Curentul, iunie 1935 (Anul 8, nr. 2630-2658)
1935-06-11 / Editie specială
» ! Convocarea grupului H Parlamentarii din grupul H supt. convocaţi pentru Miercuri 12 Iunie ora 6 p. m. la sediul clubului central al partidului national-liberal din Calea Victoriei. EDIŢIE SPECIALA PAGINILE D. Mihai Popovici, victima unui atentat Atentatorul — fratele său — s-a sinucis BRAŞOV 9. — Astăzi dimineaţă în vila din str. Prundului 12, a fostului ministru Mihai Popovici, preşedintele organizaţiei naţional-ţărâniste a Ardealului, s’a petrecut o sguduitoare dramă familiară. La ora 9 dim. pe când d. Mihai Popovici şi d-tia cu oaspeţii, d-lui Arciszewski ministrul Poloniei la Bucureşti şi avocat Pantazi cu doamnele luau cafeaua, a venit spre ei fratele d-lui Mihai Popovici, o Ştefan Popovici, noteso-După un schimb de cuivinte asupra unor chestiuni familiare Ştefan Popovici a scos revolvers! trăgând două gloanţe asupra d-lui Mihai Popoviceî nimerindu-l în omoplatul stâng şi aproape de inimă. După aceasta Ştefan Popovici s’a dus inîr’o altă cameră unde s’a împuşcat şi el. Ambii răniţi au fost transportaţi la spitalul Mârzescu. Au fost chemaţi urgent medicii Pop, radiolog şi cap. dr. Zilderiu. Deasemenea a fost chemat telefonic şi d. dr. Câmpeanu, chirurg, docent universitar care se afla în Bucureşti. CUM S’AU PETRECUT FAPTELE Asupra acestei sguduitoare drame suntem în măsură să adăugăm următoarele amănunte. D. Ștefan Popovici, fusese încă de eri rugat de d. Mihai Popovici să-i elibereze câteva camere din apartamentul ce-l ocupă în vilă, cari trebuiau aranjate pentru d-nii Ion Mihalache, Iuliu Maniu, Virgil Madgearu, ce urmau să sosească în localitate Duminică 16 Iunie, deoarece pentru Luni 17 Iunie fusese convocată o întrunire naţionalţârănistă la Braşov. Ştefan Popovici atât eri cât şi azi dim. a răspuns fratelui său că nu poate elibera nici o cameră. A urmat un mic schimb de cuvinte după care d. Mihai Popovici a rugat pe fratele său, ca să-l lase singur cu invitaţii. DRAMA ! Atunci Ştefan Popovici i-a răspuns: „Atât cât eşti tu stăpân pe vilă, tot atât sunt şi eu”. Şi scoţând revolverul a tras asupra d-lui Mihai Popovici. Intre ambii fraţi existau de mai mulţi ani animozităţi pentru averea rămasă de la părinţi, acestea In cursul serei, cu toate îngrijirile date de medici, Ştefan Popovici a încetat din viaţă la spitalul Murzescu. Cadavrul lui Şt. Popovic fi, a fost transportat la orgă, urmând a fi autop stat. I STAREA D-LUI MIHAI POPOVICI Sosind de la Bucureşti, d. dr. Nasta, în urma unui consult cu d-nii doctori Liviu Câmpeanu, A. Popovici, fratele d-lui Mihai Popovici, şi ceilalţi medici, s-a hotărât ca deocamdată să nu se facă rănitului, nici o intervenţie chirurgicală. Pentru mâine sunt aşteptaţi să sosească din Bucureşti şi Cluj, câţiva medici profesori universitari în vederea unui nou consult medical. Până în prezent, starea d-lui Mihai Popovici, e staţioantă. La analiza făcută s-au constatat urme de zahăr. Dacă până mâine nu se vor ivi complicaţii, extragerea gloanţelor se va face peste câteva zile, ajunseseră în ultima vreme la un I Ștefan Popovici era suferind, fapt grad destul de acut, pentru care familia opinase la in-La aceasta se adaogă și faptul că ternarea lui. Moartea atentatorului D. Beneş in audienţă la Kalinin şi Stalin MOSCOVA, 9 (Radiopress). — Azi dimineaţă d. Beneş cu doamna şi suita, însoţit de d. Alexandrovsky, ministrul sovietic la Praga şi d. Bogdan Pavlu au vizitat Kremlinul fiind primiţi de comandantul Kremlinului. Vizita d-lui Beneş la muzeul de arme a durat peste o oră. Apoi oaspeţii cehosolvaci au vizitat catedralele Arhanghelsky şi Uspensky, admirând monumentele istorice „tar-tunu!” şi „tar-clopotul”, cam altădată reprezentau cel mai mare tun şi cel mai mare colpot din Rusia. Apoi d. Beneş, a fost primit la ora 1 şi 15 în audienţă de d. Kalinin, preşedintele comitetului central executiv al Uniunei Sovietice. Audienţa a durat aproape o jumătate de oră. In urmă, d. Beneş a fost primit la Kremlin de d-nii: Stalin şi Molotov. Primirea a avut loc in cabinetul de lucru al d-lui Molotov, preşedintele consiliului comisarilor poporului. La această audienţă au asistat d-nii: Litvinov comisarul de la externe, Bogdan Pavlu ministrul cehoslovac la Moscova, Alexandrovsky ministrul sovietic la Praga şi Kucera director de cabinet al ministrului cehoslovac de externe. Convorbirea a durat peste o oră, într’o atmosferă foarte cordială. In cursul acestei convorbiri a avut loc un schimb de vederi asupra tuturor chestiunilor, cari interesează de aproape ambele ţări, precum şi asupra evenimentelor în curs din viaţa internaţională. DEJUNUL După această convorbire cei prezenţi au fost invitaţi la dejunul oferit în cinstea d-lui Beneş de d. Molotov. In marea sală de sufragerie din Kremlin s’au adunat d-nii : Voroşilov comisarul apărării de stat, Kaganovici comisarul de comunicaţii, Orojonikidze comisarul industriei grele, Mikoian comisarul industriei alimentare, Rozengoltz comisarul comerţului exterior, ceilalţi membri ai guvernului sovietic, funcţionarii superiori ai comisariatului externelor şi numeroşi alţi invitaţi. Dejunul a trecut într’o atmosferă foarte amicală. D. BENEŞ Mişcarea în comandamente Consiliul superior al armatei a validat rezultatul călătoriei de comandament pentru coloneii şi generali. D. Paul Angelescu ministrul apărării naţionale va supune azi Regelui decretul cu mişcarea ce urmează să se facă în inaitele comandamente. Se vor atribui comenzi de brigadă coloneilor şi comenzi de divizii generalilor admişi. După cât ştim vor primi comenzi de divizii circa 10 generali iar de brigăzi 12 coloneii din SS reuşiţi. In ce priveşte înaintările cu prilejul Restauraţiei, d. Paul Angelescu va supune Suveranului şi decretul pentru înaintarea ofiţerilor aflaţi ca admişi pe tabelele publicate în Monitorul Oficial. S’a stabilit ca normă să fie avansaţi la gradul de generali coloneiii din seria de examen 1933 — rămaşi nenaintaţi până in prezent — şi apoi se va trece şi la seria de examen 1934. Incidents antisemite in Polonia VARSOVIA 9 (Rador). — In urma unei certe cu caracter personal, un polonez a fost ucis la Bialystok cu focuri de revolver de către mai multi evrei. După înmormântarea victimei, s-au produs la Bialystok manifestaţii anti-semite, spărgându-se geamurile la mai multe magazine evreeşti din Bialystok. In cursul acestor manifestaţii s’au iscat mai multe încăerări între manifestanţii creştini şi populatia evreiască. Mai mulţi creştini şi evrei au fost răniţi. Politia a arestat pe acei cari au dat prilej la aceste tulburări. La anchetă făcută s-a dovedit că vinovaţii fuseseră recrutaţi dintre elemente certate cu justiţia. Spion român condamnat BUDAPESTA 9 (Rador). Tribunalul militar din Budapesta a condamni azi pentru spionaj opt persoane, printre cari patru cehoslovaci şi un român, la pedepse variind de la trei ani închisoare până la muncă silnică pe viaţă. Elogiile prese turce pentru d. Titulescu ISTAMBUL, 9 (Rador). — Ziarul „Son Posta" publică pe o pagină întreagă un articol consacrat d-lui ministru N. Titulescu, sub titlul: „O personalitate adevărat creiatoare". După ce expune în termeni elogioși activitatea d-lui Titulescu, în timpul războiului, Conferinţei Păcii şi in perioada de consolidare, — articolul insistă mai ales asupra rolului Domniei Sale în politica internaţională. „înţelegerile încheiate, în deosebi cea cu Rusia Sovietică şi cea cu înţelegerea Balcanică, asigură d-lui Titulescu o situaţie particulară în istoria ţării sale şi printre diplomaţii europeni. Iubit şi admirat de toate partidele, Domnia Sa, este omul de care nimeni nu se poate dispe . Convingerea şi competenţa pe care le pune în apărarea principiilor sale, ajutate de talentul oratoric, fac ca să convingă uşor pe interlocuitori. „Fidel ambciţiilor personale şi politice, Titulescu lucrează pentru naţiunea sa şi pentru consolidarea păcii. Este unul din marii oameni de stat, cari conduc azi Europa. Un adevărat constructor”. Rostul vizitei lui Goering la Belgrad BELGRAD, 9 (Rador). — Cercurile oficiale iugoslave declară că vizita d-lui Goering la Belgrad n'a avut nicio semnificaţie politică. Presupunerile făcute în această privinţă de diferite ziare străine sunt contrarii adevărului, afirmă corespondentul Agenției „Havas". Alţi rezervişti italieni mobilizaţi ROMA 9 (Rador). — Azi au fost chemaţi subt drapel numeroşi ofiţeri şi soldaţi aviatori din contingentul 1908. Deasemeni au mai fost chemaţi, pentru o perioadă de instrucţie suplimentară de două luni, mai multe categorii de ofiţeri din trupele speciale, din câteva continente anterioare anului 1960. NEAPOLE 9 (Rador). — Pachebotul „Cesare Battisti" a plecat azi spre Africa Orientală, având pe bord 500 de soldaţi şi automobilişti, precum şi material de război. Vaporul va face escală la Cagliari, unde va îmbarca trupele diviziei „Sabaudia'’. Marţi II Iunie 1935 Director: PAMFIL SEIGARD REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Palatul Nifon str. Doamnei 1, et 1 Redacţia 3*4088, Administraţia 3-4080 CELEFONIC Secretariatul şi Provincia . . 3-4088 I Cabinetul directorului . . .3-4084 ABONAMENTE: LA TOO pe an; 350 pe 6 luni; 200 pe 3 luni; pentru Bănci, instituţiuni şi Administraţii Publice Lei 1000 anual; pentru străinătate: Lei 1700 pe an ; 900 pe 6 luni; 500 pe 3 luni. Abonamentele incep la 1 şi 15 ale lunei. Taxa poştală plătită în numerar conf. ord. Dir. Generale P. T. T. nr. 55740/929 Un an de la reluarea relaţiilor romano-sovietice Garanţiile reciproce şi înfăptuirile pe teren diplomatic. Care e situaţia României faţă de soviete când d-nii N. Titulescu şi Litvinov au schimbat scrisorile prin care România şi Uniunea Republicilor Sovietice reaiu relaţiunile diplomatice normale LATURA RAPORTURILOR ROMANO-SOVIETICE Pri 9 Iunie s’a Împlinit un an de propagandă şi a oricărui fel de intervenţiuni sau de sprijin al acestora Astfel sunt precizate de d. N. Titulescu, natura şi Aceste relaţiuni caii rupte din 1917, intro perioadă tulbure pentru istoria celor două ţări. De la sine inteles, că actul de la 9 iunie 1934, din Geneva, genera cele mai optimiste speranţe. Nota diplomatică aneorei, precizează că scopul actului este de a desvolta o „prietenie reală şi trainică”, o „apropiere din ce în ce mai mare” intre cele două popoare. Cele două guverne „îşi garantează mutual plinul ■ şi întregul respect al Su- I veranităţii fiecăruia” 9*linia politică „relaţiunilor româno-sovietice”. GARANŢIILE RECIPROCE Cele două guverne, de la Mosco-„abţinerea de la orice imixtiune directă sau indirectă în afacerile interne * ’ în desvoltarea fiecăruia dintre ele şi în special a oricărei agitaţiuni, ca şi dela Bucureşti sau angajat „de a nu creia, nici de a susţine, nici de a autoriza şederea pe teritoriul lor a organizaţiunilor care şi-ar propune ca scop lupta armată contra celuilalt stat, sau atentate prin forţă la regimul lor politic şi social, sau provocând acte de terorism sau preparând asemenea acte contra reprezentanţilor lui oficiali, precum nici a organizaţiunilor care şi-ar atribui rolul d© guvern al celuilalt stat sau a unei rării teritoriului”. Această notă semnată ele d-nii M. Titulescu şi M. Litvinov, la 9 Iunie 1934, are toate caracteristicile unui pact de neagresiune şi de amiciţie. La basa notei stau documentele schimbate la Londra, la 3 şi 4 Iulie 1933 şi deviniţia agresorului semnaţii atunci de România şi Soviete. Definiţia de la Londra o putem rezuma la atât: agresiune însemnează incursiune. D. Titulescu a determinat precis raporturile noastre cu Sovietele, luând toate garanţiile posibile. Dacă citim cu atenţiune fiecare cuvânt al scrisorilor şi al notei, spiritul loial al raporturilor romăno-sovietice apare acolo perfect definit. D. Titulescu a pus țara la adăpost de tulburările comuniste și de propaganda criminală a câtorva fanatici din Republica Moldovenească. Paragraful final al notei afirmă lămurit că guvernele celor două State „se angajează a interzice recrutarea ca şi intrarea pe teritoriul lor şi tranzitul prin teritoriul lor, al forţelor armate, armelor, muniţiunilor, şi echipamentului, cum şi a oricărui fel de material militar destinat acestor organizaţiuni". REALIZĂRILE UNUI AN După un an de relaţiuni normale cu Sovietele, putem constata că spiritul care a inspirat acest schimb de note, la Geneva, trăeşte şi e activ. Sovietele au trimis la Bucureşti, ca ministru plenipotenţiar, pe d. Mihail Simionovici Ostrovski, iar România a trimis la Moscova, în aceeaş calitate, pe d. Edmond Ciuntu. Sovietele au restituit României măsurile-etalon din tezaurul nostru, cum şi lăzile, arhivele şi actele trimise la Moscova, în panica răsboiului. Aceste lăzi vor sosi la Constanţa mâine 11 iunie, pe vasul Principesa Maria, care le aduce de la Odesa. Sunt în curs de negociaţiune o serie de convenţiuni poştale, feroviare, aeriene, maritime, cum şi chestiunea schimbului de prizonieri. Erid. N. Titulescu a trimis d-lui M. Litvinov, la Moscova, o telegramă prin care îl felicită pentru roadele colaborării pentru pace, care s'a stabilit între România şi Soviete în anul din urmă. SOVIETELE, ROMANIA ŞI NOUL SISTEM DE SECURITATE Intrarea Sovietelor în Societatea Naţiunilor a contribuit şi mai mult la consolidarea sentimentului de încredere care trebue să însufleţească raporturile diplomatice româno-sovietice. La construirea noului sistem de securitate şi de asistenţă reciprocă, inaugurat prin pactul franco-sovietic şi cehosovietic, d. N. Titulescu a avut un rol activ, de observator şi de apărător al interesului naţional. Aniversarea de eri încheie o perioadă şi arată limpezi căile evoluţiei viitoare a raporturilor româno-sovietice. R. D. D. N. TITULESCU Desvelirea statuii lui Spini Haret Asistenţa. Slijba religioasă. Cuvântările omagiale din dimineaţă la ora 10 s’a făcut desvelirea statuii lui Spini Haret, aşezată în faţa universităţii. întreaga piaţă era plină de lume, iar de jur împrejur erau înşirate şcolile din Capitală. Asistenţa In numeroasa asistenţă am notat pe d-na Haret soţia fostului ministru, cu membrii familiei, apoi d-nii: Gh. Tătărescu, preşedintele Consiliului de mniştri, Dinu Brătianu, dr. C. Angelescu, ministrul instrucţiunii publice, I. Inculeţ, ministru de interne, V. Sassu, ministrul Domeniilor, I. Nistor, ministrul muncii, Leonte Moldovanu, preşedintele Senatului, N. N. Săveanu, preşedintele Camerei, M. Negură, subsecretar de stat la domenii, D. Gusti, Gr. Trancu Iaşi, Dimitriu şi N. Chirculescu, foşti miniştri, Iuliu Valaomi, secretar general al ministerului instrucţiunii, AL G. Donescu, pmitrvtalei, Mosgos, procuror la Casaţie, Gh. Ţiţeica, secretarul general al Academiei Române, dr. Gheorgihu, rectorul universităţii, Drag. Hurmuzescu, decanul facultăţii de ştiinţe, prof. David Emanuel, prof. dr. Chr. Musceleanu, rectorul academiei agricole, D. Ghiţescu, C. Kiriţescu şi I. Braun directori generali, şi Valeriu, Voinescu şi Stratilescu, subdirectori în ministerul instrucţiunii, Ştefan Ioan şi Carvin Voiculescu, senatori, Bebe Brătianu, C. Bursan, Puiu Angelescu, Ştefan Pop, Folea, şi Jean Dumitrescu, deputaţi, inspector general de siguranţă Huzărescu, inspector şcolar şef Orghidan, inspector general şcolar Costescu, inspector Buican, prof. Chelaru, prof. Ibrea, Anastasiu primarul de negru, prof. Chiriac Frumuzache, consilier comunal: I. Nisipeanu, D. V. Toni, D. Mociorniţă şi pr. Bulacu, consilier referent. Mai erau prezenţi, directoarele şi directorii şcolilor din Capitală, mulţi profesori, învăţători şi admiratori ai operei lui Spiru Haret. Imediat ce a sosit la locul serbării d. Tătărescu a mers la d. Dinu Brătianu, cu care a avut o lungă convorbire. Serviciul divin Arhiereul Veniamin Pociin, vicarul Patriarhiei, secondat de protoereul Georgescu-Silvestru, de doi preoţi şi doi diaconi, a oficiat sfinţirea apei celei mici. In timpul slujbei s’a procedat la desvelirea statuii. După serviciul divin, arhiereul Pocitan a adus binecuvântarea Bisericii şi a Patriarhului I Miron celui care a făcut mult bine şi Bisericii lui Spiru Haret. Cuvântarea dlui dr. Angeiescu Apoi, după estrada special amenajată, a vorbit ministrul şcolilor, d. dr. C. Angeiescu. D-sa a spus: „După 23 de ani de la moartea aceluia, care a pus adevăratele baze ale şcoalei româneşti dinainte de răsboiu, se înalţă azi acesată statuie lui Spiru Haret, marele om al şcoalei şi al culturei naţionale. Se aduce astfel un pios omagiu de adâncă recunoştinţă aceluia, care a conceput şi a înfăptuit însemnatele reforme, care au transformat radical învăţământul dinainte de răsboiu şi au dat o nouă îndrumare ridicării materiale a ţărănimii noastre, însuşirile sufleteşti, cu care Spiru Haret era dotat, nemărginita, lui dragoste de ţară şi neprihănita lui dorinţă de a ridica pătura de jos au dat posibilitatea acestui mare reformator, să înscrie una din paginile cele mai însemnate ale culturei şi ale înălţărei materiale ale poporului nostru. Opera înfăptuită de el, între anii 1897 şi 1911, pătrunsă de cel mai înalt democratism şi de cel mai curat naţionalism, însemnează, în desvoltarea economică şi în organizarea şcoalei româneşti, una din epocile cele mai strălucite dinainte de războiu. Atât în domeniul şcolar cât şi în cel economic, Haret a fost un mare reformator, un puternic creator. Cu cât trec aniii şi cu cât pasiunile se calmează, cu atât opera lui, privită prin perspectiva istoriei, ne apare mai măreaţă, mai grandioasă. Alţii au jucat, desigur, în viaţa lor un rol politic cu mult mai covârşitor, alţii au făcut în jurul lor un sgomot cu mult mai mare; aceştia însă, odată dispăruţi, au intrat pentru vecie în negura uitării; moartea lui Haret însă a fost pentru el intrarea în nemurire. Cu pasiunea savantului care dă însufleţirea neesară marilor înfăptuiri; cu tenacitatea omului de studiu, obişnuit să privească problemele în faţă şi să le rezolve, fără să se lase însufleţirea necesară marilor înfăptuiari; cu deprinderile închegate ale omului de principii şi ale marelui gânditor. Haret, ajuns la Ministerul Culturii Naţionale, îşi înţelege însemnătatea rolului ce a avea de îndeplinit, înţelege cerinţele vremii: el pune în Serviciul ţării şi al neamului toată priceperea şi toate străduinţele sale pentru ridicarea culturală şi materială a poporului. Opera şcolară a lui Haret Dacă examinăm opera şcolară a lui Haret, vedem că această operă este de o însemnătate capitală. Haret a înfăptuit-o, punând suflet din sufletul lui, el a căutat să o adapteze nevoilor timpului, el a căutat să o adapteze cerinţelor ţării. Această operă ajunge la realizări strălucite, ea deschide orizonturi noi de înălţare şi de propăşire, ea dă o nouă viaţă păturei de jos a ţărănimei noastre. Cu spiritul său ştiinţific şi metodic, cu marea sa putere de muncă şi cu tenacitatea sa de neîntrecut, Haret, pătruns de fanatismul unui adevărat apostol, începe această operă de luminare şi de trezire a maselor, operă care dă o nouă înfăţişare satelor, comunelor noastre. La sate, aproape, nu erau localuri de şcoli, iar numărul învăţătorilor era departe de a corespunde nevoilor de luminare a maselor, ştiinţa de carte fiind excepţiunea, iar ignoranţa regală. Haret, cu ajutorul Casei Şcoalelor, clădeşte peste 2000 de localuri de şcoli primare şi înfiinţează aproape 1700 de posturi de învăţători, dând astfel posibilitate la zeci şi sute de mii de copii sa se lumineze, să se cultive, să devină astfel conştienţi de drepturile şi de datoriile lor. Prin legea învăţământului primar, alcătuită de Poni şi revizuită de el, se organizează cursurile de adulţi, cercurile culturale şi prin activitatea, atât şcolară, cât şi extraşcolară, se dă un nou avânt, o nouă înfăţişare şcoalei rurale, alungând întunerecul din satele noastre, deschizând luminişuri şi orizonturi noi de viaţă şi de propăşire. Activitatea lui Haret nu se opreşte insă numai la învăţământul primar. El se ocupă şi de celelalte ramuri de învăţământ, de învăţământul normal, de învăţământul scundar, şi de învăţământul superior. In acelaş timp însă, dându-şi seama că învăţământul teoretic nu corespunde tuturor nevoilor ţării, el organizează învăţământul profesional, înfiinţează şcoli (Continuare în pag. 11-a) Doi copii înecafi In Jifia IAȘI, 9. — O nenorocire s’a întâmplat, azi după amiază, în comuna Glăvănești. Copilul Petrache Costache, de 4 ani și sora sa Ioana numai de 3 ani, s’au dus să se scalde în râul Jijia. Fetita Ioana fiind prinsă de vălul apei, în ajutorul ei a săritura ei, care nu i-a putut fi de nici un lec. Amândoi copiii s-au înecat.