puterile naţiei. D. gen. I. POPESCU-SANITAR(J. spune că din război naţia româneas­că s’a ales cu mare învăţătură, să aibă încredere în ea şi în Dumnezeu. Evocând pilduitoare scene din vre­mea marelui război, d-sa afirmă un robust optimism în curajul poporu­lui român. Au mai rostit cuvântări, d-nii col. invalid Virgil Stoenescu şi I. Pope­­scu Botoşani, preşedintele studenţilor”. Seria cuvântărilor a încheiat-o de prof. MARIN ŞTEFANESCU, care a propus publicului o impunătoare ma­nifestaţie în piaţa Palatului Regal 8l®visisis Papiul MANIFESTAŢIA Terminăndu-se seria cuvântări­lor, publicul a pornit în massă in­spre Palatul Regal, pe strada Fran­klin. In colt cu calea Victoriei, mani­festanţii au fost intâmpinaţi de pu­ternice cordoane de jandarmi, in frunte cu d-nii: Procopie Dumi­­trescu, locţiitor de prim-procuror; Triteanu, procuror ; col. Călătore­­scu-Radom­i şi Dimiu, comandan­tul gardienilor publii. Manifestanţii, la întâlnirea cu ar­mata, au intonat Imnul Regal­. Intre timp valul mulţimei cântând să meargă la Palat, cordoanele de jandarmi n au mai putut rezista. Au fost chemate imediat puternice echi­pe de poliţişti, care au înlocuit pri­mele cordoane de jandarmi. Şi aceste cordoane fiind împinse şi gata să cedeze, gardienii au făcut atunci uz de bastoanele de cauciuc. Au fost greu lovite primele şiruri de manifestanţi, care s’au retras, cân­tând „Pe al nostru steag” şi alte cân­tece patriotice. Busculada aceasta a durat trei sferturi de oră. Au fost răniţi in timpul învălmăşeiei numeroşi stu­denţi. Cei mai uşor răniţi au fost pansaţi la farma­ciile din apropiere, iar cei msai rrrrv pansaţi Se -•pitaCit? Cartea şi Saltare. LA STATUSA LUS Ml HAI VITEAZUL (Vrmarv din pagina Bl grele la care este supus omul în fie­care moment. Spirit înzestrat cu luciditate, şi simţ de autocritică, a avut intuiţia clarvăzătoare a declinului ineluctabil spre care se îndrepta. Efortul, încor­darea susţinută, fuseseră prea uriaşe. O dovedeşte prăbuşirea bruscă din atitudinea nelimitat orgolioasă pe care se ridicase edificiul îndrăzneţei lui vieţi. Primirea noului credo de viaţă simbolizează expresiv oboseala, epuizarea, sleirea forţelor. Giovanni Papini ştia precis că actul convertirii creştine înseamnă propriu zis înmor­mântarea lui, a adevăratului Papini, care a fost păgân, ateu, omi intr'o per­manentă revoltă. Numai aşa se expli­că explica­re verosimilă şi plau­zibilă — rezistenţele din partea ulti­mă a mărturisit Un om sfârşit şi aerul După ce sau retras din fata Pa- resemnat, neîntâlnit înainte, din Ste­­latului, studenţii au pătruns pe cu-­ rie şi Cristo­­levardul /. C. Br­etianu, îndreptau-1 (Sfârşitul in numărul viitor) ^ Intrunirei sucâ­ du-se spre statuia lui ,Mihai­ Vi­teazul”. La o mică distanţă, înaintau, prudent, cordoanele de­ jandarmi. Squarul statuiei a fost inundat de mulţime, iar de pe soclu a vorbit studentul Ştefănescu. La busculadă au fost loviţi avo­catul Emilian, studentul Ion Rădu­­leanu şi mai mulţi comisari şi a­­genţi. Studenţimea a fost şi aci în­cercuită de jandarmi şi somată să se retragă. Mulţimea a irupt pe str. Edgar Quinet, coborând apoi în fugă spre str. Sărindar. De­ aici manifestanţii s’au impăr­­ţit în două grupuri: unul a plecat spre gara de Nord pentru a con­duce pe d. prof. Cătuneanu­; ce­lălalt, mai redus, s’a întors pe bu- Uniunei lejuroul Elisabeta, lăsându-i-se li­bertatea de manifestare. După plecarea d-lui Cătuneanu studenţii cari iau condus la gară, s’au împrăştiat în linişte­­* In timpul brusculadei petrecute pe strada Sărindar, studentul Ignat Gheorghe, a fost lovit în regiunea frontală cu un corp contondent, alegându-se cu o plagă profundă. El a fost pansat de un intern al salvării.* Dintre studenţii manifestanţi au fost arestaţi studenţii Davidescu şi Urseanu- Citiţi: Mica Publicitate impozit asupra climataritor Ce cuprinde proectul deTege depus Duminica, la Camera legi prin dispoziţiuni asupra marta­rn şedinţa de Duminica dim. a Adu­nării deputaţilor, d. VASILE GEOR­­GESCU-Bârlad, deputat da Tumiva, a depus un interesant proiect de lege din iniţiativă parlamentară pentru crearea unui impozit pe celibatari. In expunerea de motive, se invoa­­că proporţia înspăimântătoare a mor­talităţii infantile şi a bolilor sociale ce rod populaţia ţării. De remarcat este că se anunţă, pentru viitor complectarea acestei ART. 1. — Se înfiinţează un impo­zit special asupra celibatarilor cu destinaţie exclusivă a ajuta şi între­ţine: spitale, informerii, dispensării fondate de Stat, judeţ, comună sau particulari, precum şi pentru comba­terea boalelor sociale, protejarea ma­ternităţii şi puericulturii. Acest impozit se va vărsa în con­tul şi la dispoziţia Ministerului Mun­cii şi Ocrotirilor Sociale, Direcţia Să­nătăţii Publice. ART. 2.—Sunt supuşi acestui im­pozit toţi cei necăsătoriţi, bărbaţi şi femei, de la vârsta de 30 ani, până la 65 ani Împliniţi. Se exceptează: a) membrii cleru­lui, acelor rituri cărora li se interzic căsătoria, deasemeni călugării, călu­găriţele şi toţi acei cărora li se impu­­ne această obligaţiune prin canoane sau orice dispoziţie legală. b) Marii mutilaţi de războiu. c) Acei cărora codul civil le interzice căsătoria. ART. 3. — Toţi acei prevăzuţi la art. 2 sunt supuși la o taxă fixă de Dăm legi, mai jos cuprinsul acestei celor voluntare sterile. Textul proeesului de lege zabili ca celibatari, după 2 ani de la data hotărârei definitive de di­vorţ sau a decesului şi sunt impuşi taxelor și impozitelor din această lege. Se exceptează: a) Acei cari au atins vârsta de­ 60 ani. b) Acei cărora le-a rezultat din căsătorie unul sau mai mulţi copii în viaţă. ART. 8. — Pentru funcţionarii ce­libatari de Stat, judeţ, comună, Case Autonome şi orice instituţii particu­lare, societăţi comerciale, deaseme­­nea şi funcţionarii întreprinderilor particulare,­ taxele și impozitele de­ mai sus se vor calcula în statele de­­ salar, iar sumele reţinute se vor văr­­­sa pe seam­a Ministerului Direcţia Să­­nătății Publice. Impozitele încasate în plus sau în minus se vor rectifica în statele lu­­nei următoare. ART. 9. — Patronii şi şefii institu­ţiilor de Stat sau particulare sunt' a­a) Cei dela 30—35 ani împliniţi vor o­bligaţi a face declaraţii percepţiilor plăti o taxă de 200 lei pe an. b) cei I!­— dela 35—50 ani împliniţi vor plăti o taxă fixă de 500 lei pe an. c) Cei de la 50—65 de ani împliniți vor plăti o taxă de 300 lei pe an. ART. 4. — In afară de această taxă celibatarii vor mai plăti un impozit proportional, egal cu 1/5 parte din impozitul global, la care sunt impuşi prin rolurile de contri­buţie directă, începând de la un ve­nit anual de 30.000 lei anual în sus. fiscale ale domiciliului lor în luna ianuarie a fiecărui an pentru toţi ce­libatarii ce au în serviciu arătând şi situaţia lor materială. ART. 10. — Declaraţiile de celiba­tari se vor face în cursul lunei iarua­rie a fiecărui an, cu aceleaşi ferme şi la aceleaşi oficii ca şi celelalte de­claraţii de impunere. ART. 11. — Ministerul Sănătății va îngriji de facerea şi trimiterea for­mularelor necesare la toate autorilă-ART. 5/— In cazurile când ce- «nd* se de pun dficlaratii de in1' libatarii nu sunt supuşi la nici un venit global dar peste 30­ 000 Ici anual, baza de impunere va fi după apreciere, având în vedere situa­ţia socială şi felul său de viaţă, fie că fac excepţie de la legile de impuneri fiscale, fie că au rămas neimpuşi din roare făcută la eva­luarea veniturilor. ART. 6. — Acest impozit este a­­nual şi se va incasa integral, iar cei ce se vor căsători în cursul a­­nului, trebue să facă declaraţie la starea civilă a primăriei domiciliu­lui, care le va centraliza şi comu­nica fiscului, urmând a­ fi daţi la scădere cu începerea de la 7 ianua­rie a anului următor. î Cazul celor văduvi divorţ ART. 7- — Cei rămaşi văduvi prin divorţ sau deces, devin impo­ prin puneri. ART. 12. — Stabilirea şi urmărirea taxelor şi im­pozitelor asupra celibata­rilor se va face întocmai ca şi asupra celorlalte im­pozite ale Statului, de a­­ceiaşi agenţi şi după ace­leaşi legi şi procedură de urmărire. ART. 13. — Contravenţiile la a­­ceastă lege vor fi constatate de a­­genţii fiscului de orice grad prin dresare de proces-verbal cu urmă­toarele sancţiuni: a) Celibatarii cu amendă de la 1000—10.000 lei; b) Patronă şi in­stituţiile care nu vor fi declarat situaţia civilă şi materială a per­sonalului din serviciul lor cu amen­dă dela 500—5.000. In caz de in­solvabilitate, amenzile se vor tran­sforma în închisoare. CURENTUL^jjereei­i 1 fb­rilie 193 * ROMANIA ! PRIMĂRIA COM. BOTOŞANI Publicaţie . Se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 16 Aprilie 1931, ora 10 dimineaţa, se va ţine în camera aces­tei primării a II-a licitaţie publică cu oferte închise şi sigilate pentru a se da în antrepriză, furnizarea următoa­relor materiale, necesare serviciului stradelor, pentru campania anului mi­c. — 5000 (cinci mii) bucăţi pavele roşie pentru trotuare. 2. — 4 (patru) vagoane asfalt. 3. —6.000 (şease mii) kgr. Bitum. 4. — 4 (patru) vagoane ciment. 5. — 300 (trei sute) metri cubi, ni­sip­ de râu. 6. — 1000 (una mie) metri cubi, nisip de carieră. 7. — 15o0 (una mie cinci sute) me­tri cubi pietriş de râu. 8. — 600 (ş­ase sute) metri cubi piatră brută. 9. — 300 (trei sute) metri liniari bordură de granit de 15/40. Supra oferte nu sunt admise. Concurenţii pentru a fi admişi la licitaţie vor trebui să îndeplinască ur­mătoarele condiţiuni: a) Să fie furnizori recunoscuţi. b) Să aibă firmă înscrisă (proprie­tarii de carieră dovada de proprie­tate). c) Să nu fie declaraţi faliţi sau în încetare de plă­ţi. d) Că toate furniturile făcute ante­rior la alte administraţii le-au execu­tat în bune condiţiuni şi nu se află în procese de daune cauzate din nepre­­darea la timp a furniturilor. e) Certificate constatatoare de ca­litatea furniturei. f) Certificate doveditoare de capa­cit­atea economică. g) Garanţia legală de 5 la sută în bani sau în efecte garantate de Stat a­­supra valoarei furniturei, consemnată la Administraţia financiară iar reci­­pisa se va depune la licitaţie. Reprezentanţii vor fi însoţiţi de pro­cură legalizată, specială sau generală, din partea caselor respective, care procură va rămâne în original sau in copie, la dosarul licitaţiei. Cadtul de sarcini şi devizele se pot vedea în fiecare zi de lucru la biu­­roul licitaţiilor al acestei Primării. Toate aceste materiale vor fi pre­date până la 30 iunie a. c. în punc­tele ce se vor fixa de serviciul tech­nic comunal şi pe riscul furnizorului Administraţia comunală îşi rezervă dreptul de a majora sau micşora can­tităţile de materiale prevăzute mai sus în limita prevederilor budgetare. Dispoziţiunile art. 84 — 110 din le­gea asupra comptabilităţii publice sunt obligatorii prezentei publicaţiuni. Dată azi 26 Martie 1931. Primar, Grigore Ilisian Secretar. G-l. H. Gh. Vasiliu No. 5602. Duminică la ora 10 dim. a avut loc adunarea generală a Centralei cooperative import-export. Bî­nca Cenerală Cooperativă era reprezentată prin d-l Cesar Pan­teniu. Şedinţa o prezidează d. N. V. VARGOLICI, asistat de d-nii Zahir Topor, secretar, Florea Go­lea şi Nedelea Predescu, scatatori. D. N. V. VARGOLICI, citeşte darea de seamă a gestiunei Din această dare de seamă rezultă că valorificarea producţiei agricole este acţiunea cea mai de seamă a cooperaţiei Aprovizionarea armatei s’a fă­cut pe bază de mandat, la preţul zilei. Producţia forestieră s'a ocupat mai mult cu lemnele de foc şi s’au făcut tranzacţii ce însumează 1165 vagoane. In avicultură cooperativa centrală a expediat 48 vagoane ouă. S’au constituit 6 cooperative. S’au distribuit apoi maşini agricole in valoare de 44­ 744.906 lei. Se ceteşte raportul cenzorilor. Discuţie generală Asupra dărei de seamă fac ob­servaţii d-nii MODRIGAN-Lugoj, MIHAILA şi FILIP ILIESCU. D. I. BRATULESCU, răspunde tuturora, spunând că instituţia este intermediară, având rolul a găsi pieţele de desfacere. D-sa arată că aprovizionarea armatei se face in condiţiuni de sacrificiu. Insistă asupra formalismului e­­xagerat, în materie de standardi­zare, cam­ de multe ori este un mijloc de sabotare al celor intere­saţi PAR­­GUCIUM­A, propune a se cere ministerului armatei la apro­vizionări cu cereale — comisionul de 2 la sută. Se pune la vot descărcarea con­siliului de adiţie şi repartizarea be­neficiului. Se procedează prin vot decret şi sunt 24 voturi (unanimi­tatea) pentru. Se aprobă acordarea sumei de 100 milioane avansuri şi împrumu­turi, chiar mai mari, unităţilor coo­­perative furnizoare de cereale, în urma explicaţiilor d-lui prof. Cesar Parteniu. După explicaţii şi discuţii la care participă d-l Brătulescu, preot Gucianna şi d-l prof. Parteniu se a­probă punctul 9 al ordinei de zi. Votarea proectului de buget Se votează proectul de buget pe 1931 şi apoi se procedează tot prin vot secret la alegerea mem­brilor eşiţi la sorţi. Au fost aleşi d-nii: Cesar Parte­niu, N. Niculescu-Lungu, Radu Po­pescu şi I. Creţu, consilieri, Marin Piţigoi, Z. Topor şi P. Raţă, cen­zori, Dragomirescu, O. Băltăreţu şi Al. Gheorghiu, cenzori-supleanţi D. CEZAR PARTENIU, mulţu­meşte pentru mandatul dat D. MLADENATZ, ca reprezen­tant al Oficiului Naţional, cere ca prin propagandă să fie cuprinse toate regiunile cooperatiste. I­. VARUOLICI, mulţumeşte în numele consiliului pentru chib­zuinţă şi interesul pus în desba­teri.* Şedinţa se ridică la 2 juni. d. a. A apărut niţui­v şi Jurnalul de predilecţie al doamnelor şi dom­nişoarelor, conţinând modă, literatură, scrisori de dragoste, îngrijirea copiilor, măsuri pentru protecţia femeei, arta culinară, reţetă de bu­cătărie, vieţile femeilor celebre, cultul frumuseţii, ce trebue să ştie femeia, etc. 36 pagini, fotogravură, 20 lei Activitatea centralei cooperative Adunarea generală de Duminici Cornetul zilei Baloane de săpun ii „Compte-rendu — „Unde-ţi găseşti subiectele, pen­tru Baloane de Săpun mă în­treba, acum câteva zile, o veche prie­tenă, femeie intre două vârste — una .coaptă“ şi alta „răscoaptă" — mare amatoare de literatură, în genere, şi de literatură*, pirantă, în special. — „Orunde !“ i-am răspuns eu, cu prefăcută modestie. — „Orunde“... e cam exagerat. — ,Ba da, Orunde ! Chiar și în Biblie...“ și eram gata să-i povestesc anecdota cu preotul căruia, lipindu­­i-se filele ceaslovului, a citit popora­nilor săi, inbinându-le, două capitole distincte: unul privitor la creaţîunea omului şi altul ta*, corabia lui Noe. Şi astfel credincioşii luară la cunoş­tinţă, cumcă. ....Şi au făcut D-zeu pre Eva, ca să-i fie Iui soţie... — şi. Întorcând foile cu pricina — ...şi era cătrănită şi pe dinăuntru şi pe dinafară, ca să-i fie omului bîne, într’însa..." Dar amica mea nu-mi dă răgaz să-mi debitez anecdota. — „Pariez*' zice ..că, unde te-oiu duce eu, h­ai să găsești subiect de Balon..." Eu_de unde să mă gândesc ?*. — mă Incontrez. Baba — li cer scuze pentru termenul acesta — mă suie In­­tro mașină și Începe să dea indica­ţii şoferului: .Dreapta I*. Stânga |... Dreap­ta /... Stânga /...** Şi oprim... unde cre­deţi ? La Academia Română!... — „Dracul ma luat!...“ mă gândii eu. Şi urcai scările, foarte deprimat, (îmi aminteam, acum, că era intr'o zi de Vineri şi că Academia finea şe­dinţă publică“). Când am intrat în sală, şedinţa tocmai începuse.* Spun — în frica lui D-zeu — că m’am cultivat, într'un ceas, mai mult decât într’un an. Am ascultat o con­ferinţă, extrem de interesantă, a unui adevărat savant. Profesorul G. Mari­­nescu vorbea despre „Constituţia u­­mană, după lucrările şcoalei ita­liene". 394 m. BUCUREŞTI 13- Muzică instrumentală (plăci de gramofon). 13.30: Informatiuni,­­ bursa de ce­reale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 13.50: Muzică uşoară (plăci de gramofon). 17: Orchestra Luca: Muzică ro­mânească. 18.15- D. Horia Oprescu: In ţara lui Wilhelm Tell. 18.30: Orchestra Luca: Muzică românească. 19: D. Plopşor: Mioriţa Oltenea­scă. 19.20: D. prof. N. Iorga; Semănă­torul. 19.40- D. Paul Zarifopol: Secolul sceptic şi secolul romantic. 20: Muzică uşoară şi românească (plăci de gramofon). 21. D-na Aura Dumitrescu-can­­to; Denza: Ochi de fată; Mascagni: M­ame non m’ame; E. Oddone: Fa la nane Bambin, cântec popu­lar italian; Gounod; Arie din „Faust"; O. Spirescu: De departe; C. Forumbescu: Frunză verde Măr­gărit. 21.30: Orchestra Radio: O oră de muzică daneză; Hartmann : Mar­şul triumfal al Zeilor; Kublau: U­­vertură la „Der Erlenhuger’’; Hart­mann: Legenda lui Thrym; Hart­mann: Cântec de leagăn. 22: D. C. Gane: O femee fatală — Ana Racoviţă. 22.15: Orchestra Radio: Fini Hen­­riques: Dansu­l elefanţilor; Lange- Muller: Serenadă; Lanzky: Fante­zie de melodii daneze. Gade : In peştera albastră — scenă de balet. 22.45: Informaţiuni. BELGRAD 11.80: Plăci. Cântece naţionale. 12.45: Concert. 16; Plăci. 17.80: Concert vocal 18: Quartetul Maximovici. 19.30: Emisiune în ger­mană. 20; Plăci. 2.50: Concert. BUDAPESTA. 9.15: Concert. 12.05­; Concert. 17.30: Plăci. 18.30: Feuil-Vastitatea subiectului şi frumuseţea expunerii mă captivaseră cu totul şi uitasem, ca de moarte, că venisem a­­colo să-mi ţin un rămăşag, când ve­nerabila mea amică mă aduse la rea­litate, lovindu-mă cu cotul _,JEl, ce zici ?.*“ — „interesant, foarte interesant!..." — .Jiu! De prinsoarea noastră ! Aşa-i c’ai păţit-o?...“ Eram gata să rr­ă­dau bătut — ba­­tu-o-ar D-zeu pe buna mea ambră, pentru infermda el idee ! — când d-rul Marinescu, Incheindu-Şi expu­nerea, anunţă o serie de „proec­­ţiuni" . — „Vom vedea acum, pe acest e­­cran, o serie de tipuri comparative, de la Apollon de Belvedere până teu* urangutan". Şi, stingând luminile în sală, se pregătea să ni-l arate pe Apollon. Dar nici o zare de lumină nu ţâşni din proector... După un sfert de oră, situaţia era neschimbată. Aparatul refuza, cu în­căpăţînare, să funcţioneze. , ,Domnilor“ zise preşedintele, a­­gitând, cu un­­gest inflex, clopoţelul ,ji de mirare că nu merge, căci, acum două săptămâni, mergea. Trebuie că este ceva la mijlociu.“ (In docta adunare se găseau şi doi specialişti în electricitate, cari însă se menţineau intr'o prudenţă expecta­tivă). , ,Domnilor..." se scuză confe­renţiarul. „Vă cer scuze, dar*, nu e vina mea. De altfel lucrul acesta i s’a ’ntâmplat şi maimuţei, din fabula­­ lui La Fontaine, când a vrut să facă,­­ celorlalte dobitoare, o demonstraţie­­ cu lanterna magică, uitase să aprin­­­­dă lumina..." Eu, jubilam. Imi crescuse inima, cât o pâine dublă. — ,J3i, ai găsit subiect de Balon?...'8 mă Întreabă amica mea, la esire. -tj-1 — „Ba bine că nul..." ? — „Și... cum se cheamă T* 7*T’. — „Compte-rendu-ui unei ședințe publice, la Academie !...“ Geer Patrick RADIO Marţi 31 Martie 1931 leton. 19.30: Concert 21: Concert de orch. 22.30: Emis. în engleză» KATOVICE. 16.25: Plăci. 18.45: Literare 19: Diverse. 19.40: Preem, ştiri. 23: Concert. KOENIGS WUSTERHAUSEN. 10.35: Ştiri. 12: Plăci. 13.30: Ştiri. 14: Plăci din Berlin. 15: Pt. copii. ,lf,­45: Pt. tineret. 16: Pt. D-ne. 16,30: Con­cert din Leipzig. 20: Concert militar. LANGENBERG, 13,05: Concert de amiază. 15,50: Pt. copii. 17: Concert de vecernie. 20,10: Muzică. LONDRA NATIONAL. 17: Sonate. 19,40: Preludii de Debussy. 20,45: Concert militar. 22.40: Muz. de dans. LONDRA REGIONAL, 18,15: Muz. de dans 19,40: Quintetul Parkinton. 22: Concert. 23,­30: Muz. de dans. MILANO, 17: Concert. 17.50: Știri 19,20: Știri. Concert. 20,30: Duete. 21.50: Concert simfonic. MUHLACKER, 13.05: Concert de amiază- 16.30: „Sborul lui Lindberg’' Operă muzicală. 17.30: Muz. veche de dans. 19.45: Concert de mandoli­ne. 20.45: „Die Maienkonigen”. Pie­să într'un act 21.45: Concert. 23: Concert. MOR.-OSTRAVA. 16.15: Pt copil 16.30: Concert de amiază. 17.45:­ Compoziţii pentru armonică. 18.25: Trans. din Brno, PRAGA. 11.15: Plăci. 11.35: Pen­tru D-ne. 12.25: Concert din Brno. 13.15: Bursa. 16: Bursa, Plăci. 16,20: Pt. copii. 16,30: Concert din Press­­burg. 17,30: Emis. Germană. 19: Cân­tece po pul­are. 22.20: Plăci. ROMA. 17: Concert vocal şi ins­trumental. 19: Ştiri 19,50: Plăci. 20.10: Știri. 20.45: Plăci. 21: Trans. unei opere. TOULOUSE, 13.45: Concert. 18.15: Concert simfonic. 18.45: Concert. 19.45: Concert. 20.45: Muz. aleasă. VARȘOVIA, 11.40: Presa, Timpul, Fanfară. 12.10: Plăci. 16.15: Plăci. 17.45: Concert simfonic. 20.30: Con­cert 22.15: Concert simfonic. miercuri 1 Aprilie 1933 20.25: D-ra Blanche Berner: Lec­ţie de limba franceză. 21: D. George Cocea-violoncelî Haendel; Sonata în sol minor; Bachî Adagio. Goenz: Scherzo. 21.80: D. T. Teodorescu-Branîşte: Actualităţile săptămânei. 21.45: D-na Sabina Niculescu­­harpă- Holly: Canţonetă; Holly- Se­renadă; Tournier; Dimineaţa, Stu-18: Informaţiuni, meteorul şi sem­­ri­u de concert; Tournier Suspin (pri­ma audiţie); Tournier: Fetele — pre­ludiu şi dans. 22 15: D. Vasile Filip-violina­. Le­­clair: Sarabande et Tambouin; Saint-Saens: Havanaise; Wieniaw­­sky: Două_mazurci. 22.45: Informaţiuni.. STRAINATATSI BELGRAD. 12.45: Concert. 16: Plăci. 17: Cântece naţionale. 17 30: Concert. 18: Oră rusească. 21 15: Concert de vioară. BUDAPESTA 9.15: Plăci. 12.05 : Concert de orch. 13: Concert de orch. 20: Seară artistică. 21.15: Concert. KATOVICE 15.20: Știri. Diverse. 18.45: Oră literară. 19: Diverse. Știri. 23: Cutia cu scrisori in limba franceză. KOENIGSWUSTERHAUSEN 12 Plăci. 13.30: Știri. 14: Plăci din Ber­lin. 14.45: Pentru copii. 15.45: Pen­tru doamne. 16.30: Concert din Hand­burg 394 m. BUCUREȘTI ÎS. Muzică simfonică (plăci de gra­mofon­). 13.30: Informaţiuni, bursa de ce­reale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 13.50: Muzică vocală (plăci de gra­mofon). 17: Orchestra Radio: muzică ro­mânească, nai orar. 18.15: D. col. Manolache: Armata factor cultural. 18.30: Orchestra Radio: Catalani: Preludiu la act I din „Edmea‘‘; Of­fenbach: Fantezie din opera „Poves­tirile lui Hoffmann"; C. Franck: Pa­ris angelicus — Intermezzo­,^ Lor­­tzing: Balet din opera „Stăpân și slugă"; Beethoven: Andante din so­nata op. 12 No. 2; Meyer-Helmiind: Șoapte din bal­e­vals intermezzo. 19: D. Virgil Veniamin: Naţiune şi federaţiune în Europa spirituală. 19.20: D. Romulus Seişanu: Figuri din gazetăria românească. 19.40: D. prof. G. K. Constantines­­cu: Industrializarea agriculturii prin creşterea animalelor. 20: D. Ledeanu: E. Curtis Canta pe me; E. Curtis: Tu, ca nun chiag­­ne­, Halevy: Arie din „Ebreea’’; Ki­­riac: Foaie verde lămâită; Popescu: Du-te dor la bade&’n sân.

Next