Curentul, februarie 1935 (Anul 8, nr. 2513-2540)

1935-02-01 / nr. 2513

n (12 pagini)— —— Catalog gratuit la c­erera , DURERILE fi® cap, nevralgii» gripă, reumatism, se vindecă numai prin ANTINEVrtALGIC Dr. NANU MUSCEL tn cutii originale, conţinând 2 buline 4l numai cu semnătura doctorului IDeposit Farmacia N. POPOVICI i București Calea Rahovei Nr. 237 JLir. o* a. io wy 'din str. Suter lO, inapoit din străină­tete şi-a nsiuat const­ultarile de beii interne, inimă, plămâni, orele 1—6 d a. tel. 3.41.13 şi 3.45.39 iitifi Mica publicitate b «I aWF mjrn S BUAuTATd NBUBIIROSR Banco! Banco nene Petrachef Am luat TYP şi m’am curăţat astă dimineaţă bine, * acum vă curăţ eu pe voi constipa­­ţilor, pe bandă verde cati­fea. Minunat purgativ mergi la sigur,­ plin de norocM VR VITE AL­TO I­T E din cele mai bune soiuri, garan­­t autentice, precum şî port­altoi cu şi tara rădăcini livrează FR. CaSPAKI MIDIAŞ TRANSPORTURI UbLA UOMiUdJU LA DOMICiLltf in condițiuni avantajoase execută ‘ S. A. fi. 06 GRUPAJ STmAoa ílf^v no. a. T« efan 3.»^«« Reprcaentante S» HHal* in toate orașele t­rinfipale al* țiHt Din Palatul de justiţie — Insemnat­ î­n Si­antă 1934, a constituit pentru profesia de avocat, o continuare cu plus, a amărăciunilor inerente a­­cestei spinoase profesii. Palatul de Justiţie, e bursa ofi­cială, a crizei cotidiane. Anemie printre împricinaţi, la fel printre avocaţii, cari in lipsă de ocupaţie 6® distrează, pe seama vreunui co­te? sau povestesc diferitele in­tâm­plare din viaţa profesională nece­sare pentru al 11-lea volum al a­­micului Ghermănesciu Procese neînsemnate, obişnuite, cu­ excepţia câtorva penale şi poli­tica, cari au mai populat sălile, in ascultarea talentaţilor colegi cu toate modificările survenite, mutarea notariatului şi comerţului la fosta Adiţie financiarâ,­­ cari au descongestionat întrucâtva pa­£ rtul de justiţie — totuşi, profesia - avocat se exercita, in condiţiuni mizerabile, umilitoare, epuizabile. Palatul de justiţie e un focar microbian. Vara, curent şi praf­;­­ iarna, miros greu, fumărie şi în­tuneric.­­ Lumina electrică, nu s’aprinde în­­sala paşilor pierduţi, pe Coridoare i şi celelalte săli, decât la ora 6, când ea trebuie să fie in funcţie de Întunericul de afară. Iar in palatul da justiţie sa fie continuu lumină... Prin arhive şi grefe, cari se des­chid la ora 12 şi se media la 4 jura... ieşit, servit la bară, in picioare, ne­­putând, neavând unde, să studiez dosarul, sa iei note.„ In ce priveşte masa, astăzi, când şi funcţionarii comerciali şi-au re­glementat-o, avocaţii, cari vin de la Judecătorie şi trebuie sa vadă do­sarele la tribunal la ora 12, nu mai au timpul necesar, astfel că fatal se găsesc intr’o continuă grevă a stemaicului, si consecinţele, cei mai mulţi bolnavi,­­ pe timpul ministeriatelor Ioan Florescu şi Anton­escu, tribunalele funcţionau dimineaţa şi judecăto­riile după masă, şi era foarte bine şi s'ar putea pune in aplicare cu toate protestele avocaţilor politi­­ciani, cari n’au ce suferi fiindcă via când vor şi nu că trebuie. Nâ mai relev şi concurenţa ne­­leaiâ, Jignitoarele cuvinte spuse de avocaţi unii altora la bară, lipsa de o directivă a tinerilor avocaţi şi neocuparea de ei, lipsa unei disci­pline la profesie şi la bară, şi câte­odată aluziuni nepotrivite din par­tea unor magistraţi... sunt inutile. Şi totuşi, in această luptă grea, de fricţiuni, avocatul continuu în funcţie, de la o secţie la alta, iden­­tificându-se cu cauza încredinţată, fără oboseală, cu mulţumirea sufle­tească întrezărită în ochi şi pe boxe, el cizelează sforţările muce­nicilor in frumosul templu al drep­ţi­ţei-Şi-n acest templu al dreptăţei se Înscriu mereu colegi şi colege. Colegele, unele fac pe secretarele pe la „maeştri”, altele, ele „maestre”, au colege secretare, şi cum se face că-n majoritate, colegele IncUna spre succesele penale... Cum işi recrutează această clien­telă de arestaţi, de borfaşi, e de­sigur interesant! Vorba merge, de­licventul crede, când colegă intră și prin camera de consiliu, înainte de judecare — ea se duca sa dea un telefon — că poate discută ches­tiunea sa... Unele colege se manifestă la ti­vil si comercial și destul de bine. Altele fac naveta intre un termen urgent, cercetare la instrucţie, par­chet, sau la taifas prin sala paşilor pierduţi ori cafeneaua de sus. Am toată stihia şi simpatia pentru colege şi le doresc numai succes, dar avocatura e o profesie spinoa­să, de răspundere, uneşte demnita­tea cu calvarul, prestigiul cu să­răcia... ea nu cunoaşte, nu trebuie să cunoască de nici o manieră, com­promisuri ... E obositoare, te extan­­­iază cu toate satisfacţiile ce ţi le procură. Pentru femee e cea mai grea povară. E un prejudiciu pers®, nai şi social Fete tinere, avocate, după câţiva ani, se ofilesc în acest zbucium al existenţei, căutată greşit ai. Avocatul, alături de cunoştinţele juridice, cunoştinţa dosarului, cini­stea profesională, multă demnitate, temperament, amabilitate, trebuie să facă şi multă alergătură de la o secţie la alta, la arhiva, portărel, şedinţă, etc. E greu pentru colege. Sie ar In­deplini util munca şi cunoştinţele prin blurourl. I AL. M. POSTELNICU i * Michail Choromanski (Continuare din pag. l-a) adevăraţi frescă de tipuri sociale". in urm­iu, scriitorul polonez a schiţat latura etică a romanului „Geloae şi medicină” şi ne-am despărţit dăr.du.ne intâlnire cănd­­,va ia Zakopane. ★ , ftomatu­l „zasdrosc­­ medycyna" !­* cum se Intitulează bl poloneza ;eu l-am cetit cu mai multe luni în urmă- (N’am scris nimic despre dânsul din lipsă de timp. Văd insă acum ci pentru publicul românesc, cunoscător de limbă franceza, un succes teatral, literar sau artistic de prioe fel, din țările slave, trebue să treacă mai întâi pe la paris sau Bern­». , ŢS recunoscut dezinteresul nostru pentru limbile şi literaturile slave. Dă*, la fine­, asta e o chestiune care priveşte p® fiecare in parte). Apârut in 1903, romanul lui Cho­­rot­afishi, în mai puţin de un an a ajuns la a doua ediţie, după cs mai întâi a fost distins cu premiul naţional de literatură. Odată înco­ronat cu această distincţie romanul „Gelozie şi medicină” a pornit in tab­a ocirl nlui spre Suedia, Fran­ţa, Germania, Italia, Cehoslovacia şi acum aflu că a apărut şi în ro­mâneşte. Romanul lui Chrcuamanshi se in­­seriaza pe linia trasată in literatu­ra poloneză de Prbya&ewgiei; anali­za psihologică mânuită spre adăn­­curile subconştientului, din labirin­tul căruia ţâşnesc trombe de pasi­uni sexuale, ascunse, care ucid in­­telectul şi devorează sufletul o eli­berare, o evadare din chingile a­­cestor înlănţuiri se pare că fiind pa­­sibilă, personagile lui Choromanski se lasă prinse în mrejele obtesiei sau ale demonului sexual, care se tur­mentează până la anarhizare. Desi­gur că din lectura scriitorului po­lonez n'au lipsit Weininger, Freud şi nici Dostoievski, ale căror prefe­rinţe pentru căile întunecate ale chirurgului şi aleargă să înştiinţe­ze pe Vidmar. Intre cei doi barbeţi stă tânăra Rabe ca­ soţia lui Vidmar şi aman­ta chirurgului, choromanski a «le­şinat un tip de femeie mondenă, care ştie să, joace un dublu rol, întoarsă acasă din garsoniera chi­rurgului,­ prin mlădieri de pisică şi mângâieri femenine izbuteşte si a­­muţească furia bărbatului gelos. De altfel personalitatea Rebecii, ca şi raporturile dintre ea şi cei doi bărbaţi, se desfăşoară pe un plan semiobscur luminat din timp un t­rap de flacăra de magneziu a gân­durilor. (Recât că analiza psihologi­că, mai ales a Rebecii ar fi putut să fie adâncită mai mult.). Trâmba aceasta de pasiuni, care in as­censiunea lor iau un aspect dramatic, e decorată cu un mic or­nament social: existenţe lui Gold şi copiilor săi. Figură acestui evreu miser, căare se strecoara ca o fan­tomă printre capriciile geloziei lui Vidmar, punctează, incandescent, ţesătura romanului şi introduce un element de etică roiala.­­ Cetitorul să fie atent la pasagiu« unde e vorba de vizitele chirurgului la locuinţa lui Vidmar fi mai ales acolo unde « descrisă operaţia de la spital. Chom­mansfdi se dovedeşte un a­­dine cunoscător de suflete şi un mare artist. . O ’■ ’ ■ ’v • * • • v , I Tr. Idinesau^Nlţţov Praha 1935. In faţa bătrânului Vidmar, chi­nuit­­ de gelozie, creşte suplă perso­nalitatea chirurgului. Medicul e un mare meşteşugar, e un artist in unei recolupense băneşti, Gold ur­­tele, Gold nu s® va mai Întoarce una să veiuice ratf’b ai bănuiala nici­odată­­ dacă Rebeca plecată de-acaaă si duce sau nu ia locuinţa cfljruau­­lui. Aci intervine natura ^ ca un l­unftnt din povestirile de miracol felul lui. Din clipa când Îmbrăca fi «latul ftlb chirurgul oUclazâ De aceea, la încăput, svârcolirile de vierme aie lui Vidmar nici nu sunt luate in seamă. Atitudinea. burster care agită îaiirmfl şi râs- I chirurgului e proteică, e dispreţui­­roleşte maladiile. toate. iurtuna creşte vilejios trântind Omul de ştinţă ^nsideră amorul la Pămiânt sârmele Metrica a te Ca m itnomm Pf0­ ltw ** 0 s$cr«' ISÂ’S' SU S­­tre siluetele albă , ale spiţă­ului, ul cerând răni şi cloroformisând mu­ribunzii, îşi simte fiinţa primejdui­tă de un sentiment neobişnuit. In­­tr'o ei chirurgul li simt« apropie­­rea, dibăcia meşteşugului său de Subconştientului pot fi urmărite în stilarea celor doua personagii prin­cipale din „Gelozie şi Medicină”. E vorba de lupta a doi bărbaţi in jurul aceleiaşi femei. Bătrânul Vidmar, lipsit de preo­cupări serioasa, află din jurnalul fostei churueite că actuala lui so­­care potenți*»* oarecum fetra«*­Îsrademteter. O ««ani de vară târzie. 'Deftsupra oralului bate un vânt puternic, tur, ţlo, tânăra aebeea. ii înșeală ca Chirurgul spitalului. Cândva ambe­le femei fuseseră internate în ace­lași sală a spitalului. Din jurnalul femeei — moartă acum — reeşia că Rebeca * amanta chirurgului care o operas« şi că operaţia constase in Înlăturarea zămislirii păcatului din­tre chirurg şi Rebeca-Bănuelile infidelităţii plutiau I» aert Jurnalul le dă contur, le preci­zează şi Vidman are accese de ge­­loftie vecia« cu Iresponsabilitatea. Gândul că Rebeca 11 Înşeală la pro­In drum e atins de w Ir elec­tric şi cade ucis. In clipa aoftea curentul fiind Sa» porţiile unei obsesii şi Vidmar ne­­­trerupt, iiştimericul pătrunde In o­­şrftş, aUncă de absenţe atenţiei şi ocoleşte nici o umilinţă. Odată se ra« şi odată eu «i moare şi lumina gândului care fugia aiurea. Atunci informează de ia asistentul chirur. &) la iecuinţa chirurgului Zadarnic şi-fi dat seama Că o femeie­i in­sului care-i întăreşte bănuiem*: yidater *stei«?tA. Gold nu.mai ^dine. .ri$sl­ in suflet. Rebeca fusese apărată de altă aia- În schimb, femeia se in­toarce ftca­­ladia decât aceea menţionată în re. aa liniştite m zâmbitoare. Bftxbatu­l gîstrui spiterului. Altădată, Vidmar­­s dezarmat şi Începe din nou sâ­­ pune pe croitorul Geld, un evreu creadă că toate bânneiile sunt d­e­­sărman cu doi copii mintoși sâ «pi- vetirL , «onlze mi¥c 14’ne femeei. in schimbul I Alături, Copiii îi așteaptă păriri- Proecte de lege pentru acordarea de scu­tiri de taxe unor aşezăminte La Senat, s’a depus eri, proectul de lege pentru acordarea unor scutiri de taxe Aşezămintelor I. C. Brâtianu şi Ionel I. C. Brătianu, cu următorul conţinut! ART. 1. — Toate donaţiunile, le­gatele şi nu genere toate actele făcute în favoarea Aşezămintelor Ion C. Brâtianu şi Ionel I. C. Brătianu sunt scutite de taxa de timbru şi înregis­trare. ART. 2. — Numitele Aşezăminte sunt scutite de plata impozitelor către Stat, judeţ şi comună, începând dela 1 Ianuarie 1935. ART. 3. — Aceste Aşezăminte vor fi scutite de asemenea şi de taxele poştale şi de transport pentru cores­pondenţa lor, imprimate şi cărţi ■I,. I'"''T'"'',.. ,Jm c­t» r­I­ »» t­m Parodii hazlii 0. Fierin lordăcheeeu publică un Simpatic şi atrăgător volum nitului „La paşa vine un oltean’’. Ed. „Lu­ceafănul”, preţu­l 50 lei. I’^iptru iubi­torii de liîferatiite­ uşoară ș haz!­u acest volum aste bice venit El pro­voacă efectele dorite. Este sare ne­­voie gg. mai ad&gffăro că parodia pre­supune un“ fin sirat de observaţ­i «1 ridicolului dominant care fuzionează­­*n personanital|â sau opera unui au­­torî In afară de­ aceasta, mu­lţi scr­i­­tori au ajun» cfjiar dela Începutul carierei tor la anumite şabloane, k flpi şi imagni fixe, pe oare la rfls­, toarnă şi­­» întrebuinţează până la obsesie, cu acelaş vocabular şi b­­­i­­celeftşi locuri de preferinţă. Sunt a­­po poezii, de circulaţie curenta, ca­­re apasă pe memoria mai multor­ ge­neraţii. Le reproducem autamat şi parcă scârţiş ceva în a­ceasta veşni­ca recrţpără. Este spiritul, obişnuit că, ciamnâ' şi aț se db'fkajsca rei ubiuspii-l tat, doaCeia se apje­acă pe panta pa-' rodiei ,a omorului şi «Jiiar a batjo­­corii !). Fiorin Tordachescu se agită de poeţi consacraţi: Egimn^Cp, (iosbue, D.­­ Soza, Mihulfescu, Topâre­anu, Remarcăm poeta „Ciisxele Azor”, i­anaiornmtă în fabulă, apoi „S,reit dofunne şi toţi trei” cjj efect pronun­ţă t­eaiiric, „Ma­­tv*, etc. Gehul pare savuros şi distractiV, pftnd versul su­­irinde­ singur de un 'e»Pct hi ia­­nani şi nota ou este forţată prin divagaţi 'răutăcioase şi înţepături corosive. La fpl a procedat și G. To­­pricepnu și cartea Im de parodii a avut­ un real sucees; li fel a »cri» Virgil IJtJiiin un volum ijjt tu!al „A ta man­ite de”... iar acum de curând Aiiijâțfi.ns (Max Sminhard) pubtieâ uu vjțjiln) cu Uliul „Tn genul tiwrt­­te*'’, tjihh Siit­ră pentscf'itorn lnibaii^nifi triáinte.de vreme. Vensur­­ile d­in­'j #'|Sjría If^dikheacu sunt tjftjfi rési su®cee de i.­­lirat'4. AÎP Sjt conitorul' pe tipaa de qj.giijp|ij!ft|' a poltulus. I­m­lOltCȚIA ROMAUau« UELttfRi, uNi^RSAlI, U­blIUiAZA , PRMTR- pc.Lt MAI Ui FHdNlft, GAPuWJ^M MARllUI SChl.10« : k ‘ CAZUL aparuta în a­lt­a ediție în eddura „(JUiilitIn cele] dulia viliime ce alcâtuesc romana, ce afla condensarâj atâta uifiaditate, atâta cunoașterea tuturor, rriSimnufeior tritului rim-neaC, încât la stârguul lecturii râjttâi copleșit del granditatea temei tratate și de vigoarea ta.fctnulli, eu care e trtfnspu^§ 1 * IACOB Wassermann Turneul Companiei La 1 Martie marea companie Că­răbuş sub condu­cerea domnului că­lănase porneşte într'un turneu pria ţări Se va reprezenta cea mai­ frumoasă revistă ce s'a jucat vreodată la ţa­ra românească: „Taansc are cuvân­tul*', două sete şi 34 tablouri scuză de cunoscutul revuist N. Kiriţescu. Întregul ansamblu al Cărăbuşului format din cele mai talentate vede­te ale genului va vizita principalele oraşe din ţară. Montarea revistei decorurile, cos­tumele, cortinele, o paradă extraor­dinară de lux şi de splendoare. ba­le­tul are acelaşi formaţie ca In Ca­pitală, iar orchestra complectă se află sub conducerea maestrului Oh. Dendrino. Într'un cuvânt un ansam­blu format dîn 150 de persoane, Tănase vine In ţară însoţit de Olga Solomoneanu, cântăreaţă cu voce divină. Lulu Savu cunoscuta talentata artistă de revistă Maud Mary, o îndrăcită Ingenuă care a fă­cut deliciul Capitalei, Lisette Ve­re® frumoasa stea a Cărăbuşului cu impin­s.Quante apariţii ianţi (jr.fi­uriu, noua angajată a Ci­mpaniei, cu reale aptitudini scenice. Surorile Marţine,cu admirahi te dansatoare. Apoi d-nul Viorel Chiddeanu, ex­celentul tenor de la Opera Română, Gugani Sandi-Huşi, admirabil­ul rea­­lizator de tipuri comice, Mitică Mi­lan, Marcel Emilian, N. Roman, Si Glodariu, L Dinescu, N. I­resti­an, Mirea care complectează extraor­dinarul absamblu al Cărăbuşului Grandiosul balet care cuprinde e­­lemente­ cele mai valoroase date Opera Română a fost înscenat d­­ către pricepuţii maeştri Flotte Cap­saţi şi Clapek Nicols. Compania Cărăbuşului începe tur­neul cu următoarele oraşe: Constanţa 1 Martie, Brăila 2 Mar­tie, Galaţi 3 Martie, Bârlad 4 Mar­tie, Chişinău 5 Martie, Bălţi 6 Mar­tie, Iaşi 7 Martie şi aşa mai departe. lui Mitrali Kogălniceanu la Radio Alături de contemporanii săi şi mai presus de cei mai mulţi dintre ei, ră­sare impunătoarea figura a lui Mihail Kogălniceanu, care a pus bazei­ sta­tului modern şi a fost cel mai mare răspânditor de cultură din secolul său. „Fundaţiunea culturală Mihail Ko­­gălniceanu" a organizat un ciclu de conferinţe la Radio despre opera şi viaţa lui Mihail Kogălniceanu, înce­pând din ziua de Sâmbătă 2 Februa­rie până la 10 Februare a. c. Programul conferinţelor este urmă­torul: Prof. N. Jorifa: „Personalitatea lui­­Mihail Kogălniceanu” (Sâmbătă 2 Februarie ora 19); Prof. univ. N. Cariojan, „Mihail Kogălniceanu, ca Literat” (Luni 4 Februarie, ora 20.45). Prof. G. G. Mironescu, fost preşed. de consiliu, „Politica externă a lui Mi­­h­ail Kogălniceanu” (Marţi 5 Februa­rie, ora 19). D. Octavian Goga: „Mihail Kogâl­­nceanu, precursor al unirii neamului” (Miercuri 6 Februarie, ora 19). Prof. C. Moisil, dir. Arhivelor Sta­tului: „Kogălniceanu cercetător de ar­hive” (Joi 7 Februarie, ora 19). Prof. CA. Brăjinat ..Opera istorica a lui Kogalnicea­au” (Vineri 6 Feb ora 19). D. Im .Wilelap­e, fost ministru, „Kogălniceanu şi t&tişnii” (Sâmbătă 9 Febr., ora 19). D. IV. Petrăşcut ,M­chail Kogălni­­ceanu orator şi iubitor de artă” (Du­minică 10 Febr., ora 20). Jubileul d-lui C. Tănase Marele nostru «Mole Tănase îşi va serba In seara zilei de 25 Fe­bruarie jubileul a 30 de ani de tea­tru. Cu acest prilej va avea loc la teatrul Eforia un mare spectacol de gală In Cadrul căruia d. Tănase Va fi sărbătorit aşa cum se cuvine ace­luia care a muncit timp de trei de­cenii în slujba teatrului. Se va reprezenta faimoasa Opere­tă LA CALUL BALAN (Im Weis­­sen Rossl) care a obţinut la ţara noastră un succes fără precedent. Biletele pentru acest spectacol unic pot fi reţinute la case­teerului Mao­ric (telefon 35543). Del» A cădem?» RomânS Academia Română va ţine şedinţă publică Vineri 1 februarie current. la ora 3 d. .a. ‘ D. leu ga va face o comunicare despre „Influenţele româneşti şi ger­mane in opera literară a reginei uh­i­­tate Conferinţele Ateneului »N­icolae lorga” Vineri 1 Februarie 1933, orere­a d­­e­ va avea loc un'n«j£iteatruf' funda­­ţiel Carol I, » doua conferinţă 'din ci­clul teativ, „loc de ani de te­atru ro­­mănesc”, organizat­ă­e atefl­eul" „Is'h­­cola« Iorga". Domnul Paul Prodan, directorul Teatrului Raţional din Bucureşti va vorbi despre „începuturile teatrului român­esc".' Expozifia J'quid Eri, 20 Ianuarie, a avut loc in sate Ileana (Cartea Românească), verni­sajul expoziţiei de sculptură, acuarele şi uleiuri a soţilor jiquidi. Expoziţia rămâne descrisă pâână la 20 Febr. 1933. ♦ La 2 Februarie a. c. se va deschide In sala Dalles, expoziţia de sculptură a d-nei Serova Medrea. Institutul de cultur­­i Rolliano-german Azi Joi, 31 crt., ora 18, va avea loc in sala Haşdeu a facultăţii de filosofie (intrarea prin str. Edgard Quinet), în continuare, adunarea de constituire a Institutului de cultură român-german. La ordinea de zi: alegerea comit­­­tului, fixare® cotizaţiilor şi eventuale propuneri. Invitaţii personale nu se fac. Inserier In fiecare zi (la seminarul de limba germană, lângă sala Haşdeu) pt? 18. V»r,*“r^ I Fe^Kt­rSs IS33 Teafoul. .fte-ie-tfOA ^ a» Si Ui decare seara loeuia opere.a Nuf ere (je ătraci «s e « ­ LA CALUL BALAN' Joi 31 Ianuarie IL33 ORT.: Sl-țU Doctori fără de plată, Crin și Ion. GAT. i Sf. Petra Noime. •ML î kV ^e»«i ăvfiâ, MAH.: as Seva­­ldăi, OPERA ROMANA, seara ora 8*30: „Boema’’. N^țiOÂăL, matineu așa „lu­da 'i seaxa ew 8,30: „Baaui n are milos’’. BLUiNA &1ABIA, matinen ore 3: »Școala peai­ h«ah lila*’'j szara e­­*» fi: „Risca *, ALHAMRdi., matineu ora 3 și scara oi» fi: ^âiUambra cocexaște”. El'oRlA, mat-neu ara 3 ți seara era S: „La câini bălan'% COMORDIA, malineu or® 3 și seara or* 0: ,dacob'’. CAPITOL: „Pocni sac­ru'' cu Katha­­rine Hepburn și „La Cupaiacha’­TRIANON: „Când soarele răsare”, jurnal­e complectate. JU­GAL, ,A.ocote»ta unul Invizibil’, primul film rusesc, Jurnal şi cola­­prectare, l­'ni" SLILCT: „Parodia vieţii” cu Clau­­delle CoibeiL RIO : „ce au­ creţul din Veneţia” 1 cu Franco Foresio şi jurnal Fex-BD. PALACE: „Parod­a vieţi” cu Clandatte Colbert. RUXY: „Focul sacru’* cu Katharin­­ne Hepburn­­ ,JLa Gucaiacha’’. , ARtS: „Nopţi moscovite'* cu Harry Bani şi Annabella, Pe scenă Her­men Leopolds şi HAilskaja. FEMINA: „Iubire pătimaşe” cu Lil Dagover şi Hans Stuewe. OBINIA: „Sborul de noapte" şi „Im­­pâratul negrilor” ca Georges Mil­­ton. FORUM: „Peter” cu Franciska Gaal, jurnal şi complectară. LIDO: „Povestiri dîn pădurea vie. -* neză” şi „Bravo Bibi”. BIRANTiN: „Mama pompaulai”, jtjţ. nat şi compiectare. CaiY: .^Usopatra’’ an CHadafte Qjibzrt, jurnal şi complactar*. A. R- P. A.: .Jjedeciivii dibaci' cu Stan Lamei şi Oliver Hardy, MAuiLOM: „Gin­acul rice­­ , „An­na Wickers” cu Irene Punna şi comp. de reviste. VOLTA KULLSrfi: „fiul Rusiei*’ şi „Mtetaieia din fUamhui ’ ca­ Mtena Lop. MILANO: „Mândrie şi amu” şi „Ge­te patru fiice ale d-rului Matcă", MOBtiL« „VaiLexul indrăflesuţitor'' cu Grats« Raft şi „Masca celui­lalt” cu Elisa Landi. HA­’ „Wondar Bar ' şi »Pernei« în dragosm ”, PIAN a: „Furtună In zori de s!” şi complectărL ODEON: „Simfonia Iubirii” şi „Jos­­tiţin ara cuvântul' fcu Faur Lu­cas. TEttRA: „Apetitul 33”, „Bătălia” şi seara artişti-AIDA: „Cleopatea” cu Glandette Col­­bert şi „Enigma contesei” cu Olive Brook. TOMIS: „Peter” cu Franceska Gaal, jurnal şi tom­­declare. AMERICAN: „Incărni.­­ 1 cu Joan Crawford, jurnal şi complectare. STLENDID: „vagabonda’ şi „Mi­a­­colul” cu Sylvia Sidney. ISBARDA: „Oameni in alb” şi „Pa­rada primăverii” ca Franciska Gaal BArlOVA: „îţi cânt iubirea taea cu Joseph Schmidt, jurnal şi o am plec­­are. DICBITT: „Sunt un evadat’’ in „Na­­bunile Anitei” cu Andy Opăra. KIS1 LEFF: „Mascarada * ş­i 1 Ds­­oc­er in „Tragedia de la Ittaget­­ling”. ARILONA: „Noaptea Ispitelor­ şi Divole”. FACHE: „Regele Chibriturilor” şi „Contesa Maritas”. ROATA LUMII: „Noul Tarsán" şi­­ „Tare Cowboy lor”. în iieiale­­ea a s. jiiaiuicori jq , cânjăâU ți aii.n u«a ax el.*,iu rcv.«'a ALHAMBRA CUCEREȘTfiI Y Nurasrfl­ festiv al „R23 Lății I ^straie“ Se cuvine să ^ °U t.pată lauda Bujtiorul festiv al revistei „idea­litatea flnsti^tă", apărută ‘recent In haipa nouă șl pei»g*iazma. Pfarra transfereidre ia bine, pe care o ejasiru. este formatul toâiii a» revis­tei, după modelul publicațiilor simila­re din Occident („Vu­­hVoila", „Detective”, „Hous Vous”, etc.). rar­­foaini­maţii promite o aranjare mult mai plăcută şi mai estetică a ilustra­­ţiunilor, şi permite d­easempli­ arijere­rea unui material redacţional mult mai bogat şi mai văriat-' Acest lucru se combrmă chiar de la­ primul număr, al Cărui cuprins este pasionant prin va­rietatea reportagiilor din toate dome­niile care-fi găs­esc loc, în paginile re­vistei. Ilustrațiile apar muit mai mari-Irpprejjinâ cu revista a apărut și Jl$311 in imagini” us v^j^i 'dp 100 pagini, care cuprinde to^e frăm­ântă­­riie sociale, politice,’ literire, teatrale și artistice, «le anului 19­4, în ilustra­­tiuni- Este o m inunati privire retibte­­pectivă asupra anului de sbuaum care­­s’a scurs, la sfârșitul albumului gă­sim un fytrek­» de interasănt horoskop pe anul 193$, cu prezic«» pe alocri senzaţionale.” Tot cu numărul festiv se vinde şi suplimentul „De toate pentru toţi", care cuprinde schiţe, reportaţii de sen­­zaţie, humor şi jocuri­­distractiva. In asemenea condiţiuni recomandăm cu căldură cititorilor noştri, acest nu­măr festiv al­ „Realităţii Ilustrate”, care poate rivaliza Cu succes, cu orice publicație ilustrată din Occident. Cea mai bună carte originală pentru tineret este romanul marelui nostru fu­ssa lor CI1ZAR t’WUlihCU, Intitulat : „InAM, URSUL POLAfi”, care a apărut recent In a doua ediție in­­­­diluna „Cugetarsa'1. Marele merit al acestui roman constă In ac«o« pă 1« afară de tine­­r«t. târuia I se adresează In primu­! rând, poate fi gustată cu acela? in­tens* și cu deopotrivă deloc tare și de oamenii maturi. Nu ce sa admiri tn primul rând In această minunată carte: su Iul desăvârșit ori fondul, tema .m presidivantft ce te face sâ particip la ea cu aceiaş pteres­tați când ar fi vorba da oameni, — asemAnându sa In acaasUt privință cu „L’appejk da te foret’’ a lu. Jack London. Talonul A apărut: „Talionul’’ de Ion Livia­­nu. dtâcnuri de Pine­­Moscu, un ele­gant volum da nuvele zguditoare, a­­mintiri şi tipuri, a imprimat în editură Tipografiile Române Unite. De vân­tare lau teat, librăriile din ţară. T Joi 31 Ianuarie 1935 1875 in. RADIO-ROMANIA, 26 kw. UK) kilz. 364A m. BLCUKijTI, 12 kw. 823 kilz. 13 06: Cota apelor Dunării 13.03: Concert de prânz (discur­i- 18 fix. Cursa. 13.48: Spectacolele 18A0: Muzicii ușoară (discuri). 14.­IS.... Ora. Mersul vremii. 14.IA: Radio jurnal 14150? Mirifici uşoară idioturi). 16.00: Om cop­ilor: „Şezătoarea înărei”, organizată de Şcoala­­,nua­­lâ de fete „M­âşina de pâine’, sub direcţia d-nei St­ern*n­u. 18.00: Concert de muzică dirac­­( vft. Orchestra de Salon, Radio. 10.00: Ora. Mersul vreun­. 18.05: Comunicate. 10.15: Continuarea concertului. U­NIVERSITATEA RADO» 19.50: Mișcarea plastică de Alx Busuioceanu, 20.10: Orientări !n educat ft în meni de azi de d-na Alice Voinescu 20,30: :„M'ireasft vftndutft”, on­era in S acte de Smetana. (Transmisiune dels Opera Română*, in jmuzni: Rad­o jurnal. STRAINATATEA GRUPUL DE NORD MILAINO. Florenţa, Torino, Va. Trieste) 17^5. Jurnalul 17.45: Emisiune pentru copii Concert Atra 1. ISAn: Comunicate, lfl. St­ri agricole. , 20­00: „Boema”, operă Ift 4 acte de Puccini (Trammusia dels Opera I­V*Xv. TiopianăV Distrilui(ia: Rodolfo, Bind Radituut Marrelo, Serban Tasian ) Schacnard, I. Manolescu; Cuhne, N. Ser­areanu; Benoit, Alcindor, G. O­­prsan; Mimi, Valentina Cretoiul Mom.U#, Dura Muemt. Coinlucerea mut­ u­rli: l. Noima Utescu. . ..t­radiutopică. 21,46: 1‘luci. fi2. no, operă in trei acte d» Moscagui» ROMA. 17.1­0: Jurnal pentru t'«­­pi. 17,50: Radio jurnal. iS: Ucncnr­t vocal si 'mstruiirejiUl. 18,55: t.qt.m­­mcate. 20: Radio jurnal. 20,35: Bjö­rnen sfiortivă. 21: Jurnalul radio. Știri «rwrt ve. 21.10: Cronica spart.­­vft. 22: „Nerone ’ de Mascagni iAr Jurnalul radio. F11AUA. 13,10: Plici. 13,85: Jnf. 13,35: Concert orch. de «elan.­­4" Semnal praf. 14,35: l'entru iiriu*­­inc, ccpnei'l și meaeriL 14,45: l’JJieL J«zz-iU siraranic. 17,45: Aclivilelea economică In America. Copf. 17„5: Biat slava. 18,20: Recital de orgă de Wiedermann. 18,40: Plăci. JR.-4&ÎV fladio agricol. 18,55: Emisiune t:ta­raanâ. Piete radiofonicâ. 18,53c livf. 20: Ura. 21,10: Plăci. 20,15: Cpts da­­­inba rusă. 80,30: Jumătate brii «husantâ cu quintelul de «îtiâteţi' din l’raga. 21- Cuvânt introdurRV' ' la emisiunea următoare. 21.03: Pri­ma parte a concertului dda liku'm­o­­ft ca eehq 21:50: CauSerie. Gena­radio 18.hiu. „ De la Fundat­a pentru literat­ură şi artâ „Regele Carol I„ In luna Februarie a. «. v«r apărem la editura Fundaţiei pentru li­te­ra­tură şi artă, următoarele volume: b­echt»­liotex, „însemnările unui belfer”; Mir­­cea Damian. „Bucureşti ’; N. Vavîl­descu, Miriada-Versuri”; C. Gaj», „Trecute vieţi de Doamne şi Domni­ţe (II)”; M. D. Raka, „Valori”, Ho­­mfcr, „K­3dysela”-treducere de E. Lo­­vreeacu, Jacob ‘Waisermann, „Vieţa lul Stanley” trad. de R. Coculasau O. Has. .JSculptoml Padurea", „Revista Fundaţiilor Regfa”* A apirmit „Revista Fimdaţiflftr gale" No. 2 anul 11 pe Februarie cu următorul sumar: Pr. Vasile Radu șî Gina Galach­on. Elemente: Mihai Godreanu, In, nu«4 de noapte; Victor Papilian, Minune* Sf. Anton, Simion Stolnicu, Versuri: Gala-Griaction. Cum încep un veac și 0 căsnicie: Radu Gyr, Domnul de remi; P. P.­­Negulescu, Academia pla,­tonică din Flloresiţa: Sextil Puşcăria:, ,Bogdan-Dulcu; E®. £04» ex, Modest Mussorgsky; P- Vetso­­ianu. Oraşele ardelem*;; k©ri liana» îndreptar plastic; Eugen .Petvetrescii, Idei şi, realităţi economice în opera Iui Nicola« Şuţu, Alexandru Hodoş. Trai­media Omu­lui; Şerban Gioculescu, 1 i traduceri. Cronici bogate.

Next