Curentul, iunie 1936 (Anul 9, nr. 2991-3020)

1936-06-10 / nr. 3000

­ ) Din părerile mulţimii Ce sunt gazele de lupta măşti constau din tifoane cu vată înmuiate în soluţie neutralizantă de bicarbonat de sodiu. Germanii au repetat atacurile cu valuri, atât contra franco-en­glezilor, cât şi pe frontul rusesc, făcând multe victime ,datorită efectelor clorului, care deşi este cel mai puţin toxic dintre gazele de luptă, totuşi a avut efecte maxime în rândurile armatei, lip­sită de apărare. Din cauza industriei chimice re­dusă, englezii au răspuns atacului german după 6 luni, iar francezii şi ruşii, deabia după un an. In schimb, nu mică le-a fost surpriza germanilor, când s’au pomenit atacaţi de francezi cu proectile încărcate cu fosge», ne­cunoscut top. Iată cum se plânge, către servi­ciul chimic german, generalul DaimLing, Comandantul Corpului XV, care luase ofensiva la Ver­dun: „La periculoasele bombe franceze, noi nu a­n putut râs­punde decât cu obuze încărcate cu apă de colonie”. Efectele fosgenului au întrecut orice închipuire a dezastrului In momentul acela, căci acel gaz la o concentraţie, bilde e clorul abia produce o mică iritaţie ochilor, el provoacă chinuri îngrozitoare şi moartea. Efectele lui principale căruia îi acordă o valoare incon­­­ecţie contra acestui gaz şi care testabilă, sunt acele produse a­Sub denumirea de gaze de luptă, tehnicienii militari, au în­globat o serie de substanţe ehi­­falcc, capabile, prin efectul lor toxico-iritant, fie să scoată adver­sarul din luptă pentru un timp li­m­itat, fie pentru a-l suprima. Chimia cunoaşte multe substanţe otrăvitoare, insă nu toate pot fo­losi scopurilor militare. De aceea din mine de substanţe ucigătoare cunoscute, de abia au corespuns, condiţiunilor cerute în tactica răz­boiului, vreo câteva zeci de toxice și acestea nu toate in egală ma­sură, tinere din ele — lacrimogenele — au fost părăsite, după multă în­cercări, fără a se obține rezulta­tele urmărite. De aceste gaze se poate servi poliția în timp de pace pentru capturarea bandiți­lor, imprăştierea manifestanţilor, etc. Adevăratele atacuri cu gaze, în­cep la 22 Aprilie 1915, când ger­manii au îndreptat spre frontul franco-englezc un val de clor, a­­vând o lungime de circa 6 klm. Valul a fost mânat de vânt, par­curgând vre­o 12 klm. de la locul emiterii, gazul păstrându-şi con­centraţia pe tot parcursul, in aşa mod că a făcut vreo 15.000 de vic­time în rândurile aliaţilor. După 3 zile francezii s-au echi­pat cu măşti rudimentare, de pre­supra plămânilor. In cazul când a fost aspirat mai mult timp, sau de scurtă durată, dar în concentraţii mari, fosgenul provoacă eroziunea mucoaselor pulmonare, din care cauză sân­gele se varsă în plămân, produ­­când edemul pulmonar (umflătura plămânului). Prin umflarea plămânilor, res­piraţia devine grea, înăbuşitoare, bolnavul are senzaţii de ştrangu­lare, aleargă cu gura deschisă după aer curat, se sufocă, cade în letargie, se învineţeşte şi în chi­nuri grozave, de cele mai multe ori îşi dă sfârşitul. La această surpriză dureroasă, germanii au căutat alt gaz cu care să răspundă aliaţilor noştri şi astfel că pe frontul de pe Somme, în iulie 1916, au între­buinţat profetile încărcate cu di*­foSgei­, un gaz cu aceleaşi pro­­prietăţi ca ale fosgenulii, cu deo­sebire că vaporii, difosgenulul, simt mai grei decât ăi t'osgenilu­lui, putând curge ca apa prin şan­ţuri, sau prin locuri joase. Francezii atacaţi cu aCeSt gaz, au răspuns imediat cu noi procu­rile încărcate cu acid chianhin­dric, producându-le germanilor o nouă spaimă, după cum­ se cons­tată din raportul comandantului Corpului IX armată germană, a­­nume că: „inamicul întrebuin­ţează obuze toxice cu efecte ra­pide şi mortale, făcând imposibila punerea măştii la timp”. E drept că acidul ciahih­idric are efecte mortale, în mod fulgerător, însă din punct de vedere tactiv militar, nu corespunde cerinţelor, fiind foarte uşor, in raport cu ae­rul şi are navoe de concentraţie mare, pentru atingerea pragului mortal, din care cauză a avut în­trebuinţări reduse, în ultimul timp al războiului. Tot în acest an (1916) ruşii atacă cu procetile încărcate cu cloropi­­crină, un gaz nou. Cu efecte ase­­mănătoare cu ale fosgenului, ceva r­ai puţin pronunţate, dar in plus avea caractere iritante şi mai pro­voca deranjări mari stomacale. Şi de o parte şi de alta comba­tanţii erau îngroziţi de nouă sur­prize. Toată atenţia cercetătorilor era îndreptată spre măsurile de apărare, contra noilor gaze ce vor apărea pe câmpul de luptă. Dar odată ce masca a ajuns la per­fecţiune, capabilă să opună re­zistenţă tuturor gazelor întrebuin­ţate la atac, cercetările se îndrep­tau spre noui descoperiri de gaze şi astfel că germanii au dat la iveală în an­l 1917 un gaz cu efecte neaşteptate, yperita, su­pranumit regele gazelor de luptă. Numele său vine de la localitatea Ypres (Flandra) Unde au între­­buinţate germanii prima dată contra aliaţilor. Germanii o mai numesc lost, iar englezii gaz muş­tar, după mirosul său de­ muştar, hrean şi Usturoi. După puţin timp de stat în at­mosfera viciată cu yperita, miro­sul dispare, din cauza că yperita are acţiune distructivă asupra mucoaselor, simţul olfactiv se a­­trofiază repede, iar gazul pierzând mirosul nu-şi mai dă seama că se află într-o atmosferă yperita,ta. Cu acest lichid se încarcă procetile, aruncătoare şi granade. Acţio­nează asupra întregului orga­nism, atât în stare de vapori, cât­­ şi mai ales în formă de ploae de particule lichide. Atacă pielea şi mucoasele ocu­lare, digestive, precum şi orice ce­lula organică care vine în contact cu acest gaz. Nu este iritant, din care cauză este foarte periculos, pentru că nu te grăbeşte să ape­lezi la masca. Semnele pe care le prezintă intoxicatul cu yperita, a­­par foarte târziu, căci în cea mai mare concentraţie apar deabea după o oră, iar în concentraţii des* crescânde, semnele pot apărea $1 până după 70—80 ore. In tot timpu­l acesta, până la apariţia sim­ptomelor, otrava lucrează in mod latent la desvoltarea leziuni­lor. Gazatul prezintă mai întâi, dureri de cap, greţuri, vărsături, confuzie mintală, dureri abdomi­nale, dureri ale ploapelor, înţepă­turi în ochi ca de nisip, răgu­­şeală până la pierderea definitiv a vocii, asfixie din cauza falselor membrane care se formează pe conductele respiratorii. Pe pieţe aprite o pată roşie asemănătoare celei produsă de arsurile soarelui. Apoi apar băşici cu lichid ca de arsuri şi care băşici după, 24 or® se sparg începând scurgerea puro­iului şi mărirea leziunei, greu de vindecat, (după câteva luni chiar). Mucoasele oculare sufăr foarte mult de pe urma acestui gaz. In cele mai multe cazuri se de­clară o orbire temporală, intoxi­catul își pierde complect vederile, numai prin opacifierea corneei (cazuri mai rari). Vindecarea gazaților se reali­­zează anevoios, cam între 3 săptă­mâni și 4 luni. Moartea intervine rare­ori în ziua doua, iar în ma­joritatea cazurilor, cam după 3—4 săptămâni. Yperita­ţii la plămâni pot rămâne infirmi toată viaţa. Acest gaz poate produce îmbol­năviri şi organelor care nu au ve­nit direct în contact cu exteriorul, ca : ficat, rinichi, splină, etc., din cauza pătrunderei sale în organism cu aceeaş putere de vătămare. Deci se poate constata că yperita acţionează asupra întregului or­ganism, ceea ce pe drept cuvânt i s’a dat numele de „regele otrăvu­rilor”. S’a constatat că persoanele blonde sunt mai puţin rezistente acţiunii yperitei decât cele brune­te, iar negrii sunt deosebit de re­zistenţi. Cu acest gaz diabolic suc­cesul germanilor a fost foarte mare, însă nu au ştiut să-l exploa­teze. In scurt timp acest gaz a fost întrebuinţat şi de către fran­cezi şi englezi pe frontul de la Marna. Contra acestui toxic cu acţiune generală asupra corpului, s’a confecţionat costum întreg pentru protecţie, masca obişnuită nefiind suficientă. Ca toată superioritatea acestor gaze, din punct de vedere toxic, totuşi cu masca de apărare contra lor se putea face faţă destul de bine, deci ca întotdeauna cercetă­rile s’au îndreptat spre noui des­coperiri. Fără multă întârziere, marea industrie germană a dat îa iveală o serie de gaze, cărora nu le mai puteau opune rezistenţă măştile existente. Această serie de gaze a luat denumirea de ar­­sine pentrucă toate aveau in com­poziţia lor ar­sen. Din cauza cali­tăţii de a pătrunde prin filtrul măştii obişnuite, germanii au în­trebuinţat arsinele, la încărcarea proectilelor, pentru a însoţi ype­rita sau fosgenul cu scopul de a le camufla. Rezultatul a fost că, arsina pă­trunzând prin filtrul măştii, pur­tătorul e silit din cauza strănută­­rilor excesive să arunce masca, rămânând neînarmat în faţa toxi­celor grele. Cele mai periculoase efecte ale arsinelor, sunt: Deprimări până la sinucidere, nebunie, paralizie trecătoare, du­reri insuportabile de dinţi, iritări ale căilor respiratoare şi strănu­turi puternice şi repetate. Toate aceste vătămări se vin­decă până la maximum o săptă­mână. Francezii au descoperit îndată modul de apărare contra arsine­lor, deşi nu le-au întrebuinţat niciodată pentru atac. In ultimul timp al războiului, americanii au descoperit un gaz asemănător operitei cu efecte ceva mai slabe, numit Lewizita, după numele des­coperitorului Lewis. După război s’a lucrat mult în direcţia aceasta, făcându-se şi noui descoperiri de gaze care s’au publicat. E proba­bil să se mai cunoască şi alte sub­stanţe ucigătoare, ale căror efecte, în stil mare să nu fie cunoscute nici de descoperitor, pentru că a­­devărata eficacitate a unui toxic se cunoaște numai pe câmp des­chis. N. Cosma Inginer chimist c- f. r* g (6 PAGINI) Adunarea generală a laboranţilor din România Eri după amiază, la Institutul de şcoale a laboranţilor la nivelul unei ilUÎÂ rtftratuVa rliti cr»roîil1 Tflrlp. c r'A'lIrt r\ r\ chimie organică din splaiul Inde­pendenţii No. 89, a avut loc aduna­rea generală a Asociaţiei laboran­ţilor din România sub preşedinţia­­lui G­rigore Basiliuc. Primul care ia cuvântul, d. Basi­­liuc, arată greutăţile de ordin ma­terial prin care a trecut asociaţia de la înfiinţare şi până acum. Arată că asociaţia păşeşte azi pe al şap­telea an de existenţă. Spune că tot ceea ce a realizat asociaţia până azi. Se datoreşte numai d-lui prof. dr. Ionescu Mihăeşti, care a depus multă muncă şi zel pentru propă­şirea acestei asociaţiuni. In conti­nuare d-sa spune: numai prin muncă cinstită şi fără a urmări satisfacerea intereselor personale, putem năzui la revendicarea drepturilor noastre şi numai prin această cale putem asigura un viitor mai frumos aso­ciaţiei noastre. Mulţumeşte profesorilor cari în mod asbolut gratuit au depus tot sufletul şi munca pentru ridicarea şcoale de ştiinţă. Din anul 1929 — când a luat fiinţă asociaţia — şi până azi, s’au ţinut 107 întruniri şi 22 adunări, s’a in­tervenit la ministerul sănătăţii prin 561 memorii. Aduce mulţumiri d-lui dr. Can­­temir Angelescu, subdirector gene­ral la ministerul sănătăţii care a pus multă stăruinţă pentru obţinerea de la minister a sumei de 30.000 lei pentru nevoile şcoalei de laboranţi, a obţinerii scutirii de taxă şi tirm­bru pe registre la tribunal şi tot prin ajutorul d-sale, speră asociaţia să obţină trecerea laboranţilor în legea sanitară. Vorbesc apoi d-nii: Popovici Ioan, Ştefan Gheorghe (vice-preşedinte), Bunes Petre (casier), Laurian (pre­ședintele comisiei de cenzori), Bâlc Axente (cenzor), Pielescu N-lae. S’au ales apoi un casier în per­­soana d-lui Marinescu Ion și un se­cretar general Troica D-tru. Scrisori am Huşi P* EXCURSIE SCOLARA HUŞI. — Elevele clasei a treia a liceului „Elena Doamna" din loca­litate, au făcut, sub conducerea d-nei Maria Popescu, profesoară de matematici, o­­excursie la Ga­laţi, Brăila şi Lacul Sărat. La a­­ceasta au luat parte şi d-nele pro­fesoare E. Şerban, F. Lupu şi V. Cireş. ■ Excursia s’a făcut din fondul realizat la serbarea dată de către elevele acestei clase. Escursionistele au fost găzduite, cu multă bună voinţă la şcoala ortodoxă de fete, de sub direcţiunea d-nei Silvia Stă­­tescu. REUNIUNE Toţi colegii învăţători, promoţia anului 1920 de la şcoala normala Mihai Cogălniceanu din Huşi, sunt rugaţi a lua parte la o reuniune pentru a sărbători un deceniu de la absolvire, conform obligaţiei ce şi-au luat la ultima întâlnire. Reu­niunea va avea loc la 5 iulie a. c. Adesiunile se vor trimite d-lui Ian­cu Popa, directorul şcoalei primare din Duda-Fălciu. ALEGERE La sediul federalei „Luceafărul" din localitate, a avut loc o adu­nare generală a membrilor acestei federale, convocaţi în scopul ale­gerii a 7 membrii. Au fost aleşi d-nii: Ev. Tanasachi, senator ca preşedinte; Petru Teodora vicepre­şedinte; I. Chiriac, P. Albescu, I. Chirică, T. Vicol şi D. Tucanu,­­membrii. DE LA COMUNITATEA EVREILOR Pentru apropiatele alegeri la co­munitatea evreilor din Huşi, au fost depuse două liste. Una cuprinde pe membrii actualei comisii inte-* anul în~ curs. ’se complectează liiniare şi anume d-nii: Bereu Her­­şcovici, Marcu Finkelstein, Solo­­imion Carniol, Michel Melechsohn, Avram Sterenberg, Ghidale Marco­­vici, Iţic Ioseph, Herşcu Segal, A­vraim Marcovici, H. B. Zipris şi Sulimi Leibovici. Cenzori: Haim Ri­zel, S. Friderich şi Iancu Feibiş. Cealaltă listă cuprinde pe d-nii: dr. Carp, M. H. Caner, Aronică Herşcovici, Saul Seinsohn, Moisa Apfelbaum, Beren Siegler, Herşcu Wolf, Carol Steinberg, Idei Enghel, Nathan Mihalovici şi Mişu Erlich. Cenzori :Zaharia Schroter şi B. Iţicovici, supleanţi M. Peretz şi A. Falticinean. TEATRALE Sâmbătă 13 cor. se reprezenta pe scena teatrului comiunal de aci de către trupa teatrului „Regina Maria" din București, comedia „Domnul de la ora 5". Veşti din Tg.-Ocna I-IOT ARESTAT TG. OCNA. — In urma repe­tatelor plângeri făcute de nume­­noşi locuitori poliţiei locale, care reclamau dispariţia repetată a păsărilor din curte, d. comsar M. Dabija, a început cercetările. Zilele acestea, autorul numeroa­selor furturi, a putut fi privi a­­supra faptului. El se numeşte G. Aild­ei, de fel din comuna One­şti, care a recunoscut că a au­torul a numeroase furturi în o­­raşul nostru. Cu actele dresate a fost înaintat parchetului Ba­cău. DELICVENŢI CONDAMNAŢI In ultimul timp, judecătoria mi­xtă Tg.-Ocna, a pronunţat ur­mătoarele condamnări: Mihai Fr. Răduraru, din com. V. Rea. Sănduleni, pentru rănire grava, la 2 luni închisoare corecţională, plus 5000 lei despăgubiri civila Grigore Drăgan din com. V. Rea, pentru loviri, la 2 luni închisoa­re corecţională şi 15000 lei des­păgubiri civile reclamantului, Mi­hai M. Teremti, din com. Slănic, pentru distrugere, la 15 zile în­chisoare corecțională și 4000 Iei despăgubiri civile. Mircea Solo­mon, din com. V. Rea, pentru faptul de ultraj, la o lună inchi­soare corecțională plus 10000 lei despăgubiri civile. Alex. Gh. Se­lemon din com. V. Rea pentru furt, la 15 zile închisoare corec­ţională. Tinea Săpunaru din Tg. Ocna pentru loviri şi insulte, 750 lei amendă în folosul statului şi 1000 lei despăgubiri civile. Şte­fan C. Lupu­, din com­­. Slattic, pen­tru delict silvic, la 1000 lei amen­dă în folosul ministerului de do­menii. Gh. Vaier din Tg. Ocna, pentru furt, la 15 zile închisoare corecţională. Ion Ganea din Tg. Ocna, pentru loviri la 15 zile în­chisoare corecţională şi un leu despăgubiri civile. Gh. I. Iacob, din comuna Sănduleni pentru furt, la 15 zile închisoare corec­­ţonală şi 1000 lei despăgubiri ci­vile, Ion A. Pușcălău din comu­na V. Rea, pentru injurii, la 1000 lei amendă n folosul statului. Serbarea cercetăşească de la Lugoj LUGOJ. 7.­­ Pe scena teatrului comunal din localitate, cohorta „To­pod, centuria II (şcoalele inferioară şi superioară de comerţ) a dat o ser­bare, cu un bogat program, alcătuit din coruri, declamări, exerciţii, de gimnastică“ şi piesa de teatru „Nă­pasta“ de I. L. Caragiale. Serbarea şcoalelor de comerţ a fost in Întregime aranjată de d. prof. Iancovici, comandantul coborâ­tei, ajutat de d. director Romulus Şoimu. In partea Întâia a programului au fost coruri executate de elevi sub conducerea preotului Traian Lazăr. Poezia „Doina“ recitată de elevul Anastasiu a fost bisată de public. Piramidele executate de cerce- extraşcolară. Iaşi, sub conducerea elevului Popo­vici au plăcut mult numerosului public. In partea a doua, a urmat plasa „Năpasta“. Distribuţia a fost bine făcută. Dragomir cârciumarul e jucat de profesorul Ion Dudeci; Anca soţia lui Dragomir de d-na Ştefania Du­­deci, Ion, de elevul Fărcaş, iar Ghe­­orghe, învăţător de elevul Petru Popescu. Corpul profesoral în frunte cu d. director d. Romulus Coimu, Ianco­vici, Dudeci, H. Chinescu, O. Nico­­lescu, d-ra Costin, d. Velch, D. lin­­tea, merită felicitări, pentru munca Adunarea o­rala a Uniunii generale a meseriaşilor din Romania Dimincă dimineaţa la orele 10 s’a ţinut la sediul central al U­­niunei generale a meseriaşilor din Capitală, adunarea generală a Uniunei cu reprezentanţi din întreaga ţară. Adunarea a fost prezidată de d. Teodor Ionescu preş. general al Uniunei secondat de I. Cre­­ţulescu secretar. Se intră apoi în ordinea de­­zi a desbaterilor. D. I. Creţulescu secretar dând citire dărei de seamă a consiliu­lui de administraţie şi contului de gestiune. D. I. C. Stanciu du­pă ce dă raportul Comisiei de cenzori, adunarea dă descărcare consiliului şi votează bugetul pe Consiliul central cu d-nii Mişu Teodorescu, Nicu Prisăcaru, Gh. Z. Ionescu şi Ion Ionescu su­pleanţi, d-nii Petre Angeluş, Ni­­ţă Popescu, Valeriu Fotescu, Ion Moraru şi V. Nichita cenzori, I. T. Stanciu, C. Georgescu şi Smeureanu Tănase, Rădulescu supleanţi şi Vasile Mârzulescu, î­nComisia superioară de arbitri preşedinte Ionică Oprişan, C. Cojocaru­, M. Bertheil, Toma Pe­­trescu şi Teodor Ganovici. Marţi seara se va face şedinţă de con­stituire, la sediul central. Mai iau cuvântul în interesul cauzei generale d-nii: Gh. Mora­ru, I. Cupa-Ch­işinău, I. Nicolau­­,Galaţi, Melinschi-Bălţi, C. Fri­­gioiu-Braila, Florian Niculescu- Moreni, Miron Petrescu şi lob Ştefan şi C. Atofani-Prahova, Ionescu Căpriţa-Craiova, I. Tul­­bure-Arad, Gr. Grigorescu-Buzău Gr. R. Săvulescu-Bucureşti, N. Ionescu-Căldăraru, V. Ciobanu, Gs. Popescu, C. Rădulescu, N. Prisăcaru, Gh. Puşcaşu, Ion Io­­nescu, C. Georgescu, Gh. Iones­­cu, B. Sava, Mişu Teodorescu şi alţii. Adunarea ia sfârşit la ora 13 m. p. urmând apoi o masă cole­gială la restaurantul presei din str. Academiei. Sinuciderea unui eleve la Hotin HOTIN. — In com. Mămăliga din judeţul Hotin, s’a sinucis cu un glonte de revolver, în casa părinţilor săi, elevul Benedict tfURENTUl Simterea unui Învăţător din Feteşti-Gară CALARASI, 7.­­ La locuinţa sa din Feteşti-Gară s’a sinucis învăţă­torul Alexandru Lefter, cu un foc de armă. Moartea L a fost fulgerătoare. Cauzele care Lau determinat să co­mită fatalul gest, nu se cunosc în­că. Cercetările se fac de către poli­ţia din Fetești Gară. Serbarea „Şoimilor” din corn. flumbravă-Mureş TG. MUREŞ.— In sala festivă a ori­ganizarea tinerimii de la sate în „Şoi­mii Carpaţilor” se află în plin progres. Rând pe rând satele se organizează, iar serbările depunerii jurământului a nouilor şoimi, devin însufleţite mani­festaţii de ordin naţional cultural. Astfel tinerimea din cele trei sate, Vatra, Râpa şi Dumbrava s'a adunat pe platoul numit Podăşel unde s’a des­făşurat un grandios spectacol de dan­suri naţionale, zi Care a fost aleasă Şi pentru depunerea jurământului Şoimi­lor din comunele de mai sus. Din partea despărţământului „As­­trei” din Reghin, a participat d. dr. Eugen Nicoară, iar din partea organi­zaţiei şoimilor d. Vasile Natea şi d. Hondrea Justin. In faţa sutelor de ţărani şi a intelec­tualilor din loc şi jur, preoţii­ Ionică Popescu şi Pavel Şandrea au oficiat un serviciu divin, după care preotul Popescu a explicat rostul şi sfinţenia jurământului. A urmat apoi depunerea jurământu­lui, fiecare şoim rostind formula şi să­­rutând Evanghelia. Cela Curtea cu juri din Huşi HUŞI. 7.­­ Pe ziua de 15 cor. se deschide sesiunea de vară a Curţii cu juri din judeţul Fălciu, sub preşedinţia d-lui consilier Mir­cea Sfat, preşedintele tribunalului Fălciu. Pentru această sesiune au căzut la sorţi următorii juraţi: d-nii: Const. Vântu, Leon Ch­ehaia-Bo­­ţeşti, dr. C. Singer, Pintilie Arhire- Hurdugi, Al. Ionescu, Dumitru Do­­du, Anton Constantin, Const. Con­­durache, Gh. Constandache, Natan Uşer-Păuneşti, Gh. Agavrilioaiei, St. Gheorghiu, N. Baciu, dr. Gh. Grebenicov, C. Pamfil, C. Con­standache, Iorgu Hie Radu, C. Boca, Th. Diaconescu, Ioan D. Gâdei, Wilhelm Vaşuta, Simion Io­­niţă, Th. Vâlcov, Leon Goldem­­berg, Const. Arhire, Const. Mihail, Const. Negrea, Vasile Niculcea, Po­lavovschi din clasa Vl­-a a liceu I­gănceanu Iremia, Ştefan Dobi, Ion lui de băieţi Hotin. lată cum s’a zelea. Codreat­ă, Petru Ambăruş, petrecut lucrurile. Elevul lavor- Petru Vasiliu, av. Ioan Andrian, schi aflând că a rămas repetent, petr Harnagea, av. Vasile Anto­­s’a dus acasă la ţară în comuna novici. Juraţi suplimentari, Alfons '",‘Matasee, Gh. Cristian, H. Brand, amintită şi povesti părinţilor săi că a rămas repetent din cauza unui profesor, care s’a opus cu orice preţ la promovarea lui. Mai târziu, când toţi ai casei, s’au culcat, a luat un revolver al tatălui său, cu care i-a tras un glonte în cap, rămânând mort pe loc, dr. O. Sternberg. „ Până în prezent au fost norocite următoarele procese: 16 Iunie, Dumitru Mantiș, dare de foc; 16 Iunie Tudorica Moldo­­veanu, pruncucidere; 17 Iunie Ene V. Ceaparaga, lovituri mortale; 18 Iunie Pavel Cataraga, crimă. RADIO Mărfi 9 Iunie 1931 1875m. 150 kw. RADIO-ROMANIA 160 kHz 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz ORA DIMINEŢII (6.30—7.30). 6.30: Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio jurnal I. Concert de dimineaţă­­.discuri). Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30: închiderea emisiunii. 18.00: Ora. Cota Dunării. Calendar comemorativ. 13.03: Concert de p­rânz. Muzică distractivă (discuri): Foxtrot şi Slow­fox din filmul „Amfitrion” de Docile. (voce: Willy Fritsch, e.). Foxtrot şi Slowfox din filmul „Mississipi” de Rodgers. (C.)­ One step şi Foxtrot din filmul „Regele lustragiilor" ,vo­­ce: Georges Milton (G.). 13.25-13.35: Culturale. Sport. Bursa 13.40: Muzică variată (.riscuri): Două intermedi din „belete ”1® Puc­cini, (Orchestra Scalei dirijată de Sa­­barno (Gr.): Visuri de dragoste de­­orch. Simfonică uşoară (HMV,­ Se­­lecţiuni din „Miracolul” de Humper­dinck,­­arch. Simfonică din Londra, dirij. de Nilson (HMV). z­z z 14.15: Radio jurnal. 14.30: Muzică distractivă (discuri): Vals de Balz şi Doelle şi Vals lent de Richter şi Schmidseder (Kristall): Foxtroturi din filmul „Nu mă iube­şti” de Robin şi „Vă mulţumesc ste­lelor” de Gordon (O). Două romanţe ruseşti de Lescenco (voce; autorul, C). Şi acum să cânte lăutarii, tatigo şi Doamna mea spune-mi da sau nu, foxtrot de Seno, (voce: Seno, HMV.). 18.00: Lectură de Alex, Stamadiad 18.15: Concert de muzică distrac­tivă. Orchestrat Sandu MareU: Ro­manţe şi arii naţionale. Amint.ri­­vals de Waldteufel: Gelozion-bletms de Max Hah­n; Apus de soare de Co­­vadiio; Canţoneta de Micheli. Roman­ţe şi Arii naţionale 19.00: Ora. Mersi I vremii. Bursa cerealelor. 19.08: Expoziţia de artă finlandeză la Bucureşti de prof. Al. Tzigara Sa-­ limba franceză şi germană marcaş. J 23.55: Ultimele ştiri. 19.20: Continuarea concertul­ui: Dans spaniol de Covaldo; Meditaţie din „Thais” de Massenot, (vioară: Sandu Marcu); Gavotă de Lu&bé; Ina­inte de a muri de Boulanger; An­am* bruna nebuna de Constanti­nescu: Bucuria primăverii de Sandu Marcu! Romanţe şi Arii naţionale. UNIVERSITATEA RADIO 20.00: Eclipsa dela 19 lume 1936 de prof. V. Vâlcovici. 20.20: Muzică uşoară. D-ra Viorica Angliei (canto) acomp. la 2 piane de Th. L’osma şi Alexandrescu: Noapte de Rodgers; Două verişoare le Tran­­chant; Romanţă de Vernon; Prea mult am visat de Kern; Mi-am pier­dut tinereţea de Gruia; Păcat că nu ne-am înţeles, de Vasilescu. 20.40: Cărţi şi reviste. 20.50: Concert de compoziţii de El­gar (discuri); Cochaigne (Ţara bas­melor) uvertură de concert (ob­b­. Albert Hall, dirij. de compozitor (H. M. V.), Introducere şi Allegro pentr­u intrumente de coarde (orch. de ca­meră Barbirolli (HMV). 21.25: Actualităţi franceze de Alex Vianu. 21.40:, Concert Simfonic al Orches­­strei Radio dirij. de Hermain Slan­gé, directorul muzical al Postului Radio Berlin, în cadrul schimbului artistic Germania-România, Uvertu­ră „Egmond” de Beethoven: Simfo­nia 7-a înl a major de Beethoven. 22.30: Radio jurnal. Sport. 22.60: Continuarea concertuui Sim­fonic: Moarte şi transfiguraţi­a, pomi simfonic de Richard Strauss. 23.15: Muzică distractivă (discuri): Paso­dobele de Stolz şi Vals de Stras­­ser (C); Să luăm ca şi altă dată o trăsură şi Să nu ne pierdem vremea supăraţi, de Vasilescu (Voce: Magda şi Didona Rădulescu (HMV); Bucuria dragostei şi Durerea dragostei, val­suri de Kreisler, (C); M’am născut într’un bordei şi Dadlică pitică dra­gă (voce: Zavaidoc, C); Foaie verde aguridă şi Sârba oltenească (solo de nai: Fănică Luca, HMV). 23.45. Jurnal pentru străinătate în Arensky: a) Allergo moderato; b) Scherzo; c) Elegie; d) Final; (Paul Jelescu-pian; C. Bobescu-vioară și Gh. Drăghici-violoncel). 22.05: Concert de muzică vocală. D-na Aurora Brăescu: Imn Maicii Domnului din „Constantin Brânco­­veanu“ de S. Drăgoi; Et incarnatus est, din Messa în do minor de Mo­zart:­iVncenzo Davicc: a) O, lună, ce luminezi; b) Apa râului; Cântecul lui Solveg de Grieg: Bolero din „Ve­cerniile siciliene” de Verdi. 22.30: Radio jurnal. Sport. 22.45: Concert de seară. Orchestra de salon Radio, dirij. de D. Teodoru; Mars Blon; Vals trist de Kugel; Cor­tegiu japonez de Teillier; Oda’liska­­intermezzo de Siede; Tango de Ples­sow; Slowfox de Garden; Ochii unei femei frumoase de Kollo; Deştepta­rea primăverii de Bach; Veneţia vie­­neză-vals de Pirka; Fox de Plessow; Paso doble de Wisman Mars de Blankenburg. 23.45 : Jurnalul pentru străinătate în limba franceză şi germană. 23.55 : Ultimele ştiri. 24.00—1.00 : Concert nocturn al Orchestrei Petrică Moțoi, retransmis de la terasa Cercului Militar. Miercuri 10 Iunie 1936 6.50: Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio jurnalul 1. Concert de dimineaţă (discuri). Sfaturi gospodăreşti şi medicale­. 7.30 : închiderea emisiunii. 13.00: Ora. Cota Dunării. Calendar comemorativ. 13.03 : Concert de prânz. Muzică distractivă (discuri) : Foxtroturi de Towers şi Dixon.­(Kristail) ; Dragoste de ciobănaş şi Mandolinata de Bovio şi Curtis (voce : Roseta Ferlito. -H.M. V.); Bună seara frumoasă doam­nă­­foxtrot de Schott şi Kali-foxtrot de Busch.-H.M.V.). 13.25—13.35 : Bursa. 13.40 : Muzică Culturale. Sport. variată (discuri): Vurtură la „Prinţesa Ida” de Sulli­van (orch. Simfonică dirj. d® Sar­­gent.-H.M.V.); Viaţa în craterul vie­­nez de Translateur (orch. Marek We­ber.-H.M.V.) ; Fantezie din operetele lui Lecocq (orch. Simfonică dirij. de Bervily.-Gram­ofon); Dansul făcliilor de Meyerbeer, (arch. Operii de Stat din Belin, dirij. de Lee Blech­,­­H.M.V.). 14.15: Radio jurnal. 14.30: Muzici distractivă (dis­curi) : Foxtrot de Rahal şi Hotelul lunei de miere-fox de Dubin.­(C). Am fost odată cazac de la Don-tango de Tisch şi Te rog visează, tango de Reif (H.M.V.); Fără tine-m­elodie de Reftaud şi Madame Sherry nu ştiu cum... de Hoschna.­(C). Te-am supă­­rat­ tango de Richard şi Mai dă-mi o litră şi un sifon, tango de Martini­­(Voce: Livianu.-Pian-Lifa). 15.00: Ultimele ştiri. 18.00: Concert de după amiază. Orchestra Iancu Constantifiescu. (voce : Sandu Stelian); Arii naţio­nale ; Povestea Dunării-vals de Fu­cik. Dacă ai cunoaşte-o pe Mioara­­tango de Al. Renny; Căsuţa noastră şi Frunzuliţă de Cicoare-arii româ­neşti de Popescu-Popi; Ochii tăi au lăcrinmt-tango de Cosmescu; Sere­nada de Padilla; Hora din Târgovişte de Iancu Constantinescu şi Arii na­ţionale. 19.00 : Ora. Mersul vremii. Bursa cerealelor. Actualităţi. 19.03: Lectură din volumul „Ză­pezi şi purpură“ de George Dum­i­­trescu. 19.20 : Continuarea concertului: Dulce îmbrăţişare-vals de Iancu Constantinescu . Nu-mi mai cântă nimeni la geam-tango de Walter Vo­gel; Ţată cu doi boboci de fată și lauzi Leano-arii populare; Mi-a ghi­cit aseară o Blancă-tango de Livia Mecca; La Castiliana-vals spaniol de Salter ; Te-am supărat de Richard; Arii nationale. UNIVERSITATEA RADIO 20.00 . Ing. N. Caranfil. 20.20: D-şoara Florica Popovici (canto): II voi iubi de Mozart; Phi­­dgyle de Henri Duparc; Lumincă de lună de Gabriel Fauré; Dragostea noastră de Gabriel Fauré; Jazz în noapte de Albert RousseliC­ântec de leagăn de Borgovan. 20.40 : Programul nostru. 20.46: Noutăţi şi muzică uşoară (discuri): Lied, Slowfox, Lied şi Fox­trot din „Fetiţa din Viena“ de Strec­ker şi Gribitz, (voce: Liane Haid şi Otto Neumann.-C.); Cântec din ope­reta „Dede” de Christine şi „Când vreau eu de Oberfeld, (voce: Albert Prejean.-C.); Capricio-măzUrcă de Arienzo şi Mandoline-vals serenadă solo mandolină : Giuseppe Gargano,­O.). 21.10 : Posta Radio. 21.30 : Muzică de cameră. Trio de Miercuri 10 Iunie 1936 Cărţi-reviste A apărut „Albina” No. 21, revista Fundaţiei Culturale Regale „Principele Carol" scrisă pentru popor, cu urmă­torul cuprinş: Luna Bucureştiului şi-a deschis larg porţile. Din trecutul oraşului Bucu­reşti. Pogorârea Duhului Sfânt. Poezii în care e zugrăvit Bucureştiul, Asearâ pe vremea cinii. Suflete de binefăcă­tori. Lucrările agricole In luna Iunie, Aşezăminte sanitare din Bucureşti. A­­şezăminte de Învăţătură românească Tinerimea română şi satul românesc Jocuri şi cântece de pretutindeni. Glu­me, jocuri, ghicitori. Fotografii cu ve­deri de la luna Bucureştilor şi Muzeul Statului. Veşti de pretutindeni. ♦ A apărut Nr. II al revistei „Romă­nia Medicală" cu următorul sumar Agregat dr. Băltăceanu: Tratameri­tul nefritei azotemice; dr. State Dră­gănescu: Chestiunea poliradicule-h­e­fritelor primitive Infecţioase (Mala­dia lui Guillain Barré); dr. Alex. Po­povici şi dr. M. Ghimiteteanu: Coli peritonita tardivă după colecistectn­mie; dr. Gafencu, dr. L. Gheorgh­u­ şi dr. I. Cernescu: Consideraţiunli a­supra drenajului în apendiceeteme şi a înfundărei bontului apendicular dr. Lengyel Nicolae, Pasta „Tume Ion” Sapic; Congresul Asociaţiei g ge­nerale a medicilor; Note şi informa­ţiuni, bibliografii, necrolog, etc. Prinderea unor hoţi în gara Giulnita CALARASI, 7.­­ In gara Ciuc.­niţa comisarul şt. Buicliu, din poli­­ţia oraşului Călăraşi, a arestat pa C. Popovici şi C. Caraboşanu, ambii din Bucureşti, care erau urmăriţi pentru furtul comis la P. S. S. arhi­mandrit I. Scriban. Asupra lor s’au şi găsit, la percheziţia ce 11 s’a fă­­cut, 7 medalioane numismatice de mare valoare şi mai multe acţiuni furate din casa acestuia Sub stare de arest numiţii au fost înaintaţi spre cercetare poliţiei Capitalei. Din activitatea Conservatorului Tg.-Mure­ş TG. MUREŞ.­­ Conservatorul mu­nicipiului Tg. Mureş, pentru desăvârşi­rea programului său de culturalizare, a organizat pe ziua de 15 iunie ora 21 în sala mare a Palatului Cultural, o reprezentaţie cu clasa de artă drama­tică a conservatorului şi va juca „Punc­tul negru", comedie în 3 acte de Ka­­delburg sub conducerea d-lui prof. G. Chirvăsuţă. In rolurile principale vor fi d-na Otilia Andoni, Silvia Ciotlos, Della Ilieşu, Stela Mera, Lucretia Run­cu, d-flii I. Antepor, A. Blănaru, I. Co­­robea, C. Diaconescu, D. Loghin, I. Mititei.

Next