Curentul, iunie 1935 (Anul 8, nr. 2630-2658)

1935-06-17 / nr. 2645

2 (12 pagini) Cea mai bună apă medi­cinală naturală şi purgativă Tel.­­ 3.92.52 Citiţii ROMAN de CEZArt PETRESCU EFOMIE FLAJE­ Ti­birghiol „Villa Mirozan“ Situată In centrul Statiunei Eforie (lângă CNEF), cu Terase spre mare, 20 camere. Mobilier nou. Confort r­o­­dern. Apă potabilă* Preturi moderate. Reţineri de camere. Bucureşti la Eu­gen Zănescu Transilvaniei 36. Eforie la Cezar Mironescu. ..Villa Mirozan”. D­URERILE de cap, nevralgii, gripă, reumatism se vindecă numai prin ANTINEVRALGIC Dr. NANU-MUSCEL în cutii originale, "conţinând 2 buline şi numai cu semnătura doctorului Depozit Farmacia N. POPOVICI București, Calea Rahovei Nr. 237 ini u. ia­si l-s­tr. S. Unui Laborator de analize medicale Calea Victoriei 33 Casa Frascatti et. 1 VOIA] SPECIAL LA KARSLBAD I MAR1ENBAD FRANZLSBAD Cela București. Clasa lll-a Lei 2.900 1 Clasa ll-a . 3.9001 ?' Ilrt°rs Plecarea 23 Iunie 1935 seara înapoierea 29 iulie IMS Condiţiuni excepţionale pentru cure complecte la Băile Cehoslovace Inscrieţi*vă din vreme la Agenţiile Companiei Intern­aţi­onale de Voiaj WAGOMS-OTSCOOK Represen­sasă onorifică a Băilor Cehoslovace In RoatSnla Ceh­Ulţiuni speciala pentru plecarea din Cernăuţi !unde vă petreceţi concediul? Cure cu preţuri, globale în condiţiuni perfecte numai la­ Organizaţia Naţională Română de Voiaj şi Turism " R O P A." Hoteluri sub administraţie proprie şi aranjamente pentru cure globale la: Buziaş Carmen Silva Episcopeşti Lacul Ghilcoş Băile Herculane Ocna Sibiului Sovata Tuşnad Agenţii şi subagenţii în toate marile oraşe ale ţării BĂILE EPISCOPEŞTI (Isangra Oradieo.) Cu isvoarele sale te­male de 42° conţinând pucioasă şi radium, sunt cele mai bune contra reumatismului, sciatică şi bolilor femeieşti Bai «fii© bisrasol după sistemul din Pistyan, băi întregi şi împachetări parţiale sub îngrijirea medicilor specialişti ESTE CEA MAI EFTINA CURA DIN ARDEAL pensiune de la 90, mâncare de trei ori pe zi. Hotel şi băi 50°­ o reducere pe CFR Bucătăria prih.­laşei’. Muzică, dans, gimnastică curativă, tennis. Primul bazin cu valuri din România C2REŢÎ PROSPECTE taaammim Bucureşti SOS. INTASD No. 240 — 246 !— Telefon 3­48.03 FUKMIZEAZÄ AVANTAJOS; CUTII, BIDOANE si PLACARDE de RECLAMA din TABLA LITOGRAFIATA TEVI DE PLUMB ALICE DE VANAT scurgere şi presiune toate mărimile Palace 11 arit­m E­foria Plate (Situat 50 me­tri de faleză) Confort ultra modern 6 Ascensor, apă curentă, baie, telefon 90 camere cu vederea la mare Restaurant (Pensiune) de primul 1 „In luna Iunie cameră cu pensiune complectă de­ la lei 250”. Concesionar ALBU & DO­BRESCU, Telefon 3.55/12 Restaurant ,„Mircea cel Mare” Bd. Elisabeta 2 Concurs de jocuri româneşti In „Parcul Carol“ Azi la orele 5.30 p. m. în cadrul serbărilor „LUNA BUCU­­REŞTILOR", are loc la Arenele Romane concursul de jocuri româneşti. Societăţile şi federaţiile înscrise precum şi acei ce doresc să participe la concurs vor fi prezenţi la Arenele Romane la ora 5 p. m. intrarea publicului la Arenele Romane liberă. Citiţi MICA PUBLICITATE Tel. 379.77 Am vorbit în treacăt în ultimul meu articol despre radioactivitatea apelor minerale şi am spus că celu­lele vii sunt foarte sensibile la emana­­riunile radiului. Până în anul 1895 cuvântul „radio­activitate” n'a existat în ştiinţă. La această dată Roentgen descopere ra­dele X, întrebuinţate astăzi pe o scară foarte întinsă în medicină, raze invi­zibile cu oolzi liberi, dar care au pro­prietatea de a trece prin corpurile o­­pace și de a impresiona placa foto­grafică. Un an mai târziu (1896) Bequerel constată că există unele corpuri na­turale, cum ar fi compușii de uraniu, care au proprietatea de a emite raze in stare să impresioneze, la fel ca razele Roentgen, plăcile fotografice Doi ani in urmă (1898) soţii Cum­ descopere „radiul”, corp care posedă ...opxietatea ce a emite raze, de a­i, deci radioactiv, într’un grad mult me'­nare decât compuşii de uraniu. Sau mai descoperit în urmă şi alte corpuri care se bucură de aceeaşi pai* . claritate. înțelegem prin radioactivitate pro­­..etatea pe care o au unele corpur. de a emite spontan particule mate­riale infinit de mici, capabile de a im­­^xcSiona o iou/^-au.câ, uc & -ce luminoase unele corpuri așeza. . vecinătatea lor, de a face aerul gazele bune conductoare de electri...­­are şi de a „emite energie sub form de căldură, după cum produc căldu­­*.paentele care ard". Fenomenul acesta ai naştere! spo,. ue căldură spune Scdday „ci unic în ştiinţă. El este caracteristic - ttvUC/ctv.U. V ic- jj. iiU uutd o-.. .vat ia alte substanţe. Căldura s mina pot fi obţinute prin numeroase mijloace, dar este tin fapt cu desăvâr­­ş.­e nou, ca un corp sa pioaneu m inul fără întrerupere căldură şi lu­mină, fără sa se constate cea mai ari-,­­ariaţiune în greutatea lui”. Radioactivitatea este o proprietar atomică. Particulde emise de radium sunt de trei feluri și sunt denumite particule ,alfa,„ „beta” și „gama”. Particulele „alfa ’ sunt încărcat­e pozitiv, particulele „beta” negativ, iar decât pătrunzătoarele raze X. M­u nuia ai xchiuri., * -uri presintă această proprietate. Prin emiterea de paraciții- corpurile ac­eea se distrug cu vremea. Tom­ul se xia _ ddiuii in c......a i, itix unul în câteva zeci de ani. Până acum câteva luni nu se ob­ţinuseră încă elemente radioactive pe care arunciiia. Cunoştinţele înaintate şi precise. .. care s’a ajuns astăzi în ceeace pri­veşte constituţia atomului, au dat po­sibilitatea d-lui şi d-nei F. Joliot să transforme aluminiul în corp radio­activ. Această descoperire este de mare însemnătate. Soţii Joliot sunt ginerele şi fiica d-nei Curie, descoperitoarea radiului. Ei se află pe linia unei glorioase tradiţii. După datele actuale ale ştiinţei a­­tomii tuturor elementelor se prezintă constituiţi dintr’un nucleu central cu încărcătură pozitivă, în jurul căruia se găsesc într'o stare de continua mişcare pe orbite fixe ca cele ale pla­netelor în jurul soarelui, un numai mai mare sau mai mic (depinde de element) de electroni încărcați ne­gativ. Electronii constituesc un fel de re­dută greu de atacat. Prin proectilele reprezentate de particulele „alfa” ale poloniului, această redută a putut fi distrusă. Zidul protector odată do­­borît, particulele „alfa” ale poloniului au putut ajunge până la nucleul cen­tral al atomului de aluminiu, cu care 6 au contopit dând naştere unui corp nou, cu proprietăţi radioactive, pe care atomul de aluminiu nu le avusese d­ar înainte. La 15 iunie 1935 împlinindu-se 46 ani de la moartea lui Mihai Emi­nescu, un grup de studenţi şi stu­dente de la Academia comercială, şi o parte din elevele „Liceului „Carmen Sylva”, au mers la mor­mântul marelui poet sub conduce­rea d-rei profesoare Zoe Verbicea­­nu; deasemenea şi elevele şcoalei superioare de comerţ vizitând Ca­pitala, s-au oprit la mormântul dela Belu. Un pelerinajiu la acest mormânt e mult mai mult decât orice altă manifestare mai cu seamă astăzi când „icoana stelei ce-a murit, în­cet pe cer se stie”. Din flacăra lui Mihai Eminescu orice român trebue să-şi aprindă făclia ca să-şi lumi­neze cărarea. Tineretul nostru ar fi de dorit să fie totdeauna prezent în faţa acelui mormânt, în care de 46 caţile radiului in cancer). Dimpo­trivă, când aceste radiaţiuni sunt dis­crete (ca în dozele conţinute în apele, minerale) vitalitatea celulelor este bi­ti­uită în toate funcţiunile lor. Problema care se pune în aplica­ţi­unile de radiu, este ca numai celu­lele canceroase să fie distruse, nu şi cele normale. Descoperirea elementelor radio­active antifitiale, scrie Francois Ca­­nac, poate fi foarte folositoare pentru medicină. „Este cu neputinţă să dăm unui bolnav cu cancer al stomacului să înghită radio. In trecerea lui prin organism acest element ar arde totul. Se poate însă spera, că se va ajunge la a se administra bolnavilor în vi­itor unul din aceste elemente radio­active noi cu viaţă scurtă şi cu influ­enţă trecătoare, a cărui acţiune se va exercita numai câteva minute în stomacul canceros, îndeplinindu-și astfel misiunea de a-l iradia, fără a-i de ani doarme geniul nostru um­brit de teiul dorit. De aceea hotărâ­rea d-rei profesoare Zoe Verbicea­­nu a fost mai mult decât bineve­nită. Slujba , religioasă a fost oficiată de Păr. Vintilescu, după care d-ra Verbiceanu a rostit câteva cuvinte: „Pentru moment aţi lăsat exa­menele şi celelate preocupări ca să ne întâlnim în faţa acestui mor­mânt. Eminescu e o flacără pură de la care se încălzesc ochii noştri. Tineretul românesc şi în special cel şcolăresc şi universitar, întot­deauna să se adape dela acest pre­cursor care, _ cel dintâi __ ne-a arătat precis drumul. Către acest mormânt picioarele noastre n’ar trebui să obosească — neîntrerupt să bată altele, neîntrerupt gându­rile noastre să îmbrăţişeze pe-ale aceluia care veghează din umbra teiului”... Au mai urmat alte cuvântări şi o recitare din Vlahuţă: „Lui Emi­nescu”. Fondul Mihail Kogălniceanu LISTA No. 13 Liceul de băeţi „Mircea cel Bă­trân”, Constanţa, lei 7493; liceul de fete „Principesa Ileana” Cluj, lei 1060; Gimnaziul „M. Kogălnicea­nu” Lipcani, 1155; Seminarul cen­tral Bucureşti, lei 2381; liceul de băeţi V. Luca,i Careii Mari, lei 1070; şcoala primară de băeţi No. 1, Sibiu, lei 640; Gimnaziul de fete Sf. Gheorghe, lei 306; Asociaţia funcţionarilor Datoriei publice, lei 715; Dimitrie Hagy Theodoraky, lei 1000; Gimnaziul mixt Lupeni Hu­nedoara, lei 557; Căminul cultural Bulboaca Tighina, lei 103; Consiliul legislativ, secţia I, lei 250; liceul de băeţi Carol II Bolgrad, lei 678; tri­bunalul Turda, lei 870; Paul Pra­ger, Bucureşti, lei 1700; Gimnaziul de fete Julia Haşdeu Lugoj, lei 2250; Gimnaziul Independenţa Ca­lafat, lei 423; Liceul de băeţi V. Lu­­pu Orhei, lei 869; Secţia agricolă Bihor, lei 300; Gimnaziul Bârseanu, Diciosânmartin, lei 312; Şcoala elementară Suceava, lei 170; şcoala primară de băeţi No. 1 Slatina, 193; şcoala primară de fete No. 4 Plo­eşti, lei 135; şcoala primară de fe­te No. 8 Ploeşti, lei 150; şcoala pri­mară de fete No. 2, Brăila lei 100; Ferma Lita Teleorman, lei 260; pre­şedintele Curtea de apel, secţia III Timişoara, lei 763; liceul Gh. Lazăr Bucureşti, lei 760; înalta Curte de casaţie şi justiţie, lei 1550; şcoala Comercială superioară Ploeşti, lei 1728, subscripţii anterioare 473-425 lei. Total lei 582.750* ORT. *: Duminica Rusaliilor. Sf. Pă­rinte Trihon Episcopul Ciprului CAT. : Sf. Treime. Sf. Francisc Regis ISR. : 15 Sin­au 51195 MAH­: .14 Rebi­el-Aver 1354 CĂRĂBUŞ, seara ora 9: „Luna Cărăbuşului”. ISBANDA: seara ora 9.30 „Domnul de la ora 5*'. MARCONI: seara ora 0 ..Microbii”. ZISSU COLONADE : seara la 9. Program de music-ball. STRANDUL KISSELEF: deschis de dimineaţa până seara. CAPITOL ("Grădina şi Sala/. ..Tot paze ’, jurnal şi comedie. TRIANON:­­sala/ „Mirajul circului” cu Eaquele Torres, jurnal şi com­plectare Vizita M. S. Regelui în Ba­sarabia. GRADINA TRIANON, Bd. Brătanu Nr. 2, Fe­ring: Lupte libere ameri­cane şi filmul ,„Murajul Circului’’, jurnal şi complectare: Vizita M. 3* Regelui în Basarabia. REGAL: „Beau să uit dragostea” şi „Canalia” cu Harry Baur. VOX: 2 filme „Lacrimi de iubire” cu Ami Harding şi „Sânge păgân” cu Clara Bow. SELECT: ,.S’a întâmplat într’o noap­­te” cu Claudette Colbert şi „Galant Lady’’ cu Glive Brook* AHO: „Transatlantic ’ cu Nancy Ca­role şi Gene Raymond. RIO: „Jidovul Rătăcitor” şi „Valsul Imperial’’ cu Conrad Veidt şi Mar­tha Eggerth. ED. PALACE: „Prizonierul” şi ,,îm­păratul negrilor”. ROXY: „Topaze”, jurnal şi comedie. A.R.P.A. grădina şi sala: „Fluture de Noapte”, jurnal şi complectare cu Shirley Temple* FEMINA: „Mă’nsor cu nevastă-mea” cu R. Arth. Roberts. GORSO: „Chemarea Primăverei”. OMNIA: „Capriciul Spaniol’’, cu Mar­lene Dietrich şi ,,Măşti de ceară”. DARLY: ,,Pe frontul de Vest 1918’ şi „Femeia cu părul roşu”. FORUM (sala şi grădina): ,,O noapte de dragoste’’ cu Grace Moore şi „Nu vă jucaji cu dragostea ’. LIDO: Baronul de Neupas” cu Ra­the von Nagy şi „O fată cu noroc” cu Dolly Haas. BIZANTIN: ,,Agonia Vulturilor” şi „Cântecele mele le imploră”. CITY: „Barcarola” cu Gustav Fröh­lich şi „Ciuliţă’’. MARCONI: „Vânzătoarea de pâine” cu Mona Goya şi ,„Cântăreţul Pari­sului” cu tenorul George Thill. SALA ŞI GRADINA VOLTA BU­­ZEŞTI: „Declasata”, ,,Destinul nu iartă” şi compania Groner. DIANA: ,­sânge Polonez” Ca Anny Ondra şi „Te iubesc deşi nu te cu­nosc . A­LI­A: „Masacru” cu Richard Barthel­­mess şi ,,O iată străbate lumea’’ cu Magda Schneider. MODEL: ,Demon ai Rusiei” (Raspu­tin) cu John, Lionel şi Ethel Barrymorre şi „Fra Diavolo" cu Stan şi Bran. TOMIS: „Taina lui Carlo Cavell”’ cu Rudolf Forstes şi „Congresul se amuză ’, cu Dick Powell — Jean ii Blondell. ^ IZBÂNDA: „Când liliacul înfloreşte” cu Richard Tauber în complectate îu jurnal. MILANO: „Iţi cânt iubirea mea" cu Joseph Schmidt, complectate şi jur­nal. Trupa de revistă Saner. AMERICAN (grădina şi sala): „Nopţi în Hawai”, cu Ruby Keller, Dick Powell şi „Prinţesa Turandot” cu Willy Fritsch. SPLENDID: „Crucea şi spada”, cu Jose Mojica şi „Liliom” cu Charles Beyer. DICHIU: „Wilhelm Tell”, cu Gonrad Veidt şi „Zero la purtare” cu Anny Ondra. RAHOVA: ..Dreptul la viaţă” ca Ann Harding şi „Cascada blestemată” cu Bil Boyd. KISELEFF: „Moartea in Vacanţă” Şi ,, Varieté”. ODEON: „Furtuna” din limba ruseas­că­ şi „Măgarul lui Buridan” co­medie. I­SACHE: „Valsul de adio al lui Cho­pin” şi ,,Mandalay”. ROATA LUMII: „Fiul Rusiei”, ,,Pati­ma Blondă” şi Corul de cazaci (20 persoane). ILEANA (sala Si terasa): „Vulturul indian” şi ,,0 familie numeroasă1'» Dela Academia Română In şedinţa Academiei Române de Vineri, 14 Iunie curent, s’au pre­zentat următoarele publicaţi­uni: 1) Operele lui Spiru C. Haret (Vo­lumele I—VI) publicate de comite­tul pentru ridicarea monumentului său. Cu o introducere de Gh. Ada­­mescu. București, 1935. 2) L’Historiographie en Belgi­que du Xll-e siéde au premier tiers du Xix'e* Exposition. Bru­­xeles, 1935. 3) Les lettres Beiges d’expresslon franţaise 1930 — 1930. Bruxelles, 1935. 4) Bibliographie de Belgique, lis­te mensuelle des publications beiges ou relatives a la Begique acquises par la Bibliotheque Royale, anii 1934 şi 1935. In aceiaşi şedinţă secţiunea şti­inţifică a Academiei Române a ho­­tărît să se publice în Memoriile sale lucrarea d-lui doctor Teodo­­reanu intitulată: ,,Vererbungsbeo­bachtungen ueber die Farbe des ro­ten und des schwarzen Mangalicza­­schweines”. -luk. o­­rice cor C­olţul raiediicului Radioactivitatea naturală şi de împrumut Nu este locul să intrăm în detalii. Informăm numai pe cetitori că prin aşa numita cameră a lui Wilson şi numărător de particule al lui Geiger, fizicienii din toată lumea au putut verifica descoperirea d-nei şi d-lui Joliot. Radioactivitatea aluminiului persistă câtva timp după ce bombardarea s’a terminat. Acelaş fenomen s'a obser­vat şi cu boriul şi cu magneziul. Au putut fi create deci în labora­toare pe cale artificială corpuri radio­active „de un tip nou”. Viaţa elementelor radioactive arti­­ficiale este foarte scurtă. Ea se ci­­frează la câteva zeci de minute, ceea­­ce apare ca o trecătoare clipă în com­paraţie cu miile de ani ale vieţei ra­diului sau cu miliardele de ani ale radioactivităţii toriului. In ultimul nostru articol spuneam că celulele vii sunt foarte sensibile la emanaţiunile radiului. Când radia­ţiunile sunt prea puternice şi în doze fi dăunător, prea mari celulele sunt omorîte (apli- Dr. V. Ciocâlteu Apare mâine în editura „CUGETAREA“ şi se va găsi de­ vânzare la toate librăriile din ţară, monumentala lucrare a­ marelui scriitori EMIL LUDWIG : W ttHM M 11 Această nouă operă a lui Emil Ludwig, ce apare într’o în-­ grijită traducere românească, constitue un preţios document­ istoric al epocii din jurul lui 1914, din care desprinde şi a­lizează în trăsături definitive planurile grandioase şi per-­ sonalitatea fostului împărat al Germaniei Ultimele romane de mare succes, apărute In editura „Cugetarea“, sunt: Cezar Petrescu .* Cireia Visurilor ROMAN Ultimul, până în prezent, din marea frescă socială zugrăvită de pana ilustrului romancier. Mircea Ellene: Șantier ROMAN de o factură cu totul nouă, In care autorul continuă cu notarea impresiilor sale din India La mormântul lui Eminescu Cu prilejul a 46 ani de la moartea lui Azi şi In fiecare scară formidabila revista de mare montare tEATRUL CARABUŞ Direcţia C. Tănase! C­alendar Numere de atracţie senzaţionale Duminică 16 Iunie 1835. LUNA CĂRĂBUŞULUI 1­1 Importantele descoperiri arheologice din Oltenia Cetatea dacică de la Broşteni-Gorj CRAIOVA 14. — In vederea ri­dicării hărţii arheologice a Olte­niei şi a fixărei localităţilor mai importante unde urmează a se face săpături pentru îmbogăţirea co­­lecţiunilor arheologice ale muzeu­lui regional al Olteniei, d. dr. C. S. Nicolaescu-Plopşor în urma invita­­ţiunei scriitorului d­r. Colotescu- Neicu, a întreprins în corn. Broş­­teni jud­. Gorj şi împrejurimi, cer­cetări mari au dus la descoperirea unei cetati dacice, situată pe stân­ga Jiului, într’un bot de deal nu­mit şi azi de locuitori „Biserica Dacilor". Cetatea descoperită se află pe proprietatea d-lui Al. C. Colotes­­cu-Neicu şi este situată între satele Strehăiţa şi Coplea, cuprinsă între „Valea cu Rugi" şi ogoşul numit „Ştiubeiul Udrei". Este vorba de sistemul primitiv al fortificărei unui bot de deal cu ambele versante mult abrupte, în­tărit cu un val de apărare, care să împiedece înaintarea venit dinspre platoul înalt. Privind de pe această cetate ai în fată o întinsă perspectivă al că­rei orizont se întinde spre nord până la Carpați. Cu ocazia primelor cercetări s’au găsit câteva fragmente cera­mice şi urmele incendiate ale unei intărituri de pământ. Pentru stabilirea sistemului de apărare vor începe în curând lu­crări, cu sprijinul d-lui Calotescu- Neicu, tăindu-se câteva secţiuni în valul de apărare. După cunoştinţele de până acum această formă de cetate este una din cele mai de nord din câte s’au descoperit până acum. Expoziţii Expoziţia permanentă de carto­grafie, deschisa­ în localul Institu­tului geografic militar din bule­vardul colonel Mihai Ghica No. 126, în fiecare lună intre 21 şi Sft vrăşmașului­­ de la ora 1° ** A*. GURENTDC Luni, 17 Iunie 1933 Craviatran­cfia !e SwbebI© 1935 1875 m. RADIO-ROMANIA 20 kw. 160 kHz. 364.5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. 11.30: Predică de pr. H. Roventa. H.45: Cronica vieţii religioase de P. S. S. Arh. I. Scriban. 12.00: Muzică religioasă — Corul Bis. „Amza”, condus de N. Lungu : Gh. Popescu-Brăneşti: Ectenia Mare ; Gh. Popescu-Brăneşti: Sfinte Dumne­zeule; A. Arhanghelsky: Doamne mi­­luieşte; Gh. Popescu-Brăneşti: f­eru« vie şi Ca pre împărat; D. Borb­ean­­sky: Axion! A. Arhangelsky: Lăudaţi pre Domnul; Gh. Dima: Cu adevărat deşertăciune. 12.30: Concert de prânz — Orches­tra Radio: Flotow: Uvertură la ..Mar­tha”; Urbach: Fantezie pe motive de Offenbach; Waldteufel: Trăiască dan­­sul-vals; Squire : Cântec de leagăn Mannfred: Serenadă; Lincke: Pe Bos­­for-intermezzo. 13.30: Cota Dunării, Spectacole, Conferinţe. 13.40: Muzică românească (discuri­: Hora Boldenilor şi Sârba lăutarilor ; Bâte murgul din picior, de Brăiloiu şi Câte drumuri sunt în ţară; Sârba plugarului şi Hora plugarului; Foaie Verde ca frăguţa şi In sufletu-mi cu­prins de dor! Arde-mi-te-ai codru des, de Brediceanu şi Duce-m’aş şi m’aşi tot duce, de Montia. 14.15: Ora, Mersul vremii. 14.20: Radio Jurnal. 14.40: Muzică românească (discuri) Doina Oltului şi Cocârlia; Tu eşti iu­birea, eşti viaţa mea, de Elin Roman şi Vis nebun şi drag de Coward; Foaie verde spic de grâu şi In pădure la Stroeşti; Când stele sus răsar de Zo­­teanu şi A fost odată ca ’n poveşti, de Solerov; Trei purcei, foxtrot de Frank. 17.00: Cunoştinţe folositoare de D. Chiţoiu. 17.15: Muzică românească (disc.) • 17.30: G. Oprişan: De Vorbă cu să­tenii. 17.45: Gazeta sătenilor. 18.00: Concert de după amiază —■ Fanfara Reg. 20 inf. condusă de lt. Stamatiad: Imnul regal; lt. Stama­­tiad: Marșul centenarului reg. 4 nie No. 21; Adam: Uvertură la .,Rer­­gele din Yvetot; Porumbescu: Ardea­­lul­ potpuriu; Ceaikovsky: Cântec fără cuvinte; Petrescu: Transilvania­­potpuriu, 19.00: Ora, mersul vremii. 19.0: Radio-Jurnal : Comunicate, Reportagii şi InterViewuri. 1­9.15: Continuarea concertului: Schubert: Moment muzical; Alexan­dru Marian: un crâng-potpuriu; Gh. Dinicu: Buciumul Carpaţilor-potpu­­riu; C. Popescu: Hora şi Sârba Bu­covinei; Flota aeriană-m­arş. 20.00: Cărţi noui de Perpessicius: Tudor Arghezi: Cărticica de seară; Matei Alexandres­cu: Leagăn de în­geri; C. Stere: Cubăreştii; Mircea E­­liade: Şantier; Margareta Alilier-Ver­­ghi: Umbre pe ecran; Alex. Marcu : Traducerea ..Paradisului’’, 20.20: Corul bărbătesc al Asoc. creş­tine a Tinerilor, condus de Radu Bo­tez: Chirescu: Mama; Const. Brăiloiu: Sârba; D. Botez: Foaie verde de mo­hor; Gh. Danga: Foaie verde mărgin­ean; Storck: Un salut de noapte; Po­rumbescu: La malurile Prutului. 20.50: Programul nostru. 21.00: Muzică de operetă — d-na Aca de Barbu şi Orchestra Radio Suppé: Uvertură la ..0 dimneață, m după amiază și o seară la Viena’Tj^ Viktor Hruby: O întâlnire la Lehar­­potpuriu (d-na Aca de Barbu); Le­har: Potpuriu din opereta: „Clo-Clo*. 21.50: Din arta ceasornicăriei, di A. Bordenache. 22.10: Continuarea concertului • Sihubert-Berlé: Potpuriu din opere­ta: „Casa cu trei iele”; Kalman: For­­tissim­o-fantezie (d-na Aca de Barbu); Oskar Strauss: Vals din opereta ,„O noapte de bal’’; Mueller: Mars. 23.00: Radio-Jurnal. 23.20: Muzică distractivă-cu scri.

Next