Curentul, septembrie 1934 (Anul 7, nr. 2363-2392)
1934-09-01 / nr. 2363
!? (80 isalaini) MIERE GARANTATA CURATA ferma Şeicaru se vinde numai la Magazinul „Ceylon" Str. Brezoianu 15 colt cu Intrarea Zalomit Publicaţie Către toţi lucrătorii, funcţionarii particulari şi meseriaşii din judeţele Ilfov, Vlaşca şi Teleorman . — In executarea art. 44 din legea Camerelor de muncă din 30 Aprilie 1934 şi în vederea alegerilor profesionale pentru nouile Camere de Muncă, se face cunoscut că Comisiunea pentru revizuirea listelor electorale ale Camerii de Muncă prevăzute de zisul art. 44 şi-a încheiat lucrările sale de revizuire. In dorinţa de a da tuturor lucrătorilor, funcţionarilor particulari şi meseriaşilor putinţa de a spune cuvântul lor în chestiunile profesionale prin votarea la alegerile ce se vor efectua până până la 20 Decembrie 1934, această comisie a reușit să descopere toate persoanele cu drept de vot omise de a fi înscrise în precedentele liste supuse revizuirii, le-a înscris din oficiu în nouile liste și a mărit astfel Corpul electoral al Camerii de Muncă •lela 73.000 persoane la 140.000 asigurând astfel exerciţiul dreptului de vot un sui supliment de 75.000 persoane. 1. — Toate persoanele recunoscute di noi cu drept de vot au fost trecute în listele electorale provizorii cari s’au încheiat azi 27 August 1934 şi s'au tipărit alfabetic, cu număr de ordine şi cu indicaţiile legale pe colegii de secţii; în fecare colegiu ele s’au divizat în liste urbane şi în liste rurale, iar a acestea, fiecare din ele, pe judeţe (Ilfov, Teleorman, Vlaşca). 3. - la executarea art. 20 din Regulamentul nostru electoral No. 1/933 Corpul nostru electoral este invitat să consulte aceste liste pentru a contraa atât omisiunile invountare care s’au putut strecura sau pe cele legal făcute în puterea deciziei Comisiei de Revizuire cât și înscrierile care pot fi pe membrii Comisiei de Revizuire D-nii cât şi pe funcţionarii biroului electoral 6. — Contra greşelilor de întocmirea listelor (omisiuni sau greşite înscrieri, contestaţii scrise se vor introduce predându-le la registratura Camerei de 30 August 1934, considerate ilegale (necetăţenii români, minorii, cei cu mai puţin de 6 luni domiciliu în circumscripţia noastră, faliţii, interzişii civili şi penali, condamnaţii din art. 23 al Legii Camerelor de Muncă, cei dublu înscrişi în alte colegii profesionale în Camera de Muncă, a noastră sau străină, cât şi în Camera de Comerţ şi Industrie). 4. — Publicul găseşte listele noastre spre consultare la sediul Camerei noastre Bucureşti, str. Povernei No- 6, în zilele de lucru de la ora 8.30 la ora 12,30. Listele se găsesc: — lipite pe panouri pe gardul localului Camerii; — în 2 volume broşate, în haliul Camerei; — în 1 volum la Biuroul Presei şi al Informaţiilor unde relaţii se pot cere şi telefonic, 2.41.86, Biuroul Presei; — în 1 volum, exemplar original, la biuroul Electoral al Camerei noastre. Pentru uşurinţa consultării fără mari deplasări, publicul din fiecare judeţ mai găseşte lista corpului electoral local, astfel: în judeţul Ilfov, la Primăria Municipiului str. N. Filipescu; în judeţul Teleorman, la Primăria oraşului T.Măgurele; în judeţul Vlaşca, la Primăria oraşului Giurgiu. 5. Pentru uşurinţa cercetării listelor, Camera pune la dispoziţia publicului următorul personal care poate fi găsit în toate zilele de lucru de la 8.30 la 12-30 la sediul Camerei noastre astfel: Muncă, până la data de 13 Septembrie 1934 ora 19.30 seara. Preşedinte ILIE CALCIU Secretar general, G. GRIMPETEANU, Avocat PE TIMPUL 1-5/ IX 5-10/IX 10-151X A. Popescu Iorgu RăşcanuGhiţă Georgescu Şi Ş. Şi Ionescu Petre Vasile Ionescu Petre Nicolau Iarna n aitit la an (Continuare din pag. I-a) făcut temeinic întreaga gamă a exerciţiilor de tragere, spargerea balonaşelor cu hidrogen prin lovirea lor cu elicea avionului este un joc de copil. Xn asemenea sburător este în stare să vâneze la nesfârşit balonaşele, fără să scape vreunul altfel decât prin cine ştie ce surprindere sau neatenţie. Prin urmare, dacă un pilot nu reuşeşte să lovească balonaşele cu avionul, putem afirma, fără teamă de a-l nedreptăţi, că nu stăpâneşte tehnica tirului, adică nu este încă un vânător, oricât de minunate evoluţiuni ar desena pe albastrul cerului. Bineînţeles că nu suntem deloc în drept să afirmăm contrariul, atunci când el ar sparge balonaş după balonaş, căci dacă adesea cine poate mult poate şi pufon, nu se poate susţine că cine poate pufon poate neapărat şi mult. La meetingul aerian de la Braşov, cu prilejul unui concurs de balonaşe, un pilot brevetat pentru vânătoare sa repezit cu un excelent avion de vânătoare într’un balonaş, fără să izbutească să-l lovească. Atunci a făcut un viraj prelungit, vădind intenţiunea de a reîncepe numaidecât atacul. Din nefericire, avionul a intrat în pierdere de iuţeală şi s’a prăbuşit, învestmântând în frânturile lui trupul sdrobit al regretatului sburător. Vom discuta azi acest accident numai dintr’un singur punct de vedere, care ne duce la o concluzie cu caracter general: înălţimea de 30—10 de metri, la care se afla balonaşul atacat, nu are prea mare însemnătate, căci pierderea de iuţeală a unui avion de vânătoare nu se putea îndrepta nici dela o înălţime triplă sau chiar cuadruplă, iar dela o înălţime şi mai mare — adică de 400 sau 500 de metri — exerciţiul nu ar mai fi fost accesibil pentru spectatorii meetingului. Singura condiţie, pe care înălţimea prea mică o impunea sborului, pentru ca el să se facă în deplină siguranţă, era ca iuţeala avionului să fie foarte mare. Dacă această condiţie ar fi fost îndeplinită,chiar un viraj mai prelungit decât cel făcut de nefericitul pilot nu ar fi degenerat într'o pierdere de iuţeală. Concluzia logică, scoasă din faptul că pierderea de iuţeală, totuşi s’a produs, este uşor de tras: a,»ionul sbura dela început cu iu- țeală mică — desigur că foarte apropae de iuţeala limită» la care se mai putea susţine în aer. Dar oare de ce căpitanul Hubert, care era un foarte bun sburător şi cunoştea prefect avionul P.Z.L., deoarece îl recepţionase în Polonia, a sburat cu o iuţeală atât de mică? Nici aci nu este greu de dat răspunsul, mai ales dacă ţinem seama că la prima încercare de a ataca n'a putut lovi balonaşul, a micşorat iuţeala spre a mări timpul de ochire, căci aceasta îi sporea mult şansele de a sparge balonaşul. Concluzia finală, deci, încazul accidentului bietului Hubert, este evidentă: deşi bun sburător, cunoscând perfect condiţiunile unor evoluţiuni corecte şi sigure, s’a aşezat de bună voe în condiţiuni rele de sbor, pentrucă ele se întâmplau să fie în acelaş timp condiţiuni bune de ochire; şi a fost atât de exagerat absorbit de acest relativ simplu exerciţiu de ochire, încât a ajuns la accidentul care nu iartă, la pierderea de iuţeală. Dar căpitanul Hubert era un sburător cel puţin comparabil majorităţii camarazilor săi. Dacă ar fi fost un pilot de vânătoare slab, în comparaţie cu ceilalţi, nu ar fi fost trimis să sboare la meeting într-un concurs de balonaşe. In cât observaţiile ce-l privesc se aplică în mod egal întregii masse a vânătorilor aerieni. Avem convingerea că accidentul de la Braşov învederează o racilă cu caracter general, de care suferă toţi piloţii noştri de vânătoare. Numai această tristă convingere ne-a îndemnat să subliniem un dureros exemplu de lipsă de pregătire profesională militară, în domeniul TIRULUI CU MITRALIERA FIXA pe avion. Şi desigur că această lipsă de pregătire nu poate fi reproşată leneviei sau lipsei de calităţi a piloţilor, ci mentalităţii în care atâţia amar de ani au fost alcătuite şi conduse programele şi exerciţiile de pregătire aeronautică militară. Nădăjduim că cel puţin de acum înainte instituţia aviaţiei, cu noua ei formă de organizare şi cu noul ei conducător, va reuşi să smulgă aeronautica militară din făgaşul unui turism aerian mediocru spre a păşi pe drumulcare duce la înfăptuirea unei adevărate apărării aeriene. George Țintă CRONICA Problem® No. 2 Urmăm cu publicarea problemelor constând pentru concursul nostru dotat cu numeroase premii. Deslegările se vor trimite redacţiei. Negru: Ée4, Ddl, Th6, Pd5, e3. (5) Alb: Rd6, Dh5, Tb5, Te?, Nai, Nb?, Ce6, CÎ4, Pc4, f5, g3. (11). Alb trage şi face mat din 2 mutări. La 15 Septembrie a. c. irevocabil începe concursul prin corespondenţă. Din înscrierile ce le-am primit până acum putem anunţa că vor participa cei mai tari şahişti din ţară. Din cauza înscrierilor ce ne sosesc zilnic am fost nevoiţi a amâna Concursul pentru data de mai sus. r . . „Căutăm corespondenţi harnici la: Constanţa, Iaşi, Cernăuţi, Oradea-Mare, Timişoara, Alba-Iulia, Arad, Cluj, Braşov, precum şi în comunele rurale unde se remarcă o activitate şahistă. Partida franceză jucală în concursul internaţional de la Sitges (Spania), Mai 1934. Arh.dr. Trioulat Negru: Lilienthal 1. e2-e4, e7-c6; 2. b2-b3, d7-d5; 3. Nclb2, d5:e4; 4. Cbl-c3, CgS-f6; 5. Ddle2, Nf8-e7; 6. g2-g3, Cb8-c6 1; 7. Nflg2, Cc6-d4; 8. De2-dl, Dd8-d6 !; 9. f2- f3, e4 : f3; 10. Cgl :f3, e6-e5 !; il. d2- d3, Nc8-g4; 12. h2-h3, Ng4 : f3; 13. Ng2: f3- e5-e4 !; 14. Cc3 : e4, Cf6 : e4; 15. Nf3 :e4, Dd6 : g3 +; 16. Rei-d2, Ne7- g5 +; 17. Rd2-c3, Dg3-e5; 18. b3-b4, a7-a5; 19. a2-a3, a5-a4; 20. Ne4 : b7, Cd4-b5 + +; 21. Rc5-c4, Cb5-d6 + mat Campionatul lumii Campionatul lumii se va desbate în anul viitor în Olanda între Alex, Aleckhine și Max Burne. Pretemigitul, și-a valorificat strălucit dreptul la această luptă, și în recentul concurs internatio- * 4 5 6 7 8 9 ȘAHULUI --------- 1 . LHig nai de la Zürich, unde a Invins atât pe Aleckhine cât și pe Bogoljubov, (singurele partide pierdute de aceștia), ţaţă — după L'Echiquier, — palmaresul lni Max Burne ■ httsaKf1*' * 1929 Olanda , ■ , I (10) 8 0 1 1929 Carlsbad , X-VH (22) 6 3 12 1930 Amsterdam • , II (6) 2 1 2 1931 Hastings . , ■ I (10) 6 12 1932 Hastings . . . III (10) 3 2 4 1932 Berna . . , II-III (16) 8 0 7. 1933 Amsterdam . . I(6)40 1 90 1933 Olanda . . . , I (10) 7 0 2 Iată și match-urile disputate : ;+]— =s Puncte 1921 cu Geza Măroczi 2 2 8 3 : 5 1924 cu Colle . , 5 3 0 5:3 1926 cu Alechine .2 3 5 1y2 :51^ 1928 cu Colle . , 5 0 1 5 y2 : y2 1928 cu Bogoliubov 2 3 5 4y2 : 51/2 1929 cu Bogoliubov 12 7 \y2 : 5y2 1931 cu Capablanca 0 2 8 4 :6 1932 cu Spielmann 2 0 2 3 :1 1932 cu Flohr . . 3 3 10 8 :8 Pretendenții calificaţi la tronul şahului mondial, ar fi astăzi Capablanca — căruia i s’a acordat revanşa cerută — şi Flohr, cu care Max Euwe, s’a dovedit a fi egal, atât în matchul jucat în 1932, cât şi în rezultatele obţinute în concursurile internaţionale din Berna (1932) şi Zürich (1934) în care au obţinut exact aceleaşi rezultate, câte 12 p., la 1 p. diferenţă de câştigător, Alechine, plasată. In ultima vreme, a apărut la orizont, din falanga celei mai tinere generaţii, ruso-maghiarul Lilienthal, ale cărui rezultate de la Budapesta (Mai) Sitges (Mai), Barcelona (Iunie), din anul acesta, sunt direct impresionante. (In concursul din Aprilie 1934 de la Budapesta Stefan Erdély campionul Romaniei a făcut remis contra Lilienthal). Un match original Elswe- Aleckhine La 5 Iulie, a avut loc la Amsterdam următorul match, între primii matadori ai șahului mondial. Au jucat, unul contra altul, câte 10 partide, în acelaş timp însă, au jucat şi câte un simultan contra 15 parteneri aleşi. Rezultatul: Alechine a terminat în 32 ore, cu 14 câştigate, 10 remise şi una pierdută (contra Euwe), pe când Eume a câştigat 11 partide, 8 remise și 6 pierdute, (5 contra Alechine 1) adică 19 :15 în favoarea actualului campion mondial. Eug. Eduard H teatrul cărăbuşi Dir. C. TANASE ORT. Punerea Brâului Maicii Domnului în Haliopratis. CAT.: Sf. Aristide. ISR.: 20 Elul 5694. MAH.: 20 Gemadi-el-Aver 1353. Gir ma. TEATRE CĂRĂBUŞ, ora 9 seara: «La mai mare». MARCONI, ora 9 seara: «Valsul dimineţii ŞTRANDUL KISELEFF deschis toată vara. CINEMATOGRAFE CAPITOL: «Treizeci de zile prinţesă) cu Cary Grant şi Sylvia Sidney. REGAL:Romanul unei nopţi» şi «Rigoletto». TRIANON: «Bravo Bibi» (Dragoste în zăpadă) cu Dorit Kreisler, Leo Siezac, Ida Wüst. Jurnal şi complectare. GRADINA TRIANON (Piaţa Brătianu) «Bravo Bibi» (Dragoste in zăpadă) cu Dorit Kreisler şi Ida Wüst. Jurnal şi complectare. CINEMA SELECT: «Femei în dragoste» cu Barbara Stanwyck, şi Jurnal nou. GRADINA SELECT: «Femei în dragoste» cu Barbara Stanwyck, şi Jurnal nou. ROXY: «Treizeci de zile prinţesă» cu Cary Grant şi Sylvia Sidney. RIO (sală şi grădină): «Dragoste in nunai» şi complectare. VOX: închis pentru renovare. CINEMA BD. PALACE: Broadway Iubeşte cu Mary şi Leo Carillo şi Vulturul din California cu Richard Cromwell şi Dorothy Jordan. FEMINA: «Omul invizibil» cu Gloria Stuart şi Claude Rains, şi complicare. CORSO: «Carmen» cu Charlie Chaplin. BIZANTIN (Cercul Militar): «O seară pe front» şi «Adio Neapole». FORUM: «Patima blondă» cu Jemn Harlow şi «Cântăreţul poporului» cu Tino Pattiera. OMNIA: «Venus dansează» cu Jom Crawford, Clark Gabie şi «S. 72 cere ajutor» cu George O'Brien. LIDO: (închis pentru renovare). DICHIU: «Numai pe tine te-am iubit» cu Mady Christians şi Hans Stame şi «Măgarul lui Buridan» cu compatriotul nostru Mihalescu. TERRA: Tom Mix în «Ultimele zile ale oraşului Pompei», seara artişti. FRANKLIN A. R. P. A.: «Verdun» şi «Unchiul din provincie». EPISCOPIE A. R. P. A.: «Taina cea mare» şi «Nunta în Tirol». MARCONI: «Mizerabilii» operă complectă. KISELEFF: «Maier Dolorosa» (Simfonia durerii» şi «Fetiţa din proviane». LIA: închis pentru renovare. MARNA: «Supremul sacrificiu» ca Ronald Column şi «Mi-e dor de dragoste» cu Ernst Verebes, Trude Berliner. VOLTA BUZEŞTI: «Liliana» şi «Amanţii Parisului». Compania Ranner— Pizone în «Valsul nopţii». MODEL: «Regele arenei» cu Eddie Cantor şi «Condamnat la insulî Dracului» cu Ann Harding şi Ronald Colman. AMERICAN (sală şi grădină): «Mizerabilii» operă complectă cu Harry Baur. SPLENDID: «Copilul d-şoarei Madeleine» cu Dorothea Wieck şi «Demoniaca» cu Carole Lombard. MILANO: «Un vis mai frumos ca iubirea» cu Ginger Rogers şi «Cântăreţul poporului» Cu Tino Patrera. TOMIS: «Iosif în Egipt» cu Beny Adler, jurnal şi complectare. I 1875 m. RADIO-ROMANIA 20 kw. 160 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. 13 Cota apelor Dunării. Concert de prânz (transmis prin doză electromagnetica) . Uvertură la «De-aş fi rege» de Adam executată de orch. simfonică dirijată de Bodanzky (O); Balul sirenelor șu «Luxenburg» valsuri de Lehar, executate de orch. Odeon (O); Două arii din opereta «Friedericke» de Lehar cântate de Wittrisch (H. M. V). Fantezie din «Aida» de Verdi, executată de orchetra Simfonică din Berlin dirijată de Buschkotter (Horn.) Serenadă chinezească de Siede şi Dansul lanternelor de Yoshitomo, executate de orch. simfonică dirijată de Weissmann (O). 13.45 Spectacolele. Bursa. Muzică uşoară (transimisă prin doză electromagnetică). 14.15 Ora Mersul vremii. Radio jurnal. 14.40 Muzică uşoară (transmisă prin doză electromagnetică). 19 Ora. Mersul vremii. 19:05 Concert de muzică variată executat de orch. Radio : Mendelssohn: Uvertură la «Athalia»; Grieg: Suită lirică ; Schubert-Berthe: Potpuriu pe motive din «Casa cu trei fete»; Urbach: La isvorul lui Ceaikovsky-fantezie. 20 Economiști români mai vechi; Em. Costinescu, de Paul Sterian. 20.15 Continuarea concertului orchestrei Radio: Stan Golestan; Intimitateelegie pentru vioară (solist: D. Teodoru) Josef Strauss ; Bătăile inimii-vals; Provaznik; Vals vesel; Foerster; Muzică de seară; Schmidt-Hagen: Ceaiul dansant al păpuşilor; Paschill: Floricele potpuriu naţional; Translateur: Tinereţea înaintamarş. 21 O vizită la Plevna de X. Crevedia, 21.15 D-ra Eugenia Borspian: Fauré: Temă şi variaţiuni; Chabrier: Bourre fantasque; Chopin, Studiu No. 12, op. 10 (Căderea Varşoviei). 21.45 Antologia radio . Mihail Sadoveanu. 22 D-na Aida Helia-canto : Respighi; Ceaţă; Ceaikovsky; Numai cine cunoaşte dorul; Böhm; Liniştit ca noaptea ; Wolf; Taina; Noseda; Trandafirii roşii- Montia; La fântâna cu găleata. 22.30 Muzică românească executată la banja de J. Abagiu şi I. Gavrilovich Romanfă ardelenească; Hora oltenească ; Foaie verde spic de grâu; Pe şoseaua din Cepan; Hora ţărănească; Foaie verde maghiran; Ca la uşa cortului. 23.00; Radio-jurnal. 23:30: Transmisiune de la restaurantul Continental. STRAINATATE„ GRUPUL DE NORD ; Milano:Flori la serbarea naţională olandeză; 22 Muzică olandeză; 23 Semnal orar; 23 Inf. 23.15 Plăci; 23.45 Inf. BUDAPESTA ; 13.05 Concert; 14,39 Concert; 15,40 Pentru menaj 17 Pentru studenţi; 18 Femeile în istoria; 18,30 Concert vocal; 19.10 Causerie; 19.45 Ştiri sportive; 20 Concert; 21 Concert; 22.15 Jurnal vorbit; 2235 Concert 23.20 Muzică de cameră; 0.30 Muzică de dans. Cărţi-Reviste «L’Heure actuelle» Revista de politică externă «La heure actuelle» redactată în franţuzeşte apare ca interesant sumar dini care sunt de reţinut aricolele semnate de d. M. Arcyszewski, ministrul Poloniei la Bucureşti. («Le sentiment politique en Roumanie et en Pologne»), de d. I. Bârsescu (Le probleme autrehien) d. dr. Roman Górecki Preşedinte a Băncii de economie Naţională a Poloniei, Const. Tonegaru, fost căpitan, de lungă cursă J. Paleologu etc. Note, ecouri şi comentarii de politică externă completează sumarul. Două suplimente conţinând d dosare politice şi economice însoţesc numărul recent al revistei «L’heure actuelle». * A apărut «VIATA ROMANEASCA», No. 15—16, anul XXVI, revistă de literatură, artă şi ideologie cu următorul cuprins: Pacifistul Român, de Al. O. Teodoreanu; Istorie şi roman de Vasile V. Georgescu; Serviciu de noapte, de Sergiu Dan; Individualism şi Mediocraţie, de Eugen Relgis; Centenarul lui Grigorescu, de H. Blazian; Ungerea lui Eschil, de N. Davidescu; Avataruri, de Emil Coliu; Miscellanea; Sărbătorirea d-lui Iuliu Mania; Febrilitate şi desorientare acefală, de P. Nicahor et Ca.; «Revolta aătuilor», de Octav Livezeanu; Congresul international de filosofie de la Fraga; Cultura (Filosofie) Idealismul artei, de Mircea Mancaş; Omul fără stil, de Gh. Corneanu. (Istorie) Ceva nou despre Barbu Ştirbey, de Al. Iordan; Masonii şi Dekabrîşul în Basarabia, de Alex. Kidei; Literatura vecinilor noştri. Rugăciunea de seară, de Ivan Kankar; Medalionul, de Victor Dyk. Revista Revistelor. Preţul unui exemplar lei 15. Azi şi în fiecare seară formidabilul succes LA MAI MARE Telefon 3.55.03 Montare extraordinară Vineri 31 August 1934 IZBANDA (sală şi grădină): «Şase inimi intr au vals» cu Georg Alexander şi Gretl Theimer şi trupa de reviste «Izbânda». RAHOVA: «Fiorii tinereţii» cu Constance Bennett şi «Judecătorul mascat» cu George O’Brien. ODEON: «Artea sa iubeşte» cu Liane Haid, Willy Forst şi «Anetta în paradis», jurnal. PACHE: «Patima blondă» cu Jan Harlow şi «Noaptea aventurilor». ATENEUL GOLESCU: «Un sef infidel» cu Lucie Englisch, Fritz Scholz, «Balul» cu Dolly Haas. PELIŞOR: «Cei 5 blestemaţi» şi «Dragoste In automobil», tineri 31 M 1934 CURENTUL Congresul general al avocaţilor Anul acesta congresul general al avocaţilor din România se va ţine la Oradea în zile de 5—9 Septembrie. Reproducem mai jos programul acestui congres: MIERCUKI 6 SEPTEMBRIE oradea. Şedinţa consiliului general al Timunei avocaţilor, care se va ţine în sala festivă de şedinţe a baroului Oradea. JOI 6 SEPTEMBRIE înainte de amiază Ora 10 dimineaţă, Te-Deum la Catedrala bisericii ortodoxe Române din piaţa Unirii. Idem la catedrala bisericii române unite din piaţa Unirii. Ora 11 a. m. — Şedinţa solemnă pentru deschiderea congresului în sala festivă de şedinţe a Consiliului comunal din Palatul Primăriei municipiului Oradea. După amiază ora 3 Şedinţa în aceiaş sală: La ordinea zilei: 1. Istoricul baroului român — conferinţa d-lui Const. Prodan, procuror la Curtea de Apel Bucureşti. 2 Constituirea Asociaţiei Presei Judiciare comunicarea d-lui Ion Gr. Perieţeanu, vicepreşedinte al Uniunei avocaţilor. 3 Chestiuni profesionale, comunicarea d-lui G. Petrovici, decanul baroului Naov. 4. Constituirea grupului parlamentar al avocaţilor pentru apărarea ordinei legale, comunicarea d-lui Romulus Georoceanu, membru în Comisiunea permanentă a Uniunii avocaţilor.5. Criza din Baroul român, comunicarea d-lui P. A. Mainescu, membru în Consiliul General al Uniunii avocaţilor. 6. Organizarea vieţii noastre juridice, conferinţa d-lui dr. Nicolae Kepeş avocat Oradea-7. Descongestionarea justiţiei, conferinţa d-lui dr. Cornel Iancu, avocat Oradea-8. Propuneri cu privire la sancţiuni efective ce trebuesc luate în aplicarea deontologiei şi elicei profesionale, comunicarea d-lui Al. Mihulescu, decanul baroului Gorj. 9. Despre unele instituţii juridice din Ardeal în comparaţie cu cele similare din vechiul regat, conferinţa d-lui Nicolae Ionescu avocat Oradea. VINERI 7 SEPTEMBRIE înainte de amază ora 9 Şedinţa în acelaş sală: 1. Eforiile juridice, comunicarea d-lui Petre Cernescu, decanul baroului Hotin. 2. Rolul avocatului român în trecut şi în epoca actuală, conferinţa d-lui dr. Teodor Popa, avocat Oradea. 8. Fiscalitatea în justiţie, asupra acestei chestiuni au propus diferite comunicări d-nii: dr. Nicolae Turla avocat, Oradea; dr. Moritz Blaukoph, prodecanul baroului Bucovina; dr. Silviu Moldovan, decanul baroului Arad; Vasile G. Şoarec, decanul baroului Neamţ; Al. Mihuleţ, decanul baroului Gorj; dr. Ioan Jucu, decanul baroului Lugoj. 4. Impozitele profesionale, asupra acestei chestiuni au propus comunicări d-nii; dr. Silviu Moldovan, decanul baroului Arad; dr. Ioan Mezei, decanul baroului Dej. 4. Unificarea legislației. Asupra acestei chestiuni au propus comunicări d-nii: dr. Silviu Moldovan, decanul baroului Arad; Petre Cernescu, decanul baroului Hotin; D. Brătanescu, decanul baroului Tighina. 6. Expunere asurpra unui proect pentru semietatizarea profesiunii de avocat, conferinţa d-lui C. Ştefănescu Drăgăneşti avocat Bucureşti. După amiază ora 3 Şedinţa în aceiaş sală: 1. Legea pentru lichidarea datoriilor agricole şi urbane şi creanţele de onorarii ale avocaţilor. Asupra acestei chestiuni au propus comunicări d-nii: Petre Cernescu, decanul baroului Hotin; dr. Al. Stoenescu ,avocat din Arad; dr. loan Jucu, decanul baroului Lugoj; dr. loan Mezei, decanul baroului Dej; dr. Lucian Borcia, decanul baroului Sibiu. 2. Legea din punct de vedere profesional şi exerciţiul profesiunii de avocat. Asupra acestei chestiuni au propus comunicări d-nii: dr. Silviu Moldovan, decanul baroului Arad; T. Costruş, avocat din Iaşi; Ion D. Gorgescu, decanul baroului Caliacra; Petr Pogonat, decanul baroului Iaşi; dr. Ioan Mezei, decanul baroului Dej. 3. Abrogarea legii modificatoare din 0 Aprilie 1932 a legii avocaţilor din 1931, comunicarea d-lui dr. Silviu Modovan, decanul baroului Arad, suge propuneri privitoare la regulamentul casei centrale de pensiuni a avocaţilor. In zilele de 8 și 9 Septembrie se vor face excursiuni. Comisiunea de examinare pentru absolvirea palei de aplicaţie a infanteriei Comisiunea de examinare pentru absolvirea Şcoalei de Aplicaţie a Infanteriei, de către locotenenţii şi sublocotenenţii cărora li s’a admis să dea examen direct, se compune din: Gen. Miltiade Constantin, preşedinte, Col. Ghigortz Traian, Maior Antohi Traian, Maior Petrea Gheorghe şi căp. Onstantinescu C-tin, secretar. Examenul va avea loc la Sibiu, în localul Şcoalei de Aplicaţie a Infanteriei, în ziua de 1 Septembrie 1934. — Ce-i alarma asta ?_ Fiindc’au anunţat naţional-ţărăniştii restabilizarea — Nu, frate !... O ediție specială care anunță împăcarea Vaida.Maniu L. Cine l-a cunoscut pe Theodor Crivetz, răposatul profesor de matematici, sau cel puţin a auzit de dânsul, trebue să ştie ce faimă de severitate avea. A te îmbolnăvi de holeră era mai puţin grav decât a te prezenta nepregătit, la examen, în faţa lui; căci de holeră mai puteai scăpa, dar de trânteala lui, ba ! Şi avea, domnule, un talent special să-ţi descopere punctele vulnerabile. Invaţai, de pildă, la geometrie şi ştiai ca pe apă «teorema lui Pithagora», numaidecât te băga în algebră şi-ţi cerea... formula dublei rădăcini a ecuaţiei de gradul al doilea.... Asta se 'ntâmpla în general; uneori însă Theodor Crivetz avea, pentru elevii lui, adevărate accese de solicitudine. Ca dovadă, reproduc următoarea «scenetă» petrecută la Ruşi, cu ocazia unui examen particular : PROFESORUL (bine dispus ca niciodată): Sâ poati să nu știi matale... volumul cilindrului? (Trebue să menţionez că răposatul Crivetz era moldovean get-beget). ELEVUL (un vlăjgan cât uşa, cu un început de muistaţi): Volumul cilindrului este... Volumul cilindrului se exprimă.... PROFESORUL: Văd eu că nu ştii... (Extrem de binevoitor). Sâ lăsăm volumul cilindrului şi sâ trecem la geometria plană.... ELEVUL (dă din Cap, cu entuziasmul unei găini căreia i s'ar anunţa că în loc de ciorbă are să fie gătită un chip de pilaf). PROFESORUL: Cu ci-i egală suprafaţa cercului ELEVUL (transpirând) : Suprafaţa cercului este egală cu... adică nu... suprafaţa cercului se exprimă.... PROFESORUL: bacan-di-mini sâ di mini ! Ti pomineşti că nişi n’ăi fi auzât di PI ! la’n fă mă rog pi tablă, numărul PI.... ELEVULîncearcă să pue creta pe tablă, dar se răzgândeşte şi rămâne în postura unui viţel al cărui stăpân şi-a construit, peste zi, o poartă nouă la casă). PROFESORUL (scos din sărite): Apoi aiasta-i pre di tăt ! Eşti cogeamite băiet mare şâ.... nici pi pi nu ştii sâ faci ?.... Geer Patrick Baloanele săpun Numărul „pi“ Sâmbătă 1 Septembrie I934 Cadran Marele succes al baletului Operei din Varşovia. Baletul operei din Varşovia a repurtat şi aseară un succes strălucit. Un public numeros a aplaudat frumosul program Faţă de marele succes obţinut, baletul va mai rămâne in Capitală până Duminică. Azi şi mâine vor continua spectacolele la teatrul Benina Maria. In program va fi Cheherezada, Preludiul lui Liszt, Chopiaiana, Dansul Tătarilor, Humoreska Valsul lui Straus, etc. Corpul baletului e compus din elemente de prima ordine. Directorul baletului d. P. Zajlieh este fostul partener al Pawlownei. Marele succes de la Cărăbuş «Cărăbuşul» prezintă un afiş de succes: revista «La mai mare» de d-nii N. Kiriţescu, P. Andreescu şi D. Botescu. Succesul cel mare e, ca întotdeauna, al d-lui Tănase, irezistibil în cupletele sale: «La mai mare», «întrebi!» şi «Iartă-i Doamne». Deasemenea au creaţiuni aplaudate: d-ra Lizica Petrescu în tabloul de mare fast al «Rozelor», d-ra Mia Steriade in «Concurenţa», d-nii Giugaru Sandi-Huşi şi Milică Milian în «Lăutarii», d-ra Maud Mary în «Pasărea de noapte», d. Aurel Munteanu în «Lili-Lulu-Lolo-Lala» d-rele Lisette Verea şi Lulu Savu în «Uhu», Lia Bogdan în «îmi place», etc. Spectacolul se desfăşoară in conditiuni excepţionale de montare şi sub vraja unor melodii admirabile, străine şi originale. De remarcat, de asemenea, realizările coreografice, care depăşesc tot ce s'a desfăşurat până azi pe scena Cărăbuşului, precum şi evoluţiile formidabilului cuplu parizian Mirtbyl şi Pacaud. «Jocuri Româneşti» Secţia de jocuri româneşti a «Ligii Culturale» ţine Sâmbătă 1 Septembrie 1934, între orele orele seara, obşnuita şedinţă de jocuri, in sala «Ligii Culturale» din B-dul Schitu Măgureanu No. 1, Etaj I. Şedinţele vor urma regulat în ROATA LUMII: «Robinson Crusoe» cu fiecare Sâmbătă la aceiaşi oră. Douglas Fairbanks şi «Stan şi loran Iubitorii de jocuri româneşti sunt în Legiunea Străină» , rugaţi a lua parte