Curentul, septembrie 1937 (Anul 10, nr. 3443-3472)

1937-09-01 / nr. 3443

■ 2 (12 pagini) RADIO ffîavfi 31 august 1933 1875 m. RADIO­ ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 364,5 m. BUCUREȘTI 12 kw. 8.23 kHz. ORA DIMINEȚII (6.30—7.30) 6.30 . Deschiderea emisiunii : — Gimnastică ritmică. — Radio-jurnal. — Concert de dimineață (discuri) : se­­lecțiuni din „Liliacul” de J. Strauss (ord­. Marek Weber); Balet din de Mes­sager (orch. simf. dirij. de Bervily).­­ Sfaturi gospodărești și medicale. 7.30 : închiderea emisiunii. 13.00 : Ora. Culturale. Sport. Cota Du­nării. 13.10 : Concert de prânz. Muzică va­riată (discuri): intermezzo din „Ielele” de Puccini (orc­. operei Scala, dirij. de Carlo Sabarno); Viața în Prater de Translateur și Bea frate, bea... de Ben­­dix (orch. Marek Weber) ; „Țări și cân­tece” potpuriu (voce: Marcel Wittrisch, corul și orchestra operei de Stat din Berlin, dirij. de Bund-Telef.) ; „Inimă sfâșiată” de Gillet (orch. Marek Weber); Dansul spaimei și Dansul ritual al locu­lui din „Dragostea vrăjitoare” de De Falla (pian. Arthur Rubinstein), 14.10 : Radio jurnal . Ora. Mersul vre­mii. Știri interne și externe. 14.25 : Muzică ușoară (discuri) : Potpu­riu de valsuri de Lehar, aranj. de Ro­­brecht (orc­. Hans Bund-Telef.); Fox­trot de Gordon și Foxtrot de Harburg.­­(H.M.V.); Foxtrot din filmul „Blonda Carmen” de Grothe și Tango de Mohr.­­(Cristal-Misch.); Frumosul roșmarin și Durerea dragostei de Kreisler (vioară : Boulanger-Telef.); Eu cu dorul... tu cu dorul­ vals și Inimile noastre le-am unit­­marș-foxtrot de Villnov (voce: P. Ale­­xandru-Cristal-Mischonzniky). 15.00 : Ultimele știri. 19.00 : Ora. Mersul vremii. 19.03 : Concert de după amiază orches­tra Radio, dirij. de Ion Ghiga : Suită spaniolă de Albenitz ; Florile iubirii, vals de concert de Rust ; Romanță în fa major, pentru vioară și orchestră, de Beethoven (solist: I. Koganoff); Potpu­riu de Urbach pe melodii de Grieg; Vals lent de Repper; Ruskaia și Trepak (dansuri rusești) de Rubinstein; Dansu­ri populare românești de Bartók. 1875 m. RADIO-ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 364,5 m. BUCUREȘTI 12 kw. 823 kHz. ORA DIMINEȚII (6,30—7.30) 6.30. Deschiderea emisiunii: — Gimnastică ritmică. — Radio-jurnal. — Concert de dimineață (discuri): Joc de polo, de Fetras și Cortegiul de nun­tă al marionetelor de Ratke; Hora lui Timușca și Sârba pompierilor (Orch. Gr. Dinicu); Băluța (Orch. Ioniță Bă­diță). — Sfaturi gospodărești și medicale. 7.30: închiderea emisiunii. 13.00: Ora. Culturale. Sport. Cota Du­nării. 13.10: Concert de prânz. Orchestra Radio, dirij. de C. C. Nottara: Uver­tură la opera „Zampa“ de Herold; Sce­ne pitorești, de Massenet; Dunărea al­bastră, vals de Joh. Strauss; Muzică din baletul: „Zâna păpușilor“ de Bayer, 14.10. Radio jurnal: Ora. Mersul vre­­mjii. Bursa­n ;Știri Interne și­­ externe. 14.25. Continuarea concertului: Ara­­bescă No. II de Debussy; Idilă, de Ște­­­fănescu-Nottara; Bagatelă de Scărlăte­­scu-Rogalski; Serenadă de Widor; Dans slav No. IV în fa major, de Dvorak; In curtea găinilor de Bortkiewicz; Dansul puișorilor în găoace, de Mussorgsky. 15.00: Ultimele știri 19.00: Ora. Mersul vremii. 19.03: Concert de muzică distractivă și variată (discuri): Paso doble de Mohr și Foxtrot de Cowlor; In vârte­jul valsului de Lincke.­Telef.); Două cântece populare franceze armonizate de Germaine Weill (voce: Gatineau, Pregnon și Yves Le Marchand); Slow­fox de Jones (Jazzul James Kok- Gram.); O noapte la Veneția de Jos. UNIVERSITATEA RADIO 20.15 : O nouă Deltă, de Emanoil Bu­­cuța. RADIO ROMANIA 20.35-21.10 . Concert de muzică româ­nească (discuri); Sârba din muzicuța (exec. Traian Naidin.-H.M.V.); La Tis­­mana într'o grădină-cântec popular (vo­ce : P. Alexandru-Cristal-Misch.); De trei zile beau și beau de Alexe (voce: Silvian Florin.-H.M.V.); Săraca inimă bună-doină voce : Luță Ioviță-tânărul) și învârtită cu strigări (orc­. Monea Gheorghe.-Cristal-Misch.); Căsuța noas­tră de Popescu-Peppu (voce : Dorel Li­­vianu.-H.M.V.); Mândro din poiană, de Dendrino (orc­. Sandu Marcu.-O.); Doi­na din nai și Ce frumoasă este viața (nai : Fănică Luca;­H.M.V.).. RADIO BUCUREȘTI 20­35 . Muzică de Grieg: Constantin Silvestri (pian): Piese lirice: a) Zile tre­cute; b) Gade; c) Iluzii Arii populare; Fluturele; Călătorul singuratic ; La lea­găn ; Zi de nuntă la Trohlhaugen. RADIO ROMANIA RADIO BUCUREȘTI 21.10 . Duete vocale, D-rele Georgeta Niculescu și Constanța Hameiu: Cesar Franck: a) îngerul păzitor ; b) Domni­șoarele din Lormont ; Un suflet care te iubește de Charles Gounod ; Primăvara de Schubert-Romberg; Adu-ți aminte iubito ! de Sigmund Romberg. 21.30. Concert simfonic de muzică modernă (discuri): Jupiter din suita „Planetele” de Holst (orch. simf. din Londra, dirij. de Albert Coates); Ma mere l’oye de Ravel (orch. concertelor Colonne, dirij. de Gabriel Pierné); Ca­pricii pentru pian și orchestră de Stra­vinsky (pian. Igor Stravinsky,­­orch. Straram, dirij. de Straram); „Sărbătoa­re”, Nocturna No. 2 de Claude Debussy (orch. simf. din Filadelfia, dirij. de Leo­pold Stokowsky); Sărbătoare la Sevil­la de Albeniz-Stokowsky (orch. simf. din Filadelfia, dirij. de Leopold Stokowsky). Foc de artificii de Stravinsky (orch. fi­­larm. din Berlin, dirij. de Erich Klei­bern). 22.45 : Concert de noapte al Orchestrei Christache Stănescu, transmis de la re­staurantul „Mircea”. 23.45 : Jurnal pentru străinătate In limba franceză. 23.35 : Ultimile știri. Strauss (voce: Kolom­an Pataky,­O.); Două foxtroturi; Te-am văzut dansând baston de Cireșanu (voce: P. Alexan­dru ; Sârba din Brădet și Hora româ­nească (orch. Ioniță Bădiță); Uvertura copiilor de Quil­er (orc­. filarm. din Londra, dirij. de Henry Wood); Muzică de balet din „Nimicuri“ de Mozart UNIVERSITATEA RADIO 20­25 . Actualități italiene de prof. Alexandru Marcu. 20­ 45: Trio havaian Stasi Tombulis: (Stasi Tombulis-chitara havaiană, N. Mezei-chitară acompaniament, și Ionel Țapu-baterie): Dă-mi mâna ta, tango de M. Constantinescu: Două berze intr’un picior-slowfox de Dendrino; Inimă pri­­beagă-melodie de Robert Stolz; Vals vienez aranj. de Stasi Tombulis; Gua­­da-slowfox de Stasi Tombulis; Fox ha­waian de Stasi Tombulis. 21­10. Nicolaie Secăreanu-canto: Șase cântece religioase de Beethoven pe versuri de Gellert: I-a audiție: a) Ru­găciune; b). Iubirea aproapelui; c) Pu­terea dumnezeiască și Providența; d) Despre moarte; e) Pocăința; f) Slăvi­­rea Domnului în natură. ORA DE SOLIȘTI 21.35. Concert de violoncel. Prințul Muhiddin Haidar (Directorul Inst. mu­zical din Babadag : Șapte variațiuni de Beethoven pe o temă de Mozart, Ada­gio și Allegro de Boccherini; Tarantello de Popper. 22.10: D-na Aida Helta (canto): Pe a­­ripele cântecului de Mendelssohn; Te iubesc de Grieg; Ave Maria de Pa­­schill; Cine n’are dor... de Paschill. 22.30: Sport. Radio jurnal. 22.45: Concert de noapte transmis de la Terasa Cercului Militar. 23.45: Jurnal pentru străinătate în limba franceză și germană. 23.55: Ultimele știri. 24 Septembrie 4933 Ministerul Muncii și Asigurărilor Sociale Comunicat In legătură cu cele publicate în ultimul timp în presă, mini­sterul ține să constate cele ce urmează : D-l N. D. Chirculescu face par­te din adunarea generală a Asi­gurărilor sociale, ca fost ministru al muncii în temeiul art. 81 din legea de unificare a asigurărilor sociale, iar ca membru al consi­liului Casei centrale pe baza de­cretului regal nr. 162, numit în calitate de specialist al asigurări­lor sociale, potrivit art. 85 al le­gii, și nu ca reprezentant al func­ționarilor particulari. Calitatea de președinte al consiliului i s’a atribuit pe baza votului nominal dat de membrii consiliului în șe­dința de constituire. Numirile de funcționari nu se fac de președintele consiliului de administrație, ci numai de către ministrul muncii, la propunerea Caselor de asigurări, cu avizul comisiunei de numiri și înaintări, și în limita posturilor prevăzute în buget. Pentru o mai bună se­lecționare, ministerul, a instituit în ultimul timp, și examene atât pentru funcțiunile de directori și contabili, cât și pentru funcția­față de cele publicate în ziare, consiliul de adminis­trație al Casei centrale a a­­sigurărilor sociale, întrunit în ședința dela 25 August a. c., sub președinția d-lui ing. Penescu- Kertsch, constată că este pe de întregul neîntemeiată campania dusă de acel ziar, la adresa d-lui N. D. Chirculescu, președinte al consiliului Casei centrale. Cu acest prilej consiliul mani­festă în unanimitate desăvârșitu­rile de șef de birou, subșef și im­piegați. Lucrările de construcții ale in­­stituțiunilor de asigurări sociale, potrivit legii contabilității publi­ce și regulamentului special de contabilitate al acestei institu­ții, se atribue numai pe bază de licitații publice. La aceste licita­ții a participat și d-l Gh. N. Chir­culescu, în calitatea ce o are de inginer constructor și antrepre­nor, iar nu în calitate de chimist, după cum s’a afirmat. D-nele Manolescu și Cerban, fiicele d-lui N. D. Chirculescu, nu fac parte din corpul funcțio­narilor asigurărilor sociale, ci din acel al ministerului muncii, plă­tite din bugetul Statului, și nu din acel al asigurărilor sociale. Administrarea asigurărilor so­ciale se desfășoară sub controlul permanent al ministerului mun­cii, a organelor superioare de control, prevăzute de lege și a adunării generale. Privitor la modul de condu­cere al Casei centrale a asigură­rilor sociale, ministerul ține și cu acest prilej să reînoiască bunele aprecieri, ce s’au făcut în toate împrejurările. încredere în persoana președin­telui său, declarându-se solidar cu dânsul, în tot ce privește în­deplinirea însăcinărilor sale, ca președinte al consiliului de admi­nistrație. Totodată consiliul mulțumește d-lui N. D. Chirculescu, fost mi­nistru al muncii, pentru interesul deosebit ce întotdeauna d-sa a purtat asigurărilor sociale, cum și pentru marile servicii aduse instituții. 4589 Consiliul de administrație al Casei Centrale a Asigurărilor Sociale CURENTUL Citiți în fiecare zi: MICA PUBLICITATE Miercuri 1 Septembrie_1_937_ CaKH&tul &lÍ;L O frumoasă serbare românească la Universitatea din Grenoble Poezia și folklorul românesc au cucerit o admirație nețărmurită GRENOBLE, 26 AUGUST. — Ți­nând făgăduiala făcută mai dăunăzi, cu prilejul recepției de onoare de la primăria orașului, Grupul studenți­lor români înscriși la cursurile de vară ale Universității din Grenoble, a organizat aseară, în sala de festivi­tăți a Universității, o frumoasă ser­bare românească, a cărei reușită a depășit până și așteptările organiza­torilor. Laurii izbândei, care­ au încu­nunat într’o măreață apoteoză trico­lorul românesc, se cuvin tuturor lao­laltă și fiecăruia în parte. Nimeni, însă, nu i-a râvnit pentru sine. Tot ceea ce în țară s'ar fi putut numi am­biție personală, a dispărut aici ca prin fa­rmec și străduințele tuturor s’au contopit într’un singur efort, pornit din imboldul unei legitime mândrii naționale. Un cuvânt aparte merită, totuși, d-ra Rodica Vasile­scu, pen­tru munca, pentru gustul artistic și pentru râvna cu care s’a ocupat de unitatea și armonia programului — și d. Ion Vintilă, licențiat în limba fran­ceză — inițiatorii, organizatorii și ani­matorii acestei serbări, pe care d. I. Vintilă a prezentat-o punct cu punct, în cuvinte de duh și în imagini plas­tice, brodate într’o expunere succintă, clară și de inefabilă poezie. Rândurile acestea sumare, lipsite de însuflețirea pe care aș fi dorit s’o aibă, vor aduce în țară un slab ecou al acestei frumoase serbări românești. Cititorii nu-și vor putea face decât o palidă idee despre această victorie spirituală românească, obținută peste hotare, pe arena unei vestite Univer­sități în care și-au trimis solii 32 de națiuni din toate unghiurile planetei. Serbarea românească a fost pentru toți streinii o revelație. Oricât de su­mar‘ ‘și‘bu‘s m­ijloacele de care s’a­’putut dispune aici, geniul românesc a fost înfățișat streinilor în trăsăturile sale cele mai caracteristice așa cum apare în cântecele, in jocurile și in miturile noastre, ori­cât culmile de cristalină limpezime ale poeziei eminesciene, cu temelii atât de profunde în spiritua­litatea românească. Mulți din cei peste 300 de studenți veniți din toate un­ghiurile lumii nici nu auziseră de nu­mele țării noastre. Un australian de pildă știa ceva vag despre o țară fru­moasă, situată la gurile Dunării, dar nu era sigur dacă Bucureștiul este capitala României sau România ca­pitala Bucureștiului. Un altul, un a­­merican, al cărui nume n’am izbutit până acum să-l învăț cu toate strădu­ințele mele, căci de câte ori se re­comandă și-l înghite pe jumătate, iar jumătatea cealaltă o pronunță prin­tre dinți, englezește, știa ceva mai mult. Pentru el România este o țară situată pe glob undeva, prin Balcani, faimoasă în­deosebi printr-o sondă uriașă de petrol, care arde de cinci ani în șir și nu se ostenește nimeni să o stingă și prin profesorul Iorga, care până mai acum doi ani scrisese două mii de cărți. Cunoștințele ame­ricanului nu merg decât până la a­­ceastă dată, deși se prea poate, măr­turisește el, ca între timp profesorul Iorga să mai fi scris o mie de volume, iar sonda de la Moreni să se fi stins singură, de plictiseală. Desigur se mai găsesc alții cari ar putea lua cu folos lecții despre România, de la america­nul de mai sus. Ei bine, toți aceștia au descoperit adevărata Românie, — până aci un continent necunoscut pen­tru ei, — la serbarea românească de aseară. Când se vor întoarce acasă, vor duce cu el icoana — de neuitat — a țării noastre așa cum au cunoscut-o nu din cifrele unui presupus Oficiu românesc de propagandă (cu nulă mare în inițială), ci din această mo­destă șezătoare românească, organi­zată cu atâta tinerească însuflețire de studențimea românească aflată în că­lătorie de studii în acest colț al Fran­ței. Vine acum, după cele câteva consi­derații înșirate mai sus, în chip de introducere, partea cea mai ingrată a acestei dări de seamă: relatarea cro­­nicărească a serbării însăși desfășu­rată într’o atmosferă de nedescris en­tuziasm. S’a deschis prin intonarea imnurilor naționale, francez și român, ascultate în picioare de întreaga asistență, al­cătuită din studenți și studente și din cei mai de seamă cetățeni ai ora­șului, în frunte cu primul său cetă­țean d Gnrat. Am mai remarcat prezența d-lor: Lafourcade, profesor la Universitate și secretar general al comitetului de patronaj, cu doamna, Mazauric, directorul Băncii Franței, Jacoubet, profesor de literatură, Moyse, profesor de limbile slave, Bou­­veuil, Stăncescu, profesor la școala politechnică din Timișoara, etc., etc. într’o franțuzească de o rară cursi­vitate, d. Matei Cristescu, profesor de limba franceză la Sibiu, a ținut o în­suflețită cuvântare, punând în adevă­rata ei lumină prietenia franco-ro­­mână, întemeiată pe afinități de sân­ge și de spirit și cimentată de recuno­ștință pe care toți Românii o datoresc Franței, fără de sprijinul căreia nu s’ar fi putut înjgheba ca stat și n’ar fi putut realiza visul legănat de vea­curi al unei Românii întregite. In cuvintele introductive pe care le-a rostit d. Ion Vintilă, care pre­zentat admirabil întreg programul, a arătat rostul acestei serbări organizate de grupul român, cu scopul de a reconstitui oarecum atmosfera patriei scumpe lăsate departe în urmă, înfă­țișând celor de față folklorul româ­nesc, sub câteva din aspectele lui cele mai caracteristice, și prezentându-le, cât de sumar, pe cel mai mare poet român, Mihail Eminescu. Prezentarea aceasta a programului — text și ilus­trații —, dacă în țară n’ar fi avut niciun rost, aici era absolut nece­sară. „Din clipa aceasta, doamnelor și domnilor, — a spus speakerul printre altele — vă găsiți — (cu ajutorul în­chipuirii, bine­înțeles) — la 2000­ de km. depărtare de aici, spre răsărit, într’o țară a cărei vlagă se leagă de grinda Carpaților, ai cărei codri verzi și ale cărei câmpii mănoase, încinse la miazăzi cu brâul Dunării albastre, alcă­tuesc nesecate comori de frumusețe. In țara aceasta îndepărtată, în fru­moasa noastră Românie, pururi ală­turi de celelalte surori latine prin tendințele sale spirituale, tradiția este regină, iar progresul, cuceritorul, bine primit.. In cuvinte puține și bine drămuite dă apoi lămuririle necesare pentru în­țelegerea cântecelor: Hai Lelițo ’n deal la vie și De-ar fi mândra ’n deal la cruce, pe care corul, sub priceputa conducere a studentului O. Bedigheet­nii, le-a executat admirabil, cucerind nesfârșite ropote de aplauze Cu aceiași sobrietate a fost prezen­tată, în trăsăturile sale esențiale, viața și opera lui Eminescu, „primul român în care s’a produs în chip fericit fuziu­nea firească dintre sufletul daco-ro­­man și cultura occidentală“. Ca o ilustrare a celor spuse despre poezia lui Eminescu, d-ra Maria Gre­cescu și d. Todicescu au citit, în tălmăcirea abatelui Louis Barral, poe­ziile: Și dacă ramuri bat în geam; Crăiasa din povești; Mai am un singur dor; La steaua; Se bate miezul nopții, Melancolie și Trecut-au anii. Ca as­cultătorii să-și poată face o idee des­pre muzicalitatea limbii românești și armonia versului eminescian, ultima poezie a fost citită și în original. A venit apoi rândul jocurilor na­ționale terminate în aplauze de ne­­descris: Hora Unirii, Banul Mărăcine (jucat de d-ra Magda Neculce), Ana Logojana (jucat de d-rele Xenia Muș­te și Victoria Xersu), la pian fiind d. Petre Cancicov-Carol. A mai cântat Pe-al nostru steag și a ruginit frunza in vis și echipa de dansuri, intrând pe scenă, a purces să joace o sârbă turbată, cu chiote și strigături, bătută voinicește din călcâi, de-ai fi crezut, dimpreună cu d. Lafourcade, că ne mai având nevoie de scenă, s’au por­nit Românii pe distrugere.... Finalul a fost un marș triumfal al tinereții veșnice, corul și întreaga a­­sistență intonând într'un singur avânt, nemuritorul cântec studențesc „Gau­deamus igitur“. După serbare, au urmat felicitări și după felicitări șampanie autohtonă. La șampanie a luat cuvântul d. Paul Cocot, primarul orașului, care a feli­citat călduros Grupul român pentru „serbarea fără pereche de frumoasă pe care a organizat-o în cinstea prie­teniei franco-române‘‘ AUREL TITA Echipa de jocuri și cântece românești. C­AR­TI­NOUI C. Râtnniceanu-Frassine : „L’unanîmite absolue d®S vouix, condition indispensable pour la révision des traités dans le cadre de la S. d. N.” Sub titlul de mai sus a apărut la Geneva, în franțuzește, un foarte interesant studiu antirevizionist, ex­tras din Nr. 1 și 2 din anul curent al marei publicații „Revue de droit In­ternational”. Autorul arată, chiar de la început, că „respectul angajamentelor inter­naționale în general și al tratatelor de pace în particular, constitue con­diția indispensabilă, piatra unghiu­lară, a tuturor relațiilor dintre sta­te”. Apoi precizează că în virtutea articolului 19 al Pactului „Adunarea Societății Națiunilor nu dispune de dreptul exorbitant de a revizui trata­tele. Ea are numai facultatea excep­țională de a invita membrii să pro­cedeze la o nouă examinare a trata­telor devenite inaplicabile". Făcând analiza articolului 19, sus­ține că competența Adunării S. N. este restrânsă atât prin textul cât și prin contextul faimosului articol. Principala restrângere este necesita­tea obținerii unanimității absolute. Cu alte cuvinte, pentru a se trimite invitația, este indispensabil votul tuturor membrilor Societății, inclu­siv pe acela al părților interesate. Se combate astfel teza ungară, du­pă care este suficientă majoritatea d­e voci sau cel mult o unanimitate spe­cifică (sic),­­ excluzând votul părți­lor interesate. După ce respinge magistral argu­mentele revizioniste, ca nefondate, au­torul analizează chestiunea din tot punctele de vedere: literal, log­....... istoric și de doctrină. El cond­u la necesitatea unanimității abso., din: litera și spiritul pactului, cara­c­terele esențiale ale S. N., principiile fundamentale ale dreptului interna­țional public, în vigoare, etc. Excelenta lucrare, de netăgăduită valoare științifică, dărâmă teza anti­­revizionistă în ceea ce privește apli­carea art. 19 al pactului S. N. Urmărind un plan sistematic, coor­donând armonios numeroase și pu­ternice argumente și bazându-se ne­contenit pe o scrupuloasă documen­tare, substanțialul studiu al d-lui Râmnicianu-Frassin aduce o foarte prețioasă contribuție atât doctrinei dreptului internațional public, cât și cauzei naționale. ^ CRONICA ȘAHULUI Apărarea cehă Olimpiada dela Stocholm Alb: Caitaldi — Italia. Negru: dr. Eune — Olanda. 1) d4, d5; 2) c4, c6; 3) cf3, cf6; 4) Cc3, dxc; 5) a4, Nf5; 6) 13, 16; 7) Nxc4, Nb4; 8) o-o, o-o, 9) De2, Ng4; 10) Tdl, Cbdz; 11) 14, De7; 12) Ca2, Na5; 13) b4, Nc7; 14) Na 3, e5; 15) d5, cxd; 16; Nxd, Cxd5; 17) Txd5, Cb6; 18) Ta5, Cc4; 19) Dc4, Nxa5; 20) Db3, Nb6; 21) Cxc3, Nxf3; 22) Cd5, Dg5; 23) Dxf3, Nd4; 24) Tdl, Tac8; 25) b5, Tc2; 26) N17, Dh6; 27) Dg4, Nxf2, 28) Rhl, Ta8; 29) Ng5, De6; 30) Ce7x, Rh8; 31) Cf5, Tac8; 32) Nh6, g6; 33) Dg5, Ndy; 34) Ng7x, Rg8; 35) Nf6, T2cz; 36) h4, Nc5; 37 Ch6x, Rf8; 38 Td5, N13; 39) Dxl3, Dxf6; 40) g3, Dfix și câștigă. Tânărul campion italian, Castaldi, a­­rată că va deveni o forță, în lumea șahului. DIN LUMEA ȘAHULUI Muenchen. — într’un concurs al inter­­cluburilor locale, clubul de șah „Muen­chen“ a câștigat campionatul orașului. Bochum-Germania. — Cu ocazia jubi­leului de 35 ani, cercul de șah „Bo­chum“ a sărbătorit printr’un concurs, la care a participat câteva figuri cunos­cute. H. Hermann, a cucerit primul loc cu 7 jum. puncte, urmat de Engels 6 jum., W. Lange 5 jum., L. Herman 5, G. Kie­­ninger 5, J. Hermann 4, L. Josteit 4, W. Kuppe 4, G. Rogmann 3, W. Hain jum. punct. EUG. EDUARD Pentru pomenirea lui Timoteiu Cipariu La 3 Sept. a. c., se împlinesc 50 de ani dela moartea lui Timoteiu Cipariu, care, după cum se știe, s-a născut în com­. Pănade, 7 km. pe Târnava Mică, în sus dela Blaj. Locuitorii comunei au hotărât ca, în cadrele „Astrei cul­turale”, să așeze, cu acest prilej, în bi­serica parohială, o placă comemorativă întru amintirea celui mai strălucit fiu, pe care la avut comuna. Solemnitate­a desvelirii plăcii se va face în ziua de Duminică 5 Sept. Di­mineața, la ora 9 jum., se va oficia în biserica parohială Sf. liturghie. Se va sluji apoi un parastas pentru odihna sufletului celui comemorat, după care va urma desvelirea plăcii și cuvân­tările. Cercul cultural „Astra” din com­. Pănade, sub a cărui conducere se de­sfășoară întreaga solemnitate, a in­vitat pentru 5 Sept. toate instituțiile unde Timoteiu Cipariu a avut vre­un rol: Mitropolia română unită Blaj și școlile din Blaj,­ Academia Română, „Astra”,­­lic­eul ,,Timoteiu Cipariu", Dumbrăveni, ș. a., invitând pe această cale­ pe toți acei cari vreau să­ arate, în acest fel, recunoștința lor față de „Părintele, filologiei române". Reviste Au apărut: „Păstorul ortodox”, revistă lunară a soc. „Frăția”,­­No. 8 August 1937, a clerului din eparhia Argeșului. „A. L. A. C. I ”, revistă lunară de studii și cercetări economice, No. 7-8, Iulie-August 1937, cu interesante arti­cole, revista cărților, revista revistelor și buletinul Alaci ............................................... Școala română în Banatul Jugoslav Ce s’a realizat până în prezent D. Petre Ionescu, fost director ge­neral în ministerul cultelor, delega­tul ministerului instrucției, consilier teh­nic pe lângă Legația română din Belgrad, pentru punerea în aplicare a convenției școlare încheiată în 1933 între statul român și iugoslav, pentru reglementarea școlilor române din Banatul iugoslav și sârbe din Banatul român — s’a întors la 1 August 1937 la București ,după ce a stat la Bel­grad 3 ani și 3 luni. In câteva rânduri ne-am ocupat cu chestiile școlare ale Românilor din Iugoslavia ?i putem arăta publicului român care e situația școlilor româ­ne la Românii din Banatul iugoslav. D. dr. Petre Ionescu ne-a comuni­cat următoarele: Delegat de d. dr. C. Angelescu, mi­nistrul instrucției cu asentimentul în­tregului guvern român, să pregătesc lucrările pentru punerea în aplicare a convenției școlare, am ajuns la 1 Mai 1934 la Belgrad. Am avut noroc, că la Belgard i­. acel timp era minis­tru plenipotențiar un bun diplomat, om înțelegător și care a fost pătruns de însemnătatea școalei române pen­tru poporul nostru din Banatul iu­goslav, care, 17 ani a fost lipsit de învățământ în limba maternă. Era d. Alex. Gurănescu. GREUTĂȚILE ÎNTÂMPINATE Terenul nu era pregătit pe acel timp pentru deschiderea școlilor ro­mânești pentru că aproape toate pos­turile de învățători din comunele ro­mânești erau ocupate de învățători sârbi și ruși, iar cei 16 învățători ro­mâni aveau strict ordin de la inspec­torii școlari să predea toate materiile în limba statului. La ajungerea mea acolo am întâl­nit, chiar și rezistența elementelor ro­mânești, care ajunseseră să nu mai creadă în posibilitatea înființării de școli românești. Nici chiar preoțimea, în mare parte, nu se bucura de pu­nerea în aplicare a convenției șco­lare și bisericești. Am întâmpinat mari greutăți din partea bisericei sârbe și mai ales din partea răposatului episcop din Vârșeț, Șeoya Satic, fost episcop la Timișoa­ra. Am avut mari discuții, mă ame­nința cu interpelări în parlamentul sârb, pentru că ei nu vor putea to­lera, ca învățătorii sârbi din comu­nele românești să părăsească postu­rile, am fost chiar amenințat cu opi­nia publică din orașele Vârșeț, Bise­­rica­ albă și Panciova, care nu­­."Ot­tob era școli românești în acele ținu­turi, dar l-am răspuns scurt, că dacă el ne provoacă la opinia publică a 3 orașe, eu am la spate opinia publică a 18 milioane de Români, cari cer ca frații lor din Banatul iugoslav si se bucure de drepturile garantate în tratatele de pace. După discuții aprinse și după ce i-am pus în vedere, că noi am fost largi față de biserica și școala sârbă din Banatul român, le-am dat toate posibilitățile să se organizeze și des­­volte numai pe bază de reciprocitate, în speranța că frații noștri din Ba­natul iugoslav se vor bucura de ace­leași drepturi și favoruri și după ce i-am pus în vedere că vom strânge și noi frânele față de instituțiile sâr­bești dela noi, episcopul și-a schim­bat atitudinea, a văzut, că poporul român, ca minoritate, nu poate fi ne­glijat, avându-se în vedere și legătu­rile de prietenie dintre cele 2 state și pot afirma, că dela acest moment răposatul episcop m’a ajutat în acti­vitatea mea. Trebue să fim cu mare recunoș­tință față de guvernul iugoslav, care, la intervențiile d-lui ministru Gură­nescu, s’a arătat tot timpul bine­voitor față de chestiile noastre. Mi-a dat mult de lucru adunarea datelor necesare pentru deschiderea școlilor, pentru că somația lega deschiderea școalelor de anumite formalități. Am învins și aceste greutăți cu concursul oamenilor de bine, între cari cei 3 protopopi ai bisericii ortodoxe româ­ne din Banat. APLICAREA CONVENȚIEI Tratativele au mers încet, pentru că lumea nu voia să înțeleagă, că pu­nerea în aplicare a convenției școlare și bisericești avea să cimenteze și mai mult legăturile de prietenie dintre cele două state, apoi oamenii nu își dau silința să pătrundă în spiritul convenției. Terenul nu era destul de pregătit. Când m’am prezentat ministrului in­strucției sârb, Șumenkovici, mi-a de­clarat: „Voiu numi la toate școlile din comunele românești învățători, cari să știe românește și când i-am reflec­tat, că va avea să numească învăță­tori români, necunoscând textul con­­venției, s’a ridicat și mi-a spus că vom ținea o conferință cu directorii din minister Au urmat nesfârșite con­ferințe, in cari mi­ se punea în ve­dere, că convenția va fi pusă în a­­plicare. Am ajuns la 1 Sept. 1937 fără să fi făcut ceva în privința școli­lor primare. DESCHIDEREA UNUi LICEU ROMÂN Paralel cu activitatea mea pentru deschiderea școlilor primare, am în­ceput acțiunea pentru deschiderea unui liceu român, deși aceasta nu se prevedea în­ convenția școlară. Având la direcția învățământului secundar din ministerul de instruc­ție pe d. Baladcici, om de înțelegere și binevoitor, mi-a succes, pe bază de reciprocitate, că la 1 Sept. 1934 să deschid cl. I paralelă română la li­ceul de stat sârb din Vârșeț. Deschiderea primei clase liceeale române a fost o adevărată zi de săr­bătoare pentru poporul nostru. S’au prezentat la examenul de admitere 77 copii români, din toate comunele. Am deschis cl. I liceală cu 53 e­­levi și eleve, clasa fiind mixtă. Ca să venim în ajutorul elevilor săraci, am scris eu un articol „Pentru copiii noș­tri”, care s’a publicat în Nădejdea din Vârșeț, în care am cerut, ca toată suflarea românească să contribue cu obolul său. Rezultatul a fost uimi­tor, am învins greutățile începutului. Am mers an de an înainte și acum la 1 Sept. 1937 se va deschide cl. IV liceală și vom avea aproape 200 de copii români. In aceste clase toate materiile sunt predate în limba română, afară de studiile naționale. Am avut satisfac­ția, că într’un timp cl. II română a fost cea mai bună între 22 clase ale liceului de stat. INTERNATELE Pentru adăpostirea elevilor am des­chis în anul școlar 1935-36 un inter­nat de băeți, unde în anul școlar tre­cut au fost adăpostiți 100 elevi, iar în anul școlar 1936-37 am deschis un internat de fete, unde am avut 54 eleve. Internatele române sunt adevărate cetăți românești pentru creșterea ti­neretului nostru. O SECTIE ROMANEASCA LA ȘCOALA NORMALA DIN VÂRȘEȚ In conformitate cu convenția șco­lară mi-a succes să înființez o sec­ție românească la școala normală de stat, unde elevilor români li se pre­dau în limba română religia, didac­tica, metodica, limba și literatura ro­mână, cântarea și exercițiile practice. Elevii români, eșiți din această școa­lă vor cunoaște limba sârbă și ro­mână și vor fi bune elemente pentru școlile noastre de acolo. ȘCOALA PRIMARA SĂ trec la școala primară. După multe tratative, abea la 29 ianua­rie 1935 mi-a succes să storc o deci­zie ministerială dela ministrul instruc BELGRAD, 29. (Rador). — A­­genția Avala transmite un comuni­cat spunând între altele . De câtva timp s’a constatat că în țară se răspândeau broșuri ilegale, în care unele fapte ale vieții poli­tice erau prezentate într’un chip fals și tendențios. S’a descoperit cu regret că o­iței Ciric, prin care se pune în apli­­car­e din aceste publicațiuni provo­care_ convenția școlară, toate școlile românești de la școlile de stat, se de­cretează școli independente românești cu director, scaun școlar român și cu buget separat. Ghiața s’a spart. De aci încolo calea era deschisă, ca să pot duce la bun sfârșit organizarea școalei române în Banatul iugoslav. Decizia ministerială a stârnit o bu­curie generală la poporul nostru. Toți românii, cetățeni­i iugoslavi, cu di­ploma de învățător câștigată în ro­mânia, au­ fost primiți la școlile ro­mânești, pentru că prin convenția șco­lară s’au recunoscut diplomele câști­gate în România. La 25 Mai 1935 am adus din România 18 învățători, cetă­țeni români, iar la 23 Nov. 1935 am dus 29 învățători, cetățeni români, cari toți au fost numiți învățători con­tractuali pentru școlile românești. A­­vem azi 80 învățători, cari predau toate materiile, afară de cele națio­nale,, în limba română. Fiind comunele noastre din Bana­tul iugoslav în cea mai mare parte comune mari, cu populație curat ro­mânească, avem mai mulți învățători, așa în V Mihai, unde nu aveam în­vățători români avem azi 7 învăță­tori români, în Patrvaselo 6, în Ro­­din­a, în Satul nou 6, în Torace 8 în­vățători, toți cetățeni români. în toa­te comunele noastre se joacă: piese de teatru, sunt șezători, serbări șco­lare, câmpiile răsună de cântece ro­mânești. D. ministru Angelescu e pă­rintele școalei române din Banatul iugoslav, iar meritul că Dumnezeu mi-a ajutat să fac ce am făcut este al marelui meu protector și sprijini­tor, d. Alex. Gurănescu, ministru ple­nipotențiar. Să sperăm, că instituțiile românești vor înflori având reprezentant la Bel­grad pe d. ministru Victor Cădere, un mare diplomat, care și până acum a dat multe semne de dragoste pen­tru soarta poporului român și institu­țiilor românești. Mai rămâne ca d. ministru Ange­lescu să curețe buruenile și să re­cheme în țară pe­­ cei nemernici, cari s’au dovedit a fi nevrednici de a mai reprezenta țara românească în stră­inătate. D. ministru dr. Angelescu cu­noaște neghina“, .1- Broșuri ilegale erau răspândite în Iugoslavia neau din tipografia mănăstirii Sremski Harlovtsi. S-a constatat că unii eelesiaști participau la această activitate dău­nătoare intereselor statului și bi­sericii. Directorul tipografiei a fost a­­restat împreună cu alte câteva per­soane care au colaborat la această acțiune. Situația medicilor școlari In conformitate cu art. 556 din legea sanitară, medicii școlari care la 31 Decembrie 1930, au avut o vechime de 3 ani de serviciu și care au făcut cursurile de igienă școlară la unul din institutele de igienă și sănătate publică, sunt numiți definitivi. Prin data pe care o previzează a­­­cest articol, — 31 Dec. 1930, — s’a pus capăt definitivării medicilor școlari în posturile lor, rămânând ca aceste posturi importante, atât din punct de vedere pedagogic cât și din punct de vedere sanitar, să fie la discreția clientelei politice. Medicii școlari se adresează res­pectuos d-lui ministru al educației naționale, cunoscător perfect al problemelor didactice și sanitare ale școalelor, rugându-i să dispună definitivarea în locul ce ocupă, a medicilor școlari care au servit 3 ani la catedră și care au absolvit cursurile de igienă școlară la un institut de igienă, numai astfel pu­­tându-se crea o categorie de ade­vărați medici-profesori, în învăță­mântul secundar. Copil dispărut Șoferul Cristea Trandafir, din stt Grigore Pleșoianu 72, a adus la cu­noștința autorităților că, fiul său Va­lentin, în vârstă de 4 ani, a dispă­rut de acasă, de două zile. Deoarece copilașul nu poate vorbi, s-a dat circulară către toate comisa­riatele din capitală, pentru intensifi­carea cercetărilor și aflarea copilului,

Next