Curentul, ianuarie 1932 (Anul 5, nr. 1418-1438)
1932-01-11 / nr. 1418
99PREVEDEREA" SOCIETATE fiCCHimA kOiT.ARA DE ASiGUr&RE Straca meu flllcescu tip. 21 CAPITAL SOCIAL LIE LI UMfLT LII 10.000.000 --------HI-------Seria XlV-a — Cupon No. 36 A TEfiTIUfiE: Atragem atenţiunea Onoratei noastre clientele asupra noului format al sticlei „D I A N A“ Franzbranntwein care nu este cu nimic mai mici. Este formatul oval dinainte de răsboi la care am revenit, dovedit cel mai practic* Rugăm Onor, clienţi a o măsura pentru convingere şi a acorda produsului nostru aceiaş încredere fiind singurul Franzbranntwein garantat cu mentol, eficace contra gripei şi oricărei altfel de răceli Observaţi bine ambalajul, aci reprodus. DÎ&NA FRANZMANNTWEIK w fufftizare Curţii Berci* Sezonul Nunţilor şi Logodnelor Cadouri practice de mare efect totuş eftine, fiind prima sursă, cumpăraţi direct la RENUMITUL DEPOZIT DE FABRICA „Argintărie Pforzheim“ Str. Colţei 6 Furnizorul Curţei Regale specialitate tacâmuri de masă in casete si vitrine styl LARGI ÎNLESNIRI DE PLATA — PROSPECTE LA CERERE ATENŢIUNE îţi ne de preturi ele fabricatele a sa 8 efecte şi candelabre TIMIŞOARA CEL MAI BUN PLACEMENT ESTE UN ARANJAMENT DE LA FABRICA DE MOBILE SZÉKELY & RÉTI 1. TAFSGU MUREŞ, BRAŞOV, BUCUREŞTI, CALEA VICTORIEI 64 V ’ rezistent construite, vândute direct prin sucursală Citiţi Mica Publicitate D UkcKlE rîe cap, nevralgii, gripă, reuminista se vindecă numai prin AntâitevrgSgîe Dr. NANU MUSCEL in cutii originale conţinând 2 bulineti ca semnătura doctorului VIŢE ALTOITE Portaltoi şi butaşi cu rădânul livrează din soiurile cele mai cunoscute la calitatea cea mai bună garantat soluti autentice: FR. CASPARI, Med.aş, jud Târnava-Mareata.og gratuit Specialitata „Neuburger" Ne conformăm unei îndreptăţite cerinţe a cititorilor noştri. Ţinând seama de valul de oftenire am hotărât unificarea tuturor preţurilor romanelor noastre în fascicole Deci: Toate aceste romane ale noastre vor costa, cu începere de azi, 2 lei in loc de 3 Iei fascicula. Editura Ig. Hertz. Calea Victoriei 5. HAOIO Duminică 10 Ianuarie 1932 BUCUREŞTI Program pentru muncitori 10.40: D. prof. dr. I. Cantacuzino, ministrul muncii şi sănătăţii: Ocrotirea muncitorului. XI: D. Em. Bucuţa: Cronică muncitorească. 11.15: D. N. Batzaria: Ora copiilor. 11.30: Preotul Nae Popescu, secretar general la ministerul instrucţiei: Lectură religioasă. 11.45: Corul Bis. Popa Chiţu sub conducerea d-lui Radu Botez: Muzică religioasă. 12: Orchestra radio: Concert matinal. 13: Muzică variată (plăci de gramofon. 13.45: Informaţiuni şi semnal orar. 14: Muzică, uşcoară (plăci de gramofon). Program pentru săteni 17: D. G. D. Mugur: Pentru săteni. 17.15: D-nii Bugeanu şi Constantin armonică şi clarinet: Muzică românească. 17.30: D. N. Cornăţeanu: Deschiderea socotelilor unui nou an agricol. 17.45: D-na Maria Mohor: Poezii populare. 18: Orchestra Jean Marcu: Muzică uşoară şi românească. 19: Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 19.10: Orchestra Jean Marcu: continuarea concertului. 20: Cronică. 20.20: D. Dr. V. Voiculescu: Scarlatina. 20.40: Muzică românească (plăci de gramofon). 21. Transmisie din studio: Fetiţa olandeză operetă in 3 acte de Kalman. Distribuţia: Prinţesa Iuda d-na Nina Botty, Elly, dama de onoare d-na Marilena Brâneşti, Prinţul Paul d. G. Baldovin, Stertzel d. Ladislau Grof, Von Stopp, d. S. Glugariu. Conducerea muzicală de Leo Blum. La sfârşitul operetei Poşta amatorilor. STREINATATEA MÜHLACKER. 8: Concert. 11: Serviciu religios catolic. 14: Actualităţi. 14.15: Emil Hess citeşte. 14.45: Arnold Bronen citeşte. 15.15: Serbare patriotică şvabă. 16: Pentru tineret. 19: Lectură, ştiri sportive. 19.45: Trans, de la biserica Martin din Freiburg. 20.30: Nicolai Lopatnikoff cântă. 21.15: Cântecul dragostei operetă. 24.15: Ştiri sportive. 24.35: Ia trandafiri roşii, ora şlagărelor. BRUXELLES. 14.45: Concert. 18 : Concert. 19: Concert. 20.15: Canserie religioasă. 20.30: Jurnal vorbit. 21: Concert. 22: Cântece Flamande. 22.30: Selecţiuni din „Tannhauser“. 23: Jurnal vorbit. MILANO. 11.15: Jurnalul radio. 11.30: Conf. 11.50: Muzică religioasă. 12.15: Plăci. 13.30: Muzică variată. 14: Semnal orar, comunicate. 17: Ştiri sportive. 17.10: Concert. 18.40: Muzică de dans. Jurnalul radio, ştiri sportive. 19.45: Feuilleton. 20.05: Plăci. 20.25: Comunicate. 21: Semnal orar, comunicate, jurnalul radio, ştiri sportive. 22: Trans, de la operă. VIENA. 10.30: Concert coral. 11.30: Conf. 12.30: Concert distractiv. 13.30: Margareta (Faust) la plăci. 16: Ora, meteorul, ştiri. 16.05: Documentele secolului. 16.30: Concert. 18.35: Concert. 19.35: La curţile prinţilor javanezi. 20.05: Ora, meteorul, sport. 20.15: Klaus Mann din propriele-i opere. 20.45: Concert BUDAPESTA. 10: Jurnal vorbit lecţii de fizică. 11: Audiţie catolică. 12.15: Audiţie protestantă. 16: Plăci. 16.45: Arii şi dansuri ungare. 18: Concert. 19: Radio-reportaje. Concert. 21.15: Concert. 22: Concert. VARŞOVIA. 13.15: Matineu simfonic. 15: Conf. 15.20: Muzică. 10: Muzică. 17.20: Plăci. 18.15 Conf. 18.45: Concert. 19.40: Cântece de Chopin. 20: Diverse. 20.25: Plăci. 21.15: Concert popular. 23.10: Concert. 23.45: Ini. sportive. 24: Muzică de dans. Nu ştiu cu Ce picior o fi călcat Valeriu Bursuc — zis „Tudose Ţurculiţă”, zis „Jimbla" ieşind pe uşă, ca să se ducă la „patronul” amicului său Vasilică Tombulache ; dar m’aş prinde rămăşag că n'a călcat cu dreptul... Când a ajuns la Tombulache, casa era diat de musafiri. Gazda l-a luat de braţ şi l-a recomandat, colectiv, oaspeţilor adunaţi in salon : — D-l Valeriu Bursuc, sub-şef la percepţie... . O atmosferă glacială urmă, imediat, acestei prezentări. Toată lumea tlecă ochii in jos, ca in fata unui bolnav pe care doctorul său curant l-ar recomanda in chipul următor : __ D-l... cutare bolnav de râe... iar Gică Frumuşelu — băiat extrem de drăguţ şi gazetar de mare talent __ care făcea clrte unei cuconiţe, explicăndu-i confidenţial mecanismul ..rotativei", traduse sentimentul general, elaborând între buze un ..brrr!...” sonor, care imita admirabil sunetul unei tobe in mâna unui agent al fiscului... — Nenea Valeriu e de-ai noştri.» Se grăbi să adauge amfitrionul in chip de... circumstanţă atenuantă. Dar nici o mutră, in tot salonul, nu se destinse într’un zâmbet amabil. (Prea erau fripţi, cu toţii, de cataplazmele fiscale)„. Inline, după o serie de aperitive puţuici cu măsline, spumă de drojdie cu „fileuri de anehois” şi mastică de tip cu felioare de salam şi de ghiudene servite la faţa locului, au trecut cu toţii în sufragerie... Peste două ceasuri, erau toţi, o apă şi-un pământ. Vorbeau tare, râdeau cu sgomot şi se bombardau, reciproc, cu cocoloşi de pâine. Gică Frumuşelu prinsese limbă, cum se zice. Le povesti o mulţime de întâmplări interesante, din viaţa lui de gazetar, spre marele haz al celor de faţă. Singur „perceptorul’’ părea că înghiţise un baston. Stătea cuminte pe scaunul lui şi înghiţea îmbucăturile de mâncare şi paharele de vin, cu gravitatea cu care ar fi procedat la o „executare silită’... — A propos, zise gazetarul la un moment dat, enervat de manierele lui. A propos, să vă spun una bună ! Alaltăeri mă duc la percepţie, să-mi plătesc un rest de „global” pe anul trecut... Percepţia eră plină de omenire. Stau ei ce stau şi, fiind'hâ eram grăbit, mă dau cu binişorul pe lângă un agent de ăla, de percepţie . — Am, zic, un rest de plată, pe 930. Nu vrei d-ta să-mi aranjezi chestia asta». El se uită lung la mine .* însemnătatea concursului pentru monumentul infanteriei, a atras luarea aminte a întregei prese şi ne bucură că de astădată, unanimitatea opiniilor confirmă temeinicia campaniei noastre dela primul şi dela al doilea concurs, când numai noi ne-am ridicat pentru a împiedeca să se mai înalţe în Capitală incă un monument desonorant pentru memoria eroilor de războiu. Ne mărginim să reproducem câteva din ac^te opinii. Astfel, NEAMUL ROMANESC scrie : „Aşteptăm cu nerăbdare rezultatul acestui concurs, Întrucât la celelalte două precedente — care s’au casat — s’au produs foarte regretabile eroii de apreciere. De data aceasta Întârzierea sentinţei juriului ne bucură, căci ea dovedeşte că s’a renunţat în sfârşit la cercetarea sumară a machetelor. Juriul actual e conştient de răspunderea sa faţă de prosperitate şi faţă de memoria sacră a sufletelor eroice care s’au jertfit pentru apărarea şi izbândirea Patriei. De altfel, acum opinia publică e mai liniştită căci contează pe marea autoritate morală şi artistică a d-lui prim ministru profesor Iorga care desigur că va avea cuvântul decisiv în această chestiune, ca preşedinte al comisiunei „Cercetând de aproape machetele expuse am constatat cu mult regret că cei mai mulţi dintre concurenţi arată o desăvârşită necunoaştere a celor mai elementare noţiuni de plastică monumentală, recurg la fantazia lor slabă şi improvizează siluete, după parerea noastră insuficiente. Să uităm absolut că realizările din acest dificil domeniu al sculpturii sunt destinate prin aerului şi eternităţii. Monumentalitatea distonează cu tendinţele spre dulcegărie şi mărunţişuri. Ea are legile ei bine definite ce nu pot fi călcate in picioare. Un monument aşezat în mijlocul unei pieţi publice trebue ca, privit dun orice parte, să ne dea impresia de construcţie solidă, de unitate statică şi masivă; fără silueta precisa el s’ar pierde in massa clădirilor înconjurătoare şi s’ar topi In plinaer”. „Artistul care întruneşte însă — după părerea noastră — calităţile de teclmnică cerute este O. Han care expune trei machete, trei variante bine studiate ale aceleaşi teme, o dovadă a bogatelor resurse artistice ale vigurosului artist» __ Se poate!... zice. Pentru oameni cumsecade, ce nu se poate Eu am priceput aluzia, i-am dat banii, mi-a adus chitanţa şi, când i-am strâns mâna ca să-l mulţumesc, i-am strecurat în palmă două sute de lei. Inchipuiţi-vă şi d-voastri , şi dai bacşiş, ca să-ţi primească impozitul !... Toţi, de la masă, au Început si râdă. Dar Bursuc, de colo : — Ai scăpat eftin zice. Eu, fără cinci sutare nu mă mulţumeam Lumea a rămas cu gura căscata. Iar gazda, in gândul lui : _ Lasă că ţi-o fac eu!... zice. Şi cheiul merge înainte... La un moment dat, amfitrionul se aproprie de perceptor. — Nene Valeriu, zice, mi se pare c’ai dat de dracul». __ Adică... cum . — Tânărul ăla, de coto, e gazetar şi are gând să te dea la ziar... __ Ești copil ?... — Să mor! L-am văzut eu, când ti-a însemnat numele pe o bucată de hârtie... Din clipa aceia, perceptorului i-a pierit tot cheiul. Spre ziuă, își luă prietenul deoparte : __ Mă, Vasilică, cum am face să aranjăm lucrurile — Ce, știu și eu ? Atinge-1 și d-ta, cu ceva». __ Păi.» n’am la mine, decât vreo cinci sutare.» — Puţin, foarte puţin! Fără două mii, cel puţin, nici nu poţi să stai de vorbi cu el.» — Ce-i de făcut ? Să mă reped până acasă.» — Repede-te şi vino cu banii. Până atunci, eu îl ţin de vorbă, să nu plece». Perceptorul eşi pe uşă, ca din puşcă- In urma lui, nenea Vasilică povesti, celorlalţi, toată istoria. — Nu prea cred «.» zise gazetarul. Am văzut eu multe, in viaţa mea, dar praf de pe tobă şi lână de pe broască, n’am văzut încă». $i totuş, peste o jumătate de ceas, perceptorul ii strecura, discret, două bancnote albastre. Gică trimese cu complicitatea gazdei, să se aducă şase sticle de şampanie şi, ciocnind cu generosul donator, îi ţinu următorul toast : « Nene Valeriu, să trăeşti, că eşti băiat dulce! Nu că eşti», perceptor, dar eşti dulce!». Şi fără nici o explicaţie laspre hazul tuturor şi spre nedumerirea bietului Valeriu — ridică paharul în sus . — Trăiască minunea secolului. Trăiască mâna de pe broască!... Geer Patrick Macheta No. 1 înfăţişează doi soldaţi, ce păşesc cu neinfrânată energie, purtând cu mândrie steagul, simbolul sfânt al Patriei, pentru care luptă cu indârjire fanatică cei trei soldaţi de pe cealaltă parte a soclului. Aceste două grupuri, plasticizând cu o elocvenţă uimitoare acţiunea convergentă se îmbină perfect cu soclul de o arhitectură sopra şi măreaţă. Macheta No. 2 prezintă diferite grupuri de soldaţi în momentul luptei; unii agresivi, alţii aruncând eranate, alţii minunat expresivi, au descoperit cu ochi crunţi pe duşman, în vârful soclului o satuie grandioasă a „Victoriei” care întruchipează gândul de fiecare clipă al luptătorilor”. „E adevărat că bronzul se pretează minunat la reprezentarea mişcarii şi expresiei complexe. Totuşi trebuie să recunoaştem că numai un artist excepţional dotat poate să fixeze monumental mişcarea, viaţa şi vigoarea forţelor vii, ce orchestrează ansamblul compoziţiei”. In DIMINEAŢA : „Personal am rămas in mod deosebit impresionat de calitatea machetelor prezentate si semnate O. Han si H. Theodoru. In primul loc, machetele au calitatea monumentală ce se cere lucrărilor sculpturale de mare dimensiune. Această calitate nu este determinată de manmea monumentului: ea este resultanta unui ansamblu constructiv de mare simplicitate. Numai simplicitatea poate fi impresionantă, fiindcă simplicitatea e gravă, impunătoare. Ceea ce nu este simplu și e totuşi de mare dimensiune, nu poate fi decât bombastic sau, in cazul cel mai bun, decorativ in sens monumental. Ornamentul singur, deşi este vorba de o piaţă publică, nu este suficient, in cazul Monumentului Infanteriei. Măreţia impunătoare e calitatea primară cerută. Când acest lucru rezultă in mod fericit cum este cazul machetelor d-lor O. Han şi H. Theodora, unde calitatea monumeritalâ şi cerinţa decorativului urbanistic, problema monunentului public este virtual rezolvată. O altă calitate a acestui proiect este caracterul de echilibru stabil. Prin el monumentul se integrează mediului urban arhitectural. Renunţarea la ideia dinamismului intrat in mişcările figurilor şi mai ales în concepţia întregului monument, dă acestuia rolul de centru de gravitate in mişcarea generală de care e animată piaţa publică. Astfel câ-i putem contempla în linişte nestingheriţi de forfotirea dimprejur a mulţimei". In DREPTATEA : „Din puţinele excepţii ce am găsit, intre lucrările concursului deosebim o serie de machete prezintate sub numele O. Han şi Horia Teodora. Să încercăm chiar printr’o sumară descripţie a machetelor să dăm o ideie de impresionabilă simplitate cu cari sunt înfăţişate de către sculptor faptele de arme, ar fi imposibil. Cele trei machete se deosebesc de cele ale concurenţilor prin exacta cunoaştere a genului elocvent şi determinat, fie că reprezintă pe aruncătorii de granate, fie în grup ce inaintează liniştit la atac, implacabil prin hotărâre, fie la pândă, în recunoaştere, fie că duc steagul biruinţii prin gloata nevăzută a vrăjmaşului. Toate mişcările au ritmul natural impus de natura faptului împlinit sau de îndeplinit. Toate fiburile au ţinuta sobră şi ordonată de par executate sub ascultarea chiar a comandei”. In ÎNDREPTAREA : „Dar machetele, cari, după părerea noastră, îndeplinesc mai bine aceste condiţiuni, sunt machetele ce poartă semnăturile O. Han şi Horia Teodora. In aceste machete, fericita conlucrare a arhitectului, cu sculptorul, are alt sens decât numai acela de a furniza sculptorului un soclu pentru sculptura sa. Liniile de compoziţie ale figurilor găsesc pretutindeni corespondenţe in piedestal, formând un tot omogen şi arhitectural, astfel că tot monumentul se aşeaza nestingherit şi deloc supărător, in cadrul arhitectonic al pieţii, de ale cărei linii şi caracter, vădit că sa ţinut seama de către autori. Mai ales macneta No. 1, îndeplineşte aceste condiţiuni. In mod excepţional, căci tot monumentul are o Înfăţişare de liniştită majestate, cu toate că figurile sunt ritmic animate, prin reţinerea elanului de mişcare, de către o bărbăteasca vigoare şi voinţă, ce este întipărită figurilor. Felicităm pe autorii proeolului, exprimându-le recunoştinţa noastră, pentru unica plăcere ce ne-a ORT.: Sf. Martir Grigore, episcopul Nisiei (Nisului). CAT.: Sf. Agaton Popa. ISR.: 2 Scvat 5692. MUS.: 1 Ramazan 1350, începutul postului cel mare. TEATRE OPERA ROMANA, matineu ora 2,30 „Cavaleria rusticană” şi „Paiaţe”; seara ora 8,30: „Seara Mare” şi „Zâna Păpuşilor”. NAŢIONAL, matineu ora 2,30: „Azilul de noapte”; seara ora 8,30- „Maman Colibri”. REGINA MARIA, mat. ora 9: „O gaură în perete”; seara ora 9: „Bourrachon”. VENTURA, mat. ora 3: „Furtul de bijuterii”; seara ora 9: „Furtul de bijuterii”. MAJESTIC, matineu or 3,15: „Ca 'n vremuri bune”; seara ora 9,15: „Ca ’n vremuri bune”. ALHAMBRA, mat. ora 3,15: „Bonsoir Alhambra”; seara ora 9,15 : „Alhambra petrece”. CINEMATOGRAFE CAPITOL: „Meine cousine aus Warschau“, versiune germană cu Liane Haul, Tara Birell, Szőke Szakáll, Karl Hussar Puffy, Hugo Fischer Koppe. TRIANON : „Liebeskommando“ (Domnişoara ofiţer) cu Dolly Haas, Gustav Fröhlich, Tibor v. Halmr.y, Marceil Wittrich. SELECT: „Inspiraţie“ cu Greta Garbo, Lewis Stone şi Robert Montgomery. REGAL: „Congresul dansează“ cu Lilian Harvey, Willy Fritsch, Conrad Veidt şi Lil Dagover. Rio: „Ben-Hur“ cu Ramon Novaro VOX: „Trader Horn“. ROXY: ,„Ma cousine de Varsó vie“ versiune franceză cu Elvira Popescu, André Roanne, Madeleine Lambert, Silvette Filiacier, Gustave Gailet, Pierre Noyelle. FEMINA: „Doily macht Karriere“, cu Dolly Haas, Oskar Kariweiss, Alfred Abel, Curt Geron. BULEVARD PALACE : „Inspiraţie” cu Greta Gaxbo, Lewis stone şi Robert Montgomery. FORUM: „Totul pentru un sărut”, cu José Mojica. OMNIA: „Fraţii Karamazoff” cu Fritz Koertner şi Ana Sten. UDO: „Numai tu“ („Nur Du”). A. K. P. A. EPISCOPIEI: „Marocco” cântat şi vorbit cu Marlene Dietrich, Adolphe Menjou şi Garry Cooper. A. K. P. A. FRANKLIN: „Fantoma de la Luvru“ (Belphegor) cu René Navarre, Elvire Vautier, etc. TERRA: Premieră Gary Cooper, Richard Arien, Mary Brian in „Spânzurătorile din Pampas”, o complectare. Trupa de reviste Lică Rădulescu. VOLTA BUZEŞTI: „Stan şi Bran” condamnaţi la Sani, banda vesele şi Jurnal, procurat prin opera lor, ceva de podoabă a Capitalei”. In LUPTA : „Dintre machetele prezentate, ne-am oprit cu mare Interes la cele semnate O. Han și H. Teodora, ce au prezentat trei machete împreuna cu studiile mărite a unor grupuri ce sunt la machete și totodată o statuie a Victoriei, mult mai mare decât manmea naturala Credem că cea mai reuşită machetă No. 1, având ca motiv principal „Doi Stegari’ ducând steagul biruinţei în contra duşmanului, are in mişcarea lor un nun natural şi o măreţie a faptului ce sunt sortiţi să-l înfăptuiască. O ţinuta sobră, ordonată de o forţă Interioară. Nimic forţat, nimic fals sau teatral, totul natural şi de o deplină cadenţă militară. O ţinuta nuhtăreascâ impregnantă de un elan eroic, sculptorul a ştiut să caracterizeze figurile acestor soldaţi, sintetizând fugurile acestor soldaţi, sintetizând tigri opresive de ţărani romani, pană la o tipizare clasică'' In RAMPA .Dar mai impresionante decât. mate sunt fără Îndoială machetele semnate O. Han. Sunt in total trei machete însoţite de figuri partiale executate in mărimea originală. Pentru acelaş subiect sculptorul a găsit trei soluţii. La noi faptul este pur şi simplu extraordinar. El apa■eaeste marile resurse ale unui talent ce a aprofundat subiectul cu aceiaşi intensitate cu care Eminescu a scris variantele cunoscutei lui poezii: „Mai am un singur dor” sau cu care muzicanţii care în artă sunt „inspiraţii” prin excelenţă, îşi scriu variaţiunile pe aceiaşi temă muzicală. Nu este o apropiere hazardată, fiindcă marile opere sculpturale sunt punt de ritm de ritmul irezistibilului avânt bărbătesc disciplinat, fiindcă eroii glorificaţi sunt fundaţii Patriei ce duc la isbândă steagul, simbol-ul datoriei către Ţara şi Tron, ca în machete No. 1. Steagul e purtat şi ridicat In sus de către doi soldaţi ce păşesc cu acelaş pas, cu acelaş gând irezistibil ca fatalitatea ce nu cunoaşte împotrivire in drumul spre ţelul final: isbânda. Pentru această isbândă pe partea cealaltă a socului, trei soldaţi luptă cu aceeaşi hotărâre şi cu acelaş sentiment, strânşi intima bloc ca de granit”. MARNA: „Trotuarul“ cu H. George şi revistă. ROMA: „Aventurierul blestemat“ cu Barbara la Marr şi „Pentru cinste şi dreptate“. DICHIU: „Aghiotantul prinţesei* cu Lawrence Tibett: „Stan şi Bran gripaţi“. SPLENDID: „spaima garnizoaneicu Bressart şi o completare. AMERICAN: „Fata pădurarului” cu Oscar Karlweiss şi Irene Pichyger şi Jurnal Fox. LIRA: „Melodia Slavei“ cu copila? minune şi Jurnal Fox. TOMIS: „Misterul continentului sălbatic”. Jurnal şi completare. LUCIFER: „escadrila morţii“ şi „Degradarea maiorului Vărzaru”, KAmovA: „Fiica «n&goutuuv ca Anna May Wong, Sessue Hayakawa şi Warner Olana. CERCUL SUBOFIŢERILOR: „Nenorocirile vin de la femei“, o completare şi „Degradarea maiorului Vărzaru“, ILEANA (Obor) : „Renegaţii“ şi „Stan şi Bran gripaţi“. LEONARD: „Femeia rea” cu William Coler şi Alma Benett şi o comedie. MACEDONIA-TEI: Fred Thomson, Stan şi Bran la Cabaret. Degradarea Maiorului Vărzaru. FILANTROPIA: „Martirii dragostei“ cu Olga Tschekova şi Hans Stüwe şi o complectare. BARCELONA: „Arena însângerată* şi „Rango“ artişti şi „Degradarea maiorului Vărzaru“, cadran Conferinţa la radio a păr. G. Galaction Astăzi, ora 7.10 seara, părintele FiataGalaction va ţine la Radio o conferinţă despre „Literatura ebraică redivivă”, iar la 7:20 poetul şi dramaturgul ebraic Natban Bistritzky va vorbi despre „Evoluţia literaturei ebraice contimporane“. Academia Română comemorează pe membrii săi dispăruţi Academia Română a ţinut şedinţă intimă Vineri, 8 ianuarie curent, la ora 3 d. a. D. prof. I. Bianu, preşedintele Academiei, a evocat în termeni mişcaţi memoria iluştrilor bărbaţi recent dispăruţi Iacob C. Negruzzi, membru activ, Const. Hamangiu şi P. S. S. Episcopul Iacov al Huşilor, membri onorari, arătând însemnătatea acestor pierderi pentru ţară şi pentru Academie, intrându-se apoi în ordinea de zi, s’au prezentat diverse publicatiuni primite pentru biblioteca Afta derutei Cititorii ziarului „Clientul" iar voi strânge şi trimite Societat de asigurare «Prevederea^, str. Nicu Filipescu 21, 40 cupoane, vor primi gratuit o poliţa de asigurare „Capitalizare“ Viaţa populara (cu amortisme la sorţi) in valoare de lei 21.000 a societăţi „PRIeVEDEREA“ cu care vor participa în mod gratuit la a 14-a tragere de amortizare Citiţi MicaPublicitate DIRECTIUNEA TEATRULUI MAXIM ZIG-ZAG STR. OTETELESANU S — Tel 385136 IN VEDEREA INCEPEREI CARNAVALULUI, PRESINTA PE LUNA IANUARIE SENZATIONALUL PROGRAM ARTISTIC IN FRONTE CU: OSSY ROND JE AND 4*Ajjk*JER*£... FORMIDABILA ATRACTIUNE MONDIALA!! ! REVELATE PENTRU BUCURESTINI IN VOIFLEURY EXTRAORDINARA SUBRETA FRANCEZA DE LA FOLIES BERGERES IN CELE MAI NOI CREATIUNI PARIZIENE JN£S DOLLIN »ITA ALI^AVhfA I LUCIE da WALL Je la Rouadtertheater-Wies Seia Alcazar «.adrid De la Scria cerlinî ? ! I Dansuri spac.dla-argent.n0 I ? ? I! IN REPREZENTATIE N S T fc* O JE Cunoscutul comic de la Teatr. Cărăbuş JONNY MIREA RENUMITUL COMPOZITOR in noul sau repertoar Programul compleetat cu noi numare da atracţie CLUBUL »LvLU.-'A-iUt/a I Zr.-.nAAL«! 4aG&AO | Azi orele 5 ■ 8 Select ceai artistic dansant cu program Carnetul zilei Baloane de săpun Lina de pe broasca Presa ş! monumentul Infanteriei ELLY ROMAN — S'D BARTON cis orchestra si şi CHRISTIAN O SEARA PLĂCUTĂ la „Râcaru“ — Gr.wlţai 84 C alendar Duminică la Ianuarie 1932 va procura . CURENTUL Luni f Ianuarie 1932 *4* ■A 1 '