Curentul, iunie 1936 (Anul 9, nr. 2991-3020)
1936-06-10 / nr. 3000
) Din părerile mulţimii Ce sunt gazele de lupta măşti constau din tifoane cu vată înmuiate în soluţie neutralizantă de bicarbonat de sodiu. Germanii au repetat atacurile cu valuri, atât contra franco-englezilor, cât şi pe frontul rusesc, făcând multe victime ,datorită efectelor clorului, care deşi este cel mai puţin toxic dintre gazele de luptă, totuşi a avut efecte maxime în rândurile armatei, lipsită de apărare. Din cauza industriei chimice redusă, englezii au răspuns atacului german după 6 luni, iar francezii şi ruşii, deabia după un an. In schimb, nu mică le-a fost surpriza germanilor, când s’au pomenit atacaţi de francezi cu proectile încărcate cu fosge», necunoscut top. Iată cum se plânge, către serviciul chimic german, generalul DaimLing, Comandantul Corpului XV, care luase ofensiva la Verdun: „La periculoasele bombe franceze, noi nu an putut râspunde decât cu obuze încărcate cu apă de colonie”. Efectele fosgenului au întrecut orice închipuire a dezastrului In momentul acela, căci acel gaz la o concentraţie, bilde e clorul abia produce o mică iritaţie ochilor, el provoacă chinuri îngrozitoare şi moartea. Efectele lui principale căruia îi acordă o valoare inconecţie contra acestui gaz şi care testabilă, sunt acele produse aSub denumirea de gaze de luptă, tehnicienii militari, au înglobat o serie de substanţe ehifalcc, capabile, prin efectul lor toxico-iritant, fie să scoată adversarul din luptă pentru un timp limitat, fie pentru a-l suprima. Chimia cunoaşte multe substanţe otrăvitoare, insă nu toate pot folosi scopurilor militare. De aceea din mine de substanţe ucigătoare cunoscute, de abia au corespuns, condiţiunilor cerute în tactica războiului, vreo câteva zeci de toxice și acestea nu toate in egală masură, tinere din ele — lacrimogenele — au fost părăsite, după multă încercări, fără a se obține rezultatele urmărite. De aceste gaze se poate servi poliția în timp de pace pentru capturarea bandiților, imprăştierea manifestanţilor, etc. Adevăratele atacuri cu gaze, încep la 22 Aprilie 1915, când germanii au îndreptat spre frontul franco-englezc un val de clor, având o lungime de circa 6 klm. Valul a fost mânat de vânt, parcurgând vreo 12 klm. de la locul emiterii, gazul păstrându-şi concentraţia pe tot parcursul, in aşa mod că a făcut vreo 15.000 de victime în rândurile aliaţilor. După 3 zile francezii s-au echipat cu măşti rudimentare, de presupra plămânilor. In cazul când a fost aspirat mai mult timp, sau de scurtă durată, dar în concentraţii mari, fosgenul provoacă eroziunea mucoaselor pulmonare, din care cauză sângele se varsă în plămân, producând edemul pulmonar (umflătura plămânului). Prin umflarea plămânilor, respiraţia devine grea, înăbuşitoare, bolnavul are senzaţii de ştrangulare, aleargă cu gura deschisă după aer curat, se sufocă, cade în letargie, se învineţeşte şi în chinuri grozave, de cele mai multe ori îşi dă sfârşitul. La această surpriză dureroasă, germanii au căutat alt gaz cu care să răspundă aliaţilor noştri şi astfel că pe frontul de pe Somme, în iulie 1916, au întrebuinţat profetile încărcate cu di*foSgei, un gaz cu aceleaşi proprietăţi ca ale fosgenulii, cu deosebire că vaporii, difosgenulul, simt mai grei decât ăi t'osgenilului, putând curge ca apa prin şanţuri, sau prin locuri joase. Francezii atacaţi cu aCeSt gaz, au răspuns imediat cu noi procurile încărcate cu acid chianhindric, producându-le germanilor o nouă spaimă, după cum se constată din raportul comandantului Corpului IX armată germană, anume că: „inamicul întrebuinţează obuze toxice cu efecte rapide şi mortale, făcând imposibila punerea măştii la timp”. E drept că acidul ciahihidric are efecte mortale, în mod fulgerător, însă din punct de vedere tactiv militar, nu corespunde cerinţelor, fiind foarte uşor, in raport cu aerul şi are navoe de concentraţie mare, pentru atingerea pragului mortal, din care cauză a avut întrebuinţări reduse, în ultimul timp al războiului. Tot în acest an (1916) ruşii atacă cu procetile încărcate cu cloropicrină, un gaz nou. Cu efecte asemănătoare cu ale fosgenului, ceva rai puţin pronunţate, dar in plus avea caractere iritante şi mai provoca deranjări mari stomacale. Şi de o parte şi de alta combatanţii erau îngroziţi de nouă surprize. Toată atenţia cercetătorilor era îndreptată spre măsurile de apărare, contra noilor gaze ce vor apărea pe câmpul de luptă. Dar odată ce masca a ajuns la perfecţiune, capabilă să opună rezistenţă tuturor gazelor întrebuinţate la atac, cercetările se îndreptau spre noui descoperiri de gaze şi astfel că germanii au dat la iveală în anl 1917 un gaz cu efecte neaşteptate, yperita, supranumit regele gazelor de luptă. Numele său vine de la localitatea Ypres (Flandra) Unde au întrebuinţate germanii prima dată contra aliaţilor. Germanii o mai numesc lost, iar englezii gaz muştar, după mirosul său de muştar, hrean şi Usturoi. După puţin timp de stat în atmosfera viciată cu yperita, mirosul dispare, din cauza că yperita are acţiune distructivă asupra mucoaselor, simţul olfactiv se atrofiază repede, iar gazul pierzând mirosul nu-şi mai dă seama că se află într-o atmosferă yperita,ta. Cu acest lichid se încarcă procetile, aruncătoare şi granade. Acţionează asupra întregului organism, atât în stare de vapori, cât şi mai ales în formă de ploae de particule lichide. Atacă pielea şi mucoasele oculare, digestive, precum şi orice celula organică care vine în contact cu acest gaz. Nu este iritant, din care cauză este foarte periculos, pentru că nu te grăbeşte să apelezi la masca. Semnele pe care le prezintă intoxicatul cu yperita, apar foarte târziu, căci în cea mai mare concentraţie apar deabea după o oră, iar în concentraţii des* crescânde, semnele pot apărea $1 până după 70—80 ore. In tot timpul acesta, până la apariţia simptomelor, otrava lucrează in mod latent la desvoltarea leziunilor. Gazatul prezintă mai întâi, dureri de cap, greţuri, vărsături, confuzie mintală, dureri abdominale, dureri ale ploapelor, înţepături în ochi ca de nisip, răguşeală până la pierderea definitiv a vocii, asfixie din cauza falselor membrane care se formează pe conductele respiratorii. Pe pieţe aprite o pată roşie asemănătoare celei produsă de arsurile soarelui. Apoi apar băşici cu lichid ca de arsuri şi care băşici după, 24 or® se sparg începând scurgerea puroiului şi mărirea leziunei, greu de vindecat, (după câteva luni chiar). Mucoasele oculare sufăr foarte mult de pe urma acestui gaz. In cele mai multe cazuri se declară o orbire temporală, intoxicatul își pierde complect vederile, numai prin opacifierea corneei (cazuri mai rari). Vindecarea gazaților se realizează anevoios, cam între 3 săptămâni și 4 luni. Moartea intervine rareori în ziua doua, iar în majoritatea cazurilor, cam după 3—4 săptămâni. Yperitaţii la plămâni pot rămâne infirmi toată viaţa. Acest gaz poate produce îmbolnăviri şi organelor care nu au venit direct în contact cu exteriorul, ca : ficat, rinichi, splină, etc., din cauza pătrunderei sale în organism cu aceeaş putere de vătămare. Deci se poate constata că yperita acţionează asupra întregului organism, ceea ce pe drept cuvânt i s’a dat numele de „regele otrăvurilor”. S’a constatat că persoanele blonde sunt mai puţin rezistente acţiunii yperitei decât cele brunete, iar negrii sunt deosebit de rezistenţi. Cu acest gaz diabolic succesul germanilor a fost foarte mare, însă nu au ştiut să-l exploateze. In scurt timp acest gaz a fost întrebuinţat şi de către francezi şi englezi pe frontul de la Marna. Contra acestui toxic cu acţiune generală asupra corpului, s’a confecţionat costum întreg pentru protecţie, masca obişnuită nefiind suficientă. Ca toată superioritatea acestor gaze, din punct de vedere toxic, totuşi cu masca de apărare contra lor se putea face faţă destul de bine, deci ca întotdeauna cercetările s’au îndreptat spre noui descoperiri. Fără multă întârziere, marea industrie germană a dat îa iveală o serie de gaze, cărora nu le mai puteau opune rezistenţă măştile existente. Această serie de gaze a luat denumirea de arsine pentrucă toate aveau in compoziţia lor arsen. Din cauza calităţii de a pătrunde prin filtrul măştii obişnuite, germanii au întrebuinţat arsinele, la încărcarea proectilelor, pentru a însoţi yperita sau fosgenul cu scopul de a le camufla. Rezultatul a fost că, arsina pătrunzând prin filtrul măştii, purtătorul e silit din cauza strănutărilor excesive să arunce masca, rămânând neînarmat în faţa toxicelor grele. Cele mai periculoase efecte ale arsinelor, sunt: Deprimări până la sinucidere, nebunie, paralizie trecătoare, dureri insuportabile de dinţi, iritări ale căilor respiratoare şi strănuturi puternice şi repetate. Toate aceste vătămări se vindecă până la maximum o săptămână. Francezii au descoperit îndată modul de apărare contra arsinelor, deşi nu le-au întrebuinţat niciodată pentru atac. In ultimul timp al războiului, americanii au descoperit un gaz asemănător operitei cu efecte ceva mai slabe, numit Lewizita, după numele descoperitorului Lewis. După război s’a lucrat mult în direcţia aceasta, făcându-se şi noui descoperiri de gaze care s’au publicat. E probabil să se mai cunoască şi alte substanţe ucigătoare, ale căror efecte, în stil mare să nu fie cunoscute nici de descoperitor, pentru că adevărata eficacitate a unui toxic se cunoaște numai pe câmp deschis. N. Cosma Inginer chimist c- f. r* g (6 PAGINI) Adunarea generală a laboranţilor din România Eri după amiază, la Institutul de şcoale a laboranţilor la nivelul unei ilUÎÂ rtftratuVa rliti cr»roîil1 Tflrlp. c r'A'lIrt r\ r\ chimie organică din splaiul Independenţii No. 89, a avut loc adunarea generală a Asociaţiei laboranţilor din România sub preşedinţialui Grigore Basiliuc. Primul care ia cuvântul, d. Basiliuc, arată greutăţile de ordin material prin care a trecut asociaţia de la înfiinţare şi până acum. Arată că asociaţia păşeşte azi pe al şaptelea an de existenţă. Spune că tot ceea ce a realizat asociaţia până azi. Se datoreşte numai d-lui prof. dr. Ionescu Mihăeşti, care a depus multă muncă şi zel pentru propăşirea acestei asociaţiuni. In continuare d-sa spune: numai prin muncă cinstită şi fără a urmări satisfacerea intereselor personale, putem năzui la revendicarea drepturilor noastre şi numai prin această cale putem asigura un viitor mai frumos asociaţiei noastre. Mulţumeşte profesorilor cari în mod asbolut gratuit au depus tot sufletul şi munca pentru ridicarea şcoale de ştiinţă. Din anul 1929 — când a luat fiinţă asociaţia — şi până azi, s’au ţinut 107 întruniri şi 22 adunări, s’a intervenit la ministerul sănătăţii prin 561 memorii. Aduce mulţumiri d-lui dr. Cantemir Angelescu, subdirector general la ministerul sănătăţii care a pus multă stăruinţă pentru obţinerea de la minister a sumei de 30.000 lei pentru nevoile şcoalei de laboranţi, a obţinerii scutirii de taxă şi tirmbru pe registre la tribunal şi tot prin ajutorul d-sale, speră asociaţia să obţină trecerea laboranţilor în legea sanitară. Vorbesc apoi d-nii: Popovici Ioan, Ştefan Gheorghe (vice-preşedinte), Bunes Petre (casier), Laurian (președintele comisiei de cenzori), Bâlc Axente (cenzor), Pielescu N-lae. S’au ales apoi un casier în persoana d-lui Marinescu Ion și un secretar general Troica D-tru. Scrisori am Huşi P* EXCURSIE SCOLARA HUŞI. — Elevele clasei a treia a liceului „Elena Doamna" din localitate, au făcut, sub conducerea d-nei Maria Popescu, profesoară de matematici, oexcursie la Galaţi, Brăila şi Lacul Sărat. La aceasta au luat parte şi d-nele profesoare E. Şerban, F. Lupu şi V. Cireş. ■ Excursia s’a făcut din fondul realizat la serbarea dată de către elevele acestei clase. Escursionistele au fost găzduite, cu multă bună voinţă la şcoala ortodoxă de fete, de sub direcţiunea d-nei Silvia Stătescu. REUNIUNE Toţi colegii învăţători, promoţia anului 1920 de la şcoala normala Mihai Cogălniceanu din Huşi, sunt rugaţi a lua parte la o reuniune pentru a sărbători un deceniu de la absolvire, conform obligaţiei ce şi-au luat la ultima întâlnire. Reuniunea va avea loc la 5 iulie a. c. Adesiunile se vor trimite d-lui Iancu Popa, directorul şcoalei primare din Duda-Fălciu. ALEGERE La sediul federalei „Luceafărul" din localitate, a avut loc o adunare generală a membrilor acestei federale, convocaţi în scopul alegerii a 7 membrii. Au fost aleşi d-nii: Ev. Tanasachi, senator ca preşedinte; Petru Teodora vicepreşedinte; I. Chiriac, P. Albescu, I. Chirică, T. Vicol şi D. Tucanu,membrii. DE LA COMUNITATEA EVREILOR Pentru apropiatele alegeri la comunitatea evreilor din Huşi, au fost depuse două liste. Una cuprinde pe membrii actualei comisii inte-* anul în~ curs. ’se complectează liiniare şi anume d-nii: Bereu Herşcovici, Marcu Finkelstein, Soloimion Carniol, Michel Melechsohn, Avram Sterenberg, Ghidale Marcovici, Iţic Ioseph, Herşcu Segal, Avraim Marcovici, H. B. Zipris şi Sulimi Leibovici. Cenzori: Haim Rizel, S. Friderich şi Iancu Feibiş. Cealaltă listă cuprinde pe d-nii: dr. Carp, M. H. Caner, Aronică Herşcovici, Saul Seinsohn, Moisa Apfelbaum, Beren Siegler, Herşcu Wolf, Carol Steinberg, Idei Enghel, Nathan Mihalovici şi Mişu Erlich. Cenzori :Zaharia Schroter şi B. Iţicovici, supleanţi M. Peretz şi A. Falticinean. TEATRALE Sâmbătă 13 cor. se reprezenta pe scena teatrului comiunal de aci de către trupa teatrului „Regina Maria" din București, comedia „Domnul de la ora 5". Veşti din Tg.-Ocna I-IOT ARESTAT TG. OCNA. — In urma repetatelor plângeri făcute de numenoşi locuitori poliţiei locale, care reclamau dispariţia repetată a păsărilor din curte, d. comsar M. Dabija, a început cercetările. Zilele acestea, autorul numeroaselor furturi, a putut fi privi asupra faptului. El se numeşte G. Aildei, de fel din comuna Oneşti, care a recunoscut că a autorul a numeroase furturi în oraşul nostru. Cu actele dresate a fost înaintat parchetului Bacău. DELICVENŢI CONDAMNAŢI In ultimul timp, judecătoria mixtă Tg.-Ocna, a pronunţat următoarele condamnări: Mihai Fr. Răduraru, din com. V. Rea. Sănduleni, pentru rănire grava, la 2 luni închisoare corecţională, plus 5000 lei despăgubiri civila Grigore Drăgan din com. V. Rea, pentru loviri, la 2 luni închisoare corecţională şi 15000 lei despăgubiri civile reclamantului, Mihai M. Teremti, din com. Slănic, pentru distrugere, la 15 zile închisoare corecțională și 4000 Iei despăgubiri civile. Mircea Solomon, din com. V. Rea, pentru faptul de ultraj, la o lună inchisoare corecțională plus 10000 lei despăgubiri civile. Alex. Gh. Selemon din com. V. Rea pentru furt, la 15 zile închisoare corecţională. Tinea Săpunaru din Tg. Ocna pentru loviri şi insulte, 750 lei amendă în folosul statului şi 1000 lei despăgubiri civile. Ştefan C. Lupu, din com. Slattic, pentru delict silvic, la 1000 lei amendă în folosul ministerului de domenii. Gh. Vaier din Tg. Ocna, pentru furt, la 15 zile închisoare corecţională. Ion Ganea din Tg. Ocna, pentru loviri la 15 zile închisoare corecţională şi un leu despăgubiri civile. Gh. I. Iacob, din comuna Sănduleni pentru furt, la 15 zile închisoare corecţonală şi 1000 lei despăgubiri civile, Ion A. Pușcălău din comuna V. Rea, pentru injurii, la 1000 lei amendă n folosul statului. Serbarea cercetăşească de la Lugoj LUGOJ. 7. Pe scena teatrului comunal din localitate, cohorta „Topod, centuria II (şcoalele inferioară şi superioară de comerţ) a dat o serbare, cu un bogat program, alcătuit din coruri, declamări, exerciţii, de gimnastică“ şi piesa de teatru „Năpasta“ de I. L. Caragiale. Serbarea şcoalelor de comerţ a fost in Întregime aranjată de d. prof. Iancovici, comandantul coborâtei, ajutat de d. director Romulus Şoimu. In partea Întâia a programului au fost coruri executate de elevi sub conducerea preotului Traian Lazăr. Poezia „Doina“ recitată de elevul Anastasiu a fost bisată de public. Piramidele executate de cerce- extraşcolară. Iaşi, sub conducerea elevului Popovici au plăcut mult numerosului public. In partea a doua, a urmat plasa „Năpasta“. Distribuţia a fost bine făcută. Dragomir cârciumarul e jucat de profesorul Ion Dudeci; Anca soţia lui Dragomir de d-na Ştefania Dudeci, Ion, de elevul Fărcaş, iar Gheorghe, învăţător de elevul Petru Popescu. Corpul profesoral în frunte cu d. director d. Romulus Coimu, Iancovici, Dudeci, H. Chinescu, O. Nicolescu, d-ra Costin, d. Velch, D. lintea, merită felicitări, pentru munca Adunarea orala a Uniunii generale a meseriaşilor din Romania Dimincă dimineaţa la orele 10 s’a ţinut la sediul central al Uniunei generale a meseriaşilor din Capitală, adunarea generală a Uniunei cu reprezentanţi din întreaga ţară. Adunarea a fost prezidată de d. Teodor Ionescu preş. general al Uniunei secondat de I. Creţulescu secretar. Se intră apoi în ordinea dezi a desbaterilor. D. I. Creţulescu secretar dând citire dărei de seamă a consiliului de administraţie şi contului de gestiune. D. I. C. Stanciu după ce dă raportul Comisiei de cenzori, adunarea dă descărcare consiliului şi votează bugetul pe Consiliul central cu d-nii Mişu Teodorescu, Nicu Prisăcaru, Gh. Z. Ionescu şi Ion Ionescu supleanţi, d-nii Petre Angeluş, Niţă Popescu, Valeriu Fotescu, Ion Moraru şi V. Nichita cenzori, I. T. Stanciu, C. Georgescu şi Smeureanu Tănase, Rădulescu supleanţi şi Vasile Mârzulescu, înComisia superioară de arbitri preşedinte Ionică Oprişan, C. Cojocaru, M. Bertheil, Toma Petrescu şi Teodor Ganovici. Marţi seara se va face şedinţă de constituire, la sediul central. Mai iau cuvântul în interesul cauzei generale d-nii: Gh. Moraru, I. Cupa-Chişinău, I. Nicolau,Galaţi, Melinschi-Bălţi, C. Frigioiu-Braila, Florian Niculescu- Moreni, Miron Petrescu şi lob Ştefan şi C. Atofani-Prahova, Ionescu Căpriţa-Craiova, I. Tulbure-Arad, Gr. Grigorescu-Buzău Gr. R. Săvulescu-Bucureşti, N. Ionescu-Căldăraru, V. Ciobanu, Gs. Popescu, C. Rădulescu, N. Prisăcaru, Gh. Puşcaşu, Ion Ionescu, C. Georgescu, Gh. Ionescu, B. Sava, Mişu Teodorescu şi alţii. Adunarea ia sfârşit la ora 13 m. p. urmând apoi o masă colegială la restaurantul presei din str. Academiei. Sinuciderea unui eleve la Hotin HOTIN. — In com. Mămăliga din judeţul Hotin, s’a sinucis cu un glonte de revolver, în casa părinţilor săi, elevul Benedict tfURENTUl Simterea unui Învăţător din Feteşti-Gară CALARASI, 7. La locuinţa sa din Feteşti-Gară s’a sinucis învăţătorul Alexandru Lefter, cu un foc de armă. Moartea L a fost fulgerătoare. Cauzele care Lau determinat să comită fatalul gest, nu se cunosc încă. Cercetările se fac de către poliţia din Fetești Gară. Serbarea „Şoimilor” din corn. flumbravă-Mureş TG. MUREŞ.— In sala festivă a origanizarea tinerimii de la sate în „Şoimii Carpaţilor” se află în plin progres. Rând pe rând satele se organizează, iar serbările depunerii jurământului a nouilor şoimi, devin însufleţite manifestaţii de ordin naţional cultural. Astfel tinerimea din cele trei sate, Vatra, Râpa şi Dumbrava s'a adunat pe platoul numit Podăşel unde s’a desfăşurat un grandios spectacol de dansuri naţionale, zi Care a fost aleasă Şi pentru depunerea jurământului Şoimilor din comunele de mai sus. Din partea despărţământului „Astrei” din Reghin, a participat d. dr. Eugen Nicoară, iar din partea organizaţiei şoimilor d. Vasile Natea şi d. Hondrea Justin. In faţa sutelor de ţărani şi a intelectualilor din loc şi jur, preoţii Ionică Popescu şi Pavel Şandrea au oficiat un serviciu divin, după care preotul Popescu a explicat rostul şi sfinţenia jurământului. A urmat apoi depunerea jurământului, fiecare şoim rostind formula şi sărutând Evanghelia. Cela Curtea cu juri din Huşi HUŞI. 7. Pe ziua de 15 cor. se deschide sesiunea de vară a Curţii cu juri din judeţul Fălciu, sub preşedinţia d-lui consilier Mircea Sfat, preşedintele tribunalului Fălciu. Pentru această sesiune au căzut la sorţi următorii juraţi: d-nii: Const. Vântu, Leon Chehaia-Boţeşti, dr. C. Singer, Pintilie Arhire- Hurdugi, Al. Ionescu, Dumitru Dodu, Anton Constantin, Const. Condurache, Gh. Constandache, Natan Uşer-Păuneşti, Gh. Agavrilioaiei, St. Gheorghiu, N. Baciu, dr. Gh. Grebenicov, C. Pamfil, C. Constandache, Iorgu Hie Radu, C. Boca, Th. Diaconescu, Ioan D. Gâdei, Wilhelm Vaşuta, Simion Ioniţă, Th. Vâlcov, Leon Goldemberg, Const. Arhire, Const. Mihail, Const. Negrea, Vasile Niculcea, Polavovschi din clasa Vl-a a liceu Igănceanu Iremia, Ştefan Dobi, Ion lui de băieţi Hotin. lată cum s’a zelea. Codreată, Petru Ambăruş, petrecut lucrurile. Elevul lavor- Petru Vasiliu, av. Ioan Andrian, schi aflând că a rămas repetent, petr Harnagea, av. Vasile Antos’a dus acasă la ţară în comuna novici. Juraţi suplimentari, Alfons '",‘Matasee, Gh. Cristian, H. Brand, amintită şi povesti părinţilor săi că a rămas repetent din cauza unui profesor, care s’a opus cu orice preţ la promovarea lui. Mai târziu, când toţi ai casei, s’au culcat, a luat un revolver al tatălui său, cu care i-a tras un glonte în cap, rămânând mort pe loc, dr. O. Sternberg. „ Până în prezent au fost norocite următoarele procese: 16 Iunie, Dumitru Mantiș, dare de foc; 16 Iunie Tudorica Moldoveanu, pruncucidere; 17 Iunie Ene V. Ceaparaga, lovituri mortale; 18 Iunie Pavel Cataraga, crimă. RADIO Mărfi 9 Iunie 1931 1875m. 150 kw. RADIO-ROMANIA 160 kHz 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz ORA DIMINEŢII (6.30—7.30). 6.30: Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio jurnal I. Concert de dimineaţă.discuri). Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30: închiderea emisiunii. 18.00: Ora. Cota Dunării. Calendar comemorativ. 13.03: Concert de prânz. Muzică distractivă (discuri): Foxtrot şi Slowfox din filmul „Amfitrion” de Docile. (voce: Willy Fritsch, e.). Foxtrot şi Slowfox din filmul „Mississipi” de Rodgers. (C.) One step şi Foxtrot din filmul „Regele lustragiilor" ,voce: Georges Milton (G.). 13.25-13.35: Culturale. Sport. Bursa 13.40: Muzică variată (.riscuri): Două intermedi din „belete ”1® Puccini, (Orchestra Scalei dirijată de Sabarno (Gr.): Visuri de dragoste deorch. Simfonică uşoară (HMV, Selecţiuni din „Miracolul” de Humperdinck,arch. Simfonică din Londra, dirij. de Nilson (HMV). zz z 14.15: Radio jurnal. 14.30: Muzică distractivă (discuri): Vals de Balz şi Doelle şi Vals lent de Richter şi Schmidseder (Kristall): Foxtroturi din filmul „Nu mă iubeşti” de Robin şi „Vă mulţumesc stelelor” de Gordon (O). Două romanţe ruseşti de Lescenco (voce; autorul, C). Şi acum să cânte lăutarii, tatigo şi Doamna mea spune-mi da sau nu, foxtrot de Seno, (voce: Seno, HMV.). 18.00: Lectură de Alex, Stamadiad 18.15: Concert de muzică distractivă. Orchestrat Sandu MareU: Romanţe şi arii naţionale. Amint.rivals de Waldteufel: Gelozion-bletms de Max Hahn; Apus de soare de Covadiio; Canţoneta de Micheli. Romanţe şi Arii naţionale 19.00: Ora. Mersi I vremii. Bursa cerealelor. 19.08: Expoziţia de artă finlandeză la Bucureşti de prof. Al. Tzigara Sa- limba franceză şi germană marcaş. J 23.55: Ultimele ştiri. 19.20: Continuarea concertului: Dans spaniol de Covaldo; Meditaţie din „Thais” de Massenot, (vioară: Sandu Marcu); Gavotă de Lu&bé; Inainte de a muri de Boulanger; Anam* bruna nebuna de Constantinescu: Bucuria primăverii de Sandu Marcu! Romanţe şi Arii naţionale. UNIVERSITATEA RADIO 20.00: Eclipsa dela 19 lume 1936 de prof. V. Vâlcovici. 20.20: Muzică uşoară. D-ra Viorica Angliei (canto) acomp. la 2 piane de Th. L’osma şi Alexandrescu: Noapte de Rodgers; Două verişoare le Tranchant; Romanţă de Vernon; Prea mult am visat de Kern; Mi-am pierdut tinereţea de Gruia; Păcat că nu ne-am înţeles, de Vasilescu. 20.40: Cărţi şi reviste. 20.50: Concert de compoziţii de Elgar (discuri); Cochaigne (Ţara basmelor) uvertură de concert (obb. Albert Hall, dirij. de compozitor (H. M. V.), Introducere şi Allegro pentru intrumente de coarde (orch. de cameră Barbirolli (HMV). 21.25: Actualităţi franceze de Alex Vianu. 21.40:, Concert Simfonic al Orchesstrei Radio dirij. de Hermain Slangé, directorul muzical al Postului Radio Berlin, în cadrul schimbului artistic Germania-România, Uvertură „Egmond” de Beethoven: Simfonia 7-a înl a major de Beethoven. 22.30: Radio jurnal. Sport. 22.60: Continuarea concertuui Simfonic: Moarte şi transfiguraţia, pomi simfonic de Richard Strauss. 23.15: Muzică distractivă (discuri): Pasodobele de Stolz şi Vals de Strasser (C); Să luăm ca şi altă dată o trăsură şi Să nu ne pierdem vremea supăraţi, de Vasilescu (Voce: Magda şi Didona Rădulescu (HMV); Bucuria dragostei şi Durerea dragostei, valsuri de Kreisler, (C); M’am născut într’un bordei şi Dadlică pitică dragă (voce: Zavaidoc, C); Foaie verde aguridă şi Sârba oltenească (solo de nai: Fănică Luca, HMV). 23.45. Jurnal pentru străinătate în Arensky: a) Allergo moderato; b) Scherzo; c) Elegie; d) Final; (Paul Jelescu-pian; C. Bobescu-vioară și Gh. Drăghici-violoncel). 22.05: Concert de muzică vocală. D-na Aurora Brăescu: Imn Maicii Domnului din „Constantin Brâncoveanu“ de S. Drăgoi; Et incarnatus est, din Messa în do minor de Mozart:iVncenzo Davicc: a) O, lună, ce luminezi; b) Apa râului; Cântecul lui Solveg de Grieg: Bolero din „Vecerniile siciliene” de Verdi. 22.30: Radio jurnal. Sport. 22.45: Concert de seară. Orchestra de salon Radio, dirij. de D. Teodoru; Mars Blon; Vals trist de Kugel; Cortegiu japonez de Teillier; Oda’liskaintermezzo de Siede; Tango de Plessow; Slowfox de Garden; Ochii unei femei frumoase de Kollo; Deşteptarea primăverii de Bach; Veneţia vieneză-vals de Pirka; Fox de Plessow; Paso doble de Wisman Mars de Blankenburg. 23.45 : Jurnalul pentru străinătate în limba franceză şi germană. 23.55 : Ultimele ştiri. 24.00—1.00 : Concert nocturn al Orchestrei Petrică Moțoi, retransmis de la terasa Cercului Militar. Miercuri 10 Iunie 1936 6.50: Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio jurnalul 1. Concert de dimineaţă (discuri). Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30 : închiderea emisiunii. 13.00: Ora. Cota Dunării. Calendar comemorativ. 13.03 : Concert de prânz. Muzică distractivă (discuri) : Foxtroturi de Towers şi Dixon.(Kristail) ; Dragoste de ciobănaş şi Mandolinata de Bovio şi Curtis (voce : Roseta Ferlito. -H.M. V.); Bună seara frumoasă doamnăfoxtrot de Schott şi Kali-foxtrot de Busch.-H.M.V.). 13.25—13.35 : Bursa. 13.40 : Muzică Culturale. Sport. variată (discuri): Vurtură la „Prinţesa Ida” de Sullivan (orch. Simfonică dirj. d® Sargent.-H.M.V.); Viaţa în craterul vienez de Translateur (orch. Marek Weber.-H.M.V.) ; Fantezie din operetele lui Lecocq (orch. Simfonică dirij. de Bervily.-Gramofon); Dansul făcliilor de Meyerbeer, (arch. Operii de Stat din Belin, dirij. de Lee Blech,H.M.V.). 14.15: Radio jurnal. 14.30: Muzici distractivă (discuri) : Foxtrot de Rahal şi Hotelul lunei de miere-fox de Dubin.(C). Am fost odată cazac de la Don-tango de Tisch şi Te rog visează, tango de Reif (H.M.V.); Fără tine-melodie de Reftaud şi Madame Sherry nu ştiu cum... de Hoschna.(C). Te-am supărat tango de Richard şi Mai dă-mi o litră şi un sifon, tango de Martini(Voce: Livianu.-Pian-Lifa). 15.00: Ultimele ştiri. 18.00: Concert de după amiază. Orchestra Iancu Constantifiescu. (voce : Sandu Stelian); Arii naţionale ; Povestea Dunării-vals de Fucik. Dacă ai cunoaşte-o pe Mioaratango de Al. Renny; Căsuţa noastră şi Frunzuliţă de Cicoare-arii româneşti de Popescu-Popi; Ochii tăi au lăcrinmt-tango de Cosmescu; Serenada de Padilla; Hora din Târgovişte de Iancu Constantinescu şi Arii naţionale. 19.00 : Ora. Mersul vremii. Bursa cerealelor. Actualităţi. 19.03: Lectură din volumul „Zăpezi şi purpură“ de George Dumitrescu. 19.20 : Continuarea concertului: Dulce îmbrăţişare-vals de Iancu Constantinescu . Nu-mi mai cântă nimeni la geam-tango de Walter Vogel; Ţată cu doi boboci de fată și lauzi Leano-arii populare; Mi-a ghicit aseară o Blancă-tango de Livia Mecca; La Castiliana-vals spaniol de Salter ; Te-am supărat de Richard; Arii nationale. UNIVERSITATEA RADIO 20.00 . Ing. N. Caranfil. 20.20: D-şoara Florica Popovici (canto): II voi iubi de Mozart; Phidgyle de Henri Duparc; Lumincă de lună de Gabriel Fauré; Dragostea noastră de Gabriel Fauré; Jazz în noapte de Albert RousseliCântec de leagăn de Borgovan. 20.40 : Programul nostru. 20.46: Noutăţi şi muzică uşoară (discuri): Lied, Slowfox, Lied şi Foxtrot din „Fetiţa din Viena“ de Strecker şi Gribitz, (voce: Liane Haid şi Otto Neumann.-C.); Cântec din opereta „Dede” de Christine şi „Când vreau eu de Oberfeld, (voce: Albert Prejean.-C.); Capricio-măzUrcă de Arienzo şi Mandoline-vals serenadă solo mandolină : Giuseppe Gargano,O.). 21.10 : Posta Radio. 21.30 : Muzică de cameră. Trio de Miercuri 10 Iunie 1936 Cărţi-reviste A apărut „Albina” No. 21, revista Fundaţiei Culturale Regale „Principele Carol" scrisă pentru popor, cu următorul cuprinş: Luna Bucureştiului şi-a deschis larg porţile. Din trecutul oraşului Bucureşti. Pogorârea Duhului Sfânt. Poezii în care e zugrăvit Bucureştiul, Asearâ pe vremea cinii. Suflete de binefăcători. Lucrările agricole In luna Iunie, Aşezăminte sanitare din Bucureşti. Aşezăminte de Învăţătură românească Tinerimea română şi satul românesc Jocuri şi cântece de pretutindeni. Glume, jocuri, ghicitori. Fotografii cu vederi de la luna Bucureştilor şi Muzeul Statului. Veşti de pretutindeni. ♦ A apărut Nr. II al revistei „Romănia Medicală" cu următorul sumar Agregat dr. Băltăceanu: Tratameritul nefritei azotemice; dr. State Drăgănescu: Chestiunea poliradicule-hefritelor primitive Infecţioase (Maladia lui Guillain Barré); dr. Alex. Popovici şi dr. M. Ghimiteteanu: Coli peritonita tardivă după colecistectnmie; dr. Gafencu, dr. L. Gheorghu şi dr. I. Cernescu: Consideraţiunli asupra drenajului în apendiceeteme şi a înfundărei bontului apendicular dr. Lengyel Nicolae, Pasta „Tume Ion” Sapic; Congresul Asociaţiei g generale a medicilor; Note şi informaţiuni, bibliografii, necrolog, etc. Prinderea unor hoţi în gara Giulnita CALARASI, 7. In gara Ciuc.niţa comisarul şt. Buicliu, din poliţia oraşului Călăraşi, a arestat pa C. Popovici şi C. Caraboşanu, ambii din Bucureşti, care erau urmăriţi pentru furtul comis la P. S. S. arhimandrit I. Scriban. Asupra lor s’au şi găsit, la percheziţia ce 11 s’a făcut, 7 medalioane numismatice de mare valoare şi mai multe acţiuni furate din casa acestuia Sub stare de arest numiţii au fost înaintaţi spre cercetare poliţiei Capitalei. Din activitatea Conservatorului Tg.-Mureş TG. MUREŞ. Conservatorul municipiului Tg. Mureş, pentru desăvârşirea programului său de culturalizare, a organizat pe ziua de 15 iunie ora 21 în sala mare a Palatului Cultural, o reprezentaţie cu clasa de artă dramatică a conservatorului şi va juca „Punctul negru", comedie în 3 acte de Kadelburg sub conducerea d-lui prof. G. Chirvăsuţă. In rolurile principale vor fi d-na Otilia Andoni, Silvia Ciotlos, Della Ilieşu, Stela Mera, Lucretia Runcu, d-flii I. Antepor, A. Blănaru, I. Corobea, C. Diaconescu, D. Loghin, I. Mititei.