Curentul, februarie 1939 (Anul 12, nr. 3951-3978)

1939-02-01 / nr. 3951

2­­12 paging. In conferinţele internaţionale de căi ferate, la cari au luat parte totdeauna delegaţi ai tuturor administraţiilor de drum de fier, problema securităţ­i în traficul feroviar, a format de cele mai multe ori obiectul de discuţiune. Această importantă problemă a de­­terminat forurile internaţionale de coordonare a traficului european să facă propuneri pentru adoptarea mă­surilor, a căror apl care să poată da călătorilor siguranţa necesară şi co­respunzătoare mijloacelor şi rapidi­tăţii cu care se efectuează traficul pe reţelele de căi ferate din Europa. Prin perfecţionarea mijloacelor de semnalizare, a legăturilor telefon­ie, telegrafice şi prin rad­e între staţii, riscurile au fost micşorate la mini­mum, atât pentru călători cât şi pen­tru călători cât şi pentru admin­stra­­ţiile de căi ferate. Datele statis­tice referitoare la ca­zurile de călători accidentaţi in trafi­cul calei ferate a 18 state europene sunt concludente în această privinţă. Astfel, luându-se ca bază de c­rcu­­laţie un milion de km., datele centra­lizate referitoare la exploatarea tre­nurilor de călători în cursul anului 1937 ne dau următoarele indicatiuni procentuale: Franța cf. du Nord 0,03 Franța Alsace Lorraine 0,04 Franța Cf de l’Est 0,11 Anglia Great Western Railway 0,13 Belgia Société National 0.30 Jugoslav a cf. de Stat 0,33 Polonia cf. de Stat 0,34 Franța cf. de l’Etat 0,45 România c. f. r. 0,62 Italia c. f. de Stat 0,71 Germania Reichsbahn 0,81 Franţa P. O. Midi 0,88 Franţa P. L. M. 1,08 Anglia London Midland Railway 1,32 Ungaria cf. Regale de Stat 1,33 Anglia Southern Railway 1,75 Cehoslovacia cf de Stat 1,77 Anglia London Rorth Easitern 2.52 După cifrele de mai sus, — fără a intra în acest calcul densitatea călă­torilor pe liniile respective, care ar putea schimba într’o oarecare măsură ordinea şi procentul accidentaţilor. — Căile Ferate Române se situ­ază a 9-a la clasificaţie cu un procent de 0,62 pe anul 1937 faţă de 0,57 rezultat din acelaş număr de tren-km, parcurşi în anul 1936. Din calculele făcute de direcţia sta­tisticii C. F. R rezultă totuşi că pen­­tru anul 1938 numărul călătorilor ac­cidentaţi la un trafic de un milion tren-km. ar fi fost mai favorabil în sensul securităţii călătorilor dacă n’ar fi intervenit catastrofa de cale ferată din Basarabia (staţia Etulea) unde s-au înregistrat prin cloca­rea în plină viteză a două trenuri numeroşi morţi şi răniţi. Experienţa în materie de circulaţie desigur că reprezintă un factor­­ im­portant în editarea accidentelor , ma­terialul tehnic şi uman utilizat pentru asigurarea traficului de asemenea tre­­bue să formeze obiectul unei deose­bite atenţii a conducătorilor adminis­traţiilor de cale ferată. In t­mp ce administraţiile străine de cale ferată­ studiază posibili­tăţile şi mijloacele de majorare a vitezelor ac­tualelor trenuri rapide şi automo­toare, organele tehnice specialiste se străduesc a defini nouile norme de urmat pentru asigurarea securităţii traficului de călători. ——xoxoxoxo^-oxoxoxox—■* Dela C. F. R Măsuri pentru securitatea călătorilor in traficul feroviar internaţion. Concluzii pe marginea unor date statistice La lumina rampei Naţional Astă-seară se reprezintă „Atrizii“. — In matineul de Joi 2 Februarie se reprezintă „Moartea Marelui Alexan­dru"1 de d. N. Iorga, în regia d-l lui Ion Sahighian, cu toţi creatorii ro­lurilor, in frunte cu d-na Marietta Anca şi d. d. N. Bălţăţeanu. — Sub Inatul Patronaj al M. S. Re­gelui Carol al II-lea, Teatrul Naţio­nal pregăteşte pentru primele Zile ale lunei Martie 1939 cel dintâi spec­tacol extraordinar din seria anunţată in această stagiune. Se va reprezenta misterul „îngerul a vestit pe Maria“ (L’annonce faite­­ Marie) de cel mai mare poet al Franţei contemporane, d. Paul Clau­del. Studio Marele succes „O femeie îndrăcită“ de Steve Passeur se reprezintă din nou astăseară cu d-nele Marioara Voi­­culescu, Kitty Gheorgh­e, Silvia Ho­­doş, d-nii G. Calboreanuu, G. Demetru I. Anastasiiad. Opera Română Astă seară se cântă la Opera Ro­mână „CASA CU TREI FETE". Modern Premiera comed­ei bufe „Păzește­­mi nevasta' ce­­trebuia să aibă­ loc astăseară, se amână din motive tech­­nice pentru mâine seară Miercuri 1 Februarie. C­um e vremea Buletinul Institutului meteorologic central IN ROMANIA LA ORA 3 In uti­mele 24 ore, timpul a fost val­abil cu cerul mai mult acoperit In jumătatea de Vest a ţarei. In cursul nopţii şi azi dimineaţă cerul s’a acoperit în*­ntreaga ţară, semna­­lându-se ceaţă, pe alocuri în Ardeal a început să burn­ţeze iar în regiu­nea munţ­lor şi Basarabia ninge. Vân­tul a suflat potrivit din sectorul nor­­d­­, iar temperatura a scăzut, uşor, tind cupi­nsă azi dimineaţă între : — 6 gr. la Predeal şi + 4 gr. la T. Severin şi Constanţa. Temperatura maximă dn cursul zilei de eri a a­­tins 11 gr. la Seceleanu şi în câmpia ţări şi 0 gr. la Predeal, iar cea mi­nimă din cursul nopţii a oscilat în­tre -6 gr. la Predeal şi în regiunea de munte şi + 5 gr. la Caliacra. Presiunea atmosferică în creştere variază între: 767 mm. la Tg. Mureş şi 764 mm. la Cetatea Albă. LA OBSERVATORUL METEORO­LOGIC BANEASA LA ORA 12 Pres­unea atmosferică 765 mm. Ce­rul acoperit, vânt slab de la N-E cu 8 m. p. sec. Temperatura 4­­3 gr. U­­miditatea 95%. Temperatura maximă de ori + 9 gr. Temperatura minimă din cursul nopţii — 1 gr. Temperatura pe sol + 6 gr. In aer liber şi în apărător + 9 gr. TIMPUL PROBABIL LA 31/1­ 939 Pres­unea în scădere cu 3 la 5 mm. Timp umed şi ceţos. Cerul se va menţ­ie mai mult aco­perit. Vântul va sufla slab d­e secto­rul S-Eestic. Temperatura staţionară. Lapoviţă şi burniţă în deosebi la munte şi jumătatea de apus a ţării. închiderea cursurilor de iniţiere marinărească Recent a avut loc la Breaza închi­derea cursurilor de iniţiere marină­rească pentru comandanţii străjeri. Cu această ocazie au fost acordate absolvenţilor acestui curs diplome de către ministerul aerului şi marinei. Au luat parte la această solemnitate d. comandant Teofil Sidorovici, iar din partea ministerului aerului şi mari­nei au participat d-nii: c. amiral Gheorghiu, secretar general al minis­terului şi d. amiral Păiş director al marinei comerciale şi preşedinte al Federaţiei de sporturi nautice. Aceste cursuri de iniţiere au fost urmate de 48 profesori, comandanţi străjeri in localităţile de pe lângă ape, ce vor încadra viitoarele unităţi de strjeri marinari ce se vor forma anul acesta. Cursurile au fost predate de ofiţeri de marină special puşi la dis­poziţia Străjii Ţării de către minis­terul aerului și marinei. 1 De la Asociaţia cercurilor de gospodine Conform convocării apărute în zia­re, urma să aibă loc Duminică adu­narea generală extraordinară a Aso­ciaţiei cercurilor de gospodine. Neîn­­trunindu-se numărul de membri ce­rut de statut, adunare s-a amânat pentru săptămâna viitoare (Duminică 5 Februarie, ăla aceiaş oră, când — după statute — se va ţine cu orice număr de membri). Cum se aflau sosite în Capitală şi o parte din delegatele filialelor de provincie, s’a ţinut, la cererea lor — de către membrii comitetului centrali, şedinţa de comitet, in care s’au dez­bătut numeroase şi importante pro­bleme în legătură cu dezvoltarea în viitor a acestei vechi şi importante Soc­etăţi, ale cărei manifestări de mare utilitate soc­ial­ă, sunt atât de apreciate. Dispensariile sale fixe, dispensa­rul ambulant, care — de 10 ani , dă la ţară — în medie 1.000 consultaţ­i lunar ; atelierele sale ; bazarul ce ur­mează a fi deschis în curând, în Ca­pitală; şcoala de menaj din Timişoa­ra; inaugurarea dispensarului din A­­rad, in localul său prpriu; termina­rea construcţiilor sale proprii al căror număr a crescut la 17, va a­­junge in curând la 20, au făcut obiec­tul unor lungi şi amănunţite discuţii. S’a dat apa: o mare atenţie chest­i­unei privitoare la adunarea ce ur­mează să aibă în viitor Asociaţia cercurilor de gospodine în araion­e cu noile reg­uri privitoare la asisten­ţa socială şi la societăţile culturale. S’a luat hotărîrea de a se interveni pe lângă institutul social şi ministe­rul sănătăţii cerându-se lămuriri în această privinţă. La această şedinţă au partcipat şi reprezentanţi legali ai ministerelor de industriile şi domenii, d-ma inginer Tulea şi Munteanu, deoarece asociaţia are contingente în preocupările sale cu aceste două ministere. --------XOXOXOXO^-OXOXOXOX—-— FARMACIILE DE SERVICIU Marți 31 Ianuarie 1939 Cameră de gardă pentru cazuri ur­gente de faceri in timpul nopţii tele­fon 2:33.57, orele de serviciu 8 seara— 8 dimineaţa. ★ Farm. „Cerb" Vasiliu (O. Lascăr), cal. Victoriei 68, tel. 3.69.20 ; Farm. Kissdör­­fer, str. Carol 10, tel. 4.17.92; Farm. Frankel (H. Stern), cal. Văcăreşti 39, tel. 3.45.76. Farm. Dr. Popovici, cal.­­Griviţei 213 ; Farm. Shunda (A. Wal­­tzer), Piaţa Buzeşti 2, tel. 4.23.14 ; A. Prall (D. Iorgulescu), cal Victoriei 138, tel. 4.11.19 ; Ana Mazilu, str. Av. Radu Bellu 13, tel. 2.35.38 ; N. I. Georgian, str. Th. Speranţa 1 (Raion), tel. 3.78.65 ; Dr. Al. Mihalovici, cal. Călăraşilor 34, tel. 3.91.66 ; C. I. Mihălţeanu, cal. Moşilor 364, tel. 2.38.21 ; Ştefan Panea, cal. Vă­căreşti 171, tel. 4.17.00 ; Dr. L. V. U11­­man, str. D. C. Davila 7, tel. 3.00.30 ; Valeria Lucia, Bucureştii-Nouiţ,­­Fardi.. Moldoveanu Herăstrău ; Ecaterina Teo­­dorescu, Militari, b-dul I. G. Duca *16, tel. 5.57.93 ; C. Mărgineanu,,. şos.4 Crân­­gaşi 62, tel. 5.02.86 ; Gh. Popescu, Dude­­şti-Cioplea ; Titi Constantinescu, şos. Pantelimon, tel. .2.32.29 ; Aurora Drago­­mir Constantinescu­, şos. Giurgiului 93 ; Tită Săndulescu Dr. Hamat, prelung. 13 Sept. 2, tel. 5.01.35; Meyer Bernstein, prelung. Rahovei 10, tel. 4.06.83 ;. Farrp; „St. Cruce“ (Elena Cîrossu),­­ Bănea­sa, tel. 4.74.32 ; Teodosiu Eugenia • Ziui,*Co­­lentins, str. R. Matia- 13, tel. 2,24.30. Ne întrebăm adeseori pen­tru ce copiii sunt aşa cum sunt: lipsiţi de credinţă şi netemători de Dumnezeu, neascultători şi porniţi pe rele. Con­­statăm şi ne arătăm surprinşi. Dar ceea ce trebue să se facă pentru for­marea unor copii buni nu îndrumăm să se săvârşească. Pentru tot ceea ce fac rău copiii, punem în seama şcolii. Uitând că, înainte de a veni la şcoală copiii stau în grija părinţilor, că părinţii sunt obligaţi să facă educaţia sufle­tească a copiilor. Dar ca un părinte să poată face o bună educaţie copiilor săi, se cade să fie el mai întâi un om moral, un adevărat creştin: „Dacă rădăcina este sfântă şi ramurile sunt la fel” (Romani XI. 16). Părinţii să fie model de oameni, întocmai ca părinţii Sfintei Fecioare Maria : „Şi erau amândoi drepţi înaintea lui Dumnezeu, umblând fără prihană întru toate poruncile şi rănduelile Domnului" (Luca I. 6). Dacă vor şti să-şi educe odraslele, vor afla mântuire, după cum spune sf. apostol Pavel : „Părinţii cari au ştiut să crească pe copiii lor în frica şi dragostea lui Dumnezeu, vor fi mântuiţi prin ei". Aşa s’ar întâmpla dacă părinţii s’ar îngriji de fiii lor. Dar cum vreţi ca un copil să iu­bească pe Dumnezeu, când aude pe tatăl său blestemând şi înjurând pe Creatorul lumii. Cum vreţi ca un co­pil să dorească să se ducă la bise­rică, dacă tatăl său sau mama sa, nu l-a condus niciodată la uşa altarului. Cum să fie un copil milos, când vede pe mama sa alungând cu vorbe grele pe schilodul venit să ceară o bucată de pâine. Cum să se apropie co­pilul de preot, când în casa părinţi­lor săi se spun cuvinte grele şi bat­jocoritoare şi tot felul de anecdote ofensatoare pe socoteala clericilor. Cum o să se mai roage copilul în faţa icoanelor, când se face haz in casă de atâtea poveşti neserioase în care eroii principali sunt sfinţii. Cum vreţi ca un băiat să nu devină hai­­mana, când părinţii se amuză de în­jurăturile schimonosite şi de pofta lui de a bea alcool, şi când îl încu­rajează, printr’o nebăgare în seamă condamnabilă, la fumat şi la furat. Prin urmare răspunzători de edu­caţia copiiilor sunt înşişi părinţii, cari au a da socoteală de lucrarea lor, folositoare sau negativă, execu­tată asupra simţimintelor micilor făpturi. Un­ •părinte e dator să aibă gri­je de.copiii săi: • , „Dacă cineva nu are grijă de. copiii diri casa sa, spune sf. apostol Pavel, atunci acela a renunţat­ la'cifedipțâ­ sa 'şi este'mai rău decât .un. .rtgcfe-. dineios" 1 , r’yjj . CopHptrebuSsc crescuţi în spiritul evanghelie:; \ „Voi'\părinț0f.ț f nu .îritărStaţi {S. mame­ '?,c' cop'-ii 'noştri,'. ci ‘ ,creşteţi-i intrig învăţat unic şi •iînfei'ep'citinea. Domnului" (Efeseni VI. 4).i Dunmezeu a transmis '■ oamenilor prin j'Moisi­­această ,'poruncă : “ » '-,f ,,CubiÂtȘîâ:;i'ăceşteă,\; pe care ţi ‘le spun ettv astăzi,-;sa; le ;.ai m inima ta şi în'sufleiţii tău .;■■ să le' întipăreşti în fiii­ tăi,-'fâ.,săi,-v'&rfaşti.-de'?Gie când şezi in casa- ta, când­ mergi pe cale, când te culci.’şi .când te scoli”. (Deuteroi­­nom VI. 6-7). • ■" Lorin­ Popescu ICOANE trebuesc crescuţi copiii Curentul ANUL XII, No. 3351, Miercuri 1 Februarie 1939 1 CARNETUL ZILE­I 99Illustrazione închină un număr bogat României Articolele sunt se d-l Amedeo Giann Marea revistă italiană „Illustrazione italiana“, (care are în Italia aceiaş răspândire şi acelaş prestigiu pe care îl are în Franţa „Illustration”), în­chină ultimul ei număr României. Este vorba de o însemnată manifes­tare de prietenie italo-română. Conţi­nutul închinat nouă poartă cele mai alese semnături şi este închinat celor mai variate aspecte ale vieţii noastre naţionale. Vom semnala în primul rând, arti­colul d-lui Arrigo Şoimi, ministrul justiţiei, despre „Ideia Romei în for­marea României moderne“. Istoric distins, şi cunoscător excepţional al chestiunii, d. Arrigo Şoimi manifestă în aceiaş vreme o emoţionantă afec­ţiune — prin felul cum vorbeşte de noi — pentru neamul românesc.. IDEIA LATINITĂŢII IN CELE TREI ŢARI ROMANESTI: VALAHIA, MOLDOVA, TRAN­SILVANIA Iată câteva fragmente din articolul d-lui ministru Şoimi : „Descrierea acestor ţărişoare, în scrierile lui Enea Silvio Piccolo­mini, şi mai târziu descrierea Tran­silvaniei, datorită mantovanului Antonio Posserino, arată cum toate aceste principate, rămase de fapt ca şi independente, desfăşoară legă­turi active cu Italia şi adânciră origina lor latină. Din Transilva­nia, afară de Valahia şi Moldova, au venit la Ateneul din Padova mulţi studenţi, şi artiştii, scriitorii, negustorii italieni menţineau legă­turi frecvente şi cu aceste ţări în­depărtate. Legăturile latinităţii se întăreau astfel. Şi mai departe: „Intre aceste contraste se desvoltă autonomia poporului român în cele două vechi principate: Valahia şi Moldova, şi în cel al Transilvaniei, constituit după 1526, mai ales prin meritul călugărului italian Giogio Marti­­nuzzi, devenit apoi cardinal, care înţelese valoarea strategică a regiunei şi reuşi să constituie un principat independent, supus nu­mai la un tribut faţă de Turcia. E de notat că, în războaiele frecven­te, conduse de Austria, contra Tur­ciei, în sec. XVII—XVIII, războaie care terminară prin a favoriza pro­cesul de independenţă moldo-va­­lahă, sunt foarte mulţi italieni care conduc operaţiile de războiu, ca Eugeniu de Savoia, sau au par­ticipat, ca Marsili, sau descriu, cu un interes particular, în operele lor, formele de civilizaţie latină ale poporului român. E demn de relie­fat faptul că, realizîndu-se în a­­ceste regiuni un însemnat progres al culturii şi determinîndu-se ne­voia unei legi scrise, pentru a se substitui formelor vagi ce se în­trebuinţau până atunci, s’a recurs la opera unui mare jurist italian, Prospero Farinuccio, operă ce s’a transformat, cu unele adaptări, în texte juridice care avură valoare de lege, în secolele XVII şi XVIII, astfel că, dreptul comun al lumii latine, creat de şcolile italiene, pă­trunde şi în regiunile româneşti şi zoreşte astfel procesul de cimen­tare a culturii latine, care a fost printre motivele prevalente ale in­dependenţii ţării... D. Şoimi închee astfel: „Doctrina lui Mazzini prepara, pe baze noui, triumful noilor drep­turi naţionale. Ideea Romei prindea astfel o nouă impetuozitate, şi popoarele latine din Balcani fură avanta­jate. Vechile principate Valahia şi Moldova, care suferiră războiul de­vastator între Rusia şi Turcia, se liberară de jugul gospodarilor fa­narioţi, şi se preparară de revolu­ţie. După multe întâmplări şi in­dependenţa poporului rou .«nu tre­buia începută şi isprăvită, aproape în acelaş timp în care, după lupte curajoase, se proclama indepen­denţa şi unitatea poporului ita­lian“. PRINCIPELE EUGENIU DE SA­­VOIA ŞI ELIBERAREA TRAN­SILVANIEI DE SUB TURCI De asemenea o contribuţie însem­­­nată este aceia a d-lui ambasador A­medeo Gianitmv. asu­pra .,Raporturilor economice italo-române“ , apoi aceia a d-lui­­ Pietro Puricelli „Comunica­ţiile­ rapide, problemă esenţială a,Ro­mâniei nou “ studiul iniţial al cunos­cutului publicist Mario Missiroli despre „Rypiania .M.gre“ în care reface pro­cesul crealieîs al României Mari. Foarte interesantă este şi evocarea d-lui Pietro Silva intitulată „Prin­cipele Eugenio di Savoia şi elibe­rarea Transilvaniei“. După ce arată care era situaţia în vremea când strălucitul general din casa Sa­voi­a îşi pusese talentul său în slujba Împăratului Austriei, autorul ajunge la timpurile când pentru a se salva de Turci, Transilvania duce o politică cât se poate de realistă . „Au fost necesare principilor din Transilvania calităţi neobişnuite de promptitudine şi lipsa de prejudecată politică, pentru a menţine autonomia şi de a lucra cu dibăcie pentru cele două puteri cu care se învecinau: Habsburgii la vest şi Osmanii la est, mai ales când, cu desvoltarea Refor­mei, la contrastele provenite din re­ligii se adaugă contrastele etnice, de o parte nobilimea maghiară şi mas­­sele rurale, surori cu populaţia româ­nească din Valahia de rasă şi religie. La sfârşitul sec. XVI aspiraţiunile et­nice şi religioase ale masselor rurale din Transilvania se realizară, fiindcă Mihai Viteazul reuşeşte să unească cele trei principate“. Şi apoi f mai de­parte : „Eugeniu de Savoia rămase deci, pentru populaţia din Transilvania, ca un glorios liberator, poziţie care avu o nouă strălucire în timpul nouilor victorii ale principelui la Petenwar­­dein şi Belgrad când se încheie pacea de la Passarovitz la 1717, şi pecetea lor, în 1718, însemna iremediabila că­dere a puterii Sultanilor şi îndepăr­tarea pericolului osman în regiunile medio-dunărene“. Mai tipăresc despre „Situaţia geo­politică a României de astăzi“ d. Carlo Ciucci, despre „Bogăţiile subso­lului românesc“, d. Franco Trandafiro despre „Romanitatea Daciei“, d. Giu­seppe Lugli, despre „Arta populară în România“ şi despre „Tradiţia în arta românească” d. Salvatore Sibilia, etc. Acest număr cuprinde numeroase şi frumoase fotografii. Î 1 munte de d. Arrigo Şoimi, ministrul Justiţiei, vii, ambasador, d. Mario Missiroli şi alţii Leduri din Divina Comedie a lui Dante Joi 2 Februarie crt., la orele 5 pro­fesorul Gianola va începe lectura şi comentariile „Purgatoriului“ de Dan­te. Această lecţiune va fi ţinută în fiecare joi la aceiaşi oră. Luni 6 Februarie acelaş profesor va deschide cursu­l­ său de: confer­iţe şi lecturi despre­ Garibaldi în poezia italiană. In viitoarea săptămână se vor complecta şi cursurile de istoria teatrului şi a muzicii şi acela de lim­ba italiană. Ultimele înscrieri şi informaţiuni se pr­iesc la Institutul de cultură italiană, calea Victoriei 196 de la 11— 13 (tel. 3.36.01), iar după amiază la sediul cursurilor, str. Biserica Amzei 2, de la 17.20 (tel. 4.02.20). Expoziţii Pictorul Nicolae Brana şi sculptorul Ştefan Gomboş­u anunţă deschiderea expoziţi­ei lor de artă plastică (pic­tură, sculptură şi gravură) pentru ziua de 1 Februarie a. c., la „Funda­ţia Dalles“. Vernisajul: ora 11 a. m. Expoziţia va rămâne desch­să până la 28 Februarie. — Mâ­ne 1 Februarie la orele 10 dim. are loc în sala „Dalles“ vernisajul ex­­poz­ţiei de pictură a d-lui C. Isachie. Expoziţ­a rămâne deschisă până la finele anului. D. prof. I­on Sân-Giorgiu in comitetul Academiei Germane D, prof. Ion Sân-Giorgiu, care este mai de mult membru corespondent al Academiei Germane, a fost ales în comitetul acestei academii, destinat să cerceteze metodica studiului li­m­­­bei germane pentru străini. In împrejurările de astăzi, această distincţie acordată d-lui Sân­ Giorgiu are o deosebită semnificaţie. Conferinţe­i. prof. dr. C. Parhon, va vorbi Miercuri 1 Februarie, la ora 6 d. a. în sala „Dalles“ despre „Cancerul în lumina endocrinologiei“. Conferinţa face parte din ciclul liber al asocia­ţiei „Gândirea Europeană“. Recitaluri D-şoara Julietta Sandovici, bale­rină a Operei Române din Bucureşti înapoiată de curând de la studii din Anglia, va da ur­ singur recital de dans la Operă Joi 9 Februarie ora 21 cu acompaniament de orchestră sim­fonică. Baluri Balul mascat şi nemascat „înconju­rul Pământului într’o noapte“ al so­cietăţii „Principele Mircea“ va avea loc în ziua de 25 Februar­i a c. în saloanele Arta. Biletele se găsesc la sediul societăţe în str. Aurel Vlaicu 19, telefon 2.45.52, şi la Bazarul So­­cietăţei din calea Victoriei Nr. 77. Concurs interşcolar de geografie Societatea regală română de geo­grafie a hotărît ca să ţ nă concursul anual de geografie între elevii şcoa­­lelor secundare d­e ţară, în ziua de 16 Aprilie a. c, examinarea urmând să se facă numai din materia pre­dată până atunc . La concurs vor lua parte elevii claselor IV şi VIII, adi­că acele clase în care se predă geo­graf­a României Se vor prezenta nu­mai câte doi elevi de f­ecare clasă. înscrierile se fac direct, la societa­tea regală­ română de geografie str. Wilson Nr. 1 Bucureşti, până cel mai târziu la 15 Martie. Intre timp socie­tatea va face demersuri pentru obţ­i­nerea unei însemnate reduceri pe căile ferate. Elevii vor fi găzduiţi în Bucureşti la diferite int­ernate şcolare plătindu-şi fiecare numai masa. So­­c­etatea va distinge pe cei reuşiţi cu diplome şi premii băneşti. IL Editura „CARTEA RO­V­ANEASCâ’’ Bucureşti Câteva din lucrările de mare interes apărute zilele acestea: I. SIMIONESCU Tinere, cunoaşte-ţi arborii PAUL BUJOR Mi de Al.IM in­.LCaragiale Zaharia Bârsan Trandafirii Roşii Zaharia Bârsan Domnul de Rouă De vânzare la toate librăriile din ţară — SAVOY in fiecare seara la ora 9. mmm TANASIE ISTANBUL Wms­­ Matineticl: Joi, Sâmbătă și Duminică SPECTACOLELE Marți 31 Ianuarie 1939 Calendar . ORT.: Sfinţii Doctori fără de plată Giru ' şi Ion' t 292. ” ' ‘ CAT.: Sf. Petre Nolasc. TROT,­­ Valeriu.­s . ■, ... EBR. : 11 Scvat 5699. MAU.: 10 JZil-Higgé 1357. Râs. soar. 7.37.Ap. soar. 17.20. MARNA. — (Cal. Griviţei): „Frou- Frou" şi „Jockeul Roşu“. MARCONI. — (Cal. Griviţeii): „Trei fetiţe dulci“ şi „Şase ore de trăit“. Trupa de reviste. DIANA. — (Cal. Griviţei) : „Răzbu­­ttarea zeului Siva“ şi „Fraţii Ritz , şomeuri“. EIA. — (Cal. Griviţei): „Aventurile lui Marco Polo“ şi „Atenţie d-le :­­profesor“. TRIUMF. — (Cal. Griviţei): „Focul din­ Chicago“ şi „Domnişoara ve­detă“. UNIC. — (piaţa Filantropie?): „A­­venturile lui Marco Polo“ şi „In­­chisoarea fără graţii“. ■ AMERICAN. — (Cal. Moşilor): „Trei fetiţe dulci“ şi „Cântecul dimineţii" SPLENDID.— (Cal. Moşilor): „De-aşi fi rege“ şi „Atenţie d-le Profesor". IZBÂNDA. —­ .(Calea Văcăreşti): : „De-aşi fi rege“ şi „Răzbunare mexicană“. GLORIA. •— (Căl. Văcăreşti): „Cri­ma Nataliei .Reguin“ şi „Nopţi An­­daluziene“. LUCIFER. — (Cal. Dudeşti): „Bătălia aurului“ şi „Katia“. TOMIS. — (­Cal.­ Călăraşi): „Strada iubirii“ şi „Dincolo de civilizaţie“. MILANO. — (Cal. Călăraşi) : „Aman­da“ şi „Orientul în flăcări“. O^îEpN. —­ (Str. 11 Iunie) : „De-aşi rege“ şi „Oameni fără nume“ RELIGIOS (Strada Academiei) searas V'WOVA. — (Cal. Rahovei): „Trei ora “ : „Drumul Crucii" CIRCUL KLUDSKY (şos. Bonaparte) Reprezentanţii zilnice. Cinematografe : ARO (B-dul Tache Ionescu): „Ra­­munteho“ (Fiul păcatului) cu Louis Jouvet şi Madeleine Ozeray. SCALA (b-dul Tache Ionescu): „Vis de tinereţe“ cu Rosemary Lane şi Priscilla Lane. Jurnal Paramount. CARLTON (Bd. Brătia fiu) : „O fami­lie trăsnită“ cu Constance Bennett şi Brian Aherne. Jurnal şi complec­­tare. CAPITOL (b-dul Elisabeta): „Oameni care înfruntă moartea“ cu Clark Gabie şi Myrna Loy. Jurnal Metro şi O. N. C. TRIANON (Bd. Elisabeta): Legiunea de onoare“ cu Charles Vanel şi Marie Bell. Jurnal Paramount. StELECT (Cal. Victoriei). „In vâltoa­rea valsului“, cu Yvonne Prin­temps şi Pierre Fresnay. REGAL. (Ed. Elisabeta). „Trei cama­razi“, cu Robert Taylor, Franchot Tone şi Robert Young, Jurnal Pa­ramount. ELYSEE (Strada Doamnei): „Cinci milioane caută un moştenitori* cu Heinz Ruhman. FEMINA. — (Bd. Elisabeta) : „Ulti­matum“, cu Erich v. Stroheim. A. R. P. A. (Bd. Elisabeta) : „Cine a ucis pe Gail Preston jurnal şi complectare. CORSO, (Bd. Elisabeta): „Răzbunarea Mexicană" cu VV Alliaj 1%,Boyd. Jurnal şi complectare. RIALTO (Bd. Carol) : „Robin Hood“ şi „Nostalgie“. PALAS BD. (Bd. Elisabeta) : Oameni şi fiare“ cu Harry Pieli şi com­­plectare. BIZANTIN. — (Bd. Elisabeta) : „în­chisoarea fără gratii" şi „Şedinţă secretă“. ROXY (str. Lipscani) : „Oameni care înfruntă moartea" cu Clark Gabie şi My­rna Loy. Jurnal Metro. FORUM. — (Str. C. A. Rosetti): „Rapsodia diabolică“ şi „Intre două femei“. FRANKIN. — (Ateneul Român): „Neapole sub sărutul focului“ şi „Insula ocnaşilor“. NISSA (Intrarea Zalomit) : „Robin Hood“ şi „Cântecul privighetorii“. OMNIA. — (Ed. Schitu Măgureanu) : „Revista revistelor“ şi „Alaska“. MODEL. — (Piaţa dr. Botescu): „E­­vadatul 320“ şi „Farmecul Boemei“. VOLTA. — (Buzeşti) : „Vacanţa" şi „Spune-mi cine eşti“. o «, O’ • ci„«« , 1 u ■Poltift «i ii 1 «ii tt «­,: YT„„ „ .. ... — V . . . V fetiţe dulci" şi „Vreau să mă mă­rit“. PARIS (Cal. Rahovei): „Omul cu mască“ (Mascatul). AIDA. — (Cal. Rahovei): „Suflete în ceaţă“ şi „Arme pentru China". PAX. —■ (Cal. Rahovei): „Oameni în lanţuri“ şi „Doctor Socrati". NERO. — (Şerban Vodă) : „Senorita" şi „Alarmă în noapte". LIZEANU (Str. Lizeanu): „100 de băeţi şi o fată“ şi „Diligenţa însân­gerată“. NONI. — (13 Septembrie): „Corsarul" şi „Aventurile lui Arsene Lupin". VOLGA. — (Cal. Dorobanţi) : „A­laska“ şi „Adevărul îndrăcit“. DACIA. — (Şos. Ştefan cel Mare) : „Dragoste cu năbădăi“ şi „Tigrul din Arizona“. PACHE. — (Str. Mătăsari) : „O fe­tiţă delicioasă" şi „Submarinul D. —I“. FLORIDA. — (Ed. Ferdinand): „Mag­da“ şi „Orientul în flăcări“. DICHIU (Str. Romană): „Prizonierul din Zenda“ şi „înger şi Demon". ILEANA. — (Str. Avrig): „Katia“ şi „Bill Gazon". CARMEN (Cal. Dudeşti): „A doua lună de miere“ şi „Spaima indieni­lor“. ASNES. — (Cal. Dudeşti): „Alarmă în India“ şi „Heidi, fetiţa munţi­lor“. EDISON. — (Cal. Dudeşti) : „Pentru dvs. Doamnă“ şi „Fantoma din Rio Grande“. barcelona. — (Str. Măgurele): „O crimă pe ring“ şi „Tu şi Eu“. COTROCENI. — (Şos. Cotroceni): „Sfidătorii aerului“ şi „Stan şi Bran, alpinişti“. ' ; ' ' Teatre OPERA ROMANA (Piaţa­­ Mărăci­­neanu) , seara ora 8,30 : „Casa cu trei fete“. NAŢIONAL (Calea Victoriei) seara ora 8,30: „A­rizii“.­­ STUDIO NAŢIONAL (Piaţa Amzei)­, seara ora 9 : „O femeie îndrăcită“. REGINA MARIA. — (Spl. Indepen­denţei), seara ora 9 : „Rataţii“. COMEDIA. —­ (Pasaj Comedia), seara ora 9 : „Visul unei nopţi de iarnă“. LIBER. — (Pasaj Comedia), seara ora 9 : „Zile senine“. ALHAMBRA. — (Str. Sf. Dumitru) : „Relache“ MODERN. — (Str. Sărindar). Re­lache. SAVOY. — (Cal. Victoriei), seara ora 9 : „Tănase Istanbul". LIGA CULTURALA. — (Bd. Schitu Măgu­reanu), seara ora 9 : „Stafia“. MUNCA ŞI VOE BUNA. — (Str. U­­ranus), seara ora 8.30 : „Cămila". Marele dansator internaţional SWANNE, care a uimit prin arta sa în gala ce a dat-o joi seara la O­­pera Română, nu este numai un in­terpret plastic al stărilor sufleteşti, ci este şi un mim de o inegalabilă putere de expresie. Repertoriul său cuprinde o serie de adevărate statui vii, cari i-au făcut faima în toată Europa și in America. Ne bucură deci că SWANNE a pu­tut fi hotărît să dea și un al doilea (de data aceasta ultimul) recital de dans care va avea loc în sala teatru­lui Regina Maria, Duminică 5 Fe­bruarie orele 11 dimineaţa. Biletele cu preţuri reduse se pun în vânzare azi la agenţia Jean Feder. A doua gală de dans Străine PROGRAMUL Marţi 31 Ianuarie 1875 m. RADIO-ROMÂNIA 150 kw. 160 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz ORA DIMINEŢII 7 : Deschiderea emisiunii. — Gimnastică ritmică. — Sfaturi medicale. — Concert de d­mineaţă (discuri) : Dans spaniol şi Bolero de Lub­chesi; Luna­vals de L­ocke şi Aur şi Argint­­vals de Lehar ; Scherzo de Jadassohn­e; Sborul cărăbuşului de Rimsky-Kor­­sacoff ; Potpuri d­e „Boccocio“ de Suppé ; Balet din „Carmen“ de Bizet. — Sfaturi gospodăreşti — închiderea em­siunii. 12.00 . Muzică variată (discuri) : Terme şi Delir-vailsuri de Josef Stra­uss ; Două şansonete de Villard (due­­tişti­ : Gilles şi Julien) ; Potpuriu din „Zâna păpuşilor“ de Bayer; Două cântece din filmul „Nu mă uita“ de Men­­har (voce:­ Estrellita ,Castro) ; Melodie de Wayne şi La Paloma de Vrădier ; De dorul tău de V­­inov (voce : Aurel Alexandrescu); De-ar fi din lumea ’ntreagă-tango de Mircea Alexe (voce : Viorel Demetriad); Dan­­susul veveriţei-intermezzo de Smith. 13.00: Ora. Culturale. Sport, Cota Dunării. 13.10 : Concert de prânz (discuri) ; Cântece d­e iubire; Arie din „Aida" de Verdi (voce: Enrico Caruso)­­,Au­­badă din „Regele Ysuiu“ de Laslo (voce : Joseph Rogatchewsky) ; Fina- M act. I din „Otello“ de Verdi (voce: Elsa Wieber, Marcel We­itrisch) ; Focul dragostei de Weingartner (voce : Karl Schurz-Walter) ; Duet din „Samson­­ Dalila“ de Saint-Saëns (voce : Cer­­nay şi Georges Thill; Cavatina din „Prințul Igor“ de Borodin (vo­c : Jo­seph Rogatchewsky) ; Duet din act. II din „Tristan si Isolda“ de Wagner (voce : Frida Le­der­s: Lauritz Mel­chior). 14.10 : Radio jurnal. 14.30 : Continuarea concertului de prânz (discuri ; Alfred Cortoi-pian ; Studiu No. 7 Op. 25 de Chopin ; Pre­­ud­u No. 9 de Debussy ; D­e suita Scene de copii de Schumann ; Variaţii s­mfonice de Cesar Franck (Alfred Cortot şi orch. filarm. din Londra d­r j, de Landon Roland). 15.10 : Varietăţi radiofonice. 18.00 : Ora. Mersul vremii. 18.02 : Poşta tehn­că. 18.17 : Concert de mandoline. Or­chestra Mutaffian : In preerie—uver­tură de Juli­on; Suspinul-vals de Iva­novie­ ; Visuri de aur-serenadă de Mariocchi; Mazurcă elegantă de Smi­ Petrescu ; Frumoasa andaluză-vals spanio; de Mamio Maciocchi; Dans ro­mânesc . de Emil. Petrescu, 18­50 : Duet de saxofon : E Busuio­­cariu şi , I. Miţurcă , Eleonor de Jess­e Deppen (duet); Vals, capriciu de Ca­­terine Tompson (solo: Busmocianu). 19.00 : Cronica şti­nţifică. 19.15 : D-ra Sof­a Munteanu (voce). 19.35 : D-na Marica Papagheorghe. Pess­one (harpă) ; Pârâiaşul de Te­­deschi; Serenadă de Zecchi ; Amurg de toamnă de Umberto Pessione ; Ma­rioneta de Tedeschi. 20.00 : Institutul de igienă de prof. dr. D. Mezincescu. 20.15: Muzică de operete (discuri)­­Uvertură din „Dama de p­că“ Suppé; Melodie d­e „Rip“ de Plan­ciuette (voce : Pierre Deldi) ; Potpuriu din „Fetiţa din Pădurea Neagră“ de Jessel ; Selecţ uni din operetele lui Lehar (voce: Raulla Waara și Peter Anders). UNIVERSITATEA RADIO 20.45 : Centenarul­ fotografiei de prof. Chr. Musceleanu, 21.00 : Concert simfonic al orche­stre: Radio, dirij. de Th. Rogolski; sol si: A. A Sarvas (Concert cu pu­blic în studio) . Mozart: 1) Concert în la major pentru vioară și orche­stră (vioară: A A, Sarvas) 2) Sim­fonia No. 38 în la major. 22.00 : Rad­o jurnal (I) ; Sport. 22.15 : Arturo Gofman (voce) ; Mu­zică cehă : Och de Foerster ; Iub­rea e­r­a o ste­­ de Novak ; Când zilele au trecut de Novak ; Arie din opera uiNa­­iada“ de Dvorak; Mama bătrână de Dvorak ; Cântec biblic de Dvorak. 22.40 : Concert de pian. D-ra Luise Gme­ner (Berlin) : Baladă în se­minor de Liszt ; Două studii de Scriabin. 23.00 : Rid­o-jurnal (II) 23.15 : Concert de noapte al orche­strei Petrică Moțoi, transms de la re­­staurantu „Mroea“. 23.45 : Jurnalul pentru străinătate in limba franceză , engleză. de

Next