Curentul, ianuarie 1932 (Anul 5, nr. 1418-1438)

1932-01-11 / nr. 1418

99PREVEDEREA" SOCIETATE fiCCHimA kOiT.ARA DE ASiGUr&RE Straca meu flllcescu tip. 21 CAPITAL SOCIAL LIE LI UMfLT LII 10.000.000 --------HI-------­Seria XlV-a — Cupon No. 36 A TEfiTIUfiE: Atragem atenţiunea Onoratei noastre clientele asupra noului format al sticlei „D I A N A“ Franzbranntwein care nu este cu nimic mai mici. Este formatul oval dinainte de răsboi la care am revenit, do­­vedit cel mai practic* Rugăm Onor, clienţi a o măsura pentru convingere şi a acorda produsului nostru aceiaş încre­dere fiind singurul Franz­branntwein garantat cu mentol, eficace contra gripei şi orică­rei altfel de răceli Observaţi bine ambalajul, aci reprodus. DÎ&NA FRANZMANNTWEIK w fufftizare Curţii Berci* Sezonul Nunţilor şi Logodnelor Cadouri practice de mare efect totuş eftine, fiind prima sursă, cumpăraţi direct la RENUMITUL DEPOZIT DE FABRICA „Argintărie Pforzheim“ Str. Colţei 6 Furnizorul Curţei Regale specialitate tacâmuri de masă in casete si vitrine styl LARGI ÎNLESNIRI DE PLATA — PROSPECTE LA CERERE ATENŢIUNE îţi ne de preturi ele fabricatele a sa 8 efecte şi candelabre TIMIŞOARA CEL MAI BUN PLACEMENT ESTE UN ARANJAMENT DE LA FABRICA DE MOBILE SZÉKELY & RÉTI 1.­­ TAFSGU MUREŞ, BRAŞOV, BUCUREŞTI, CALEA VICTORIEI 64 V ’ rezistent construite, vândute direct prin sucursală Citiţi Mica Publicitate D UkcKlE rîe cap, nevralgii, gripă, reuminista se vindecă numai prin AntâitevrgSgîe Dr. NANU MUSCEL in cutii originale conţinând 2 buline­ti ca semnătura doctorului VIŢE ALTOITE Port­altoi şi butaşi cu rădâ­nul livrează din soiurile cele mai cunoscute la calitatea cea mai bună garantat soluti autentice: FR. CASPARI, Med.aş, jud Târnava-Mare­­­ata.og gratuit Specialitata „Neuburger" Ne conformăm unei îndreptăţite cerinţe a cititorilor noştri. Ţinând seama de valul de oftenire am ho­tărât unificarea tuturor preţurilor ro­­manelor noastre în fascicole­ Deci: Toate aceste romane ale noastre vor costa, cu începere de azi, 2 lei in loc de 3 Iei fascicula. Editura Ig. Hertz. Calea Victoriei 5. HAOIO Duminică 10 Ianuarie 1932 BUCUREŞTI Program pentru muncitori 10.40: D. prof. dr. I. Cantacuzino, ministrul muncii şi sănătăţii: Ocro­tirea muncitorului. XI: D. Em. Bucuţa: Cronică mun­citorească. 11.15: D. N. Batzaria: Ora copiilor. 11.30: Preotul Nae Popescu, secretar general la ministerul instrucţiei: Lectură religioasă. 11.45: Corul Bis. Popa Chiţu sub conducerea d-lui Radu Botez: Mu­zică religioasă. 12: Orchestra radio: Concert mati­nal. 13: Muzică variată (plăci de gra­mofon. 13.45: Informaţiuni şi semnal orar. 14: Muzică, uşcoară (plăci de gramo­fon). Program pentru săteni 17: D. G. D. Mugur: Pentru săteni. 17.15: D-nii Bugeanu şi Constantin armonică şi clarinet: Muzică româ­nească. 17.30: D. N. Cornăţeanu: Deschide­rea socotelilor unui nou an agricol. 17.45: D-na Maria Mohor: Poezii populare. 18: Orchestra Jean Marcu: Muzică uşoară şi românească. 19: Informaţiuni, meteorul şi sem­nal orar. 19.10: Orchestra Jean Marcu: con­tinuarea concertului. 20: Cronică. 20.20: D. Dr. V. Voiculescu: Scarla­tina. 20.40: Muzică românească (plăci de gramofon). 21. Transmisie din studio: Fetiţa olandeză operetă in 3 acte de Kal­man. Distribuţia: Prinţesa Iud­a d-na Nina Botty, Elly, dama de o­­noare d-na Marilena Brâneşti, Prin­ţul Paul d. G. Baldovin, Stertzel d. Ladislau Grof, Von Stopp, d. S. Glu­­gariu. Conducerea muzicală de Leo Blum. La sfârşitul operetei Poşta a­­matorilor. STREINATATEA MÜHLACKER. 8: Concert. 11: Serviciu religios catolic. 14: Actua­lităţi. 14.15: Emil Hess citeşte. 14.45: Arnold Bronen citeşte. 15.15: Serba­re patriotică şvabă. 16: Pentru ti­neret. 19: Lectură, ştiri sportive. 19.45: Trans, de la biserica Martin din Freiburg. 20.30: Nicolai Lopatni­­koff cântă. 21.15: Cântecul dragos­tei operetă. 24.15: Ştiri sportive. 24.35: Ia trandafiri roşii, ora şlagă­relor. BRUXELLES. 14.45: Concert. 18 : Concert. 19: Concert. 20.15: Canse­­rie religioasă. 20.30: Jurnal vorbit. 21: Concert. 22: Cântece Flamande. 22.30: Selecţiuni din „Tannhauser“. 23: Jurnal vorbit. MILANO. 11.15: Jurnalul radio. 11.30: Conf. 11.50: Muzică religioa­să. 12.15: Plăci. 13.30: Muzică va­riată. 14: Semnal orar, comunicate. 17: Ştiri sportive. 17.10: Concert. 18.40: Muzică de dans. Jurnalul ra­dio, ştiri sportive. 19.45: Feuilleton. 20.05: Plăci. 20.25: Comunicate. 21: Semnal orar, comunicate, jurnalul radio, ştiri sportive. 22: Trans, de la operă. VIENA. 10.30: Concert coral. 11.30: Conf. 12.30: Concert distrac­tiv. 13.30: Margareta (Faust) la plăci. 16: Ora, meteorul, ştiri. 16.05: Documentele secolului. 16.30: Con­cert. 18.35: Concert. 19.35: La curţile prinţilor javanezi. 20.05: Ora, me­teorul, sport. 20.15: Klaus Mann din propriele-i opere. 20.45: Concert BUDAPESTA. 10: Jurnal vorbit lecţii de fizică. 11: Audiţie catolică. 12.15: Audiţie protestantă. 16: Plăci. 16.45: Arii şi dansuri ungare. 18: Concert. 19: Radio-reportaje. Con­cert. 21.15: Concert. 22: Concert. VARŞOVIA. 13.15: Matineu sim­fonic. 15: Conf. 15.20: Muzică. 10: Muzică. 17.20: Plăci. 18.15 Conf. 18.45: Concert. 19.40: Cântece de Chopin. 20: Diverse. 20.25: Plăci. 21.15: Concert popular. 23.10: Con­cert. 23.45: Ini. sportive. 24: Muzică de dans. Nu ştiu cu Ce picior o fi călcat Va­­leriu Bursuc — zis „Tudose Ţurcu­­liţă”, zis „Jimbla" i­eşind pe uşă, ca să se ducă la „patronul” amicului său Vasilică Tombulache ; dar m’aş prinde rămăşag că n'a călcat cu drep­tul... Când a ajuns la Tombulache, casa era diat de musafiri. Gazda l-a luat de braţ şi l-a recomandat, colectiv, oaspeţilor adunaţi in salon : — D-l Valeriu Bursuc, sub-şef la percepţie... . O atmosferă glacială urmă, ime­diat, acestei prezentări. Toată lumea t­lecă ochii in jos, ca in fata unui bolnav pe care doctorul său curant l-ar recomanda in chipul următor : __ D-l... cutare bolnav de râe... iar Gică Frumuşelu — băiat ex­trem de drăguţ şi gazetar de mare ta­lent __ care făcea clrte unei cuco­niţe, explicăndu-i confidenţial meca­nismul ..rotativei", traduse sentimen­tul general, elaborând între buze un ..brrr!...” sonor, care imita admira­bil sunetul unei tobe in mâna unui a­­gent al fiscului... — Nenea Valeriu e de-ai noştri.» Se grăbi să adauge amfitrionul in chip de... circumstanţă atenuantă. Dar nici o mutră, in tot salonul, nu se destinse într’un zâmbet amabil. (Prea erau fripţi, cu toţii, de cataplazmele fiscale)„. Inline, după o serie de aperitive pu­ţuici cu măsline, spumă de drojdie cu „fileuri de anehois” şi mastică de tip cu felioare de salam şi de ghiu­den­e servite la faţa locului, au tre­cut cu toţii în sufragerie... Peste două ceasuri, erau toţi­, o apă şi-un pământ. Vorbeau tare, râ­deau cu sgomot şi se bombardau, re­ciproc, cu cocoloşi de pâine. Gică Frumuşelu prinsese limbă, cum se zice. Le povesti o mulţime de întâmplări interesante, din viaţa lui de gazetar, spre marele haz al ce­lor de faţă. Singur „perceptorul’’ părea că în­ghiţise un baston. Stătea cuminte pe scaunul lui şi înghiţea îmbucăturile de mâncare şi paharele de vin, cu gravitatea cu care ar fi procedat la o „executare silită’... — A propos, zise gazetarul la un moment dat, enervat de manierele lui. A propos, să vă spun una bună ! Alaltăeri mă duc la percep­ţie, să-mi plătesc un rest de „global” pe anul trecut... Percepţia eră plină de omenire. Stau e­i ce stau şi, fiind'hâ eram grăbit, mă dau cu binişorul pe lângă un agent de ăla, de percepţie . — Am, zic, un rest de plată, pe 930. Nu vrei d-ta să-mi aranjezi chestia asta­­». El se uită lung la mine .* însemnătatea concursului pentru monumentul infanteriei, a atras luarea aminte a întregei prese şi ne bucură că de astădată, unanimita­tea opiniilor confirmă temeinicia campaniei noastre dela primul şi dela al doilea concurs, când numai noi ne-am ridicat pentru a împie­deca să se mai înalţe în Capitală incă un monument desonorant pen­tru memoria eroilor de războiu. Ne mărginim să reproducem câ­teva din ac^te opinii. Astfel, NEAMUL ROMANESC scrie : „Aşteptăm cu nerăbdare rezulta­tul acestui concurs, Întrucât la ce­lelalte două precedente — care s’au casat — s’au produs foarte regreta­bile eroii de apreciere. De data aceasta Întârzierea sen­tinţei juriului ne bucură, căci ea do­vedeşte că s’a renunţat în sfârşit la cercetarea sumară a machetelor. Ju­riul actual e conştient de răspun­derea sa faţă de prosperitate şi faţă de memoria sacră a sufletelor eroice care s’au jertfit pentru a­­părarea şi izbândirea Patriei. De altfel, acum opinia publică e mai liniştită căci contează pe ma­rea autoritate morală şi artistică a d-lui prim ministru profesor Iorga care desigur că va avea cuvântul decisiv în această chestiune, ca pre­şedinte al comisiunei „Cercetând de aproape machetele expuse am constatat cu mult regret că cei mai mulţi dintre concurenţi arată o desăvârşită necunoaştere a celor mai elementare noţiuni de plastică monumentală, recurg la fantazia lor slabă şi improvizează siluete, după parerea noastră insu­ficiente. Să uităm absolut că reali­zările din acest dificil domeniu al sculpturii sunt destinate prin­ aeru­­lui şi eternităţii. Monumentalitatea distonează cu tendinţele spre dul­cegărie şi mărunţişuri. Ea are legile ei bine definite ce nu pot fi călcate in picioare. Un monument aşezat în mijlocul unei pieţi publice trebue ca, privit dun orice parte, să ne dea impresia de construcţie solidă, de unitate sta­tică şi masivă; fără silueta precisa el s’ar pierde in massa clădirilor în­conjurătoare şi s’ar topi In plin­­aer”. „Artistul care întruneşte însă — după părerea noastră — calităţile de teclmnică cerute este O. Han care expune trei machete, trei variante bine studiate ale aceleaşi teme, o dovadă a bogatelor resurse artisti­ce ale vigurosului artist» __ Se poate!... zice. Pentru oa­meni cumsecade, ce nu se poate Eu am priceput aluzia, i-am dat banii, mi-a adus chitanţa şi, când i-am strâns mâna ca să-l mulţumesc, i-am strecurat în palmă două sute de lei. Inchipuiţi-vă şi d-voastri , şi dai bacşiş, ca să-ţi primească impo­zitul !... Toţi, de la masă, au Început si râdă. Dar Bursuc, de colo : — Ai scăpat eftin zice. Eu, fără cinci sutare nu mă mulţumeam Lumea a rămas cu gura căscata. Iar gazda, in gândul lui : _ Lasă că ţi-o fac eu!... zice. Şi cheiul merge înainte... La un moment dat, amfitrionul se aproprie de perceptor. — Nene Valeriu, zice, mi se pare c’ai dat de dracul». __ Adică... cum . — Tânărul ăla, de coto, e gazetar şi are gând să te dea la ziar... __ Ești copil ?... — Să mor! L-am văzut eu, când ti-a însemnat numele pe o bucată de hârtie... Din clipa aceia, perceptorului i-a pierit tot cheiul. Spre ziuă, își luă prietenul deoparte : __ Mă, Vasilică, cum am face să a­ranjăm lucrurile — Ce, știu și eu ? Atinge-1 și d-ta, cu ceva». __ Păi.» n’am la mine, decât vreo cinci sutare.» — Puţin, foarte puţin! Fără două mii, cel puţin, nici nu poţi să stai de vorbi cu el.» — Ce-i de făcut ? Să mă reped până acasă.» — Repede-te şi vino cu banii. Până atunci, eu îl ţin de vorbă, să nu plece». Perceptorul eşi pe uşă, ca din puş­că- In urma lui, nenea Vasilică po­vesti, celorlalţi, toată istoria. — Nu prea cred «.» zise gazetarul. Am văzut eu multe, in viaţa mea, dar praf de pe tobă şi lână de pe broască, n’am văzut încă». $i totuş, peste o jumătate de ceas, perceptorul ii strecura, discret, două bancnote albastre. Gică trimese cu complicitatea gazdei, să se aducă şase sticle de şampanie şi, ciocnind cu generosul donator, îi ţinu urmă­torul toast : « Nene Valeriu, să trăeşti, că eşti băiat dulce! Nu că eşti», perceptor, dar eşti dulce!». Şi fără nici o explicaţie l­a­spre hazul tuturor şi spre nedumerirea bietului Valeriu — ridică paharul în sus . — Trăiască minunea secolului. Trăiască mâna de pe broască!... Geer Patrick Macheta No. 1 înfăţişează doi soldaţi, ce păşesc cu neinfrânată e­­nergie, purtând cu mândrie steagul, simbolul sfânt al Patriei, pentru care luptă cu indârjire fanatică cei trei soldaţi de pe cealaltă parte a soclului. Aceste două grupuri, plasticizând cu o elocvenţă uimitoare acţiunea convergentă se îmbină perfect cu soclul de o arhitectură sopra şi măreaţă. Macheta No. 2 prezintă diferite grupuri de soldaţi în momentul lup­tei; unii agresivi, alţii aruncând eranate, alţii minunat expresivi, au descoperit cu ochi crunţi pe duş­man, în vârful soclului o satuie gran­dioasă a „Victoriei” care întruchi­pează gândul de fiecare clipă al luptătorilor”. „E adevărat că bronzul se pre­tează minunat la reprezentarea miş­carii şi expresiei complexe. Totuşi trebuie să recunoaştem că numai un artist excepţional dotat poate să fixeze monumental mişcarea, viaţa şi vigoarea forţelor vii, ce orches­trează ansamblul compoziţiei”. In DIMINEAŢA : „Personal am rămas in mod deo­sebit impresionat de calitatea ma­­chetelor prezentate si semnate O. Han si H. Theodoru. In primul loc, machetele au cali­tatea monumentală ce se cere lu­crărilor sculpturale de mare dimen­siune. Această calitate nu este de­terminată de manmea monumentu­lui: ea este resultanta unui ansam­blu constructiv de mare simplici­tate. Numai simplicitatea poate fi impresionantă, fiindcă simplicita­tea e gravă, impunătoare. Ceea ce nu este simplu și e totuşi de mare di­mensiune, nu poate fi decât bom­bastic sau, in cazul cel mai bun, decorativ in sens monumental. Or­namentul singur, deşi este vorba de o piaţă publică, nu este suficient, in cazul Monumentului Infanteriei. Măreţia impunătoare e calitatea primară cerută. Când acest lucru rezultă in mod fericit cum este ca­zul machetelor d-lor O. Han şi H. Theodora, unde calitatea monumeri­talâ şi cerinţa decorativului urba­nistic, problema monun­entului pu­blic este virtual rezolvată. O altă calitate a acestui proiect este caracterul de echilibru stabil. Prin el monumentul se integrează mediului urban arhitectural. Renun­ţarea la ideia dinamismului intrat in mişcările figurilor şi mai ales în concepţia întregului monument, dă acestuia rolul de centru de gravita­te in mişcarea generală de care e animată piaţa publică. Astfel câ-i putem contempla în linişte nestingheriţi de forfotirea dimprejur a mulţimei". In DREPTATEA : „Din puţinele excepţii ce am gă­sit, intre lucrările concursului deose­bim o serie de machete prezintate sub numele O. Han şi Horia Teo­dora. Să încercăm chiar printr’o su­mară descripţie a machetelor să dăm o ideie de impresionabilă sim­plitate cu cari sunt înfăţişate de către sculptor faptele de arme, ar fi imposibil. Cele trei machete se deosebesc de cele ale concurenţilor prin exacta cunoaştere a genului e­­locvent şi determinat, fie că repre­zintă pe aruncătorii de granate, fie în grup ce inaintează liniştit la a­­t­ac, implacabil prin hotărâre, fie la pândă, în recunoaştere, fie că duc steagul biruinţii prin gloata nevă­zută a vrăjmaşului. Toate mişcările au ritmul natural impus de natura faptului împlinit sau de îndeplinit. Toate fiburile au ţinuta sobră şi or­donată de par executate sub as­cultarea chiar a comandei”. In ÎNDREPTAREA : „Dar machetele, cari, după pă­­rerea noastră, îndeplinesc mai bine aceste condiţiuni, sunt machetele ce poartă semnăturile O. Han şi Horia Teodora. In aceste machete, fericita conlu­crare a arhitectului, cu sculptorul, are alt sens decât numai acela de a furniza sculptorului un soclu pentru sculptura sa. Liniile de compoziţie ale figurilor găsesc pretutindeni corespondenţe in piedestal, formând un tot omogen şi arhitectural, ast­fel că tot monumentul se aşeaza nestingherit şi deloc supărător, in cadrul arhitectonic al pieţii, de ale cărei linii şi caracter, vădit că sa ţinut seama de către autori. Mai a­­les macneta No. 1, îndeplineşte a­­c­este condiţiuni. In mod excepţio­nal, căci tot monumentul are o În­făţişare de liniştită majestate, cu toate că figurile sunt ritmic anima­te, prin reţinerea elanului de miş­­­care, de către o bărbăteasca vigoa­re şi voinţă, ce este întipărită figu­rilor. Felicităm pe autorii proeolului, exprimându-le recunoştinţa noas­tră, pentru unica plăcere ce ne-a ORT.: Sf. Martir Grigore, episcopul Nisiei (Nisului). CAT.: Sf. Agaton Popa. ISR.: 2 Scvat 5692. MUS.: 1 Ramazan 1350, începutul postului cel mare. TEATRE OPERA ROMANA, matineu ora 2,30 „Cavaleria rusticană” şi „Paia­ţe”; seara ora 8,30: „Seara Ma­re” şi „Zâna Păpuşilor”. NAŢIONAL, matineu ora 2,30: „A­­zilul de noapte”; seara ora 8,30- „Maman Colibri”. REGINA MARIA, mat. ora 9: „O gaură în perete”; seara ora 9: „Bourrachon”. VENTURA, mat. ora 3: „Furtul de bijuterii”; seara ora 9: „Furtul de bijuterii”. MAJESTIC, matineu or 3,15: „Ca 'n vremuri bune”; seara ora 9,15: „Ca ’n vremuri bune”. ALHAMBRA, mat. ora 3,15: „Bon­­soir Alhambra”; seara ora 9,15 : „Alhambra petrece”. CINEMATOGRAFE CAPITOL: „Meine cousine aus Warschau“, versiune germană cu Liane Haul, Tara Birell, Szőke Szakáll, Karl Hussar Puffy, Hugo Fischer Koppe. TRIANON : „Liebeskommando“ (Domnişoara ofiţer) cu Dolly Haas, Gustav Fröhlich, Tibor v. Halmr.y, Marceil Wittrich. SELECT: „Inspiraţie“ cu Greta Garbo, Lewis Stone şi Robert Montgomery. REGAL: „Congresul dansează“ cu Lilian Harvey, Willy Fritsch, Conrad Veidt şi Lil Dagover. Rio: „Ben-Hur“ cu Ramon Novaro VOX: „Trader Horn“. ROXY: ,„Ma cousine de Varsó vie“ versiune franceză cu Elvira Po­pescu, André Roanne, Madeleine Lambert, Silvette Filiacier, Gus­tave Gailet, Pierre Noyelle. FEMINA: „Doily macht Karriere“, cu Dolly Haas, Oskar Kariweiss, Alfred Abel, Curt Geron. BULEVARD PALACE : „Inspiraţie” cu Greta Gaxbo, Lewis stone şi Robert Montgomery. FORUM: „Totul pentru un sărut”, cu José Mojica. OMNIA: „Fraţii Karamazoff” cu Fritz Koertner şi Ana Sten. UDO: „Numai tu“ („Nur Du”). A. K. P. A. EPISCOPIEI: „Marocco” cântat şi vorbit cu Marlene Die­trich, Adolphe Menjou şi Garry Cooper. A. K. P. A. FRANKLIN: „Fantoma de la Luvru“ (Belphegor) cu René Navarre, Elvire Vautier, etc. TERRA: Premieră Gary Cooper, Richard Arien, Mary Brian in „Spânzurătorile din Pampas”, o complectare. Trupa de reviste Lică Rădulescu. VOLTA BUZEŞTI: „Stan şi Bran” condamnaţi la S­ani, banda ve­sele şi Jurnal, procurat prin opera lor, ce­va d­e podoabă a Capitalei”. In LUPTA : „Dintre machetele prezentate, ne-am oprit cu mare Interes la cele semnate O. Han și H. Teodora, ce au prezentat trei machete împreu­na cu studiile mărite a unor gru­puri ce sunt la machete și totodată o statuie a Victoriei, mult mai mar­e decât manmea naturala Credem că cea mai reuşită ma­chetă No. 1, având ca motiv princi­pal „Doi Stegari’ ducând steagul biruinţei în contra duşmanului, are in mişcarea lor un nun natural şi o măreţie a faptului ce sunt sortiţi să-l înfăptuiască. O ţinuta sobră, ordonată de o forţă Interioară. Ni­mic forţat, nimic fals sau teatral, totul natural şi de o deplină caden­ţă militară. O ţinuta nuhtăreascâ im­pregnantă de un elan eroic, sculptorul a ştiut să caracterizeze figurile acestor soldaţi, sintetizând f­ugurile acestor soldaţi, sintetizând tigri opresive de ţărani romani, pană la o tipizare clasică'' In RAMPA­­ .Dar mai impresionante decât. mate sunt fără Îndoială machetele semnate O. Han. Sunt in total trei machete însoţite de figuri partiale executate in mărimea originală. Pentru acelaş subiect sculptorul a găsit trei soluţii. La noi faptul este pur şi simplu extraordinar. El ap­­a■eaeste marile resurse ale unui ta­­lent ce a aprofundat subiectul cu aceiaşi intensitate cu care Emines­­cu a scris variantele cunoscutei lui poezii: „Mai am un singur dor” sau cu care muzicanţii care în artă sunt „inspiraţii” prin excelenţă, îşi scriu variaţiunile pe aceiaşi temă muzicală. Nu este o apropiere ha­zardată, fiindcă marile opere sculp­­t­urale sunt punt de ritm de ritmul irezistibilului avânt bărbătesc disci­plinat, fiindcă eroii glorificaţi sunt fundaţii Patriei ce duc la isbândă steagul, simbol-ul datoriei către Ţa­ra şi Tron, ca în machete No. 1. Steagul e purtat şi ridicat In sus de către doi soldaţi ce păşesc cu a­­celaş pas, cu acelaş gând irezistibil ca fatalitatea ce nu cunoaşte împo­trivire in drumul spre ţelul final: isbânda. Pentru această isbândă pe partea cealaltă a socului, trei sol­daţi luptă cu aceeaşi hotărâre şi cu acelaş sentiment, strânşi intima bloc ca de granit”. MARNA: „Trotuarul“ cu H. George şi revistă. ROMA: „Aventurierul blestemat“ cu Barbara la Marr şi „Pentru cinste şi dreptate“. DICHIU: „Aghiotantul prinţesei* cu Lawrence Tibett: „Stan şi Bran gripaţi“. SPLENDID: „spaima garnizoanei­cu Bressart şi o completare. AMERICAN: „Fata pădurarului” cu Oscar Karlweiss şi Irene P­ichy­ger şi Jurnal Fox. LIRA: „Melodia Slavei“ cu copila? minune şi Jurnal Fox. TOMIS: „Misterul continentului săl­batic”. Jurnal şi completare. LUCIFER: „escadrila morţii“ şi „Degradarea maiorului Vărzaru”, KAmovA: „Fiica «n&goutuuv ca Anna May Wong, Sessue Haya­­kawa şi Warner Olana. CERCUL SUBOFIŢERILOR: „Ne­­norocirile vin de la femei“, o com­pletare şi „Degradarea maiorului Vărzaru“, ILEANA (Obor) : „Renegaţii“ şi „Stan şi Bran gripaţi“. LEONARD: „Femeia rea” cu Wil­liam Coler şi Alma Benett şi o comedie. MACEDONIA-TEI: Fred Thomson, Stan şi Bran la Cabaret. Degra­darea Maiorului Vărzaru. FILANTROPIA: „Martirii dragos­tei“ cu Olga Tschekova şi Hans Stüwe şi o complectare. BARCELONA: „Arena însângerată*­ şi „Rango“ artişti şi „Degradarea maiorului Vărzaru“, cadran Conferinţa la radio a păr. G. Galac­tion Astăzi, ora 7.10 seara, părintele Fiata­­Galaction va ţine la Radio o conferinţă despre „Literatura e­­braică redivivă”, iar la 7:20 poe­tul şi dramaturgul ebraic Natban Bistritzky va vorbi despre „Evo­­luţia literaturei ebraice contimpo­rane“. Academia Română co­memorează pe mem­brii săi dispăruţi Academia Română a ţinut şedin­ţă intimă Vineri, 8 ianuarie curent, la ora 3 d. a. D. prof. I. Bianu, preşedintele A­­cademiei, a evocat în termeni miş­caţi memoria iluştrilor bărbaţi re­cent dispăruţi Iacob C. Negruzzi, membru activ, Const. Hamangiu şi­­­ P. S. S. Episcopul Iacov al Hu­şilor, membri onorari, arătând în­semnătatea acestor pierderi pentru ţară şi pentru Academie, intrându-se apoi în ordinea de zi, s’au prezentat diverse publica­­tiuni primite pentru biblioteca A­­fta derutei Cititorii ziarului „Clientul" iar voi strânge şi trimite Societat de asigurare «Prevederea^, str. Nicu Filipescu 21, 40 cupoane, vor primi gratuit o poliţa de asigurare „Capitalizare“ Viaţa populara (cu amortis­­me la sorţi) in valoare de lei 21.000 a societăţi „PRIeVEDEREA“ cu care vor participa în mod gratuit la a 14-a tragere de amortizare Citiţi MicaPublicitate DIRECTIUNEA TEATRULUI MAXIM ZIG-ZAG STR. OTETELESANU S — Tel 385136 IN VEDEREA INCEPEREI CARNAVALULUI, PRESINTA PE LUNA IANUARIE SENZATIONALUL PROGRAM ARTISTIC IN FRONTE CU: OSSY ROND JE AND 4*Ajjk­*JER*£... FORMIDABILA ATRACTIUNE MONDIALA!! ! REVELATE PENTRU BUCURESTINI IN­­ VOIFLEURY EXTRAORDINARA SUBRETA FRANCEZA DE LA FOLIES BERGERES IN CELE MAI NOI CREATIUNI PARIZIENE JN£S DOLLIN »ITA ALI^AVhfA I LUCIE da WALL Je la Rouad­tertheater-Wies Seia Alcazar «.adrid De la Scria cerlin­î ? ! I Dansuri spac.dla-argent.n0 I ? ? I! IN REPREZENTATIE N S T fc* O JE Cunoscutul comic de la Teatr. Cărăbuş JONNY MIREA RENUMITUL COMPOZITOR in noul sa­u repertoar Programul compleetat cu noi numare da atracţie CLU­B­UL »LvLU.-'A-iUt/a I Zr.-.nAAL«! 4aG­&AO | Azi orele 5 ■ 8 Select ceai artistic dansant cu program Carnetul zilei B­aloane de săpun Lina de pe broasca Presa ş! monumentul Infanteriei ELLY ROMAN — S'D BARTON cis orchestra si şi CHRISTIAN O SEARA PLĂCUTĂ la „Râcaru“ — Gr.wlţai 84 C alendar Duminică la Ianuarie 1932 va procura­ ­. CURENTUL Luni f­ Ianuarie 1932 *4* ■A 1 '

Next