Curentul, septembrie 1935 (Anul 8, nr. 2721-2750)
1935-09-01 / nr. 2721
2 (12 pagini). Cea mai bună apă medicinală naturală şi purgativă Tel.: 3.92.52 Citiţi Mica publicitate PRIMĂRIA COMUNEI DENTA Nr. 1363 din 1935 V* publicat £ «ine Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi, că In ziua de 1 Oct. 1935, ora 1 a. m. se va tine în localul primă ‘iei comunei Denta, jud. Timiş, licitaţie publică, pentru darea in lucrare a turnului pentru pompieri din Denta. Valoarea din deviz este de 90.553 lei. Licitația se va tine în conformitate cu art 88-110 din legea contabilitatii publice, regulamentul oficiului de licitație, precum si cu normele publicate în ..Monitorul Oficial” nr. 127 din 1931. Toate persoanele cari vor lua parte la licitaţie sunt obligate a depune pe lângă ofertă şi acte de capacitate şi o garanţie de 5 la sută din valoarea după deviz, în numerar, recipisă şi efecte de stat. Planul, devizul şi caietul de sarcini te pot vedea zilnic în orele de serviciu în biroul notariatului din Denta, Denta, la 26 August 1935. PRIMĂRIA Din cauza prea multor partide rămase în suspensie, s’a continuat numai cu jucărea partidelor rămase dela rundele XV și XVI neterminate. Au dat următoarele rezultate de la restanțele rundei XV: Cehoslovacia , Estonia 3:1. Pelikan învinge pe Kibbermann Iugoslavia — Franţa 3:1. Învingătoarea a dominat net pe francezi. Finlandezul Book învinge pe maestru suedez Stahlberg, constituind surpriza zilei. Marshall (Statele Unite) câştigă la Friedman (Estonia). Sacconi, maestrul italian, îngenunche pe austriacul Gruenfeld, Mueller (Austria) învinge pe Napolitano (Italia). Austria — Italia 3:1. Kethy (Ungaria) remisă cu Luckis (Lituania). Rezultatul partidelor întrerupte de la runda XVI. Iugoslavia — Letonia 2:3. Trifunovici învinge pe Sergiu iar Koenig pierde la Krumin. România avea faţă de Anglia mai mare importanţă pentru noi, Traian Ichim contra Winter. Tânărul nostru reprezentant putea reedita succesul lui Rares care a învins pe Winter, dar s’a pripit și a intrat într’un final pierdut. După cum se ştie Tr. Ichim, înlocueşte cu succes pe H. Silbermann care nu s’a ţinut de regulamentul F. R. S. Cehoslovacia — Palestina 2:2. Un nou succes al acestei din urmă , Flohr nu a putut obţine mai mult ca remisa la Ferdar într'un final greu de Turnuri. Au câştigat Spielmann (Austria) la Monticelli (Italia), Lilenthal (Ungaria) contra lui Machaui. Polonia — Franţa 2%:114 CLASAMENTUL DUPĂ RUNDA XVI 1. Suedia, Polonia 43%, 2. Statele Unite 43 (2), 3. Cehoslovacia 42, 4. Ungaria 40% (1), 5. Iugoslavia 39 %, 6. Argentina 36%, 7. Austria 36, 8. Letonia 34 %, 9. Anglia, Franţa 31%, 10. Estonia 81, 11. Palestina 30, 12. Finlanda 29%, 13. Lituania 28% (2), 14. Danemarca 27%, 15 ROMANIA 25, 16. Italia 18, 17. Elveţia 16%, 18. Irlanda 9. O VIZITA î. * NOUL NOSTRU Magazin din STR1 LIPSCANI 21 ■ LANG/' .'GALE*' INCARTi \ li i. jtp / rsS» CADOURI ! MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea Judiciară D. Friderich (prin botez Eugen) Moscovici, domiciliat in Bucureşti, str. Sf. Constantin 31 B., a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Moscovici In acela de Popescu, spre a se numi Friderich (prin botez Eugen) Popescu. ★ D. Ștefan Popov, domiciliat în comuna Osica de sus, jud. Romanati, a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Popv, în acela de Popescu Vlăduleni, spre a se numi Ștefan P°opescu-Vlăduleni. * D. Grigore I. Sahula, născut în București la 25 Septembrie 1902, domiciliat în București str. Teiul Doamnei 80, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Sahula, în acela de Seteanu, spre a se numi Grigore I. Seteanu. ★ Ministerul publică aceasta, conform art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă o poziţiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. Am atras atenţia cetitorilor asupra Statelor Unite, care încearcă să cucerească primul loc. După cum se poate vedea în clasamentul de mai sus are două partide în suspensie, care dacă sunt câştigate de ei vra ocupa primul loc la o diferenţă de al doilea de 1% punct. Şi cred că în cele 3 runde cât mai sunt de jucat vor reuşi să câştige şi în acest an cupa. SICILIANA jucată la Olimpiada de la Varşovia Alb: Szabó (18 ani) — Ungaria. Negru: Gygli — Elveţia. D e4, e5. 2) Cf3, Cc6. 3) d4, excl4. 4) Cxrl4, Cf6. 5) Cc3, d6. 6) Ne2, gC. 7) Ne3, Ng7. 8) 0-0, 0-0. 9) f4, a6. 10 Cb3, Ne6. 11) Nf3. Dc7 12 Ced5, Nxd5. 13) exd5, Cb8. 14) Tf-ol. TfeS 15) Dd2, Cbd7. 16) Eee2, TaeS. 17) Tael, Rf8. 18) c3, Cb6. 19) Nf2, CaS 20) L4, Dd7. 21) »5, Cg4. 22) Lxg6, Lxg6. 23) Nd4, Nf6. 24) f5, Ce5. 25) fxg6, Cxg6, 26) DL6+, Rg8, 27) Cxf6, exfG. 28) Ng4, Db5. 29) Cdi, Txc2. 30) Txc2, Dc3. 31) Nxc8, Dxc8, 32) Cf5, Df8, 33) Tc8. Negru predă partida. O partidă frumoasă şi bine condusă de maestrul în etate de 18 ani, nouă revelaţie a echipei ungare ndiana jucata la Olimpiada dela Varşovia Alb: Reilly (Islanda). Negru: dr. Alechin (Franţa). 1) d4, Cf6. 2) Cf3, g6. 3) g3. Ng7. 4) Ng2, 0-0. 5) c4, d5. 6) Co3, dxc4. 7) 0-0, e6. 8) Ce5î, Ne61. 9) e4, Cd7! 10) Cxd7. Dxd7. 11) Nc8, Ng4. 13) 13, Nh3 13) NxhSÎ, DxL3. 14) De2. b5. 15) a4, Dd7. 16) Tfdl, Db7. 17) d5, a6. 18) Rg2, cxd5. 19) Txd5, e6. 20) Td6, Cc6. 21) Tadl, Tfd8. 22) Dd2, TxTdfi. 23) Dxd2, b4 şi negrul câştigă. Eug. Eduard In ultimul moment primim rezultatul rundei a XVII-a care ne îndreptăţeşte de cele scrise mai sus şi anterior. Statele Unite, conduce detaşat cu 49 puncte şi jumătate faţă de Polonia şi Suedia cu 46%. Urmează în ordine Ungaria cu 44%, Cehoslovacia 44(1), Iugoslavia 41, Austria 40, şi Argentina 38%. CRONICA ŞAHULUI Olimpiada de la Varşovia RevistaMs Nouvelles Littéraires care ştie să aducă în opt pagini un material atât de bogat şi divers menit să satisfacă orice gusturi şi pretenţii, publică în traducerea d-nei Thérèse Aubray un inedit al lui D. H. LAWRENCE, ,JBénis soient les puissants” Fraza lui D. H. Lawrence e atât de densă de gând, atât de profundă şi totodată atât de luminoasă, cum rar mai întâlneşti la alt scriitor. ..Domnia iubirii dispare, domnia puterii revine. . .Epoca unei democraţii populare e pe sfârşite. Am ajuns un amurg şi noaptea e aproape. Să ne alegem drumul până nu vine... Greşim confundând voinţa cu puterea. Credem intr’o voinţă a puterii. Ori voinţa puterii se aşează sub zodia brutalităţii şi brutalitatea e un lucru josnic şi de dispreţuit. Tirania, care ne apare ca o apoteoză a puteri, e de asemenea demnă de ură. „Avem o idee greşită despre putere. Idee care datează de la Moise şi care constă in a confunda voinţa cu puterea. Noi am confundat voinţa lui Dumnezeu cu puterea lui Dumnezeu, dar e de ajuns să ne gândim o clipă ca să vedem deosebirea dintre ele. Evreii din epoca lui Moise şi cei din epoca Regilor, considerau pe Iehova ca o apoteoză a unei voinţe arbitrare. Aci e isvorul multor rătăciri: un vechiu, foarte vechiu isvor... puterea nu se aseamănă întru nimic cu voinţa. Puterea ne vine, nu ştim cum, de dincolo de noi... „Omul trăeşte ca să trăiască şi nu pentru altceva. Ori, a trăi, nu înseamnă numai să-ţi petreci timpul... Trebue să trăim. Şi ca să trăim, viaţa trebue să fie in noi... Puterea ne vine de dincolo de noi şi, inţelepţeşte, inimile noastre trebue si rămână deschise... Dar viaţa aceasta nu va veni la noi decât dacă suntem vii. Aci e totul. ,,Celui care are, i se va mai da". Cine are viaţa, viaţă i se va da ,cu condiţia, bine inţles, ca s’o trăiască. ,Incă odată, a trăi nu înseamnă a dura. Bătrâna Regină Victoria a durat mult, dar Emile Bronté a trăit. Ea a murit. Şi încă, a trăi nu înseamnă numai să faci anumite lucruri: să alergi după fuste, să-ţi cultivi grădina sau să conduci o locomotivă sau să devii membru in Parlament... A trăi constă cu adevărat in a face ceea ce trebue să faci, ceea ce viaţa in sind cere şi nu ceea ce egoismul nostru îşi inchipue că cerem noi. A descoperi cum anume vrea să fie trăită viaţa care este In tine, şi să te supui, iată greutatea. Trebue ca cineva să ne ajute, şi aci încape adevărata datorie a puterii. Asta rezolvă două chestiuni In primul rând puterea este afluxul vieţii in noi. In al doilea, datoria oricărei puteri este să pună in mişcare acest aflux de viaţă. Ceea ce e foarte departe de Voinţă”... „ Luminătorul“ Revistă lunară pentru învăţământ. Anul I, nr. 12. Director: Al. Nicolescu-Duvăz. Abonamentul: 24 lei anual. D. prof. V. Haneş, după ce arată activitatea depusă de soc. Tipografiile Române Unite, preconizează o strânsă colaborare între toate editurile şi societăţile organizate anume pentru studiul literaturii clasice romăneşti şi pentru propagarea cărţilor bune. Mai semnează diferite articole de tribună, doctrină şcolară şi culturală, cronici, etc., d-nii: C. I. Scorţeanu, Boris Vasilache, Stroe Postelnicu, Nicu Tudor-Bolintin, d-na IVaria Giuglea, etc. Familia Revistă lunară de cultură. Seria III. Anul II No. 4. Iulie-August 1935. Director: M. G. Samarineanu. E o fericire că una dintre cele mai bune reviste românești apare la Oradea, acolo unde se simte mai puternic vântul revizionismului, venind din ţara lui Arpad. D. M. G. Samarineanu, harnicul director al „Familiei”, a ridicat forţa propagandei româneşti, căzută din mâna obosită de moarte a lui Iosif Vulcan şi a reuşit să adune in jurul său un front din cele mai alese şi mai energic condee ale scrisului românesc. Nu ştim, dar bănuim sacrificiile băneşti cu care e scoasă revista in condiţiuni tehnice excepţionale şi pe un preţ minim. D. Samarineanu a înţeles că entuziasmul şi sacrificiul sunt sufletul şi sângele oricărei lupte pentru un ţel înalt şi nu vrea să renunţe la victorie. Acţiunea dusă de revista ,familia" la graniţa de vest a ţării, e cea mai trainică propagandă românească: propagandă culturală. In numărul acesta Colaborează d-nii: Mircea Eliade, Emil Riegler, Gib. I. Idihăescu, Aron Cotruş, Victor Papilian, Petre Damaschin, H. St. Streitman, R. Han, Ludovic Dauş, E. Al. Zaharia, I. Peltz, Gherghinescu Vanea, Tiberiu Moşoiu, Ştefan Radu, Dimitri Şişmanov, V. Vâlcovici, Silviu Roda, Octav Şuluţiu, M G. Samarineanu, etc. Dar vom mai retteni. La rubrica ,Primii paşi", revista ,,Adelau. Literar şi artistic” publică o poezie a d-lui C. M. Dumitrescu plină de simplitate şi duioşie: „Tata". O reproducem şi noi în întregime: Brazdă frământată cu arşiţă. Mâini îmbătrânite ’n corn de plug Tata, par’că s’a născut din soare Şi şi-a sfâşiat inima ’n rug... Când amiaza i se ’nfige ’n creştet Tata scoate plugul din ogor, îşi adapă boii cu sudoare Şi mănâncă ’n tihnă pe răzor.. Şaptezeci de ani ii urcă blând, Rezemat in coasă spre altar., îşi apleacă inima pe groapă, Mulţumit că moare tot plugar. Am primit la redacţie: ÎNTOARCEREA IN LEGENDA, de Panait Nicolae, PAMANT STRĂBUN şi POPAS SUFLETESC, de Alexandru Nicorescu, asupra cărora vom reveni. Totodată, anunţăm că nu vom mai recenza decât cărţile şi revistele primite pentru „Magazinul Literar”. A. T. De la Teatrul Naţional La Teatrul Naţional se repetă, sub conducerea d-lui V. Enescu, comedia „Când dă vina’n fiert” de Bjoernsterne Bjoernson. Premiera va avea loc în cursul lunei Octombrie a. c. In piesa „Avram Iancu” de d. Blaga, cu care se inaugurează stagiunea Teatrului Naţional, vor juca d-nii: G. Calboreanu, A. Pop Marţian, Al. Criticon, C. Stăncescu, Al. Ghiberlcon, A. Athanasescu, D. Grigoriu, N. Săvulescu, G. Baldovin, N. Brancomir, H. Polizu, I. Anastasia, Al. Marius, d-neleMarietta Sadova, Elvira Godeanu. Reprezentaţiile Teatrului Nou vor urma astfel: Sâmbătă 31 August şi Duminică 1 Septembrie orele 9 luni, sera, au loc la Teatrul Nou, ultimele două reprezentaţii cu marele succes: „Ultimul ei dans". „ Începând de Luni 2 Septembrie cor., direcţiunea a decis ca, în urma insistenţelor numeroşilor spectatori să reia seria întreruptă a marilor succese după cum urmează: Luni 2 şiMarţi 3 Septembrie a. c., „Comedianta”. Miercuri 4 şi Jed 5 Sept. cor., „Beţivana”. Vineri 6 şi Sâmbătă 7 cor., ,,Domnişoara face carieră”. Duminică 8 şi Luni 9 Sept. cor., „Urke Naha’nik”. Faimoasa subretă Sidy Thal şi renumitul artist Adolf Tefner în fruntea ansamblului, vor juca în vechea distribuţie şi cu montarea respectivă- Magazin literar şi artistic CuRENTutDuminica , Septembrie 1933 Ca stauifici? CDbV METODIC DE CHIMIE ANORGANICA şi MINERALOGIE pentru clasa V secundară COBS METODIC DE CHIMIE ORGANICA pentru clasa VI secundară de : D. COSTEANU Profesor Universitar Cernăuţi Alcătuite în conformitate Cu noua programă şi în condiţiuni technice excepţionale, în: EDITURA „LIBRĂRIA ACADEMICA" Societate Anonimă Română Calea Victoriei No. 54 București La cerere se trimit manualele pentru consultare Editura „Nationala-Ciornei* S, A, Bucureşti I — Str. Sft. Vineri 12 prezintă pentru anul şcolar 1935—1836 următoarele MANUALE DE DREPT, ECONOMIE POLITICA SI FILOZOFIE INSTRUCŢIA CIVICA de G. C. Dragu şi Alex. A. Valeriu pentru cl. IV sec. VASILE V. HANES, Profesor la Liceul „Spiru Haret“. Instrucţia Civică de cl. IV Drept constituţional şi ad-tiv. VASILE V. HANEŞ şi Eug. DEMETRESCU Economia politică de cl. VII ŞT. GATEI Economia politică de cl. VII. 1. GAVANESCUL Psihologia de cl. VI. Bartolomeu Popescu şi D .Mărăcineanu Sociologie de cl. VIII. Traian BRAILEANU, Profesor la Universitatea din Cernăuţi Elemente de Sociologie de cl. VIII Etica de cl. VIII I. IONESCU-ARGETOAIA, Directorul Lic. „Fraţii Buzeşti“, Craiova Educaţia morală pentru cursul inferior Educaţia morală pentru cursul superior Ediţii complect revăzute cf. nouei programe analitice. Aceste manuale se găsesc spre consultare la Librăriile principale din fiecare oraș. Domnii Profesori ce doresc a avea câte un exemplar vor adresa cererile direct Editurii. TEAIRUL GARAMUS Dir. C. TANASft Azi si in fiecare seara super revista HiP ! H11P IffÍí \ Montare minor* ■ ■■ = UB4r»in formidabilă Fast —lux Numără de atracţia senzaţionala. Calendare Sâmbătă 31 August 1935 ORT*: Punerea brâului Maicii Domnului în Halcoprada.Sfârşitul anului biseric. Ortf. CAT.: S-ţii Eliazar şi Raimond. PROT.: Rebeca. EBR : 2 Elul 5605. Sabath CĂRĂBUŞ:*La 9 seara: „Hip!nopl Ural” ISBANDA: „Domnul de la ora 5”. MARCONI: ,,Fiftura dela Dorohoi”. LIGA CULTURALA: seara ora 9: „A*varul”, gradina teatrului nou, ultimul dans”. STRANDUL KISELEFF: deschis de dimineaţă până seară. C'4*8m«2S £^» CAPITOL: „Egoista” cu Claudette Colbert, jurnal şi complectare. VOX: „Liliana” cu Barbara Stanwick şi George Milton în „Gol puşcă”. SALA TRIANON: Irene Dunne in „Dulce Adelina”, jurnal şi complectare colorată. „Cântecul rândunelelor. GRADINA TRIANON: Irene Dunne în ..Dulce Adelina:., jurnal şi complectară colorată „Cântecul rândunelelor. ROXY: „Egoista” cu Claudette Golberti jurnal şi Complectare. REGAL: „Diavolii aerului’’ cu Pat O’Brien şi Jurnal Paramount. ARO: ..Tovarăşi’ cu Pierre Benoît. SELECT: ..Extraordinarul mister Ruggles”. ED. PALACE: „Tase fi Năstase, doctori fără voe”. CINEMA Arpa. „Dunărea Albastră” cu Brigitte Helm, jurnal şi complectară. GRADINA ARPA: ..Dunărea Albastră” cu Brigitte Helm, jurnal, complectară. DARLY: „Tată şi fiu” cu Marta Encretă”. FEWINA: „Căsătoria engleză” cu Renate Muller şi Adolf Wolhbruch. COPSO: „Eroare c°njuBală” şi ,,Jurământ de imbunare”. Seara revista „Ura Corsol”. I FORUM: ,.Prinţesa diamantelor” cu Gertrude Michael şi ,,Căsătoria serată”. OMNIA: „Toată lumea râde, cântă , iubeşte” şi ,,Fata care spune nu”. LIDO: ..Cântă inimă” cu Jan Kiepura Şi „Aneta în Paradis” cu Hane Koehnker. BIZANTIN: ,,Hoţul de milioane” şi „Fata pădurarului”. CFF7: ,,Oraşul patimilor” cu Paul Muni şi „Amanţii fugari” cu Robert Montgomery, Madge Evans. MARCONI: ,,Buze cari trădează”, „Cruciada dragostei” şi „Minunea de la Maglavit”. VOLTA BUZEŞTI (Grădină şi sud*) .,Privighetoarea Suediei” cu Grass Moore şi ,,Floarea din Cuba”. LIA: „Tong” (’Călăul) cu Edward Robinson” şi „Doamna din Express”. MODEL: „Fiul lui King-Kong” cu Robert Armstrong şi Helen Maci. Şi „Femeia fatală” cu Pol® Negri. DIANA: „Fetiţa din Provincia”,, ,,Măsluitorul” şi ,,Minunea de la Maglavit”. TOMIS (Grădina şi sala): Aşa începe dragostea” cu Hermann Thimig, Lyon Deyers, Frits Kämpen şi „Iubire patimare” cu Lil Dagover-Haas Stuwe. IZLANDA: „Trasatlantic” cu Gene Raymond şi Noneglarrd, jurnal şi complectare. MILANO: ,,Bal de Savoy” şi ,,O fată de azi”. AMERICAN (Sala şi grădina): ,,Divorţul vesel” (Continental) Cu Fred ■* MILANO: „Marşul durerii”, ,,Domniţa codrilor” şi revista ,„Ura Milano”. DICHIU: „Aleea îndrăgostiţilor” cu Ruby Keler şi Dik Powell şi „In vâltoarea veseliei” cu Smoke Szakai Astaire, Ginger Rogen şi ,J Departa de civilizaţie”. RAHOVA: ..Femea fără suflet” cu Loreta Jonny şi Cary Grant şi „Miracolul vieţii” cu Karen Morley* ODEON: „Avionul fantomă” cu Mixna Loy şi Garry Grant şi ,,Sexul slab». KISELEFF: „Bengali” cu Garry Cooper, jurnal şi Silly Simphony. ROATA LUMII: „Rocambole omul cu ÎOOO de feţe” şi 2 complectări. FRANKLIN: ,Sânge Mexican” cu Lupe Veles şi „Drumul spre ocnă” FACHE: „Bumba” şi ,,Paiaţele dragostei”. GRADINA ,,SIC”: „Canalia”, cu Harry Raul şi „Goana Morţii” cu Buck Jones. Credinţa şi magica ei putere (Continuare din pagina I-a) nasc credincioşi. Dar ei sunt rari”. Cum sened General Rudeanu în splendidul d-sale studiu Foch. Spre a da acum câteva pilde concrete despre puterea magică a credinţei adevărate, voi aminti dintru Început spusa Mântuitorului: „Dacă veţi avea voi credinţă, spunea Domnul nostru Isus Cristos, cât un bob de muştar, veţi zice muntelui acesta mută-te de aci colo, şi el se va muta, şi nimic nu vă va fi cu neputinţă. Dl. I.. N... locuind în Bucureşti, om cu o bună poziţie socială, suferea de piatră la băşică. Medicii Tau operat in 1926. Piatra s’a refăcut, şi în 1928 dl. I. N. a fost operat a doua oară. Piatra s'a refăcut însă şi a treia oară. In 1936 situaţia era următoarea: piatra iritase băşica care se inflamase şi făcuse puroi. Dl. I. N. avea dureri îngrozitoare, urina la fiecare zece minute cu sânge şi puroi, având şi temperatură. Medicii chemaţi au refuzat fnşa de a-i mai opera şi a treia oară, din cauza vârstei (dl. I. N. avea la acea dată 73 de ani), din cauza complicaţiilor locale de cistita şi generale, şi din cauza unei boli de inimă care deşi preexista, însă se agravase la acea epocă. Părăsit de medicii cei mai eminenţi din Bucureşti dl. I. N. a început atunci tratamentul aşa vise. Ştiinţe creştine. Ce este aceasta? Ştiinţa Creştină este o doctrină care porneşte de la ideia dualităţii corpului omenesc: materie şi spirit. Şi Admiţând că spiritul are nu numai puterea de a creea, ci şi pe aceea de a regenera, conduce pe adept la convingerea adâncă şi nestrămutată că dacă acel spirit este în stare de a creea corpul, organele, celulele, educându-le materia de bază, apoi desigur, cu atât mai vârtos, el e în stare ca să repare defectele lor atunci când ele se produc defecte ce sunt la temelia oricărei boli organice sau funcţionale. Ce se cere pentru ca să poţi pune în joc acea putere regeneratore, reparatoare şi deci vindecătoare? _ Se cere numai credinţa. O credinţă însă puternică, covârşitoare, neţărmurită şi neclintită, că spiritul este puterea stâpânitoare, iar materia îi este întru totul supusă. Dl. I. N. s'a pătruns de această credinţă care s'a ancorat cu putere in mintea lui. De trei ani, d-sa care în 1930 fusese lăsat în voia soartei de medicii săi dezarmaţi, nu mai ştie ce e puroi, ce e sânge, ce e piatră, ce e durere D-sa are azi 78 de ani e vesel şi sănătos, căci deşi părăsit de medicină, a fost totuşi vindecat de credinţă. Ascultătorii pe cari chestiunea îl interesează mai de aproape pot afla de la mine numele şi adresa d-sale. Dar de ce să ne uimim de acest caz? Multe boli sunt vindecate azi de ştiinţa medicală prin sugestie. Mai mult decât atât. Marele învăţat japonez Yadason a tratat şi vindecat prin sugestie chiar şi papilomele, care cum se ştie sunt formaţiuni organice de origină parazitară. Şi ce este sugestia, decât punerea în mişcare a unei credinţe vindecătoare, prin puterea persuasivă a unei terţe persoane?! Ce este homeopatia, ce este acupunctura medicinei oficiale a chinezilor, ce sunt în definitiv descântecele (de multe ori folositoare) ale babelor noastre? Ce sunt vindecările miraculoase de la Lourdes certificate de Societatea medicală a spitalelor din Bordeaux? Intr’adevâr ln „Presse Medicale” din 27 ianuarie 1932, citim darea de seamă a unei şedinţe a acelei societăţi, unde domnii doctori Pierre Mauriac, Moulinier, Duverger, Hortmann şi Gordon au comunicat cazuri de reumatism irifecțlos, tuberculosă pulmonară un cer al pulpei piciorului, cancer al maxilarului superior, consolidarea unei fracturi, vindecate Inaintea grotei de la Lourdes. Ce sunt toate acestea să le zicem — minuni? Ce sunt în fine vindecările de la Maglavit din Dolj? Dacă un medicament lucrează azi şi nu mai lucrează mâine, dacă acţiunea lui est© indiferentă de doză, el producând acelaşi efect chiar şi in doză Infinitezimală (homeopatică), dacă bifrele 11 putem obţine şi prin medicamente, ca şi prin acupunctura, ca şi prin sugestie propriu zisă, ca şi prin o simplă înfăţişare înaintea grotei de la Lourdes ca şi in vechime prin porunca Lui Crist, ,ia-ţi patul său, şi vindecă-te”, asta însemnează că vindecarea este cel puţin uneori un efect direct proporţional al nădejdei ce noi, medici ori bolnavi, punem în tratamentul ce facem, adică un efect al credinţei noastre. Da, desigur, toate acestea nu sunt decât vindecarea trupului prin imperiul ce are asupra lui spiritul stăpânitor pus în mişcare de credinţa că el şi nu corpul e atot puternic, că el organizează, că el repară şi că deci, tot el poate tămădui. Dar oare Domnul nostru Isus Cristos nu tot această credinţa o aţâţa, o inflacăra, în om, atunci când El făcea, după cum ne Învaţă Biblia, acele vindecări miraculoase? ştim cu toţii — creştinii bine înţeles — că aiasma este făcută din apă ordinară asupra căreia lucrează un preot ortodox, un ritual şi o credinţă. Dar graţie puterea magice a acestei credinţe, această apă nu mai este o apă ordinară. Ea a suferit o serie de tran1875 m. RADIO-ROMANIA 20 kw- 160 kHz. 364.5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. 13.00. Ora. Calendar comemorativ. Faptele zilei. Cota Dunării. 13-10: Concert de prânz. Orchestra Radio: Uvertură din opera ,,Don l’asquale” de Donizetti: Scene alsaciene-suită de Massenet; Fantezie din opera „Paiaţe” de Leoncavallo. 13.45-13.50: Știri sportive, Spectacole, Bursa. 13.55 : Continuarea concertului: Fantezie din opera „Mignon” de Ambroise Thomas. 14.15: Ora. Mersul vremii. 14.20: Radio jurnal. 14.30: Continuarea concertului: Fantezie din opereta „Liliacul" de Joh Strauss, Mueller. Mar?. 15.00: Reportaj sportiv de Virgil Economu. Etapa Vl-a (Oradea-Glut) din turul ciclist al României. 18.00: Concert de după amiază-sformări nebănuite în constituţia sa materială fizice, chimice, cine ştie?! datorită cărora, pentru a nu reţinea decât aspectul său exterior, ea a ajuns să fie retractată invaziunii germenilor,fermentaţiunilor şi putrefacţiunii, şi din această cauză ea nu se mai alterează, nu se mai impute cu amfiasmă, în sticluţe, încă din 1927; ea este şi azi tot atât de limpede , curată ca şi acum 8 ani. Iată, sprijinită pe câteva pilde pe care numai o rea voinţă rătăcită le-ar putea respinge, acţiunea magică a credinţei, care este cu atât mai puternică cu cât şi aceasta credinţă este ea însăşi mai puternică mai temeinică, mai neclintită, şi cu cât ea este întovărăşită de o moralitate mai desăvârşită. Constantin M. Ciocazan CITITI COMOARA REGELUI DROMICHET ROMAN de CEZAR PETRESCU Fanfara Regimentului I Grăniceri, sub conducerea cpt . Şoimescu: Marşul Regimentului 1 Grăniceri, de Alex. Marian; De-aşi fi rege-uvertură de Adam! Flori de camelii-vals de N. Buiuc; Cinquantaine, de Gabriel Marie; Cântecul privighetoarei, de Filipovsky; potpuriu naţional de C. Pol* Ioni. 19.00: Ora. Mersul vremii. 19.05 Radio jurnal. 19.15: Continuarea concertului ! Selecţiuni din „Balul mascat”, de Verdi; Dardanella-foxtrot; Reverie rusă; Prin Balcani-vals de Ştefanopol; Hora fetelor frumoase şi Sârba străjerilor; Frumoasa Andaluza-mazurcă de A. Cralochvil. Marș eroic, de I. Vlăduță. UNIVERSITATEA radio 20.00: Enigma etruscă de prof. Radu Vulpe. 20.15: Muzică variată Și noutăț (discuri). 20.40: Sansoneta (cu exemplificări) de Nello Manzatti. 21.00: ,,Să dansăm”. Jazzul Radio, cu refren vocal: Domnișoarele Radu Moldovanu si Jeny Boerescu si d. Sandu Stelian. Niagara-slow-foxtrot de Paul Abraham; Mâini albe-slow de Paul Abraham; Vino diseară-tango de Petre Romea; Dacă te pierd-vals de Schmidt Gentner, Uită-te la ei-foxtrot de Parish; La un colț de stradă-tango de Blly Roman; Dansând la lumina lunei-foxtrot de Donaldson; De o mie de ori la revedere-foxtrot, de Donaldson; Iţi cânt iubirea mea-tango de Constantinescu; Roşu şi negru-foxtrot de Pretscher; Visele nu se pot interzice-slow de R. Tauber; Un cântec de ţigan pribeag-tango de Dendrino! Plouă In Cuba-rumba de Elly, Roman, Când iubirea se apropie-fox- trot de Rose; O micuță moară Olandeză-fox de Barris; Pentru Dumneavoastră Doamnă-tango de Elly Roman; Așteptându-te pe tine-foxtrot de Waller; Să ne iubim-foxtrot de Arien; Să fugim departe Baby foxtrot de Nichols; Tu, Tu, Tu-foxtrot de Va* SilvoCU. 22.30: Radio jurnal. 22-45: Concert nocturn, retransmis de la restaurantul Iordăchescu. 23.15: Jurnal pentru străinătate. 23-20-1.30: Continuarea concertul lui nociul. Sâmbătă 31 August 1935