Curentul, decembrie 1938 (Anul 11, nr. 3892-3920)
1938-12-01 / nr. 3892
2 (12 pagini) Asasinatul de la Cluj (Continuare din pag. 1 a) Profesorul de filozofie Ştefănescu Goangă a fost pândit, urmărit îndelung spre a i se identifica drumul, spre a se stabili colţul cel mai potrivit pentru crimă. Este în această laborioasă alegere a locului, a condiţiilor de siguranţă, în acoperirea identificării făptaşului, o desgustătoare fişă de laşitate. Acest eroism al pândei din ungherele de întuneric este o ruşinoasă mărturisire de concepţie, un certificat desonorant parafat de fuga în noapte, de ascunderea, de tot ce până acum era tactica exclusivă a tâlharilor de drumul mare. Gloanţele au venit spre a rectifica prin suprimare pe rectorul Universităţii, pe profesorul de filozofie care cutezase să nu facă temenelele rituale ale simpatizanţilor pentru o mişcare politică ce-i contraziceau convingerile, ce-i ultragia credinţele. Iată deci o nouă metodă de discuţie ce-şi caută drum de împământenireDupă ce la Iaşi s’a aplicat pentru prima oară metoda biruinţei ideologice prin suprimarea adversarului, — se repetă la Cluj. Nu-i greu de bănuit ce splendidă prezentare a ţării înseamnă aceste voinicii asasine, — ce frumos se îmbină sărbătorirea a douăzeci de ani de la Unire cu asasinarea rectorului Universităţii din Cluj !... Dar cine stă să mai analizeze această mânjire cu sânge a obrazului ţării?... Cine mai are timp să judece urmările pentru prestigiul Naţiei ?... Noi ne mărginim să reţinem faptul, în toată ampla lui mârşăvie , profesorul de filozofie pândit şi asasinat de trei studenţi, hotărî să pună capăt unei nepotriviri de idei, unei opuneri ideologice. Dar în această pasionată activare politică ce nu se sfieşte să invadeze chiar domeniile rezervate până acum criminalilor de rând, se tot uită că nu eşti om de ştiinţă prin militarea politică. Şi inginerului i se cere ştiinţă, — medicului, ştiinţă, — căci bolnavul nu se vindecă prin contribuţia ideilor politice ale medicului ci prin contribuţia practicei lui prin clinici. Se mai uită că patrimoniul moral al unei Naţiuni nu se sporeşte prin isprava de umbră a unor gesturi ucigaşe , că toată această stare de spirit foloseşte numai străinilor ce ne pândesc hotarele. Dar la ce folosesc toate aceste triste consideraţii ? La ce foloseşte chiar cea mai elocventă indignare ? Se instaurează cenzura ideilor, cenzura exercitată din proteguitoare unghere de întuneric, o cenzură sumară, eficientă, cenzura asasinatului: „Nu gândeşti cum gândesc eu ?... Mă irită gândirea ta, mă provoacă chiar existenţa ta ? Nimic mai simplu : te ucid” !... Este aşa de expeditivă, aşa de concludentă această sângeroasă metodă de desbatere a ideilor! Filozofia este asasin omagită. Evoluăm, — şi într’un ritm de o spăimântătoare viteză. Odinioară, Platon căuta să culeagă ultimele ritmuri ale înţelepciunii de pe buzele lui Socrate, profesorul lui; astăzi, filozoful desprinde sensul unei epoci din gloanţele ce i se oferă de discipoli!... Nu se poate spune că idealismul tinereţii nu şi-a mărturisit vitejia în asasinatul de la Cluj... Este trist, dar sentimentul unei umiliri colective. Nu se putea da o mai mare satisfacţie Budapestei, atât de amărâtă în ultimele două săptămâni. ...Şi încă in numele unei premeniri sufleteşti a Naţiei... Pamfil Şeicaru CARNETUL ZILEI Sfântul apostol Andrei cel întâi chemat Sf. Andrei, pe care-l prăznuim astăzi, originar din Betsaida, a fost mai întâi ucenic al Sf. loan Botezătorul. Când Sf. loan Botezătorul a strigat, arătându-i pe Iisus : „Iată Mielul lui Dumnezeu", — Andrei și celălalt ucenic loan, s’au luat după Iisus. Mântuitorul i-a întrebat: „Ce căutaţi ?“ Cei doi au răspuns: „Invăţătorule, unde locuieşti ?“. Răspunsul a fost acestă: „Veniţi de vedeţi!” Andrei şi loan l-au însoţit pe Iisus şi au rămas cu El toată ziua aceea Andrei s'a dus apoi după fratele său, Simon, vestindu-l: „Aflat-am pe Mesia, ce se tâlcuieşte Hristos", şi luăndu-l cu el. Când l-a văzut Iisus i-a spus: „Tu eşti Simon, fiul lui Iona, tu te vei chema Cheia, ce se tâlcuieşte Petru, adică piatră". Andrei n’a părăsit o clipă pe Iisus şi după înălţarea Domnului a devenit un bun „pescar de oameni", după cuvintele Mântuitorului. Apostolul Andrei a convertit la creştinism pe sciţi. In drum a cercetat: Aminsul, Trapezunta, Heraclea şi Sinop. La Sinop a fost maltratat de iudei, in mod barbar, dar printr-un miracol apostolul a rămas neatins, continuându-şi misionarismul. A vizitat Neocesareea şi Samosata, a revenit la Ierusalim, apoi la Bizanţ, unde a hirotonit pe Sabhie episcop. Andrei nu a încetat un moment să lucreze pentru convertirea lumii. Ajungănd în cetatea Patra, apostolici cel întâi chemat, a vindecat pe însăşi soţia proconsulului Egeu, anume Maghelist Luca, ★ Similia şi pe fratele acestuia, înţeduse şi moaştele sf. apostol şi evangeptul Stratoclis, cami, împreună, crezut în Christos. Proconsulul Egeu n’a tolerat aceasta şi uitând binele făcut soţiei şi fratelui său a poruncit ca apostolul să fie răstignit pe o cruce strâmbă. La vederea crucii, apostolul Andrei a exclamat: „Te binecuvântez, o cruce, care ai fost sfinţită prin trupul lui Hristos ." Egeu şi-a luat curând pedeapsa, pentru că a căzut într-o râpă adâncă, murind. Moaştele sfântului au fost transportate mai târziu la Constantinopol, în zilele împăratului Constantin, fiul lui Constantin cel Mare, şi aşezate în biserica Sf. Apostoli, unde erau aLorin Popescu In ţara noastră sunt multe obiceiuri legate de Ziua Sf. Andrei. Astfel, se pune grâu, şi crenguţe din pomi roditori, în vase cu puţină apă, pentru stabilirea norocului, prin încolţirea boabelor şi înverzirea ramurilor. O credinţă a poporului este şi aceea că în noaptea sfântului Andrei lupii sunt eliberaţi de sfânt din ocolul in care au fost ţinuţi închişi. De aceea oamenii, în noaptea trecută nu au părăsit locuinţele, pentru a nu fi mâncaţi de lupi. Inspectorate regionale de navigaţie aeriană Ministerul Aerului şi Marinei a infiinţat următoarele inspectorate regionale de navigaţie aeriană : a) Inspectoratul regional al navigaţiei aeriene, cu reşedinţa la Bucureşti, cuprinzând judeţele: Mehedinţi, Dolj, Gorj, Vâlcea, Romamaţi, Argeş, Olt, Muscel, Teleorman, Dâmbovţa, Vlaşca, Prahova, Ilfov, Buzău, Ialoniţa, R.Sărat, Brăila, (Muntenia şi Oltenia). Conducerea acestui inspectorat se încredinţează d-lui Ioan Simion, c-dantul Aeroportului Băneasa. b) Inspectoratul II regional al navigaţiei aeriene, cu reşedinţa la Constanţa, cuprinzând judeţele: Durostor, Caliacna, Constanţa, Tulcea Ismail, Cetatea Albă, Tighina, Cahul, Răpuşii Orhei, Bălţi, Soroca, Hotin, Covuru , Tutova, Tecuci, Putna, Bacău, Fălciu, Vaslui, Roman, Neamţ, Iaşi, Baia, Cernăuţi, Botoşani, Dorohoi, Suceava, Câmpulung, Rădăuţi, Storojineţ, (Dobrogea, Basarabia, Moldova şi Bucovina). Conducereaacestui inspectorat se încredinţează d-lui C. Olănescu, c-dantuil Aeroportului Constanţa ; c) Inspectoratul III regional al navigaţiei aeriene, cuprinzând judeţee: Trei-Scaune, Braşov, Ciuc, Odorhei, Făgăraş, Târnava-Mare, Târnava-Mică, Sibiu, Mureş, Alba, Turdia, Cluj, Năsăud, Arad, Severin, Caraş, Timiş- Torontal, Someş Maramureş, Satul- Mare, Sălaj, Bihor şi Hunedoara. Conducerea acestui inspectorat se încredinţează d-lui Simion Bărbulescu, cedantul Aeroportului Arad. Aceşti inspectori regionali rămân mai departe şi comandanţi ai aeroporturilor ce conduc în prezent. Uniforma ofiţerilor de marină „Monitorul Oficial“ de ari publică următorul decret: ART. I. Actuala centură de fir prevăzută la uniforma ofiţerilor de marină, se înlocuieşte cu centura de piele neagră, confecţionată din materialul şi dimensiunile următoare: Pentru ofiţerii amrali şi comandori Este confecţionată din piele neagră, în lăţime de 36 mm, având aplicată la mijloc o broderie de aur cu foi de stejar şi ghindă, fiind mărginită de două trese de fir aurit late de 2 mm, distanţate de margine cu câte 2 mm. Centura se închide în faţă printr’o pafte din metal aurit de formă ovală cu diametru mare de 46 mm, iar cel mic de 40 mm, prin ajutorul unor armături ascunse (modelul centurei de lac). Atârnătorile de acelaşi material şi model ca centura având lăţimea de 24 mm, reducându-se numai broderia la 8 mm, lăţime. Atârnătorile se prind de centură prin inele plate de 10 mm, de metal aurit, având gravat pe partea exterioară acelaşi motiv ca broderia centurei, la ambele extremităţi ale atârnătorilor se găseşte câte o carabină pentru prinderea de inelul plat şi pentru agăţarea săbiei. Inelul plat din faţă va avea un cârlig în care să se poată agăţa sabia. Pentru ofiţeri superiori Aceeaşi ca pentru ofiţerii amirali cu următoarele deosebiri: Centura şi atârnătorile vor avea două trese înguste de aur, câte una la fiecare margine. Inelele plate pentru prinderea atârnătorilor sunt negravate. Pentru ofiţerii superiori Aceeaşi ca pentru ofiţerii superiori, însă fără tresă de aur pe margine. ART. II. Această centură se va purta la ţinutele Nr. 4 şi 5, iar actuala centură de lac se va purta numai la ţinuta D. 7. Comemorarea Independenţei Albaniei Cuvântul P. s. s. Arh. Scriban Er, dimineaţă la ora 10:30, a avut loc la biserica albaneză din Capitală, o slujbă religioasă, cu ocazia comemorării independenţei Albanei Au fost de faţă la această solemnitate d-nii: Pandele Nasse, ministrul Albaniei la Bucureşti; Ugo Sola, ministrul Italiei; Gocimani, ataşatul de presă ai legaţiei Albaniei; Nie. Tabacu preşedintele comunităţii albaneze’ din capitala României; Paul Leaco, preşedintele comunităţii albaneze din Capitală; Zogravi, Nie. Pemasiani, Miciagio, Ciucinic, poetul albanez Aleco Vanei, din partea asociaţiei publiciştilor român, I. P. T. Stăncescu şi întreaga colonie albaneză. Slujba religioasă a fost oficiată de P. S. arhimandritul Scriban, împreună cu pr. Stelian, iar răspunsurile au fost date în limba română şi albaneză de corul bisericei Buzeşti. La sfârşitul serviciului divin P. S. arhimandritul Scriban, ia cuvântul evidenţiind marea însemnătate a acestei zile. Sfinţia Sa arată mai întâiu că ziua de 28 Noembrie este o zi de îndoită biruinţă. Pentru români, sosirea în ţară a Augustului Ambasador M. S. Regele Carol II, şi pentru poporul albanez, ziua independenţei, liberarea viteazului popor de sub jugul străin. Albania, — spune Prea Sfinţia Sa, — este o ţară spre care întreaga Europă priveşte uimă de felul cum a înţeles să-şi recapete libertatea, trecând prin atâtea lupte, încheie, urând ani mulţi şi fericiţi M. S. Regelui Ahmet Zogu, augustei sale soţii şi întregului popor albanez. Apoi corul cântă „Lumv'et rovt”, după care solemnitatea ia sfârşit. ——OXOXOXOX^’XOXOXOXO—— Delegaţia economică italiană pe Valea Prahovei PLOEŞTI 28. — Delegaţia economică italiană, în frunte cu d. ministru Giamini, care se află de câteva zile în ţara noastră a vizitat ori dimineaţă rafinăria soc. „Creditul Minier” de la Brazi. Oaspeţi au fost întâmpinaţi de d-nii: Mişu Constantinescu director general, ing. Th. Dobrescu directorul rafinăriei, ingneri, Perlea Radu, Bărbulescu şi Stoian şi conduşi prin toată întreprinderea. Membrii comisiunei au plecat apoi prin judeţ, unde au mai vizitat diferite întreprinderi petrolifere. V. C. R. Curentul Expoziţia spaniolă de artă sfântă. Norme pentru expozanţii străini In vederea marelui număr de expozanţi, cari şi-au exprimat dorinţa de a lua parte la manifestarea artistică a Expoziţiei artei sfinte, din Spania, s’au dat publicităţii dispoziţiune următoare : Expoziţia internaţională de artă Sfântă (E. I. A. S.) îşi propune a aduna o selecţiune de opere destinate cultului sau practicei religioase în toate nevoile şi manifestaţiunile ei (architectură, sculptură, pictură, decoraţni, vitrouri, argintării, mobiliere, icoane, librării, iluminaţiuni, ceramica, ornamente sfite, etc. etc.). Va fi strictă şi severă, atât din punctul de vedere liturgic cât şi artistic; va exclude vulgaritatea sub orice formă ar fi ea. Expoziia va avea un caracter internaţional, fiind invitaţi la ea meşteşugari, artişti şi tâmplari superiori, atât Spanioli cât şi străini. Admiterea ca expozant la E. I. A. S. va fi supusă unei cercetării anterioare a Comisiei. Operele pe cari ar dori să le expună fiecare invitat, vor trebui să fie prezentate mai dinainte şi aprobate in mod special de către Comisiune. Dată fiind dorinţa Comisiei ca să existe cea mai mare unitate posibilă de caracter, în prezentarea obiectelor, se va înlesni punerea în legătură a expozanţilor cu activităţi diferite, dar complimentare, pentru ca între ei şi de comun acord să se aranjeze instalarea operelor lor în care realizările să intervină într’o formă coordonată." ^ Acceptarea invitației Comsiunii din partea expozantului înseamnă adeziunea expresă a prezentului regulament. Operele expuse în comun nu vor putea fi retrase în nic un caz dacă nu se va avea ordinul Comisiei. Studiul limbii romăne în şcolile primare Având in vedere că în programul străjeresc sunt puse şi îndeletniciri practice, cu caracter pur educativ ministerul educaţiei naţionale a dat o decizie prin care reduce numărul de ore prevăzute, în şcolile primare pentru îndeletniciri practice, la două. Celelalte două ore luate dela acest obiect se dau pentru studiul limbii române. Ele vor fi distribuite astfel: La cl. I-a, Miercuri şi Vineri, de la ora 11—12, câte o oră pentru scris-citit. La cl. Il-a, Miercuri dela 11—12 scriere corectă şi exerciţii gramaticale, iar Vineri dela 11—12 compunere. La cl. 111-a şi a IV-a, Miercuri dela 11—12, cetire, iar Vineri dela 11—12, compunere. Distribuţia pe zile va servi pentru învăţători ca îndreptar, putând suferi schimbări dela caz la caz- Contemplaţia estetică la Schopenhauer Conferinţă ţinută la Universitatea Liberă D. prof. Mircea Djuvara, profesor universitar, a ţinut aseară la Dalles o conferinţă din care extragem următoarele: Vraja care se desprinde din pătrunderea flozofiei lui Schopenhauer este în realitate datorată viziunii de artist a acestui cugetător, el a exprimat drama existenţei în relativitatea străduinţelor noastre neîncetate spre un ideal pe care nu-l putem atinge niciodată. De aceea paginile în care Schopenhauer a descris contemplaţia estetică sunt din cele mai interesante ale sale; ele au influenţat de altfel adânc cultura noastră prin intermediul lui Titu Maiorescu, ecoul lor aflându-se şi în Eminescu. Fiilosofiaariei la Schopenhauer este prima treaptă pe care putem urca până la liberarea totală: aceasta se înfăptueşte prin înfrângerea definitivă a voinţei, prin milă faţă de răutatea esenţială a lumii, prin abnegaţie absolută, prin ascetismul mistic spre nirvana definitivă, în care ne pierdem cu toţi... Morala schopenhaueriană este astfel o continuare a concepţiei despre contemplaţia estetică. Or, care ar fi rătăcirile pesimismului lui Schopenhauer, analiza pe care acest cugetător o operează asupra simţimântului artistic, ne arată că acest fel de a lua contact cu lumea este forma cea mai plină şi cea mai desăvârşită a cunoştinţei noastre în străduinţele ei neîncetate spre absolut. Tendinţele mai noi ale filosofiei din timpul nostru merg în aceeaşi direcţiune. Concerte Al doilea concert al „Quartetului Theodorescu“, va avea loc în seara de 3 Decembrie. In program : Mozart, quartet în sol major; Brahms, quartet în do minor, şi Tschaikowscky, quartet op. 11 re major. Iar al treilea şi ultimul concert se va auzi quartetele: op. 59 la major (temă rusă), de Beethoven; I. Perlea, quartet do major, ş. CL Debussy , sol minor. ♦ Concertul ce urma să-l dea d Al. Lupescu, prim bariton al Operei Române, în seara zilei de 29 Noembrie a. c., la sala „Dalles”, în folosul strângerii fondurilor necesare ridicării „Monumentului eroilor marinari“, din motive neprevăzute, se amână pentru ziua de 20 Decembrie a. c., în aceiaşi sală şi oră. Invitaţiile reţinute, sunt valabile pentru acea dată, când concertul va avea loc irevocabil. Conferinţele ##Mieneului Nou** La şcoala Golescu din Capială se vor ţine următoarele conferinţe : Dum. 4 Dec. pr. Păsculescu-Orlea : „Cruce şi spadă“ ; 11 Dec., Mihail Vulpescu : „Cântecul românesc“ ; 18 Dec., Em. Ioachinovici: „Patrie şi patriotism“ ; 15 Ian., col. P. N. Pancu : „Mareşalul Averescu, Eroul de la Mărăşti“ ; 22 Ian., lt.-col. Aurel Gheorghiu: „Realizări premilitare in ţară“ ; 5 Febr., col. M. Grigoriu : „Rasboiul aerian“ ; 29 Ian., prof. univ. Marin Ştefănescu: „Filozofia disciplinei“ ; 19 Febr., Dr. Eracle Sterian: „Higiena elementară“; 26 Febr., preot P. Chiricuţă : Subiect rezervat: dr. col. V. Dinulescu : „Sănătatea vederii“ ; 19 Martie, col. St. Corciu : „Strămoşi şi datoria premilitarilor” ; 26 Martie, dr. Anton Ionescu: „Bariera între sănătate şi boală“ ; 2 Apr., general St. Ganea: „Creşterea tineretului în dragostea pentru ţară“ ; 5 Martie, general Dragu : „Importanţa şi necesitatea pregătirei, premilitare, pentru apărarea naţională“ ; 23 Apr., general Gh. Jitianu : Subiect rezervat ; 16 Aprilie, preotul P. Partenie : „Educaţia morală cultivată prin străjerie“. Conferinţele se ţin în fiecare Duminică, la ora 11 dim., şi sunt însoţite de muzică, literatură, comunicări şi realizări teatrale destinate cinstirei şi înălţării institutunilor de bază ale ţării. Comunicările se fac de către d-nii Victor Bălciurescu, vicepreşedintele Asociaţiei publiciştilor români, şi col. Petre N. Pancu, preşedintele „Ateneului nou“. O nouă revistă străjerească In luna Decembrie apare o nouă revistă străjerească sub titlul de „Viaţa Străjerească", sub direcţiunea d-lui prof. Vlad Bănăţeanu, comandantul ţinutului Suceava. Revista apare lunar în fascicole de 64—80 pagini, cu un tiraj începător de 1000 exemplare. Redacţia revistei este la Cernăuţi, Str. Vasilcu No. 3. Din Institutul de ştiinţe al României Secţiunea tehnică a ţinut şedinţă ordinara de toamnă dri 28 Noembrie in amfiteatrul „Negreanu“ al Facultăţii de ştiinţe. Au făcut comunicări d-nii : prof. ing. dr. Dorin Pavel: Repartiţia vitezelor la deversori perfecţi; conf. dr. ing. E. Pătraşcu: Rezultate noi cu postul de Radio pe unde scurte; conf. ing. Sc. Fotino: Ameliorarea acustică a unei săli din Bucureşti; ing. Eugen Bodea : Extinderea sistemului de unităţi Giorgi la termodinamică. Expoziţia Kimon Loghi se închide Miercuri Expoziţia de pictură a maestrului Kimon Loghi de la Sala Dalles, se închide Miercuri 30 Noembrie crt. Amatorii cari au reţinut lucrări sunt rugaţi a le ridica până la această dată. * Pictorul Lucian Grigorescu, anunţă deschiderea expoziţiei sale la Fundaţia Dalles de la 1—31 Decembrie a. c. Vernisajul Joi 1 Decembrie. Vernisajul expoziţiei de pictură şi sculpturăa „Grupării Femenine”: Tantzi Demetriade-Stefan, Delighioz Cristescu Ec., Maria Ghelsoiu, A. Arcescu-Vasiliu, Elena Deşliu, El. Tărăşescu-Cornely, Georgeta Vintilescu, va avea loc joi 1 Decembrie ora 11. Expoziţia va rămâne deschisă până la sfârşitul lunii, orele 10—13, 16—19. Conferinţele asociaţiei anglo-române Asociaţia anglo-română oferă din nou membrilor săi prilejul de a asculta conferinţe în limba engleză ţinute de personalităţi invitate în acest scop. Sir Charles Petrie, este membru onorific al Societăţii Regale de Istorie, din Anglia, este decorat cu mai multe ordine engleze şi străine D-sa este cunoscut prin lucrările sale istorice, dintre care cele mai apreciate sunt: The Four Georges, Mussolini, Monarhia, Scrisorile Regelui Carol I, şi de curând, Tradiţia Chamberlain. Sir Charles Petrie va conferenţia în cadrul conferinţelor organizate de Asociaţia anglol-română Vineri 2 Decembrie, ora 9 seara, despre „Anglia modernă şi evoluţia ei” în aula Academiei Comerciale. Intrarea numai cu invitaţii. Teatrul Alhambra Se reprezintă „1000 de ani pace“ de N. Vlădoianu cu întreg ansamblul de la premieră: Joia, Sâmbăta şi Dumineca matineuri. Săptămâna Cărţii Franceze O „Săptămână a Cărţii Franceze” va avea loc de la 1 la 8 Decembrie a. c. Această manifestaţie este organizată de către Legaţia franceză şi Institutul Francez de înalte Studii din România cu binevoitorul concurs al Librăriilor Române. In timpul acestei „Săptămâni” cărţile franceze vor fi vândute la preţul deosebit de avantajos de lei 3.50 pentru un franc francez. Cărţile legate vor beneficia de o reducere şi mai importantă, vor fi socotite cu lei 4 pentru 1 franc francez. Aceste reduceri sunt valabile pentru toate cărţile franceze vândute în timpul „Săptămânii” ca şi pentru comenzile făcute în această perioadă şi notate direct de către cumpărător pe un carnet de comenzi special, întocmit pentru acest scop. „Săptămâna cărţii franceze” va avea loc la Bucureşti şi în oraşele principale ale Ţării. Se va acorda o atenţie deosebită vânzării cărţilor franceze de calitate, operelor de ştiinţă, de tehnică şi de artă. Stocuri speciale au fost pregătite ca să permită publicului românesc să-şi procure operele cele mai reprezentative ale culturii şi spiritualităţii franceze. Un fond, ales de opere de artă a fost constituit pentru bibliofilii români. Lista librăriilor române care vor participa la această „Săptămână” va fi în curând dată publicităţii. O delegaţie de scriitori francezi, prezidată de d. Georges Duhamel, membru al Academiei franceze, va veni să inaugureze, la 1 Decembrie, „Sărpămâna cărţii franceze”. Se vor ţine conferinţe atât la Bucureşti, cât şi în provincie. ANUL XI, No. 3892, Joi 1 Decembrie 1938 icoane PROGRAMUL de radio Miercuri 30 Noembrie 1875 m. RADIO-ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. ORA DIMINEŢII (6.45—8.00) 6.45. Deschiderea emisiunii: — Gimnastică ritmică. — Sfaturi medicale. — Concert de dimineaţă (discuri) : Două porci de Porschmann, Poem de Fibich şi Humorescă de Dvorak. — Radio-jurnal: — Continuarea concertului dimineţii (discuri): Potpuriu din „Studentul cerşetor“ de Millöcker; Ecouri de veselie de Caryll.’ — Sfaturi gospodăreşti. 8.00: închiderea emisiunii. 12.00: Muzică variată (discuri): Patineurii-vals de Gung’l şi Ceasornicul şi figurinele de Saxa de Keterbey; Selecţiuni din operele lui Lortzing; Torcătoarea de Mendelssohn (pian: Rachmaninoff); Fantezie pe motive de Grieg; Selepţiuni din „Soldatul de ciocolată“ de Oscar Strauss; Potpuriu de melodii englezeşti vechi; Melodii de Peter Kreuder; Sardana de Bou şi Sardana de Catala. 13.00: Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.10: Concert de prânz: I. — Cântece (discuri); După un vis şi Leagănele de Fauré (voce: Ninon Valiin, pian: Marguerite Long); Serenadă şi Lied de Brahms (voce: Karl Schmidt- Walter); Două cântece populare englezești (voce- Clive Carey); Lied de Kapeller (voce: Erna Sack); Muzica interzisă de Gastaldon (voce: Beniamino Gigli). II. — Orchestra de salon Radio, drij. de Ion Ghica: Uvertură la o operetă de Paul Lincke; Muzică populară vieneză-potpuriu de Komzak. 14.10: Radio-jurnal. 14.30: Continuarea concertului Orchestrei de salon Radio: Potpuriu din opereta „Dansul libelulelor“ de Franz Lehar; Dansul başbuzucilor de Gabriel Marie; Copii munţilorvals de Ziehrer; Parada siameză de Paul Lincke. 15.10: Publicaţii. Radiofonice. 18.00: Ora. Mersul vremii. 18.02: Din opere şi operete (discuri). Uvertură la opera „De-aşi fi rege“ de Adam (Orch. simf. din Berlin, dirij. de Bodanzky); idilă din opereta „Lysistrata“ de Lincke (voce: Erna Sack); Cântec din opereta „Prinţesa circului“ de Kalman (voce: Marcel Wittrisch); Potpuriu din „D-na Butterfly“ de Puccini (Orch. filarm din Berlin, dirij. de Franz Reuss); Aria clopoţeilor din „Lakme“ de Delibes (voce: Lily Pons); Fortissimo-potpuriu din operetele lui Kalman (Orch simf. din Berlin); Selecţiuni din „Clopotele din Corneville“ de Planquette; Balet din „Hérodiade“ de Massenet (Orch. simf. dirij. de Cloez). 19.00: Veneţia şi Neapole. Prezentare muzicală: 19.35: Corul „Crai Nou“ (Ploeşti), cond. de Gh. Oancea; Bătrânu’n horă de N. Oancea; Flori din deal de: I. Danielescu; Păstorul de Ivela (solo tenor: Emil Fanea); Veselie de Sumschi; Pe marginea Dunării de N. Oancea (solo: Maria Diaconescu); Iac’așa de Simion Niculescu; Dor de călătorie de Gh. Dima. 20.00: Cronica artistică. 20.15: Concert de masă al Orchestrei Gr. Dinicu transmis de la restaurantul „Continental“. UNIVERSITATEA RADIO 20.55: Institutul de cercetări Sociale al României de Henri H. Stahl. 21.10: Concert de vioară, d-na Martine Barbelon-Ștefănescu (acomp, la pian: d-na Edmée Filip). Maurice Ravel: a) Sonată; b) Țigan. 21.40: Muzică de cameră. Quartetul Sarvaş (A. A. Sarvaş-vioara I, Scarlat Dan-vioara II-a, C. Apostolescuviolă şi George Ştefănescu-violoncel). Quartet în sol minor de Haydn. 22.00: Sport. Radio jurnal (I). 22.15: CABARET MUZICAL (discuri). 23.00: Radio jurnal (II). 23.15: Concert de noapte al Orchestrei Jean Marcu-transmis de la restaurantul ,,Luxandra Parc“, 23.45, Jurnal pentru străinătate în limba franceză și germană. Joi 1 Decembrie 1875 m. RADIO-ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw 823 kHz. ORA DIMINEŢII (6:45—8.00) 6:45 . Deschiderea emisiunii: — Gimnastică ritmică . — Sfaturi medicale. — Concert de dimneaţă (discuri). Garofia, potpuriu naţional de Gh. Dinicu. Scena pastorală de Elinescu. — Rareto-jurnal. — Continuarea concertului dimnea’d (discuri) : Hora lui Dobrică ş. Sârba lui II e. Rahiteana pe sub mână şi învârtită lui Liu. — Sfaturi gospodăreşti. 8.00: închiderea emsiunii. 12.00: ORA STRAJERILOR : I. — Unirea cea Mare. II. — Cântece româneşti executate de corul Comandanţilor străjeri dir.j. de prof. Nelu Ionescu. III. — Ştir. străjereşti de Prof. Viorica Litzica. 13.00: Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.10: Concert de prânz. Orchestra Jean Sibeanu. (voce: Alex. Grozuţa). Hora Unirii. Suită de jocuri populare aranjate de Tiberiu Brediceanu: a) Hora fetelor; b) Două ardelene; c) învârtită; Când trec, bade pe la noi de Brediceanu (în primă audiţie) (voce: Alex. Grozescul; Păcurar la oi am fost de Sabin Drăgoi (în prima aud.) (voce: Al. Grozuţă); Doua chiuituri şi Două învârtite de la Năsăud ; Titiana de Filaret Barbu (in primă audţie) voce: Alex. Grozuţă); Jalba florilor de Filaret Barbu (în primă audiţie (voce: Alex. Grozuţă), a)Toată lumea doarme ; b) Tu nu vrei, tu nu vrei; c) Ardeleana; di Poşovaica; e) învârtită dela Răşnari; Cătărioara bănăţeană de Filaret Barbu (în primă audiţie) (voce: Alex. Grozuţă). 14.10: Radio-jurnal. 14.30: Continuarea concertului Orchestra Săiceanu: a) Pe picior; b) învârtită; c) De do: (Lugojana); Două someşane şi Două învârtite de la Someş. 14.50 Cântece de compozitori ardeleni. D-na Sofia MunteanU (voce) Brediceanu: a) Cine aude a mea gurţă; b) Eu te joc pe tine rele; Câtă boală e în lume de Sabin Dragoi . Monţia: a) Murguleţ căluţul meu; b) Foaie verde peliniţă; Pe sub fereastră curge un râu de Juga ; D.maa) Vai mândruţo; b) Mugurel; c) Ştii tu mândro. 15.10: Varietăţi. Radiofonice. 18.00: ORA COPIILOR : I. — „MIORIŢA“, scenariu radiofonic, de Adrian Pascu, aranjament muzical de Prof. Oancea, interpretat de şcoala primară de fete nr. 20, da sub direcţia d-nei Apostolescu conducerea muzeală: Maria Diaconescu II. — Jurnalul copiilor. 19.00: Ora.Mersul vremii. 19.02: Actualităţi culturale. 19.15: Concert de pian. D-na Ana Voileanu-Nicoară: Sonatină de Marian Negrea . Două dansuri de sabin Drăgoi. 19.40: Clopotele Ardealului. 20.05: Recital de poezii: Coşbuc, Iosif Goga, Blaga, Cotruş. 20.25: Concertul soc. corale, „Carmen“, cond. de prof. I. Chirescu. Compozitor: Ardeleni ; Răsunetul Ardealulu de I. Vidu; Moţul la drum de I. Vidu; Iancu la Turda de Timotei Popovici; Du-te dor cu dorurile de Nicodim Ganea; Bănăţeană de Sabin Dragoc; Vrandiera de G. Dima. 21,15, 20 ANI DE LA UNIREA ARDEALULUI. Concert festiv organizat de ASOCIAŢIUNEA PENTRU LITERATURA ROMANA ŞI CULTURA POPORULUI ROMAN „ASTRA“BRAŞOV, cu concursul „Reuniunii de Cântări „Gh. Dima“ Braşov, al Orchestrei Radio, dirij. de Th. Rogalsky şi Const. Bobescu, al d-nei Valentina Creţoiu-Tassian, d-rei Nella Din Vbtriu, Viorel Ghdiceanu şi Şerban Taseian de la „Opera Română“ din Bucureşti şi al Liceelor „Industrial de fete“ şi „Andrei Şaguna“ din Braşov ; Orchestra Radio dir. de Th. Rogalsky. I. — Uvertura „Ştefan Cel Mare“ de Iacob Mureşianu; Balada „Groza“ de Gheorghe Dima (voce: Șerban Tassian)) Cântec de nuntă de Sabin Drăgoi ; Bagatela de Scărlătescu-Rodgalsky ; Rapsoda Română nr. 1 de George Enescu. In pauză (21.55—22.15): Sport; Rado-jurnal (I). II. — „Balada Mării“ din opera „Trandafirii roșii“ de Const Bobescu (solist: Viorel Ghdiceanu); 2) Fragment din opera „Ioan Botezătorul“ de Const. Bobescu. DISTRIBUŢIA loan Şerban Tassan Irod Viori Chidiceanu Salomeea Valentina Creţoiu-Tassian Irod'ada Nella Dimtiriu Conducerea muzicală Const. Bobescu. III. — „LA SECERIŞ“, icoană dela ţară într’un act de Tiberiu Brediceanu . DISTRIBUŢIA Stanica Valentina Creţou-Tassian Drăguş Viorel Chidiceanu Moş Grigore Şerban Tassian Viţa Nella Dimitriu Vitila I. Barbier Floarea Primarul Primăreasa Sandu Ţărance, ţărani (tineri, bătrâni, copii), lăutar. Acţiunea se petrece într’un sat de Banat. Timpul prezent Dirijor : Const. Bobescu Direcţia de scenă Victor Bumbeşti Maestru de cor: M. Rebciug Dansuri şi scene de copii: Nadina Iorgulescu 23.05: Radio-jurnal (II). 23.15: Concert de noapte al Orchestrei Petrică Moţoi, transmis de la restaurantul „Mircea“. Cântece şi jocuri din Ardeal. 23.45. Jurnalul pentru strănătate în limba franceză şi, engleză. T. prof. C. Daniel „Doctor honoris causa” al Universităţii din Bordeaux BORDEAUX. 28. — Azi dimineaţă a avut loc solemnitatea decernării titlului de „Doctor honoris causa“ d-lui prof. C. Daniel, în aula facultăţii de medicină. D. prof. Daniel cu acest prilej a ţinut o conferinţă : „Influenţa medicală franceză în România“. Teatrul Naţional Joi 1 Decembre cu prilejul împlinirei a 20 de ani de la Unire, se reia capodopera „Vlancu Vodă“ de Al. Davila. ★ Marele succes „Madame Sans Géné“, se reia în seara de Metrouri 3 Noembrie Luni 5 Decembrie, seara, se dă premiera piesei „Moartea Marelui Alexandru" de d. N. Iorga. APARATE DE RADIO MĂRCI MONDIALE VÂNZARE IN RATE LA GALERIES LAFAYETTE