Curentul, august 1934 (Anul 7, nr. 2332-2362)
1934-08-01 / nr. 2332
2010 pagini) ROMANIA TRIBUNALUL DAMBOVIŢA, Secţia I-a Psihlicafinite In conformitate cu dispoziţiunile art. 27 din legea pentru lichidarea datoriilor agricole şi urbane, din 7 Aprilie 1834 şi cu cererea adresată nouă prin pedtiunea înreg. la No. 30.594-1934, se convoacă creditorii d-lui N. N. CAMPIANU, proprietar, domiciliat în corn. Hăşvadul de sus, jud. Dâmbovița, în ziua de 18 August 1934, orele 10 dim. în camera de consiliu a acestui tribunal s. I. ,spre a-și da avizul asupra următoarelor transacțiuni petrolifere încheiate de sus numitul petiţionar : 1) Conventiunea autentificată de Trib. Ilfov S. N. la No. 301.1934, intervenită între petiționar şi frafii săi, deoparte şi societatea «Astra Româână» S. A, de altă parte, privitoare la reducerea redevenţelor ce i se cuvin din exploatarea moşiei Răsvadul de sus, jud. Dâmboviţa şi reluarea activitâţei de exploatare pe şantierul de pe acea moşie. 2) Contractul autentificat de Trib. Ilfov S. N. la No. 9325-1934, transcris în registrul special de transcripţiuni petrolifere al Trib. Dâmboviţa S. X la No. 770-1934 intervenit între petiţionar şi fraţii săi deoparte şi societatea «Forajul» S. A. de alta parte, privitor la concesionarea proprietății primilor, denumită «Via Călugărească», situată în corn. Băsvadul de jos, jud. Dâmbovita, în suprafață de 8 ha 0920 m. p. contra numerariu, redeventa si obligare de lucru. 3) Conntractul autentificat de Trib. Ilfov S. N. la No. 16098-1934, transcris în registrul special de transcripţiuni petrolifere al Trib. Dâmboviţa S. I. la No. 1191-1934, intervenit între petiţionar şi fraţii săi, deoparte şi societatea «Concordia» S. A. de altă parte privitor la concesionarea moşiei primilor, situată în corn. Ipasvadul de jos, jud. Dâmboviţa, în suprafaţă de circa 204 ha. contra numerariu, redevenţă şi obligaţie de lucru. Toate aceste contracte sunt depuse în copiii conforme cu originalele în dosarul acestui Tribunal S. I. No. 4717-1934. Prim preşedinte al trib. Dâmbovita N. MIHAESCU AL. IVANESCU No. 31381. 1934 iulie 28 DURERILE de cap, nevralgii, gripă, reumatism, se vindecă numal pro Antinevralgic Qr. Nanu-Muscel in cutii originale, conţinând 2 buline şi mimai cu semnătura doctorului Depozit Farmacia N. FOPOVICi Bucureşti Calea Hahoval 237, jjfc POMPIER Cel mai bun şi cel mai eftin aparat de stins incendii Bucureşti, Str. Carol 24 Sinuciifere la Craiova CRAIOVA. Aseară, fata Anica Ion Salău, în etate de 19 ani, din com. Dăbuleni-Romanati, domiciliată acum în oraşul nostru, în strada Cimitirul Unguresc 201, şi-a tras un foc de revolver în cap, din cauză că iubitul ei Uli Ghiţulescu de meserie fotograf, o înşela cu o altă fată. In stare gravă, sinucigaşa a fost internată la spitalul Filantropia. Grefier Eri a fost cea mai călduroasă zi din cursulverii Azi temperatura va fi şi mai urcată Ziua de eri a fost cea mai călduroasă din cursul verei. Termometrul institutului meteorologic (de la Băneasa) a înregistrat în cursul după amiezei 50 grade şi 6 la soare şi 33 de grade la umbră. N’a fost zăpuşeală din cauza adierei vântului sud-vestic. In ţară s’au înregistrat: la Severin 32 grade la umbră; Galaţi 30 grade; Chişinău 28 grade; Iaşi 28 gr. Cluj 27 grade; Cernăuţi 24 grade şi la Predeal 20 grade. Azi va fi mai cald Astăzi temperatura va fi în creştere în toată ţara. Vântul cald va bate din direcţia Sud-Vest Cerul mai mult senin. Puterea vântului va fi mai mică decât cea de em. Căldura tropicala la Târgovişte este în vădită creştere după ce în ultimul timp scăzuse simţitor. Termometrul a marcat astăzi plus 10 C. lasoare şi plus 33 C. la umbră. Se resimte mult lipsa de ploaie. Val de căldură la Galaţi GALAŢI 30. — Asupra regiunei noastre s’a abătut un val de căldură S’au înregistrat 40 grade la soare şi 30 grade la umbră. Ploae torenţială la Lăpuşna CHIŞINĂU 30. — Din comuna Sărata Galbenă se anunţă că a «Azut acolo o ploae torenţială, însoţită de descărcări electrice. Un trăznet căzând pe o şiră de pac, a aprins-o şi focul s’a întins şi la alte gospodării, provocând în-TÂRGOVli^TE, 30.— Temperatura semnate pagube. 1 - 116 Buletinul institutului meteorologic Situaţia atmosferică în Europa la 9 h. Perturbaţiile atmosferice se deplasează în general de la Vest la Est, iuţeala de deplasare fiind 600 km în 12 ore. Temperatura în creştere în sudestul Europei variază azi între 9 la 14 gr. în părţile Nordice ale Europei 14—18 gr. i vest şi centru şi 22 — 30 gr. în regiunea Mediteraniană şi sudestică. Precipitaţiuni au cumitatea de Nord a continentului. In România la orele 8,00 Ca şi în ultimele zile timpul s’a menţinut frumos j. cald cu cerul mai mult senin şi vânt slab din secton I Sudestic. Puţine precipitaţiuni cu caracter local sac, mai semnalat pe alocuri în Basarabia. Temperatura în creştere cu 1-3 gr. variază între 26 gr. la Sulina şi 16 gr. la Predeal. Temperatura maximă de eris a ridicat până la 32 gr. la Buzău şi 20 gr. la Prdeal, iar Temperaturii minimă de azi noapte a scăzut până la 7—8 gr la munte (7 gr. la Predeal) şi 19 gr. la Balcic. Presiunea în scădere cu 1—2 mm, oscilează între 765 mm. la Sibiu, şi 759 mm. la Iaşi. La Bucureşti — Filaret 8 a. m. Presiunea 762 mm. Temperatura aerului 25 gr. cerul senin. Vântul de la N.N.Est cu 2 m. p.s. Umiditatea aerului 50 la sută- Temperatura maori S9 gr. Temperatura minimă de azi noapte 16 gr. Timpul probabil dela 30-31 Iulie 1931 orele 20. Presiunea în scădere cu 1 la 3 mm Timp cald. Cerul mai mult senin. Vânt calm. Temperatura în creștere. Congresul general al avocaţilor «Uniunea avocaţilor» face cunoscut confraţilor din întreaga ţară, că în vederea congresului general al corpului ce se va ţine la Oradea în zilele de 6—7 Septembrie 1934, Regia Autonomă C F. R. a acordat congresiştilor o reducere de 50 la sută la toate trenurile de călători atât la ducere cât și la întoarcerea de la Oradea în timpul 1—15 Septembrie 1934. ^Farmaciile di servicio Ir nospfea de 31 Iulie Farmacia Vasiliu Cerb, Victoriei, 70, tel. 36920; Dr. AI. Boroş, Vasile Lascăr 42, tel. 2.48.53; E. Paraschivescu, Şerban Vodă, 105, tel.3.61.78; AI. Horn, Elisabeta 19, tel. 3.91.34; J. Bepanovici, 13 Septembrie, 83, tel. 3.60.87; Al. Alifanti, Griviţei, 217; Farmacia Suada, Pţa Ruşeşti, 47, tel. 3.61.92; C. Herzenberg, Văcăreşti, 25, tel. 4.19.56 ; Farmacia Dr. Einhorn (Eissdorfer), Str. Carol, 19, tel. 4.17.92; Farmacia Birmănescu, Iîahovei 50; Meier Bernstein, Prelung. Iîahovei, 10, tel. 3.46.75; N. Wasserman, Moşilor, 249, tel. 2:02.74. Criza $i cooperatifcic ------—ca-*- - — (Continuare din pag. I-a) aceleiaş categorii.Normal ar fi ca ele să treacă prin această perioadă de pierderi pe care le sufăr creditorii fără nici o pierdere deoarece nu înţelegem oare ar fi interesul să-mi reduc propriul meu capital. Şi cu toate acestea lucrurile nu stau aşa. Debitorii cooperativelor cer reduceri din datorii până la maximum îngăduit de lege, reduceri de dobânzi până la maximum şi termene cât mai lungi, ca la orice creditor. Sunt desigur şi excepţii dar atât de rare încât nu fac decât să accentueze şi mai mult regula generală. In cutare sat din apropiere de Bucureşti un proprietar cu suflet îndeamnă satul să strângă un fond pentru un local de şcoală, fond pe care îl alimentează şi el în mod simţitor. Pentru mai bună păstrare banii sunt depuşi la banca Populară spre a folosi în acelaş timp celor cari au nevoie până se va găsi momentul să se înceapă şcoala. Vine legea care dă dreptul la reduceri de datorii tot satul se năpusteşte la bancă şi cere aplicarea reducerii. Banca va avea pierderi pe care le va suporta şi fondul şcoalei şi astfel satul va rămâne fără local cu toate că li s’a atras atenţia sătenilor debitori. Intr’unul din târgurile moldoveneşti din jurul Iaşului, un preot tânăr şi cu dor de muncă strânge un fond pentru biserică şi-l depune la banca populară. Are şi acesta aceiaş soartă, căci de patru ani nu s a mai putut retrage nimic, zidurile începute se dărâmă şi odată cu ele se duce şi nădejdea preotului de a vedea înălţat un locaş de închinare falnic în localitatea unde alţii le au demult. Conducătorii unei cooperative din Bucovina la îndemnul dat de instituţia centrală din Bucureşti şi la sfaturile cum să procedeze pentru salvarea intereselor societăţii lor, răspund că nu pot face nimic şi ca Statul să ia registrele şi să facă cu ele ce ştie. Nici mai mult nici mai puţin decât abandonarea avutului ce le este comun şi care le-a fost dat la grijă Ce înseamnă toate acestea constatări decât că la baza cooperativelor româneşti nu stă acel spirit de solidaritate indispesabil unei asociaţii ni de acest fel. Dacă fiecare membru sar fi simţit legat de toţi ceilalţi, nu s’ar fi găsit nici unul care să ceară ca asociaţia lor să piardă pentru ca el să câştige; dacă între membrii cooperativei ar domni spirite de solidaritate nar exista sate în care şcoala nu se poate începe pentru că fondul menitei este imobilizat şi ameninţat cu pierderea pentru a da posibilitatea să se facă reduceri de creanţe. Tot aşa biserica visată s’ar ridica astăzi falnică pe colinele târgului moldovenesc dacă între asociaţii băncii populare de acolo ar fi fost o legătură de adevăraţi tovarăşi. Dar nu există. Asociatul din cooperativa românească este un element crescut şi îndrumat in spirit individualist, căutând din orice împrejurare maximum de beneficii cu minimum de sforţări, aşa cum lapidar nu a învăţat occidentul industrial, pe noi plugarii la cari se găsea spirit de solidaritate şi atâtea ale însuşiri după care râvneşte astăzi lumea şi către care se pare că ne îndreptăm nădejdea spre a reveni la vechile făgaşe. ‘i Mircea V. Pienescu curentul Öl!Miercuri 1 August 1934 Catăuflfi Lăcomia lui Sarchiz Dela amicul meu Kreutzel am aflat o poveste plină de învăţăminte pentru oamenii lacomi, cari se reped să speculeze orice ocazie... ... Cică într’un, târguşor, din Moldova a venit, într’o bună zi — sunt foarte mulţi ani, de,atunci — un «sfânt», adică un om atât de curios şi de cumsecade încât D-zeu îi îndeplinea toate dorinţele. Cum zic, vine «sfântul» nostru în târguşorul cu pricina şi, cum ajunge, se interesează să afle: care e cel mai bogat şi care cel mai sărac om din oraş? Nu i-a trebuit prea mult timp ca să se lămurească: cel mai bogat era Sarchiz Krapagian, negustor de cafea, om cu trei perechi de case şi cu câteva zeci de mii de lei- bani ghiaţă; cât despre cel mai sărac, titlul acesta nimeni nu i l-ar fi putut disputa lui Avram Apă-Rece — fost cărător de apă cu sacaua, iar acum, la bătrâneţe, muritor de foame — care trăia din mila unui boer generos, cu o pâne pe zi şi cu o ceapă la dejun şi altă ceapă seara. — Să’ncercăm inima celui bogaţi, îşi zise sfântul. Şi — sdrenţuros şi plin de praf, cum era — bătu la uşa lui: — Sunt un biet nenorocit, care nare nici ce mânca, nici unde să doarmă!.. — Să fii sănătos... îi răspunse cafegiul, batjocoritor. Pe strada asta — în stânga, cum mergi — este un han, care se chiamă «La Cocoşul de Aur»; acolo găseşti ce-ţi trebue... Şi-i trânti uşa în nas... «Sfântul» ridica din umeri şi porni spre cocioaba lui Avram. — Prietene, te văd şi pe tine destul de sărac și de amărât, lartă-mă că te mai supăr și eu, dar află că n’am mâncat de două zile și că, in vremea asta, n’am avut unde să-mi pun capul... — Ce trebue să faci atâtea fasoane!.. îl dojeni «Apă-Rece», b&t&ndu-l pe umeri. La mine, nu-i cine știe ce lux grozav; dar, în orice caz, un pat şi o bucată de pâine cu ceapă se găseşte oricând... Inima Sfântului spocni în piept când văzu pe fostul călător de apă întinzându-i o clapă şi o jumătate de pâine — sub cuvânt că lui nu-i e foame — şi culcându-se pe scânduri, ca să lase patul la dispoziția musafirului... A doua zi de dimineaţa, acesta îşi luă bun rămas neştiind cum să-i mulţumească mai frumos: — Om bun ce eşti, n’am cum te răsplăti pentru tot ce ai făcut pentru mine, dar îţi fac şi eu o urare: treaba de care te vei apuca mai întâi, să crească şi să sporească... — Ehi.. făcu Avram Apă-Rece, ridicând din umeri. Şi, cum îl văzu eşti pe poartă, se repezi să strângă de pe pat cearceaful de «americă» pe care i-l aşternuse de cu seară... Când colo, ce să vezi! Cearceaful începu să crească şi să crească, rânduindu-se frumos in suluri; iar sulurile de «americă» se rârâhnau, dela sine in stive — mii de stive — ce umpleau toată casa și toată curtea. In fine — ce să vă mai spun! — in scurtă vreme fostul călător de apă ajunsse cel mai mare negustor de «americă», din toată Moldova... Nu i-a trebuit prea mult timp, lui Sarchiz Klapagian, ca să afle obârșia acestei miraculoase prosperităţi. — Cucone Avrame, (ajunsese acum şi bietul «Apă-Rece» să-i zică lumea «cucoane»...) vă rog şi eu un singur lucru: dacă mai vine sfântul acela prin târgul nostru, rugaţi-l să treacă şi pe la mine, că vreau să-i spun ceva foarte important... Parcă a dat cu bobul Peste câteva zile, Sfântul intră in marele magazin de pânzarie cu emblema: «La Isvorul de Americă». — Ce mai faci, prietene?. — Prea onorate d-le sfânt, mai înainte de a vă mulţumi in genunchi pentru pomana pe care v’aţi făcut-o cu mine, am să vă rog ceva... — Spune, scumpule!.. — Treceţi pe la Sarchiz Klapagian, negustorul de cafea din Strada Principala. Are să vă zică ceva foarte interesant... w «•«*»«•' ta*yaj ta/eguti i-a eşit înainte. — Poftiţi, poftiţi vă rogi Casa mea e deschisă oricărui drumeţ... Şi l-a ospătat cu mâncări alese şi i-a pus la dispoziţie un pat de două persoane, cu o saltea de puf în care te afundai ca într’o zăpadă proaspăt căzută... A doua zi, la plecare, Sarchiz îşi mai cerea şi scuze: — Vă rog să mă ertaţi dacă nu v’afi simţit aşa de bine... (Făcea pe prostuli) — Să dea D-zeu, răspunse Sfântul, ca cea dintâi treabă de care te vei apuca să crească şi să sporească!.. Nici n’apucase bine să iasă pe uşă, când cafegiul, de lacomos era, se şi repezea spre lada cu bani. (Ce altă treabă mai bună ar fi putut face, de cit să-şi vânture gologanii, ca să-i crească şi să-i îmulţească.) Dar, până s’ajungă acolo, o idee ii fulgeră prin minte: să-şi facă, mai intâi, nevoile omeneşti, pentruca să nu fie silit cumva — doamne fereştel — să-şi întrerupă, din cauza lor, numărătoarea banilor. Şi intră in cabinetul de toaletă... Doi ani, cat a mai trăit, Sarchiz Klapagian s’a chinuit ca un câine: deabea apuca să iasă din closet și trebuia să reintre imediat, înapoi, iar moartea tot din dezinterie i-a venit.... Geer Patrick Corfi-reviste «Fouché» Chipul în care a fost primită de masa publicului nostru cititor interesanta și documentata operă a marelui scriitor Stefan Zweig, a îndemnat să se imprime o a doua ediie, după ce prima ediţiune de 5000 de exemplare a fost complect epuizată în interval de 10 săptămâni. ' ■ Rareori se întâmplă să poată broda cineva în culori atât de variate, pe canavaua unei vieți vertiginos urcată pe Culmile politicei mondiale în timpul revoluţiei franceze, aşa cum ne-o descrie Stefan Zweig în cartea sa despre Joseph Fouché. Acest demon cu multe fete care, rând pe rând s’a vândut celor mai tari, a ştiut să scape de ghilotină, sacrificând însă pe Robespierre, înşelând Directoratul, apoi Consulatul şi jucând festa cea mare unui Napoleon. Fouché este desigur cea mai caracteristică figură a Revoluţiei franceze. Lucrarea este tradusa integral de scriitorul Eugen Relgis, care a redat în româneşte şi o altă operă a lui Stefan Zweig, «Marie Antoinette», apărută în scurt interval în a doua ediţie, care şi aceasta este pe cale de complectă epuizare. . .*\V Primim la redacţie: «Viaţa agricolă, anul XXV, n*. 7, de sub conducerea d-lui Păsăreanu, cu un bogat sumar. ^ Baloane de săpun f -------- închiderea Jamboreei naţionale CONSTANŢA, 30. — Cu o deosebită solemnitate s’a procedat aseară la închiderea oficială a celei de a 3-a Jamboree nafională ce a avut loc la Hamnîi . Această solemnitate a avut Ioc în prezenţa tuturor cohortelor rămase în tabără. Au fost de faţă d-nii: general Manolescu, ajutor de comandant al Marei Legiuni, col. Ullise Sâmboteanu, directorul cercetăşiei, Mereuţă, directorul general C. F. 11., un vechiu animator al cercetăşiei, Vasile Belu, prefectul judeţului, Scipio Vulcan, ajutor de primar, comandanţii de cohorte, inspectorii cercetăşiei şi un rumeros public. JURĂMÂNTUL NOUILOR CERCETAŞI La ora 7 seara cercetaşii au format un careu mare, în faţa pavilionului regal, în mijlocul căruia d. inspector Popa a oficiat un serviciu divin. Apoi, comandanţii de cercetaşi şi cercetaşii care nu depuseseră jurământul până acum, l-au depus în faţa generalului Manolescu. A luat apoi cuvântul de inspector Popa care a mutat că astăzi se închide Jamboreea naţională şi conform cu legea cercetăşiei cercetaşii trebue să plece la căminuirile lor cu fruntea senină şi plini de voioşie şi sănătate. DISTRIBUIREA PREMIILOR întreaga asistentă a trecut apoi la pavilonul regal, unde d. col. Ullyse Sâmboteanu a procedat la împărţirea premiilor în urma concursurilor cercetăşeşti ce au avut loc în Jamboree. Intru cât sunt sute de premianţi şi menţiuni acordate, lista complectă a cohortelor premiate va fi dată publicităţii de comandamentul Marei Legumi. Cupa Voevodul Mihai a fost obţinută de cohorta Cluj. Cupa Principele Nicolae a fost obţinută de cohorta Chişinău. Cupa C. N. E. F. a fost obţinută de cohorta Cluj. Cupa ziarului «Dimineaţa» a fost obţinută de cohorta Chişinău. , Placheta de aur a ziarului «11 incersul» a fost obţinută de cohorta Botoşani, premiul IIl-lea fiind obţinut de cohorta Teleajen. Cupa «Challange» pentru «Semnalizarea Panaitescu» a fost obţinută de cercetaşul Pally-Cluj. A luat menţiune cercetaşul Panaitescu Eugen-Bucureşti. CEA MAI BUNA COHORTA După punctajul obţinut, cea mai bună cohortă din Jamboree a fost cea a Clujului condusă de d. A. S. Goia. Această cohortă a luat în primire fanionul Marei Legiuni ce a fost păstrat până acum de cohorta Chişinău. Cohorta Cluj a obţinut Cupa Principelui Nicolae. Cupa «Challange» a M. S. Regelui a fost obtinuta de cohorta Chişinău pentru lucrul colectiv pe patrule. Cohortele de cercetaşi marinari din Constanta, Silistra, Galati, Turtucaia, Cetatea Albă şi Timişoara au obţinut premii şi mentiuni la bărci, obstacole, canotaj, rame, etc. CUVÂNTĂRILE D. general Manolescu, ajutor de co o mandant al Marei Legiuni, luând cuvântul aduce la început cercetașilor pilde frumoase aâi «Jia biblie cât și din discursurile Suveranului, îndemnau-4* t»' u lUwlUgie superioară, pentru credinţă, frumos, adevăr şi iubire de muncă, punând aceste virtuţi în serviciul patriei. Cercetaşi trebuesc Ceg suradă, să aibă voie bună şi sănătate — spune d. general Manolescu — iar Tu Rege, bucură-te că aci învăţăm cum să trăim în timp de pace şi cum să luptăm în timp de războiu. D-sa aduce mulţumiri şefilor de autoritar din localitate cari au dat tot sprijinul pentru frumoasa reuşită a Jamboreei, înmânând totodată decoraţii prefecturei de judeţ, primăriei, direcţiei căilor ferate, Crucii Roşii şi comandamentelor marinei. D-sa a mai adus calde mulţumiri d-lui colonel Sâmboteanu, directorul cercetăşiei care a condus comisariatul în permanenţă în modul cel urai perfect. D. general Manolescu termină aducând mulţumiri presei care a difuzat tot ceia ce să petrecut în Jamboree şi d-lui It. Eduard Ghezzo, comandantul cohortei «Ovidiu» din Constanţa care a colaborat la organizarea Jamborei. Au mai vorbit d-nii: .Vasile Belu, prefectul judeţului, Scipio .Vulcan ajutor de primar, din partea municipiului, şi Cezar Mereuţă, directorul căilor ferate române. COBORÂREA DRAPELULUI La orele 9 seară, d. general Manolescu a declarat în faţa cercetaşilor că a treia Jamboree naţională, conform programului, a luat sfârşit. Cercetaşii au luat loc în jurul drapelului şi după ce au făcut ruga, pavilionul a fost coborât, urmând a fi reînălţat la Jamboreea viitoare. Astăzi ultimele cohorte au părăsit tabăra. CONDUCĂTORII CERCETĂŞIEI DECORAŢI DE SUVERAN Cu prilejul terminărei Jamboreei, M. S. Regele a decorat cu meritul cultural, diferite clase pe conducătorii cercetaşilor de mai jos: Colonel Ullyse Sâmboteanu, comandor Aurel Negulescu, maior Sidorovici, inspector Al. Popa, dir. Levon Mirahorian-Silistra, profesor Gr. Radu Cernăuți, inspector loan Botezatu, lt col. Boteanu, lt. col. Cojocaru, profesor Dimonie Mihail, căp. I. Dimăncescu, Darie Gramatovici, profesor Pavel Patron, profesor Sterie Stinghei, profesor Liviu Sirca, profesor Gh. Simionescu, farmacist I. Livovski, Sever Ispravnic, profesor Gh. Gravrilescu, căp. Dranga Ştefan, Furnică Ştefan, prof. Mihail Iacob, M. Popovici, Al. Stoenescu, C. Broezatu, Aurel Goia, It. Eduard Ghezzo, profesorii Trandafir Lăpuşteanu, Oct. Caraianu, Aron Serb. D. Scurtu, lt. Mândru, Costache prof. Emil Precup, lt. Puşcaru Vasile, prof. David Ion, medic căp. Sabaressi, prof. Chirilă Stan, profesorii Bora Valeriu, Die Răsnuț, Valentin Dobrovolski, I. Berghian, N. Pascu, înv. Gh. Bucurenjiu Aurel Florian, C. Ionescu, Dust Rudolf, C. Dinu, Anghel Nicolescu, A. S. Goia, C. Sişu, Selejan Ion, Mioc Vasile, căp. Temeleu, Grigore Grigorescu și prof. Vasile Cristovici. ORT.: Dreptul Eudochim. CAT.s Sf- Ignaţiu de Loyola. ISR.: 19 Av 5694-MAH.: 18 Rebi-el-Ahir 1353. TEATRE CĂRĂBUŞ, ora 9 seara: «CărăbuşExpress». MARCONI, ora 9 seara: «Valsul dimineţii. » RÂNDUL KISELEFF deschis toată vara. CINEMATOGRAFE CAPITOL (grădina) : «Anna şi Elisabeta» cu Dorothea Wieck, jurnal şi complectare. REGAL: »Alteţa Sa iubeşte» cu Willy Forst şi Liane Haid şi «Anette» cu Ursula Grabley. TRIANON: «Congresul dansează» cu» Lilian Harvey, Wily Fritsch şi Jurnal Fox. ARENA TRIANON (Piaţa Brătianu): «Congresul dansează» cu Lilian Harvey, Wily Fritsch şi jurnal Fox. SELECT: «Destinul nu iartă» cu Tallulah Bankhead, jurnal nou şi complectare. GRADINA SELECT: «Destinul nu iartă» cu Tallulah Bankhead, jurnal nou şi complectare. VOX: Prima Dragoste (Marie) cu Annabella: Un film francez dublat în Limba română. SALA ŞI GRADINARIO: «Expressul dragostei» (Sleeping car) cu Madeleine Carrol, Ivor Novello, Jurnal şi complectare. ROXY: «Anna şi Elisabeta» cu Dorothea Wiech, Jurnal şi complectare. ED. PALACE: «Aşa cum mă doreşti» cu Greta Garbo şi «Răzvrătitul», cu Vilma Banky. FEMINA: «Vasul fantomă» şi complectare. CORSO: «A fost odată un muzicant» şi «Fiul risipitor». FORUM: «Nu sunt înger» cu Mae West şi «iluzii de fericire». IRIS, închis pentru renovare. CITY: «Paris — Mediteranée» , ca Annabella şi Murat, jurnal şi complectare. BIZANTIN: «O noapte de chef» şi «Răspântie». OMNIA: «Dragoste însângerată» și «Minierii», .... " „ 1875 m. RADIO-ROMANIA 20 kw. 160 kHz. 365,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. 18 Cota apelor Dunării. Concert de prânz (transmis prin doză electromagnetică). Uvertură la opera «Don Pasquale» de Donizetti, executată de orch. operei din Scala, dirijată de Cavalerul Carlo Sabarno (H. M. V); Trandafiri din Sud, vals de Joh. Strauss executat de orch. Matek .Weber (H. M. V). Preludiu în te minori impromptu în labemol de Chopin executate la piano deVladimir Pachmann (C); Seherzando și Andate din «Simfonia spaniolă» de Lato executate la violina de Jos. Wolfsthal acompaniiat de orchestra sifonică din Berlin, dirijată de Horst Platen (H). Finalul act. II din opera «Madame Butterfly» de Puccini executat de orchestra operei Scala dirijată de Carlo Sabario (H. M. V). Trebue să fie glumă, potpuriu de Morena executat de arch. Fred Bird (H). 13.45 Spectacolele. Bursa Muzică ușoară (transmisă prin doză electromagnetică). 14.15 Ora. Mersul vremii. Radio Jurnal 14.40 Muzică ușoară (transmisă prin doză electromagnetică). 19 Ora. Mersul vremii. 19.05 Muzică variată, executată de orchestra P. Moţoi: Arii naţionale; Schebek: Cântecul vioarei; Tellier; Tristeţea dragostei ; Elly Roman «In Călăraşi /30» din Revista «Cărăbuş»-slow; Maior Miclescu: Numai când eşti lângă minetango; Denza; Si vous l’aviez compris-melodie; Romante şi arii naţionale; Elly Roman: De m’ai iubi şi tu din revista «Cărăbuş»-tango: Ceaikovsky; Romania; DICHIU: «Baronul Trenk» şi comedia «Ah !~ Kity...». LIDO: (închis pentru renovare). A. R. P. A. FRANKLIN: Crucişător Emden şi Regină pentru o zi. A. R. P. A. EPISCOPIA: Femeia care nu se uită şi Pat şi Patachon recruţi. I MARCONI: «Romanul unei femei cinstite» şi «Voluptate» cu Marlene Dietrich. I MARNA: «Any, Any ce dulce eşti» cu Felix Bressart şi «Somnambulul». , GRADINA şi SALA VOLTA BUZEŞTI: «Vulturii din California» şi «Voiaj, de nuntă». Compania Kanner—Pizone, în «Minciuni la tavă» MODEL: «Ocnaşul» cu Pat O'Brien şi «150 km. pe oră». LIA: Ramon Novaro în «Jocul dragostei şi al morţii» şi «Totul pentru 4 noapte». I AMERICAN: «In ghiarele păcătuiai» cu Joan Crawford şi «Pentru ochi tăi frumoşi» cu Magda Schneider. SPLENIDID «Războiul femeilor» cu Elisa Landi şi «Cavalerii străzilor». ILEANA (Luna Park): «Tributul dragostei» şi «Cursa fatală». TERRA: «Regele junglei» şi «Marocei Seara artişti. » MILANO: «Aeroportul central» cu Richard Barthelmess şi «Târgul irazilor». GRADINA şi SALA TOMIS: «Frumoasa aventură» şi «Secretul frumuseţii» cu Elvira Popescu. IZBONDA: «Vraja trupului» cu Walace Beery şi Stan şi Bran în «Boţi ideali». SALA şi GRADINA KISELEFF: «Madame Butterfly» cu Sylvia Sidney jr .«Craii de la Maxim». RAHOVA: «Maternelle» şi calai Rex în «Răzbunarea Indianului* • '[ ODEON: «Infernul pasiunii» şi «U* cântec pentru tine» cu Jan KiepuraT PACHE (Mătăsari): «Noaptea voluptăţii» cu Harry Duur şi «vuuujjto în cabaret» cu Bressart. . . ATENEUL GOLESCU: «Un sol infidel» cu Lucie Englisch, Fritz Schulig' «Balul» cu Dolly Haas. PELIŞOR: «Cei 5 blestemaţi» şi «Dragoste în automobil», îjj ROATA LUMII: «Spionaj contra spionaj» şi «Dragostea ignorează legile». _____ | ' Vasilescu: Un vals ţi-am cântat eu aseară; Nell Martini: La ora 7 în Cişmigiu foxtrot; Nell Martini: Câte lacrimi am v tango; Drigo; Mandolnata-serenada; va vădit: In zadar şi Dorinţa; Romante şi arii naţionale. 20.30 Viaţa în adâncul mării de dr. George Vasiliu. . 20.45: D-na Gloria Grant-canto; Maac Gordon;Harry Revel; Valsul e de vină; Les Robin-Ralph Rainger: Dragoste împărţită; Mac Gordon-Harry Revel; Visez cu ochii deschişi; Harry Revel; Iubeşte-ţi aproapele; Will Jason: Derena,da acoperişurilor; Harry Revel; Infernele de altă dată şi Am roit 21.00; Rolul estelor de Radu Patrulius. 21.15 Concert simfonic al orchestrei Radio dirijat de Th. Rogalsky: A Corelli: Concerto în Re major, pentru pian și orchestra (solist); Dagobert Bucholz). 22 Antologia Radio; Aler, Macedon, sky. 22.15 Continuarea concertului simfonic J. S. Bach: Fuga în la minor; Haydn : Simfonia în re (Ceasornicul). ' ^ 23 Radio Jurnal. 23.30 Muzică ușoară (transmisă prin doză electromagnetică). STRAINATATEA : - GRUPUL DE NORD : Milano (Florenţa, Torino, Genova, Trieste); 17.35 Jurnalul radio; 17.45 Colţul copiilor; 1810 Muzică la plăci; 18.55 Comunicate; 19 Ştiri agricole; 20 Comunicate; 20.30 Muzică variată; 20.45 Comunicate, jurnalul radio; 21 Semnal orar, jurnalul radio, bul. met. plăci; 21.45 Sânge polonez, operetă în acte de Nedbal; 24 Jurnalul radio. FORMIDABIL SUCCES CARABUS-EXPRESS TEL 3.55.03 MONTARE EXTRAORDINARA Mărfi 31 Iulie 1934 PĂRINŢI!!! Daţi copiilor voştri ca lectură pe timpul vacanţei minunatele povestiri, cuprinse în: CĂRŢILE LUI JULES VERNESIS lel volumul Sunt cele mai nimerite pentru ei, deoarece reuşesc ca într’o formă foarte vie şi colorată, să redea cunoştinţe variate şi utile, precum şi să ajute la formarea caracterelor, prin exemplele şi peripeţiile pline de eroism şi abnegaţie în care îşi pun eroii URECHII,A . URSULICA de PETRE I. GHIAŢA şi ION ROTARU Admirabile povestiri pentru copii, redate în text şi frumoase imagini Mărfi 31 Iulie 1934 .