Curentul, septembrie 1935 (Anul 8, nr. 2721-2750)

1935-09-01 / nr. 2721

2 (12 pagini). Cea mai bună apă medi­cinală naturală şi purgativă Tel.: 3.92.52 Citiţi Mica publicitate PRIMĂRIA COMUNEI DENTA Nr. 1363 din 1935 V* p­ublicat £ «ine Se aduce la cunoştinţa celor inte­resaţi, că In ziua de 1 Oct. 1935, ora 1 a. m. se va tine în localul primă­ ‘iei comunei Denta, jud. Timiş, lici­taţie publică, pentru darea in lucrare a turnului pentru pompieri din Denta. Valoarea din deviz este de 90.553 lei. Licitația se va tine în conformitate cu art 88-110 din legea contabilitat­ii publice, regulamentul oficiului de licitație, precum si cu normele pu­blicate în ..Monitorul Oficial” nr. 127 din 1931. Toate persoanele cari vor lua par­te la licitaţie sunt obligate a depune pe lângă ofertă şi acte de capacitate şi o garanţie de 5 la sută din valoa­­rea după deviz, în numerar­, recipisă şi efecte de stat. Planul, devizul şi caietul de sarcini te pot vedea zilnic în orele de servi­ciu în biroul notariatului din Denta, Denta, la 26 August 1935. PRIMĂRIA Din cauza prea multor partide rămase în suspensie, s’a continuat numai cu jucărea partidelor ră­mase dela rundele XV și XVI ne­­terminate. Au dat următoarele rezultate de la restanțele rundei XV: Cehoslovacia , Estonia 3:1. Pelikan învinge pe Kibbermann Iugoslavia — Franţa 3:1. Învingătoarea a dominat net pe francezi. Finlandezul Book învinge pe maestru suedez Stahlberg, consti­tuind surpriza zilei. Marshall (Statele Unite) câşti­gă la Friedman (Estonia). Sacconi, maestrul italian, înge­­nunche pe austriacul Gruenfeld, Mueller (Austria) învinge pe Napolitano (Italia). Austria — Italia 3:1. Kethy (Ungaria) remisă cu Luckis (Lituania). Rezultatul partidelor întrerup­te de la runda XVI. Iugoslavia — Letonia 2:3. Trifunovici învinge pe Sergiu iar Koenig pierde la Krumin. România avea faţă de Anglia mai mare importanţă pentru noi, Traian Ichim contra Winter. Tâ­nărul nostru reprezentant putea reedita succesul lui Rares care a învins pe Winter, dar s’a pripit și a intrat într’un final pierdut. După cum se ştie Tr. Ichim, în­­locueşte cu succes pe H. Silber­mann care nu s’a ţinut de regula­mentul F. R. S. Cehoslovacia — Palestina 2:2. Un nou succes al acestei din urmă­ , Flohr nu a putut obţine mai mult ca­ remisa la Ferdar într'un final greu de Turnuri. Au câştigat Spielmann (Aus­tria) la Monticelli (Italia), Lilent­hal (Ungaria) contra lui Machaui. Polonia — Franţa 2%:1­14 CLASAMENTUL DUPĂ RUN­DA XVI 1. Suedia, Polonia 43%, 2. Sta­tele Unite 43 (2), 3. Cehoslovacia 42, 4. Ungaria 40% (1), 5. Iugo­­slavia 39 %, 6. Argentina 36%, 7. Austria 36, 8. Letonia 34 %, 9. An­glia, Franţa 31%, 10. Estonia 81, 11. Palestina 30, 12. Finlanda 29%, 13. Lituania 28% (2), 14. Danemar­ca 27%, 15 ROMANIA 25, 16. Ita­­lia 18, 17. Elveţia 16%, 18. Irlan­da 9. O VIZITA î. * NOUL NOSTRU Magazin din STR1 LIPSCANI 21 ■ LANG/' .'GALE*' INC­ARTi \ li i. jtp / rsS» CADOURI ! MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea Judiciară D. Friderich (prin botez Eugen) Moscovici, domiciliat in Bucureşti, str. Sf. Constantin 31 B., a făcut ce­rere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Moscovici In acela de Popescu, spre a se numi Friderich (prin botez Eugen) Popescu. ★ D. Ștefan Popov, domiciliat în co­muna Osica de sus, jud. Romanati, a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe numele său pa­tronimic de Popv, în acela de Popescu Vlăduleni, spre a se numi Ștefan P°o­pescu-Vlăduleni. * D. Grigore I. Sahula, născut în Bu­curești la 25 Septembrie 1902, dom­i­­ciliat în București str. Teiul Doam­nei 80, a făcut cerere acestui mini­­ster de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Sahula, în acela de Seteanu, spre a se numi Gri­­gore I. Seteanu. ★ Ministerul publică aceasta, conform art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă o­ poziţiune în termenul prevăzut de a­­liniatul II al zisului articol. Am atras atenţia cetitorilor asu­pra Statelor Unite, care încearcă să cucerească primul loc. După cum se poate vedea în clasamen­tul de mai sus are două partide în suspensie, care dacă sunt câş­tigate de ei vra ocupa primul loc la o diferenţă de al doilea de 1% punct. Şi cred că în cele 3 runde cât mai sunt de jucat vor reuşi să câştige şi în acest an cupa. SICILIANA jucată la Olimpiada de la Varşovia Alb: Szabó (18 ani) — Ungaria. Negru: Gygli — Elveţia. D e4, e5. 2) Cf3, Cc6. 3) d4, excl4. 4) Cxrl4, Cf6. 5) Cc3, d6. 6) Ne2, gC. 7) Ne3, Ng7. 8) 0-0, 0-0. 9) f4, a6. 10 Cb3, Ne6. 11) Nf3. Dc7 12 Ced5, Nxd5. 13) exd5, Cb8. 14) Tf-ol. TfeS 15) Dd2, Cbd7. 16) Eee2, TaeS. 17) Tael, Rf8. 18) c3, Cb6. 19) Nf2, CaS 20) L4, Dd7. 21) »5, Cg4. 22) Lxg6, Lxg6. 23) Nd4, Nf6. 24) f5, Ce5. 25) fxg6, Cxg6, 26) DL6+, Rg8, 27) Cxf6, exfG. 28) Ng4, Db5. 29) Cdi, Txc2. 30) Txc2, Dc3. 31) Nxc8, Dxc8, 32) Cf5, Df8, 33) Tc8. Negru predă partida. O partidă frumoasă şi bine con­dusă de maestrul în etate de 18 ani, nouă revelaţie a echipei un­gare­ ndiana jucata la Olimpiada dela Varşovia Alb: Reilly (Islanda). Negru: dr. Alechin (Franţa). 1) d4, Cf6. 2) Cf3, g6. 3) g3. Ng7. 4) Ng2, 0-0. 5) c4, d5. 6) Co3, dxc4. 7) 0-0, e6. 8) Ce5î, Ne61. 9) e4, Cd7! 10) Cxd7. Dxd7. 11) Nc8, Ng4. 13) 13, Nh3 13) NxhSÎ, DxL3. 14) De2. b5. 15) a4, Dd7. 16) Tfdl, Db7. 17) d5, a6. 18) Rg2, cxd5. 19) Txd5, e6. 20) Td6, Cc6. 21) Tadl, Tfd8. 22) Dd2, TxTdfi. 23) Dxd2, b4 şi ne­grul câştigă. Eug. Eduard In ultimul moment primim re­zultatul rundei a XVII-a care ne îndreptăţeşte de cele scrise mai sus şi anterior. Statele Unite, conduce detaşat cu 49 puncte şi jumătate faţă de Polonia şi Suedia cu 46%. Urmează în ordine Ungaria cu 44%, Cehoslovacia 44(1), Iugosla­via 41, Austria 40, şi Argentina 38%. CRONICA ŞAHULUI Olimpiada de la Varşovia Revista­­Ms Nouvelles Littéraires care ştie să aducă în opt pagini un material atât de bogat şi divers menit să sa­tisfacă orice gusturi şi pretenţii, pu­blică în traducerea d-nei Thérèse Au­­bray un inedit al lui D. H. LAW­RENCE, ,JBénis soient les puissants” Fraza lui D. H. Lawrence e atât de densă de gând, atât de profundă şi totodată atât de luminoasă, cum rar mai întâlneşti la alt scriitor. ..Domnia iubirii dispare, domnia puterii revine. . .Epoca unei democraţii populare e pe sfârşite. Am ajuns un amurg şi noaptea e aproape. Să ne alegem dru­mul până nu vine... Greşim confundând voinţa cu pu­terea. Credem intr’o voinţă a puterii. Ori voinţa puterii se aşează sub zodia brutalităţii şi brutalitatea e un lucru josnic şi de dispreţuit. Tirania, care ne apare ca o apoteoză a puteri, e de asemenea demnă de ură. „Avem o idee greşită despre pu­tere. Idee care datează de la Moise şi care constă in a confunda voinţa cu puterea. Noi am confundat voinţa lui Dumnezeu cu puterea lui Dumnezeu, dar e de ajuns să ne gândim o clipă ca să vedem deosebirea dintre ele. Evreii din epoca lui Moise şi cei din epoca Regilor, considerau pe Iehova ca o apoteoză a unei voinţe arbitrare. Aci e isvorul multor rătăciri: un ve­­chiu, foarte vechiu isvor... puterea nu se aseamănă întru ni­mic cu voinţa. Puterea ne vine, nu ştim cum, de dincolo de noi... „Omul trăeşte ca să trăiască şi nu pentru altceva. Ori, a trăi, nu în­seamnă numai să-ţi petreci timpul... Trebue să trăim. Şi ca să trăim, viaţa trebue să fie in noi... Puterea ne vine de dincolo de noi şi, inţelepţeşte, ini­mile noastre trebue si rămână des­chise... Dar viaţa aceasta nu va veni la noi decât dacă suntem vii. Aci e totul. ,,Celui care are, i se va mai da". Cine are viaţa, viaţă i se va da ,cu condiţia, bine inţles, ca s’o tră­iască. ,Incă odată, a trăi nu înseamnă a dura. Bătrâna Regină Victoria a du­rat mult, dar Emile Bronté a trăit. Ea a murit. Şi încă, a trăi nu înseamnă numai să faci anumite lucruri: să a­­lergi după fuste, să-ţi cultivi grădina sau să conduci o locomotivă sau să devii membru in Parlament... A trăi constă cu adevărat in a face ceea ce trebue să faci, ceea ce viaţa in sind cere şi nu ceea ce egoismul nostru îşi inchipue că cerem noi. A descoperi cum anume vrea să fie trăită viaţa care este In tine, şi să­­ te supui, iată greutatea. Trebue ca cineva să ne ajute, şi aci încape adevărata datorie a puterii. Asta rezolvă două chestiuni In primul rând puterea este afluxul vieţii in noi. In al doilea, datoria ori­cărei puteri este să pună in mişcare acest aflux de viaţă. Ceea ce e foarte departe de Voinţă”... „ Luminătorul“ Revistă lunară pentru învăţământ. Anul I, nr. 12. Director: Al. Nicole­­scu-Duvăz. Abonamentul: 24 lei a­­nual. D. prof. V. Haneş, după ce a­­rată activitatea depusă de soc. Tipo­grafiile Române Unite, preconizează o strânsă colaborare între toate editu­rile şi societăţile organizate anume pentru studiul literaturii clasice romă­neşti şi pentru propagarea cărţilor bune. Mai semnează diferite articole de tribună, doctrină şcolară şi cul­turală, cronici, etc., d-nii: C. I. Scor­­ţeanu, Boris Vasilache, Stroe Postel­­nicu, Nicu Tudor-Bolintin, d-na IV­a­ria Giuglea, etc. Familia Revistă lunară de cultură. Seria III. Anul II No. 4. Iulie-August 1935. Director: M. G. Samarineanu. E o fericire că una dintre cele mai bune reviste românești apare la Ora­dea, acolo unde se simte mai puternic vântul revizionismului, venind din ţara lui Arpad. D. M. G. Samarineanu, harnicul director al „Familiei”, a ridicat forţa propagandei româneşti, căzută din mâna obosită de moarte a lui Iosif Vulcan şi a reuşit să adune in jurul său un front din cele mai alese şi mai energic condee ale scrisului româ­nesc. Nu ştim, dar bănuim sacrificiile bă­neşti cu care e scoasă revista in con­­diţiuni tehnice excepţionale şi pe un preţ minim. D. Samarineanu a în­ţeles că entuziasmul şi sacrificiul sunt sufletul şi sângele oricărei lupte pen­tru un ţel înalt şi nu vrea să renunţe la victorie. Acţiunea dusă de revista ,f­amilia" la graniţa de vest a ţării, e cea mai trainică propagandă româ­nească: propagandă culturală. In numărul acesta Colaborează d-nii: Mircea Eliade, Emil Riegler, Gib. I. Idihăescu, Aron Cotruş, Vic­tor Papilian, Petre Damaschin, H. St. Streitman, R. Han, Ludovic Dauş, E. Al. Zaharia, I. Peltz, Gherghinescu Vanea, Tiberiu Moşoiu, Ştefan Ra­­du, Dimitri Şişmanov, V. Vâlcovici, Silviu Roda, Octav Şuluţiu, M G. Samarineanu, etc. Dar vom mai retteni. La rubrica ,­Primii paşi", revista ,,Adela­u. Li­terar şi artistic” publică o poezie a d-lui C. M. Dumitrescu plină de sim­plitate şi duioşie: „Tata". O reprodu­cem şi noi în întregime: Brazdă frământată cu arşiţă. Mâini îmbătrânite ’n corn de plug Tata, par’că s’a născut din soare Şi şi-a sfâşiat inima ’n rug... Când amiaza i se ’nfige ’n creştet Tata scoate plugul din ogor, îşi adapă boii cu sudoare Şi mănâncă ’n tihnă pe răzor.. Şaptezeci de ani ii urcă blând, Rezemat in coasă spre altar., îşi apleacă inima pe groapă, Mulţumit că moare tot plugar. Am primit la redacţie: ÎNTOARCEREA IN LEGENDA, de Panait Nicolae, PA­­MANT STRĂBUN şi POPAS SU­FLETESC, de Alexandru Nicore­­scu, asupra cărora vom reveni. Tot­odată, anunţăm că nu vom mai re­cenza decât cărţile şi revistele primite pentru „­Magazinul Literar”. A. T. De la Teatrul Naţional La Teatrul Naţional se repetă, sub conducerea d-lui V. Enescu, comedia „Când dă vina’n fiert” de Bjoerns­­terne Bjoernson. Premiera va avea loc în cursul lunei Octombrie a. c. In piesa „Avram Iancu” de d. Bla­­ga, cu care se inaugurează stagiunea Teatrului Naţional, vor juca d-nii: G. Calboreanu, A. Pop Marţian, Al. Criticon, C. Stăncescu, Al. Ghiberlcon, A. Athanasescu, D. Grigoriu, N. Să­­vulescu, G. Baldovin, N. Brancomir, H. Polizu, I. Anastasia­, Al. Marius, d-nele­­Marietta Sadova, Elvira Go­­deanu. Reprezentaţiile Teatrului Nou vor urma astfel: Sâmbătă 31 August şi Duminică 1 Septembrie orele 9 luni, sera, au loc la Teatrul Nou, ultimele două repre­zentaţii cu marele succes: „Ultimul ei dans". „ Începând de Luni 2 Septembrie cor., direcţiunea a decis ca, în urma insistenţelor numeroşilor spectatori să reia seria întreruptă a marilor suc­cese după cum urmează: Luni 2 şi­­Marţi 3 Septembrie a. c., „Comedianta”. Miercuri 4 şi Jed 5 Sept. cor., „Be­ţivana”. Vineri 6 şi Sâmbătă 7 cor., ,,Dom­nişoara face carieră”. Duminică 8 şi Luni 9 Sept. cor., „Urke Naha’nik”. Faimoasa subretă Sidy Thal şi re­numitul artist Adolf Tefner în frun­tea ansamblului, vor juca în vechea distribuţie şi cu montarea respectivă- Magazin literar şi artistic CuRENTutDuminica , Septembrie 1933 Ca stauifici? CDbV METODIC DE CHIMIE ANORGANICA şi MINERALOGIE pentru clasa V secundară COBS METODIC DE CHIMIE ORGANICA pentru clasa VI secundară de : D. COSTEANU Profesor Universitar Cernăuţi Alcătuite în conformitate Cu noua programă şi în cond­iţiuni technice excepţionale, în: EDITURA „LIBRĂRIA ACADEMICA" Societate Anonimă Română Calea Victoriei No. 54 București La cerere se trimit manualele pentru consultare Editura „Nationala-Ciornei* S, A, Bucureşti I — Str. Sft. Vineri 12 prezintă pentru anul şcolar 1935—1836 următoarele MANUALE DE DREPT, ECONOMIE POLITICA SI FILOZOFIE INSTRUCŢIA CIVICA de G. C. Dragu şi Alex. A. Valeriu pentru cl. IV sec. VASILE V. HANES, Profesor la Liceul „Spiru Haret“. Instrucţia Civică de cl. IV Drept constituţional şi ad-tiv. VASILE V. HANEŞ şi Eug. DEMETR­ESCU Economia politică de cl. VII ŞT. GATEI Economia politică de cl. VII. 1. GAVANESCUL Psihologia de cl. VI. Bartolomeu Popescu şi D .Mărăcineanu Sociologie de cl. VIII. Traian BRAILEANU, Profesor la Universitatea din Cernăuţi Elemente de Sociologie de cl. VIII Etica de cl. VIII I. IONESCU-ARGETOAIA, Directorul Lic. „Fraţii Buzeşti“, Craiova Educaţia morală pentru cursul inferior Educaţia morală pentru cursul superior Ediţii complect revăzute cf. nouei programe analitice. Aceste manuale se găsesc spre consultare la Librăriile principale din fiecare oraș.­­ Domnii Profesori ce doresc a a­vea câte un exemplar vor adresa ce­rerile direct Editurii. TEAIRUL GARAMUS Dir. C. TANASft Azi si in fiecare seara super revista HiP ! H11P IffÍí \ Montare minor* ■ ■■ = UB4r»in formidabilă Fast —­lux Numără de atracţia senzaţionala. Calendare Sâmbătă 31 August 1935 ORT*: Punerea brâului Maicii Dom­nului în Halcoprad­a.­­Sfârşitul a­­nului biseric. Ortf. CAT.: S-ţii Eliazar şi Raimond. PROT.: Rebeca. EBR : 2 Elul 5605. Sabath CĂRĂBUŞ:­­*La 9 seara: „Hip!­n­opl Ural” ISBANDA: „Domnul de la ora 5”. MARCONI: ,,Fiftura dela Dorohoi”. LIGA CULTURALA: seara ora 9: „A*­varul”, gradina teatrului nou, ulti­mul dans”. STRANDUL KISELEFF: deschis de di­mineaţă până seară. C'4*8m«2S­ £^» CAPITOL: „Egoista” cu Claudette Col­bert, jurnal şi complectare. VOX: „Liliana” cu Barbara Stanwick şi George Milton în „Gol puşcă”. SALA TRIANON: Irene Dunne in „Dulce Adelina”, jurnal şi complec­tare colorată. „Cântecul rândune­­lelor. GRADINA TRIANON: Irene Dunne în ..Dulce Adelina:., jurnal şi complec­tară colorată „Cântecul rândunele­­lor. ROXY: „Egoista” cu Claudette Gol­­be­rti jurnal şi Complectare. REGAL: „Diavolii aerului’’ cu Pat O’Brien şi Jurnal Paramount. ARO: ..Tovarăşi­’ cu Pierre Benoît. SELECT: ..Extraordinarul mister Rug­gles”. ED. PALACE: „Tase fi Năstase, doc­tori fără voe”. CINEMA Arpa.­ „Dunărea Albastră” cu Brigitte Helm, jurnal şi complec­tară. GRADINA ARPA: ..Dunărea Alba­stră” cu Brigitte Helm, jurnal, complectară. DARLY: „Tată şi fiu” cu Marta En­­cretă”. FEW­INA: „Căsătoria engleză” cu Re­nate Muller şi Adolf Wolhbruch. COP­SO: „Eroare c°njuBală” şi ,,Jură­mânt de im­bunare”. Seara revista „Ura Corsol”. I FORUM: ,.Prinţesa diamantelor” cu Gertrude Michael şi ,,Căsătoria se­rată”. OMNIA: „Toată lumea râde, cântă , iubeşte” şi ,,Fata care spune nu”. LIDO: ..Cântă inimă” cu Jan Kiepu­­ra Şi „Aneta în Paradis” cu Hane Koehnker. BIZANTIN: ,,Hoţul de milioane” şi „Fata pădurarului”. CFF7: ,,Oraşul patimilor” cu Paul Muni şi „Amanţii fugari” cu Ro­bert Montgomery, Madge Evans. MARCONI: ,,Buze cari trădează”, „Cruciada dragostei” şi „Minunea de la Maglavit”. VOLTA BUZEŞTI (Grădină şi sud*)­ .,Privighetoarea Suediei” cu Grass Moore şi ,,Floarea din Cuba”. LIA: „Tong” (’Călăul) cu Edward Ro­binson” şi „Doamna din Express”. MODEL: „Fiul lui King-Kong” cu Ro­bert Armstrong şi Helen Maci. Şi „Femeia fatală” cu Pol® Negri. DIANA: „Fetiţa din Provincia”,, ,,Mă­sluitorul” şi ,,Minunea de la Magla­­vit”. TOMIS (Grădina şi sala): Aşa începe dragostea” cu Hermann Thimig, Lyon Deyers, Frits Kämpen şi „Iu­bire patimare” cu Lil Dagover-Haas Stuwe. IZLANDA: „Trasatlantic” cu Gene Raymond şi Noneglarrd­, jurnal şi complectare. MILANO: ,,Bal de Savoy” şi ,,O fată de azi”. AMERICAN (Sala şi grădina): ,,Di­vorţul vesel” (Continental) Cu Fred ■­* MILANO: „Marşul durerii”, ,,Dom­­­­niţa codrilor” şi revista ,„Ura Mi­lano”. DICHIU: „Aleea îndrăgostiţilor” cu Ruby Keler şi Dik Powell şi „In vâltoarea veseliei” cu Smoke Sza­kai Astaire, Ginger Rogen şi ,J Departa de civilizaţie”. RAHOVA: ..Femea fără suflet” cu Loreta Jonny şi Cary Grant şi „Mi­­racolul vieţii” cu Karen Morley* ODEON: „Avionul fantomă” cu Mix­­na Loy şi Garry Grant şi ,,Sexul slab». KISELEFF: „Bengali” cu Garry Coo­per, jurnal şi Silly Simphony. ROATA LUMII: „Rocambole omul cu ÎOOO de feţe” şi 2 complectări. FRANKLIN: ,Sânge Mexican” cu Lu­pe Veles şi „Drumul spre ocnă” FACHE: „Bumba” şi ,,Paiaţele drago­stei”. GRADINA ,,SIC”: „Canalia”, cu Har­ry Raul şi „Goana Morţii” cu Buck Jones. ­ Credinţa şi magica ei putere (Continuare din pagina I-a) nasc credincioşi. Dar ei sunt rari”. Cum sene­d General Rudeanu în splendidul d-sale studiu Foch. Spre a da acum câteva pilde concrete despre puterea magică a credinţei adevărate, voi aminti dintru Început spusa Mântuitoru­lui: „Dacă veţi avea voi credinţă, spunea Domnul nostru Isus Cris­­tos, cât un bob de muştar, veţi zice muntelui acesta mută-te de aci colo, şi el se va muta, şi ni­mic nu vă va fi cu neputinţă. Dl. I.. N... locuind în Bucureşti, om cu o bună poziţie socială, su­ferea de piatră la băşică. Medicii Tau operat in 1926. Piatra s’a re­făcut, şi în 1928 dl. I. N. a fost operat a doua oară. Piatra s'a refăcut însă şi a treia oară. In 1936 situaţia era următoarea: pi­atra iritase băşica care se infla­mase şi făcuse puroi. Dl. I. N. a­­vea dureri îngrozitoare, urina la fiecare zece minute cu sânge şi puroi, având şi temperatură. Me­dicii chemaţi au refuzat fnşa de a-i mai opera şi a treia oară, din cauza vârstei (dl. I. N. avea la a­­cea dată 73 de ani), din cauza complicaţiilor locale de cistita şi generale, şi din cauza unei boli de inimă care deşi preexista, însă se agravase la acea epocă. Pără­sit de medicii cei mai eminenţi din Bucureşti dl. I. N. a început atunci tratamentul aşa vise. Ştiinţe creştine. Ce este aceasta? Ştiinţa Creştină este o doctrină care porneşte de la ideia dualităţii corpului ome­nesc: materie şi spirit. Şi Admi­ţând că spiritul are nu numai pu­terea de a creea, ci şi pe aceea de a regenera, conduce pe adept la convingerea adâncă şi nestrămu­tată că dacă acel spirit este în stare de a creea corpul, organele, celulele, edu­cându-le materia de bază, apoi de­sigur, cu atât mai vârtos, el e în stare ca să repare defectele lor atunci când ele se produc­­ defecte ce sunt la teme­lia oricărei boli organice sau func­ţionale. Ce se cere pentru ca să poţi pune în joc acea putere re­generatore, reparatoare şi deci vindecătoare? _ Se cere numai credinţa. O credinţă însă puter­nică, covârşitoare, neţărmurită şi neclintită, că spiritul este pute­rea stâpânitoare, iar materia îi este întru totul supusă. Dl. I. N. s'a pătruns de această credinţă care s'a ancorat cu pu­tere in mintea lui. De trei ani, d-sa care în 1930 fusese lăsat în voia soartei de medicii săi dezar­maţi, nu mai ştie ce e puroi, ce e sânge, ce e piatră, ce e durere D-sa are azi 78 de ani e vesel şi sănătos, căci deşi părăsit de medi­cină, a fost totuşi vindecat de credinţă. Ascultătorii pe cari che­stiunea îl interesează mai de a­­proape pot afla de la mine nu­mele şi adresa d-sale. Dar de ce să ne uimim de acest caz? Multe boli sunt vindecate azi de ştiinţa medicală prin su­gestie. Mai mult de­cât atât. Ma­rele învăţat japonez Yadason a tratat şi vindecat prin sugestie chiar şi papilomele, care cum se ştie sunt formaţiuni organice de origină parazitară. Şi ce este sugestia, decât pune­rea în mişcare a unei credinţe vindecătoare, prin puterea persu­asivă a unei terţe persoane?! Ce este homeopatia, ce este acu­punctura medicinei oficiale a chi­nezilor, ce sunt în definitiv des­cântecele (de multe ori folosito­are) ale babelor noastre? Ce sunt vindecările miraculoase de la Lourdes certificate de Societatea medicală a spitalelor din Bor­deaux? Intr’adevâr ln „Presse Me­dicale” din 27 ianuarie 1932, citim darea de seamă a unei şedinţe a acelei societăţi, unde domnii doc­tori Pierre Mauriac, Moulinier, Duverger, Hortmann şi Gordon au comunicat cazuri de reumatism irifecțlos, tuberculosă pulmonară un cer al pulpei piciorului, cancer al maxilarului superior, consoli­darea unei fracturi, vindecate I­­naintea grotei de la Lourdes. Ce sunt toate aceste­a să le zicem — minuni? Ce sunt în fine vin­decările de la Maglavit din Dolj? Dacă un medicament lucrează azi şi nu mai lucrează mâine, da­că acţiunea lui est© indiferentă de doză, el producând acelaşi e­­fect chiar şi in doză Infinitezima­lă (homeopatică), dacă bifrele 11 putem obţine şi prin medicamen­te, ca şi prin acupunctura, ca şi prin sugestie propriu zisă, ca şi prin o simplă înfăţişare înaintea grotei de la Lourdes ca şi in ve­chime prin porunca Lui Crist, ,ia-ţi patul său, şi vindecă-te”, asta însemnează că vindecarea este cel puţin uneori un efect di­rect proporţional al nădejdei ce noi, medici ori bolnavi, punem în tratamentul ce facem, adică un efect al credinţei noastre. Da, de­sigur, toate acestea nu sunt decât vindecarea trupului prin imperiul ce are asupra lui spiritul stăpâni­­tor pus în mişcare de credinţa că el şi nu corpul e a­tot puternic, că el organizează, că el repară şi că deci, tot el poate tămădui. Dar oare Domnul nostru Isus Cristos nu tot această credinţa o aţâţa, o inflacăra, în om, atunci când El făcea, după cum ne În­vaţă Biblia, acele vindecări mira­culoase? ştim cu toţii — creştinii bine înţeles — că aiasma este făcută din apă ordinară asupra căreia lu­crează un preot ortodox, un ritu­al şi o credinţă. Dar graţie pute­rea magice a acestei credinţe, ace­astă apă nu mai este o apă ordi­nară. Ea a suferit o serie de tran­1875 m. RADIO-ROMANIA 20 kw- 160 kHz. 364.5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. 13.00. Ora. Calendar comemorativ. Faptele zilei. Cota Dunării. 13-10: Concert de prânz. Orchestra Radio: Uvertură din opera ,,Don l’asquale” de Donizetti: Scene alsa­­ciene-suită de Massenet; Fantezie din opera „Paiaţe” de Leoncavallo. 13.4­5-13.50: Știri sportive, Specta­cole, Bursa. 13.55 : Continuarea concertului: Fantezie din opera „Mignon” de Am­­broise Thomas. 14.15: Ora. Mersul vremii. 14.20: Radio jurnal. 14.30: Continuarea concertului: Fantezie din opereta „Liliacul" de Joh Strauss, Mueller. Mar?. 15.00: Reportaj sportiv de Virgil Economu. Etapa Vl-a (Oradea-Glut) din turul ciclist al României. 18.00: Concert de după amiază-sformări nebănuite în constitu­ţia sa materială fizice, chimi­ce, cine ştie?! datorită cărora, pen­tru a nu reţinea decât aspectul său exterior, ea a ajuns să fie retractată invaziunii germenilor,­­fermentaţiunilor şi putrefacţiunii, şi din această cauză ea nu se mai alterează, nu se mai impute cu am­fiasmă, în sticluţe, încă din 1927; ea este şi azi tot atât de limpede , curată ca şi acum 8 ani. Iată, sprijinită pe câteva pilde pe care numai o rea voinţă rătă­cită le-ar putea respinge, acţiunea magică a credinţei, care este cu atât mai puternică cu cât şi a­­ceasta credinţă este ea însăşi mai puternică mai temeinică, mai ne­clintită, şi cu cât ea este întovă­răşită de o moralitate mai desă­vârşită. Constantin M. Ciocazan CITITI COMOARA REGELUI DROMICHET ROMAN de CEZAR PETRESCU Fanfara Regimentului I Grăniceri, sub conducerea cpt­ . Şoimescu: Mar­şul Regimentului 1 Grăniceri, de­­ Alex. Marian; De-aşi fi rege-uvertură­­ de Adam! Flori de camelii-vals de N. Buiuc; Cinquantaine, de Gabriel Ma­rie; Cântecul privighetoarei, de Fili­­povsky; potpuriu naţional de C. Pol* Ioni. 19.00: Ora. Mersul vremii. 19.05 Radio jurnal. 19.15: Continuarea concertului ! Selecţiuni din „Balul mascat”, de Verdi; Dardanella-foxtrot; Reverie rusă; Prin Balcani-vals de­­ Ştefa­­nopol; Hora fetelor frumoase şi Sârba străjerilor; Frumoasa Andaluza-ma­­zurcă de A. Cralochvil. Marș eroic, de I. Vlăduță. UNIVERSITATEA radio 20.00: Enigma etruscă de prof. Ra­du Vulpe. 20.15: Muzică variată Și noutăț (discuri). 20.40: Sansoneta (cu exemplificări) de Nello Manzatti. 21.00: ,,Să dansăm”. Jazzul Radio, cu refren vocal: Domnișoarele Radu Moldovanu si Jeny Boerescu si d. Sandu Stelian. Niagara-slow-foxtrot de Paul Abra­ham; Mâini albe-slow de Paul Abra­ham; Vino diseară-tango de Petre Romea; Dacă te pierd-vals de Schmidt Gentner­, Uită-te la ei-foxtrot de Pa­rish; La un colț de stradă-tango de Blly Roman; Dansând la lumina lu­­nei-foxtrot de Donaldson; De o mie de ori la revedere-foxtrot, de Donald­son; Iţi cânt iubirea mea-tango de Constantinescu; Roşu şi negru-fox­­trot de Pretscher; Visele nu se pot interzice-slow de R. Tauber; Un cân­tec de ţigan pribeag-tango de Dendri­­no! Plouă In Cuba-rumba de El­l­y,­­ Roman­, Când iubirea se apropie-fox-­­ trot de Rose; O micuță moară Olan­­deză-fox de Barris; Pentru Dumnea­voastră Doamnă-tango de Elly Ro­man; Așteptându-te pe tine-foxtrot de Waller; Să ne iubim-foxtrot de Arien; Să fugim departe Baby foxtrot de Nichols; Tu, Tu, Tu-foxtrot de Va* SilvoCU. 22.30: Radio jurnal. 22-45: Concert nocturn, retransmis de la restaurantul Iordăchescu. 23.15: Jurnal pentru străinătate. 23-20-1.30: Continuarea concertul lui nociul. Sâmbătă 31 August 1935

Next