Curentul, decembrie 1935 (Anul 8, nr. 2812-2840)

1935-12-01 / nr. 2812

2 (12 pagini) Hotel PRINCIAR Hotel LUX Şedinta Academiei Române Carmen Sylva şi literatura noastra“ Citiţi : ,,Duminica Orbului Roman de CEZAR PETRESia Acţiunea romanului se desfăşoară în 24 ore, cu un număr­ de persoane care se încrucişează purtate de drama destinu-l lui orb in cele mai ciudate şi impresionante poziţii. Editura ALCALAY tăm­ sa ne m­anim­ este ° Pr°blemă de pare oricui, la prima vedere, destul de simplă. Cu toate acestea, rezolvarea ei, aşa cum se cuvine spre a da corpului omenesc energia necesară şi starea aceea de plinătate şi mulţurire, depinde de o serie intreagă de faeton ce trebuesc uurt in seamă, s pc can dm neferic re majoritatea oamen'lor ii ignora, txpunerea pe larg și intr’o formă dmn cele mai atrăgătoare, spre a fi la îndemâna or.cui o face un dist.ns mecLc și scriitor- d-l EMancml «UKaGU* intr’o lucrare ce a apărut astazi înr »_ditma „CUGfci TaREA* şi se găseşte de vânzare la toate librăriile din ţară Premiile şi cumpărăturile la Salonul Oficial But. EUsabeta 23 (lângă Senat) CONFORT HC NICp APERITIV S GUSTARE DE PESTE rrodus excelent al celei mai vechi si reputate fabrici de conserve alimentare din tară! ARTA ftObILEI Moderne. Fabricaţiune superioară. Pre­­tun de fabrică. Înlesniri. Expedition Provincie, Ramiei, Romulus 66. DE VAN£AltE Teren paxcelabil în suprafată de cca 4895 tam­p. situat in plin centru co­mercial, in Bucuresti, Str. Foişor nr. 8-12, cu acces prin Calea Dudeşti ş. Vilaji­ in imediată apropiere de tram­­vaie şi autobuze. Amatorii vor prezenta până cel mai târziu la 10 Decembrie 1935, oferte închise cu menţiunea preţului loial, însoţite de o garanţie de lei IOO.Ooo în numerar, Băncii Naţionale a Ro­mâniei. Serv. Arhitecturii din Bucu­reşti, str. Lipscani nr. 16, etaj 4, un­de se poate vedea planul parcelării aprobat de Municipiu şi l­a orice alte informaţiuni. PAROHIA b-Tu­ VOEVOZI (CATEDRALA) DIN TG-JIU Publicaţie Pe temeiul ordinului chiriarhal nr. 13409 din 1935, se ţine altă licitaţie (a treia) în ziua de 7 Dec. 1935, ora 2 jum. p. m. în Cancelaria parohia­­tului ,în faţa comisiunii de licitaţii, pentru Vânzarea pădurii bisericii Ce­leşti din comuna Stăneşti-Gorj, în suprafaţă de circa 69 ha., cu oferte Închise şi sigilate, conform disp. art. 88-90 din legea Contabilităţii publi­ce, însoţite de garanţia de 5%. Licitaţia începe de la suma de lei 420­ 000, iar exploatarea pădurii­ se va face conform amenajamentului a­probat, şi toate taxele şi impozitele privesc pe adjudecatar. Informaţiuni se pot lua la cancelaria parohiei. Epitropia Bisericii Nr. 107 din 19 Noembrie 1935 GREFA TRIBUNALULUI ARGEŞ Secţia l-a EXTRACT No. 60.299 D-nul Locot. Sima Grigore, din Piteşti, prin petiţia în Reg­­ia No. 44515/935, a solicitat convocarea creditorilor prevăzuţi în cererea de conversiune, pentru radierea men­ţiunilor luate pe baza art. 17 din lege, fixându-se termen la 26 De­cembrie 1935. Prezentul extract se va publica In ziarul ..Curentul* conform art. 87 din legea conversiunei. Grefier, ( Indescifrabil). Dosar No. 8631/935. MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea Judiciari D- Ştefan Popov, domiciliat In co­muna Osica de sus» jud. Romanaţi, a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe numele său pa­tronimic de Popa, în acela de Popescu Vlăduleni, spre a se numi Ştefan P°­­pescu­ Vlăduleni. Dr D. Gheorghe wolfram născut la 6 Dec. 1899 in Craiova, domiciliat în oraş. Eforie jud. Constanţa a­­ făcut cerere acestui minister de a­ fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Wolfram în acela de Stoenescu, spre a se numi Gheor­­ghe Stoenescu. ★ Ministerul publică aceasta, conform art 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa acelora cari ar Voi să facă o poziţune în termenul prevăzut din aliniatul II al zisului articol. CITIT!­a COMOARA REGELUI DROMIGHET Bul. Schitu Migureanu 6 (lângă Liceul Lazar) ULTRA MODERN Preţuri redusa de CEZ**.. .-ETFRESCU Judecătoria MIXTA TG.-MUREŞ SECŢIA C. F. Nr. 6512/1935 c. f. «. , IURI Deciziune Judecătoria Mixtă Tg.-Mureş sec­­ţia cărţilor funduoare în baza cererii proprietarei debitoare soţ­i a lui Roxa Ioan nasc. Orbán Terezia, dom. în Tg.-Mureş, înaintată la 11 Noem­brie 19­35 sub Nr. 6186/1935 c. f. prin care cere radierea menţiunei de conv­­­ersiune notate cu decizinea No. 3656 şi 4059/1934 c. f. asupra imo­bilelor cuprinse în c. f. No. 4835 şi 4538 a comunei Tg. Mureş în baza art. 27 din legea pentru lichidarea datoriilor agricole şi urbane din 7 Aprilie 1934 pentru ascultarea păr­ţilor fixează termen pe ziua de 14 luna Decembrie 1935 ora 9 a. m. în camera Nr. 14 din Palatul Justiţiei, pentru când sunt chemaţi toţi credi­­torii ipotecari, proprietarul, cum şi aceia cald faţa de susnumitul pro­­prietar, ar avea vre-o pretenţ­ne bănească, aceasta cu observaţiunea că întrucât la aceasta desbatere nu se vor prezenta, se va ordona radie­rea menţiunilor de conversiune, judecător : (ss) Poboran. Aj. director de c. f. (ss) Grancea. Pentru conformitate: Aj. director de c. f. (Indescifrabil). Ministerul Muncii, Să­nătăți. si Ocrotirilor Sociale Casa Centrală a Asigurărilor Sociale B-dul Regele Carol I No. 17 Înr sedția Coinab­itunii Serviciul valorificărilor Paniicaţiune Se aduce la cunoştinţa celor in­teresaţi, ca­m ziua de 14 n­cem­­brie 1935, ora 11, se va ţine lici­taţie publică, pentru furnizarea de medicamente, necesare Depozitu­lui de medicamente al Casei Cen­trale. Licitaţia va avea loc în localul Casei Centrale, din B-dul Carol I Nr. 17. Pentru cercetarea caietului de sarcini şi orice alte informaţiuni, ofertanţii se­ vor adresa la Casa Centrală a Asigurărilor Sociale, Registratura Generală, Ghişeul li­citaţiilor. La licitaţie pot lua parte firme din ţară şi străinătate. Valoarea aproximativă a acestei licitaţii este de lei ib.uuu.ouu. Termen de livrare 20 zile după terminarea comenzei. Ofertele închise şi sigilate cu cea­ră, purtând adresa firmei ofertan­te, se vor depune, în ziua fixată, în faţa Com­isiunei de licitaţie, îm­preună cu o garanţie de 5 la satu în numerar, sau efecte garantate de stat. Direcţiunea Generală Cume vremea BULETINUL INSTITUTULUI METEOROLOGIC CENTRAL La Bucureşti-Fur­et la ora 8: Presiunea atmosferică 764 mm. Vântul de la NE cu 1 m. p. s. ceaţa. Temperatura aerului _2 grade. Umiditatea 92 la sută. Temperatura maximă de eri 2 grade. Tempera­­tura minimă de azi noapte _3 gr. Temperatura maximă de eri pe sol 7 grade. Temperatura minimă de azi noape pe sol —2 grade. Azi la ora 13. Temperatura maximă pe sol 2 grade. Temperatura In aer liber 1 grad. Timpul probabil la 3 Noembrie 1935 Presiunea în scădere cu 4 la 10 mm., mai accentuată în Vest. In jumătatea de NW a ţării ce­rul variabil mai mult noros. Vânt potrivit dinspre­ Sud şi SW. Tempe­ratura staţionară. Timp umed. in nordul Ardealului şi Bucovina ploaie. In jumătatea de SE a ţării ten­dinţă de înseninare. Vânt slab din sectorul Est şi SE. Temperatura in scădere. Timp umed şi ceaţă. Comunicarea d-lui Academia Română a ţinut ori du­pă amiază, şedinţa publică sub pre­şedinţia d-lui Al. Lapedatu. D. prof. Vasiescu-Isarpen a făcut o comunicare asupra fenomenelor de radio­activitate. D-sa a arătat fa­­zele prin care a trecut această par­te a fizicei şi utt­­ile descoperiri in legătură cu producerea pe cale arti­ficială a noui elemente radioactive. Aceste descoperiri se datoresc soţi­lor Joliot (d-na Joliot este fiica lui Pierre şi a Măriei Cur­e) propuşi la premiul Nobel pentru chimie. Pe ba­za lor s’a Întemeiat o nouă ştiinţă: chimia nucleară. D. prof. D. Munteanu-Râmnic a conferenţ­at la R.­Sărat în am­fiteatrul liceului Regele Ferdinand I, despre „Carmen Sylva şi literatu­ra noastră". D-sa a analizat ultimele lucrări a­­părute la noi cu privire la Carmen Sylva, între care Memoriile M. Sale Regina Maria şi „Pentru a ne aduce aminte de Regina Elisabeta a Româ­­n­ei". După ce a amintit de cursul ce a ţinut astă vară la Universitatea Populară din Vălenii de Munte, des- Pr®t ..Carmen Sylva şi Vasile Alexan­dri“ a făcut o repede analiză a vi­ţii şi operei marei regine şi poete şi Juriul Salonului Oficial de desen şi gravura a acordat anul acesta pre­miul „Leon Gh. Palade , institu­t de d. pictor Ştefan Popescu, artistului expozant George Zlotescu. Deasemeni cele două premii ,,Anas­tase şi Elena Simu" înf­inţate prin Fundaţia Simu, au fost acordate ar­tiştilor Gh. Labm şi Puiu Anasta­­sescu. Totodată au fost reţinute de mi­nisterul cultelor şi artelor pentru colecţiile statului, 21 desene şi gra­vuri de la următorii artişti expozanţi: Nutzi Acontz, Nna Arbore, Alex. Bassarab, Lena Constante, I. Dan, Ecaterina Delighiez, Cristescu, Lucia Dimitriu-N­colaide, Mihail Gavriloff, Hans Herman, Tant­zi Iliescu, R Io­sif, Aurel Jiquidi, Maria Manolescu- Bruteanu, Emil N­colescu-Nic, Vasile Popescu, Nicolae Stoica, Elena Tala­­şescu, P. Vartamian și Leon Virescu. Conferinţa profesorului Paribeni Astăzi la ora 17 d. prof. Roberto Par­beni membru al Academiei ita­liene va inaugura anul academic al Institutului de Cultură Italiană. D-sa va vorbi la sed­ul Institutului cal Victoriei 196, despre Ideia im­perială in Antichitate. Cărţi-Reviste A apărut ,,Tribuna Licenţiaţilor U­­niversitari", editată săptămânal de „Asociaţia Licenţiaţilor în Litere şi Filosofie din România“ de sub pre­şedinţia d-lui Ilie Gheorghiu, în locul ,,Generaţiei Noastre“. Cuprinde articole semnate de: Maru Negru, P.. Tipătescu, Constanţa Pe­Vasilescu,Carpen D. Vasiescu-harpen a trecut apoi la lucrările românilor in acest dome­niu, citând pe d. prof. Bianu şi pe d-ra Mărăcineanu. Aceasta din urmă a avut, incă d­e 1924, credinţa terma In posibilitatea creării pe cale artificială a corpuri­lor radioactive, la o epocă în care nimeni nu mai împărtăşea această idee, in afară de învăţatul francez Deslandes, care emisese, cu mult ina­inte, părerea că soarele poate fi producător de radioact­vitate. Lucrările d-rei Mărăcineanu sunt citate în cele mai mari şi noui trata­te de radioactivitate­ a lucrărilor referitoare, insistând a­­poi cu deosebit interes, cu multe do­vezi şi material ales, asupra rolului de entuz­istă şi puternică propagan­distă al Carmen Sylvei, pentru fru­museţile şi bogăţiile ţării noastre, pitoreştile noastre moravuri, costu­mul paţ­onal, trecutul nostru cu tra­diţiile şi legendele lui, pentru arta, cântecul, danturile naţionale, pentru limba şi literatura noastră, atră­gând astfel prin felul­te lucrări şi tra­duceri cu ajutorul societăţilor pre­sei şi prieteniilor literare interesul şi simpatia pentru poporul nostru şi cultura lui E pescu, Maria Bălan, V. Cristescu, A. M Hotărani, etc. VREMEA NOUA. An. I Nr. 8-9 dir. N. Bobu, red. E Bălan, col. Oc­­tav Sargeţiu, Bogdan Istru, S­lviu Or­­heianu, Mihail Spiridonica, E. Bălan, Th. Guzun, T. Popa, C. Condrea, Ion Tăun, etc., etc. SATUL ŞI ŞCOALA. An. V. Nr. 1 —2. Col.: C. Iencica, Dimitrie Goga, dr. Dim. Todoranu, dr. Al. Roşea, dr. Axente Iancu, Ana C. Iencica , P. Lenghel, Dionisiu Maior, N­­. * Ma­rin, C. Stan, G. Lombardo-Radiu, V. Moldovanu, etc. Conferinte -- O. Gh. Trancu*Iaşi va ţine Du­minică 1 Decembrie, ora 9 seara, o conferinţă la Athéneul Român, cu ti­tlul: „Beethoven, Chopin. Enescu Tenorul Gigli la Berlin BERLIN, 29 (Rador). _ Tenorul italian Cigli a dat eri seară un con­cert în beneficiul operei de ajutorrare pentru iarnă. Concertul, care a fost pus sub patronajul ambasadorului Ita­liei, a avut un succes deosebit. Au asistat, intre alţii, cancelarul Hitler, d. Goebbels, d. Frick, d. von Neurath şi numeroşi membri ai corpu­lui diplomatic. Universitatea Liberă D. prof. Dupront va conferenţia Luni 2 Decembrie orele 6 p. m. la fundaţia ..Dalles“­in ciclul de con­ferințe ,,Victor Hugo" despre Ideo- I logia. ROMAN CRONICA LITE­RARA (Continuare din pag. I-a) (vorbind alcătuiţi o asociaţie idea­lă, un monument de umanism real viu etc/, p. 25). Afară de aceste stângăcii, afară de termenii exteriori nu totdeauna fericiţi, afară de filozofia vagabon­zilor care sunt filozofi, exista însă materia substătatoare a unei me­ditaţii incontestabile, care găseşte forme unsori adânc poetice, alte­ori pline de greutate de a se ex­prima­ .Maistorii îi dărm­au de câ­teva ori atâtea parale, şi se duceau zâmbind amar, ca nişte oameni ce descoperiseră incă un rău in foca­rul celorlalte rele. Vara îşi mânase trupul cald spre toamna. Ierbăria din preajma hotelului se scorojea pe zi ce trecea; gătejele de mără­cini îşi lepădau bolzii la pământ îngreund, oprind trecerea cu pi­ciorul desculţ prin orice loc. Di­mineţile apăsau încărcate de o cea­ţă deasă ce mai târziu, către na­­mezi, pica opărită de razele soa­relui intr’o puzderie fină, umeda, albă ca laptele", (p. 13). Iată o probă de scris remarca­bilă. In alte părţi după o întâm­plare şi un dialog intre hoţi ce se pregătesc să fure, urmează deoda­tă o tresărire transfigurată. Citez un pasaj: Apoi se apropiară pe vârfuri de clădirea cea pleşuvă cu aspect de munte surpat in noapte, îngenun­chind lângă prima fereastră, dins­pre mare. Valurile se spărgeau to­nele după altele în spuma alba; mirosea a peşte putred. Lisandru scuipă şi vorbi in şoaptă: „Auzi? auzii ai să mă aştepţi afară. Adi­că nu, intră tu înainte că am să te urmez şi eu... te rogi Dumne­zeu ajută hoţilor. Deodată ţâşni o lumină orbitoare ce străpunse ful­gerător bezna prin fereasta şi găti frumos până dincolo de râpa ho­telului. Don Bazil şi Puica fugiră ingrozit. In urma lor cântă un violoncel, cântă bine, cântă dum­nezeeşte până la ziuă , când o zăpadă albi împrejurimile cu ho­tel Maidan” (p. 22). Nicaeri o ten­tativă de furt n'a fost mai bine, mai patetic si mai poetic descrisa. Alteori cultura, ca să zicem aşa (care nu are a face cu cultura in sens comun) interioară a d-lui Tudor îl duce la analize ca aces­tea: ,,Dan Bazil aiura toată noap­tea1", cunoscând cea mai pustiitoa­re mizerie morală, umblând ca Paşi grăbiţi ca de obicei, i se învâr­tea la cap trecutul, prezentul, vii­torul, nume fapte, locuri şi toate acestea amestecate cu idei născute spontan (sic), il purtau din abis in abis, pereţii i luminaţi ai temniţei ii socotea oglinzi, în care îşi vedea toate gesturile, toate grimasele o­­brazului şi de neexplicat îşi pri­vea până şi sufletul. Era departe... departe. Ba nu; era atât de aproa­pe câ-i putea mângâia durer­e. Era mare? ca un munte. Era mic? Mai infim decât un ţânţari Cu ce semăna? Cu Dumnezeul’’ „Hotel Maidan" este, fără îndo­ială, un roman care merita să vadă lumina zilei , care va fi apre­ciat. Când autorul va putea elimi­na dificultăţile de scris mai im­portante va deveni un scriitor de autentică valoare. Dragoș Vrânceană CURENTULDuminică 1 Decembrie 1935 ! Sărbătorirea d-lui Liviu Rebreanu Socitatea Scriitorilor Români a ho­tărat sa sarpaiortasca pnntr o ma­tă colegiala, pe fostul ei preşedinte UViU KtaKtAhu, care a impunit inc.zeci pe ani. Masa va avea loc Luni 9 Decenmne oreie 9 seara la restaurantul CiNA. inscrierne se pnmnesc la sediul soci­etăţi, str. Brezoianu No. 44 in Lecare li intre orele 6—8 p. m. Concert - Duminică 15 Decembre ort.e 9 seara, va fi in sal vaLes un trumps concert restuva­, dat de către un grup de artişti de seamă. Vor canta o-na p­lma zonă Virg­nna Cones­u, basul fi. Delescu. Acompaniamentul va fi susţinut de p.am,tu. Th. Puchs şi All. Mendelsohn. Se vor executa compo­­ziţiuni celebre din autorii: J Masse­net, Calai,­ni, Arh. Pucis, Schumann, Charpentier, Eugen D.az, Ch. Gou­nod, e­c. Acest rest val se dă pentru căutarea sănătăţii renormul N­ cu Co­­­fescu, care este compiectamente orb. Puţinele bilete rămase se găsesc de vânzere la magazinul de muzică Din calea Victoriei 47 „Istoria aşezămintelor politice medievale şi moderne“ Ori la Facultatea de litere din hu­rui­eşti,­­ profesor Iorga a prezidat inaugurarea cursului d-lui Iulian Be­ter, despre ,,istoria aşezăm­­elor po­litice medievale şi moderne". In faţa unui auditoriu select d. profesor Iorga a ţinut o cuvântare de introducere, după care d. Iulian Feter a sch­ţat liniile generale ale cursului, evocând marile evenimente cari începând din sec. V până la sec. XIX, au influenţat instituţiile polit­ce arătând influenţa ideilor politice a­­supra even­mentelor ce constitue a­­nalele istoriei universale. Cursul se ţine odată pe săptămână in amfitea­trul Odobescu. In curând apare: REVISTA LITERARA, ARTISTICA SI POLITICA UIKICIUKI: CEZAR FolkdoCU SI O­ HAN „Ajuta-te singur !“ Editura „CUGETAREA­, care se o­­cupă în deosebi cu promovarea ope­relor de interes social și de inconte­stabilă Valoare literară a găsit cu cale că mai ales pe vremurile acestea de oscilare morală să pună în mâna ori­cui vrea să ia viața în serios, dar mai cu seamă a tineretului, o lucrare care sa bucurat in toate ţările de uti răsunet excepţio­nal, aparţinând ma­relui scriitor englez. S. SMILEbs. i­­lustrată cu ajutorul biografiilor mari­lor oameni cari s’au ridicat prin ei înşişi, — şi prin urmare o carte vie şi extrem de atrăgătoare, acest minunat îndreptar de Viaţă, ce nu trebue să lipsească niciun moment de pe masa nimănui, a apărut azi in Editura „Cu­getarea’’, sub titlul: „AJUTA-TE SIN­GURI...” —WELF-HELP — în îngri­jită traducere a­­ cunoscutului literat, AU LASUAROV-MOLDOVANU şi in­tr o ediţie dintre cele­­m­a­i eftine şi m­ai elegante. „La zid“ cu pâinea“,. In sfârşit, — ar spune Anestin, — intrarăm şi noi în pâine.... Dar nu aşa cum credeţi, f­iindcă intran­­sigenţa lui Anestin este proverbia­lă, nu după op.ce.ul pamantean, — aşa, ca Românul imparţial,­­ ci cu creionul lui corosiv, sfredelitor ca o andrea şi ca un acid de ustură­tori „La zid cu pâinea “,„ Numărul­­ um „La Zid“, — apă­rut ieri sub acest titlu, — constitue un magnific „abataj‘.... Tartorul de Mircea Ştefănescu, — stilistul de proză densă şi de densă vervă, — improvizează pentru Basarabia in­­fometată un admirabil „sketch fi­lantropic’’ sub titlul „Lista de sub­scripţie“- Asta vine înaintea „ofran­delor pentru Basarabia” pe a că­ror listă un ministru liberal repu­tat pentru sgârcenia sa (ghiciţi-i, ghiciţi-k­i) figurează la loc de cin­ste cu lei 7.50, precedând pe cu­tare bancher bancrutar care sub­scrie „beneficiile acţionarilor’*. Repede, la chioşc, cereţi numă­rul 9 din „La Zid“!... Să admiraţi eloquentele desenuri ale lui Ane­­stin, — apologia pâinii In ţara în care oamenii mor de foame cu ţara eminamente agricolă lângă iesle! L CRT­: Sf­ Apostol Andrei întâiul che­­mat (sec. I). CAT-: St Apostol Andrei fAndré) (sec. I). ISR.: 4 Kislev 5696 Sabath. MAH­.' 4 Ramazan 1354. Darea Cora­­nului. OPERA ROMANA ora 8-36 seara: ,,Bo­­ris Godunov’’. NATIONAL. matineu ora 2.30 p. m.: „înșir te Mărgărite”, seara ora 8.30 », Licuricii”. REGINA MARIA matineu ora 3 p m. „Tessa"; seara ora 9: „Nunta de argint”. VE&bL» matineu ora 3 p. m-: „Otto Eletantu"; seara ora 9: „Otto Ele­­iantu”, COMOEDIA matineu ora 3 p.m- „Rose Marie"; seara ora 9: »,Rose Marie” ALHAMBRA, matineu ora 3 p­ m--" ,,A facerea Kubinski”; seara ora 9 :»A­­lacerea Kubinski’’, MAJESTIC, matineu ora 3 p­­m. ,„Tic Tic-Tic"; seara ora 9: ».Tic-Tic-Tic’’ EXCELSIOR: ora 9 seara: „Fete la a­­nifonnă’. CAPITOL: „Pe m&rile OU-ne»’’ (..Chi­na Seas") cu Clark Gabie J°an Harlow. Wallace Beery şi Lewis Stone- T&iAnON: ijmi dau inima" cu Gitta Aipar- Jurnal şi completare. ARO: ,JEpisode” cu Paula Wesely, jurnal şi completare. REGAL: „Shangai" cn Charles Bo­yer, Lorette Young, Warner Oland şi jninai Paramount. VOX: , Jedora” cu Marie Bell” com­pletare şi jurnal Fox- ROXY •• ,.Pe mările Chinei" („China Seas") cu Clark Gable, Joan Har­low, Wallace Beery şi Lewis Stone. SAVOY: ,,Fygmalion” (Florăreasa) cu Jeny Jugo şi Anton Eindler, jurnal şi completare. REGAL: ,,Shanghai". A­ R. P. A.- „Eşti al meu” cu Elisa­­beth Bergner şi completare. FEMINA: »JPrana’ (Sp­oana din Pa­nama) cu Ketti Gallian. DARLY. „Un e»rigat sălbatec” și ,,Da­ ranga’’, jurnal- COFSO- ,,V°iSa in flăcări” cu Inkiji­­noil. Albert Prejan si Nathalia Ko­­•••• walk«*. -PORUM: Stan si Bran in „Tăia minu­nilor" şi ,,Zou-Zou’. .­. ,, OMNIA: Stan şi Bran în „Ţara minu­­nilor” şi ,,Sus mâinile” CITY: „Egoista" cu Claudette Col­bert şi „Ciuliţă” cu George Rail. DIANA: „Diavolii aerului” şi ,­Vurtu­­ul din California” MARIA Maurice Chevalier in „Dom­nul de la Folies Bergères’ şi revista ,,Zi că nu”. MODEL: „Pumnalul malaez” cu War­ner Oland şi „Escadrila iadului" cu Warner Baxter. VOLTA BUZEŞTI: „Inamicul public No. 1” şi „Aşa te vreau". MARCONI: „Iubirea lor” cu Charles Boyer, jurnal şi trupa Titi Mihăi­­lescu-KISELEPP: „Un înfloraş de fată” cu Shirley Temple şi „Miracolul mas­cat”. LIA: „Suprema iubire” cu Madeleine Caroll şi „Soseşte marina” cu Ja­mes Cagney. AMERICAN: „Te-am iubit intotdeau­­na” cu Joan Crawford si „Vampirul din Praga”* DICHIU: „Căpcăunul" cu Magda So­nia și ,,Fata cu toane" (după piesa „Femeia in­ărătnică". SPLENDID: „Valsul Maiestății Sale” și „Circul Barnum" cu Wallace Bov­ery. FUI­NELIN: „Contele de Konto Cris­­io”, jurnal şi „Dun­trea albastră’*. TOMIS: „Caliente" cu Dolores del Rio şi „Crisa de noapte” cu James Cagney. LIDO: „Zeii se amuză” c­u Willy Fritsch şi „La balena neagră” cu E­mnl Janinos ISBANDA: „La route imperiale" (Om­mul spre victorie) şi „Un vis Im­­mos” cu Magda Schneider. MILANO: ,JHariette” cu Jeanette Maa Donald şi „Pumnalul Malaez". RAHOVA: „Ultima romanţă” cu Josй Mojica şi ,Escadrila iadului”. VOLGA (roşi Roata Lumii), ,­Micul colonel” cu Shirley Temple şi ,,A­­gentul G.". FACHE: „Puiul Mamei” cu Francisca Gaal şi „Naufragiul”. ODEON: „Valsul MajestăţiI Sale” şi „Vraja tinereţi” cu Sylvia Sidney. PAX (calea Rahovei): „Diavol­i a erou vii" şi „Dragoste la microfon“. ş­ BIZANTIN: Shirley Temple in „A­­venturile unei fetiţe’’ şi ..Doctor X **• REGELE FERDINAND (Atelierele Gri­viţa C.F.R.): „Sclavii Banului" şi ,,Răpeşte-mă”­„Cara«Su“ Romanul care apare la începutul lunii Decembrie „Cara Su", va fi car­tea cea mai gustată in acest sezon literar. D. I. Valerian a isbutit să redea prin acest roman toată savoarea o­­rientală a Dobrogei, — sufletul sbur­ciumat şi romantic al feemilor tătare. Acţiunea care se desfăşoară în ro­manul ,,Cara-Su ’ este străbătută de la început până la sfârşit de acel fi­­or de fatal­tate al lumii orientale. Cei cari cunosc vigoarea scrisului d-l­tm­i. Valerian aşteaptă apariţia cărţi d­e o vie curiozitate/ Erotismul în literatură D. ION SAN GIORGIU, conferen­ţiar universitar, va vorbi Miercuri 4 Decembrie la ora 6 d. a. in aula fun­daţiei Carol I, despre „EROTISMUL IN LITERATURA GERMANA". Conferinţa va face parte din al treilea ciclu organizat de asociaţia culturală „Gândirea Europeană" de sub preşedinţia d-rei Elena Văcă­­rescu. Biletele se găsesc la agenţia Jean Feder. C­alendar Sâmbătă 30 Noembrie germana Stambata 30 Noembrie 1875 m. RADIO-ROMANIA 20 kw- 160 kHz. 364j5 m. BUi-UuuŞTI 12 kw. 823 kHz. Din toată inima, vals de Petrovici. La clacă» de Paschill. 18.50: Retransm. de la Braşov. Ser­­barea comemorării liceului ».Andrei Şaguna”. îg.OU: Actualităţi italiene de pre** Alexandru Marcu. 19.15: Continuarea concertului î Din toată inima, vals de Popivici; Marionette, intermezzo de Rothe: De­parte de bal, vals de Gilbert; La cla­că, de Paschill. 20­00: Rădic Jurnal: Turism.­­20.15: D-ra Haiganus Torosian-can­­to (concert organizat cu concursul Soc. Anon. Române de Telefoane) ; Amaryllis de Caccioni; Dansul (Ta­rantelă napolitană) de Rossini! Două melodii de Henri Tomasi; Arie din Boema, de Puccini; Cântec de Alfred Alessandrescu; Ap­eol de Stan Gole- Alan-20.40: Irinach Ruset de pr. Nae Po­pescu. 21.00: Jazzul Radio vă poftește !* dans (refren vocal: d. Sandu Stelian)­22.30: Radio-Jurnal. Sport 22.40: D-ra Viorica Anghel-canto ; La revedere de Harry Revel; Cokiari pentru doi, de Arthur Johnstone; Să îndrăsnesc, de Harry Revel; D°uá me­lodii din filmul „Roberta” de Kern ; Mâna ta de Jean Delettre, Doamna în roșu, melo­die din filmul „Gálién- ■ to” de­­ rubel. 23.10: Concert nocturn a orchestrei Ionel Giurgea, retransmis de la res­taurantul Modern­23.45: Jurnalul pentru străinătate în limba franceză şi germană. 23.55: Ultimile ştiri. 24.00-1.00: Continuarea concertului nocturn al orchestrei Sandu Marcijr retransmis de la restaurantul Vrând Hotel Lafayette. STRAINATATEA ROMA. 19-45: Comunicate- 20: Cro­nica turistică. 20.55: Lecţii de limba italiană. 21.20: Jurnalul radio, Bul­let- 21-40: Semnal orar. Cronica ra­mirea comandantului, marş de h­­i­diofonică. 21.50: V­olenie, operetă in Juncu; O zi de toamnă, romanţă de trei acte de Mario Costa. 11.00: Cuvântarea M. S. Regelui Carol al II-lea la inaugurarea Biblio­­tecii Academiei de înalte Studii Co­merciale. 12- 00: Concert de prânz. Muzică u­şoară (discuri). Vine mâine la mine fox de Fain şi O Rosmane de Rich; Cântecile Parisului de Yvain; Două foxtroluri de Rohm şi Gordin; Două cântece de Spoleansky şi Grothe; Dy­­namiden vals de J. Strauss şi Vals Imperial de Joh. Strauss! Fată de ge­neral (voce: Gestică Frunză); Două foxtroluri de Demarell şi Wayne; Do­uă valsuri de Ernst şi Rieder­, Doina Moţului şi Di, di murguleţ, di (voce: Za'­aidoc); Foxtrot şi Paso­doble din filmul Victor şi Victoria, de Doelle-13- 00: Ora, Calendar, Actualităţi, Cota Dunării. 13.05: Continuarea concertului. 13.40-13.50: report, Ştiri artistice Bursa. 13- 55: Muzică uşoară (discuri). 14- 11: Radio-jurnal. 14.30: Muzică uşoară (discuri): Vals serenadă de Thomé şi Mazurka de Arienze (mandolină: Gargano); Douâ foxtrotun de Dubin şi Friend! Sufletul îmi plânge de Mirea şi cân­­tă-mi sâ uit dragostea de Vasilescu (v°ce Jean Marcu); Două cântece de Kahn şi Parisch (pian: Caroll Gib­­bens). 15- 00: Ultimile ştiri. 17.30: Concertul Fanfarei Reg. 4 Ro­sieri, condus de d. It. Juncu; Primirea comandantului, marş de lt. Juncu; Jo­cul minutelor potpuriu de Schneider­ Rapsodia Română de Fotino; Suflet slav, marş de Zita; Din toată inima vals de Popovi­ci; Departe de bal vals de Gilbert; La clacă, potpuriu de Pasch­ill.­ 18­00: Concertul Fanfarei Reg. 4 Roșiori, condus de d. lt- Juncu: Pri-

Next