Curentul, februarie 1939 (Anul 12, nr. 3951-3978)
1939-02-01 / nr. 3951
212 paging. In conferinţele internaţionale de căi ferate, la cari au luat parte totdeauna delegaţi ai tuturor administraţiilor de drum de fier, problema securităţi în traficul feroviar, a format de cele mai multe ori obiectul de discuţiune. Această importantă problemă a determinat forurile internaţionale de coordonare a traficului european să facă propuneri pentru adoptarea măsurilor, a căror apl care să poată da călătorilor siguranţa necesară şi corespunzătoare mijloacelor şi rapidităţii cu care se efectuează traficul pe reţelele de căi ferate din Europa. Prin perfecţionarea mijloacelor de semnalizare, a legăturilor telefonie, telegrafice şi prin rade între staţii, riscurile au fost micşorate la minimum, atât pentru călători cât şi pentru călători cât şi pentru adminstraţiile de căi ferate. Datele statistice referitoare la cazurile de călători accidentaţi in traficul calei ferate a 18 state europene sunt concludente în această privinţă. Astfel, luându-se ca bază de crculaţie un milion de km., datele centralizate referitoare la exploatarea trenurilor de călători în cursul anului 1937 ne dau următoarele indicatiuni procentuale: Franța cf. du Nord 0,03 Franța Alsace Lorraine 0,04 Franța Cf de l’Est 0,11 Anglia Great Western Railway 0,13 Belgia Société National 0.30 Jugoslav a cf. de Stat 0,33 Polonia cf. de Stat 0,34 Franța cf. de l’Etat 0,45 România c. f. r. 0,62 Italia c. f. de Stat 0,71 Germania Reichsbahn 0,81 Franţa P. O. Midi 0,88 Franţa P. L. M. 1,08 Anglia London Midland Railway 1,32 Ungaria cf. Regale de Stat 1,33 Anglia Southern Railway 1,75 Cehoslovacia cf de Stat 1,77 Anglia London Rorth Easitern 2.52 După cifrele de mai sus, — fără a intra în acest calcul densitatea călătorilor pe liniile respective, care ar putea schimba într’o oarecare măsură ordinea şi procentul accidentaţilor. — Căile Ferate Române se situază a 9-a la clasificaţie cu un procent de 0,62 pe anul 1937 faţă de 0,57 rezultat din acelaş număr de tren-km, parcurşi în anul 1936. Din calculele făcute de direcţia statisticii C. F. R rezultă totuşi că pentru anul 1938 numărul călătorilor accidentaţi la un trafic de un milion tren-km. ar fi fost mai favorabil în sensul securităţii călătorilor dacă n’ar fi intervenit catastrofa de cale ferată din Basarabia (staţia Etulea) unde s-au înregistrat prin clocarea în plină viteză a două trenuri numeroşi morţi şi răniţi. Experienţa în materie de circulaţie desigur că reprezintă un factor important în editarea accidentelor , materialul tehnic şi uman utilizat pentru asigurarea traficului de asemenea trebue să formeze obiectul unei deosebite atenţii a conducătorilor administraţiilor de cale ferată. In tmp ce administraţiile străine de cale ferată studiază posibilităţile şi mijloacele de majorare a vitezelor actualelor trenuri rapide şi automotoare, organele tehnice specialiste se străduesc a defini nouile norme de urmat pentru asigurarea securităţii traficului de călători. ——xoxoxoxo^-oxoxoxox—■* Dela C. F. R Măsuri pentru securitatea călătorilor in traficul feroviar internaţion. Concluzii pe marginea unor date statistice La lumina rampei Naţional Astă-seară se reprezintă „Atrizii“. — In matineul de Joi 2 Februarie se reprezintă „Moartea Marelui Alexandru"1 de d. N. Iorga, în regia d-l lui Ion Sahighian, cu toţi creatorii rolurilor, in frunte cu d-na Marietta Anca şi d. d. N. Bălţăţeanu. — Sub Inatul Patronaj al M. S. Regelui Carol al II-lea, Teatrul Naţional pregăteşte pentru primele Zile ale lunei Martie 1939 cel dintâi spectacol extraordinar din seria anunţată in această stagiune. Se va reprezenta misterul „îngerul a vestit pe Maria“ (L’annonce faite Marie) de cel mai mare poet al Franţei contemporane, d. Paul Claudel. Studio Marele succes „O femeie îndrăcită“ de Steve Passeur se reprezintă din nou astăseară cu d-nele Marioara Voiculescu, Kitty Gheorghe, Silvia Hodoş, d-nii G. Calboreanuu, G. Demetru I. Anastasiiad. Opera Română Astă seară se cântă la Opera Română „CASA CU TREI FETE". Modern Premiera comedei bufe „Păzeștemi nevasta' cetrebuia să aibă loc astăseară, se amână din motive technice pentru mâine seară Miercuri 1 Februarie. Cum e vremea Buletinul Institutului meteorologic central IN ROMANIA LA ORA 3 In utimele 24 ore, timpul a fost valabil cu cerul mai mult acoperit In jumătatea de Vest a ţarei. In cursul nopţii şi azi dimineaţă cerul s’a acoperit în*ntreaga ţară, semnalându-se ceaţă, pe alocuri în Ardeal a început să burnţeze iar în regiunea munţlor şi Basarabia ninge. Vântul a suflat potrivit din sectorul nord, iar temperatura a scăzut, uşor, tind cupinsă azi dimineaţă între : — 6 gr. la Predeal şi + 4 gr. la T. Severin şi Constanţa. Temperatura maximă dn cursul zilei de eri a atins 11 gr. la Seceleanu şi în câmpia ţări şi 0 gr. la Predeal, iar cea minimă din cursul nopţii a oscilat între -6 gr. la Predeal şi în regiunea de munte şi + 5 gr. la Caliacra. Presiunea atmosferică în creştere variază între: 767 mm. la Tg. Mureş şi 764 mm. la Cetatea Albă. LA OBSERVATORUL METEOROLOGIC BANEASA LA ORA 12 Presunea atmosferică 765 mm. Cerul acoperit, vânt slab de la N-E cu 8 m. p. sec. Temperatura 43 gr. Umiditatea 95%. Temperatura maximă de ori + 9 gr. Temperatura minimă din cursul nopţii — 1 gr. Temperatura pe sol + 6 gr. In aer liber şi în apărător + 9 gr. TIMPUL PROBABIL LA 31/1 939 Presunea în scădere cu 3 la 5 mm. Timp umed şi ceţos. Cerul se va menţie mai mult acoperit. Vântul va sufla slab de sectorul S-Eestic. Temperatura staţionară. Lapoviţă şi burniţă în deosebi la munte şi jumătatea de apus a ţării. închiderea cursurilor de iniţiere marinărească Recent a avut loc la Breaza închiderea cursurilor de iniţiere marinărească pentru comandanţii străjeri. Cu această ocazie au fost acordate absolvenţilor acestui curs diplome de către ministerul aerului şi marinei. Au luat parte la această solemnitate d. comandant Teofil Sidorovici, iar din partea ministerului aerului şi marinei au participat d-nii: c. amiral Gheorghiu, secretar general al ministerului şi d. amiral Păiş director al marinei comerciale şi preşedinte al Federaţiei de sporturi nautice. Aceste cursuri de iniţiere au fost urmate de 48 profesori, comandanţi străjeri in localităţile de pe lângă ape, ce vor încadra viitoarele unităţi de strjeri marinari ce se vor forma anul acesta. Cursurile au fost predate de ofiţeri de marină special puşi la dispoziţia Străjii Ţării de către ministerul aerului și marinei. 1 De la Asociaţia cercurilor de gospodine Conform convocării apărute în ziare, urma să aibă loc Duminică adunarea generală extraordinară a Asociaţiei cercurilor de gospodine. Neîntrunindu-se numărul de membri cerut de statut, adunare s-a amânat pentru săptămâna viitoare (Duminică 5 Februarie, ăla aceiaş oră, când — după statute — se va ţine cu orice număr de membri). Cum se aflau sosite în Capitală şi o parte din delegatele filialelor de provincie, s’a ţinut, la cererea lor — de către membrii comitetului centrali, şedinţa de comitet, in care s’au dezbătut numeroase şi importante probleme în legătură cu dezvoltarea în viitor a acestei vechi şi importante Socetăţi, ale cărei manifestări de mare utilitate socială, sunt atât de apreciate. Dispensariile sale fixe, dispensarul ambulant, care — de 10 ani , dă la ţară — în medie 1.000 consultaţi lunar ; atelierele sale ; bazarul ce urmează a fi deschis în curând, în Capitală; şcoala de menaj din Timişoara; inaugurarea dispensarului din Arad, in localul său prpriu; terminarea construcţiilor sale proprii al căror număr a crescut la 17, va ajunge in curând la 20, au făcut obiectul unor lungi şi amănunţite discuţii. S’a dat apa: o mare atenţie chestiunei privitoare la adunarea ce urmează să aibă în viitor Asociaţia cercurilor de gospodine în araione cu noile reguri privitoare la asistenţa socială şi la societăţile culturale. S’a luat hotărîrea de a se interveni pe lângă institutul social şi ministerul sănătăţii cerându-se lămuriri în această privinţă. La această şedinţă au partcipat şi reprezentanţi legali ai ministerelor de industriile şi domenii, d-ma inginer Tulea şi Munteanu, deoarece asociaţia are contingente în preocupările sale cu aceste două ministere. --------XOXOXOXO^-OXOXOXOX—-— FARMACIILE DE SERVICIU Marți 31 Ianuarie 1939 Cameră de gardă pentru cazuri urgente de faceri in timpul nopţii telefon 2:33.57, orele de serviciu 8 seara— 8 dimineaţa. ★ Farm. „Cerb" Vasiliu (O. Lascăr), cal. Victoriei 68, tel. 3.69.20 ; Farm. Kissdörfer, str. Carol 10, tel. 4.17.92; Farm. Frankel (H. Stern), cal. Văcăreşti 39, tel. 3.45.76. Farm. Dr. Popovici, cal.Griviţei 213 ; Farm. Shunda (A. Waltzer), Piaţa Buzeşti 2, tel. 4.23.14 ; A. Prall (D. Iorgulescu), cal Victoriei 138, tel. 4.11.19 ; Ana Mazilu, str. Av. Radu Bellu 13, tel. 2.35.38 ; N. I. Georgian, str. Th. Speranţa 1 (Raion), tel. 3.78.65 ; Dr. Al. Mihalovici, cal. Călăraşilor 34, tel. 3.91.66 ; C. I. Mihălţeanu, cal. Moşilor 364, tel. 2.38.21 ; Ştefan Panea, cal. Văcăreşti 171, tel. 4.17.00 ; Dr. L. V. U11man, str. D. C. Davila 7, tel. 3.00.30 ; Valeria Lucia, Bucureştii-Nouiţ,Fardi.. Moldoveanu Herăstrău ; Ecaterina Teodorescu, Militari, b-dul I. G. Duca *16, tel. 5.57.93 ; C. Mărgineanu,,. şos.4 Crângaşi 62, tel. 5.02.86 ; Gh. Popescu, Dudeşti-Cioplea ; Titi Constantinescu, şos. Pantelimon, tel. .2.32.29 ; Aurora Dragomir Constantinescu, şos. Giurgiului 93 ; Tită Săndulescu Dr. Hamat, prelung. 13 Sept. 2, tel. 5.01.35; Meyer Bernstein, prelung. Rahovei 10, tel. 4.06.83 ;. Farrp; „St. Cruce“ (Elena Cîrossu), Băneasa, tel. 4.74.32 ; Teodosiu Eugenia • Ziui,*Colentins, str. R. Matia- 13, tel. 2,24.30. Ne întrebăm adeseori pentru ce copiii sunt aşa cum sunt: lipsiţi de credinţă şi netemători de Dumnezeu, neascultători şi porniţi pe rele. Constatăm şi ne arătăm surprinşi. Dar ceea ce trebue să se facă pentru formarea unor copii buni nu îndrumăm să se săvârşească. Pentru tot ceea ce fac rău copiii, punem în seama şcolii. Uitând că, înainte de a veni la şcoală copiii stau în grija părinţilor, că părinţii sunt obligaţi să facă educaţia sufletească a copiilor. Dar ca un părinte să poată face o bună educaţie copiilor săi, se cade să fie el mai întâi un om moral, un adevărat creştin: „Dacă rădăcina este sfântă şi ramurile sunt la fel” (Romani XI. 16). Părinţii să fie model de oameni, întocmai ca părinţii Sfintei Fecioare Maria : „Şi erau amândoi drepţi înaintea lui Dumnezeu, umblând fără prihană întru toate poruncile şi rănduelile Domnului" (Luca I. 6). Dacă vor şti să-şi educe odraslele, vor afla mântuire, după cum spune sf. apostol Pavel : „Părinţii cari au ştiut să crească pe copiii lor în frica şi dragostea lui Dumnezeu, vor fi mântuiţi prin ei". Aşa s’ar întâmpla dacă părinţii s’ar îngriji de fiii lor. Dar cum vreţi ca un copil să iubească pe Dumnezeu, când aude pe tatăl său blestemând şi înjurând pe Creatorul lumii. Cum vreţi ca un copil să dorească să se ducă la biserică, dacă tatăl său sau mama sa, nu l-a condus niciodată la uşa altarului. Cum să fie un copil milos, când vede pe mama sa alungând cu vorbe grele pe schilodul venit să ceară o bucată de pâine. Cum să se apropie copilul de preot, când în casa părinţilor săi se spun cuvinte grele şi batjocoritoare şi tot felul de anecdote ofensatoare pe socoteala clericilor. Cum o să se mai roage copilul în faţa icoanelor, când se face haz in casă de atâtea poveşti neserioase în care eroii principali sunt sfinţii. Cum vreţi ca un băiat să nu devină haimana, când părinţii se amuză de înjurăturile schimonosite şi de pofta lui de a bea alcool, şi când îl încurajează, printr’o nebăgare în seamă condamnabilă, la fumat şi la furat. Prin urmare răspunzători de educaţia copiiilor sunt înşişi părinţii, cari au a da socoteală de lucrarea lor, folositoare sau negativă, executată asupra simţimintelor micilor făpturi. Un •părinte e dator să aibă grije de.copiii săi: • , „Dacă cineva nu are grijă de. copiii diri casa sa, spune sf. apostol Pavel, atunci acela a renunţat la'cifedipțâ sa 'şi este'mai rău decât .un. .rtgcfe-. dineios" 1 , r’yjj . CopHptrebuSsc crescuţi în spiritul evanghelie:; \ „Voi'\părinț0f.ț f nu .îritărStaţi {S. mame '?,c' cop'-ii 'noştri,'. ci ‘ ,creşteţi-i intrig învăţat unic şi •iînfei'ep'citinea. Domnului" (Efeseni VI. 4).i Dunmezeu a transmis '■ oamenilor prin j'Moisiaceastă ,'poruncă : “ » '-,f ,,CubiÂtȘîâ:;i'ăceşteă,\; pe care ţi ‘le spun ettv astăzi,-;sa; le ;.ai m inima ta şi în'sufleiţii tău .;■■ să le' întipăreşti în fiii tăi,-'fâ.,săi,-v'&rfaşti.-de'?Gie când şezi in casa- ta, când mergi pe cale, când te culci.’şi .când te scoli”. (Deuteroinom VI. 6-7). • ■" Lorin Popescu ICOANE trebuesc crescuţi copiii Curentul ANUL XII, No. 3351, Miercuri 1 Februarie 1939 1 CARNETUL ZILEI 99Illustrazione închină un număr bogat României Articolele sunt se d-l Amedeo Giann Marea revistă italiană „Illustrazione italiana“, (care are în Italia aceiaş răspândire şi acelaş prestigiu pe care îl are în Franţa „Illustration”), închină ultimul ei număr României. Este vorba de o însemnată manifestare de prietenie italo-română. Conţinutul închinat nouă poartă cele mai alese semnături şi este închinat celor mai variate aspecte ale vieţii noastre naţionale. Vom semnala în primul rând, articolul d-lui Arrigo Şoimi, ministrul justiţiei, despre „Ideia Romei în formarea României moderne“. Istoric distins, şi cunoscător excepţional al chestiunii, d. Arrigo Şoimi manifestă în aceiaş vreme o emoţionantă afecţiune — prin felul cum vorbeşte de noi — pentru neamul românesc.. IDEIA LATINITĂŢII IN CELE TREI ŢARI ROMANESTI: VALAHIA, MOLDOVA, TRANSILVANIA Iată câteva fragmente din articolul d-lui ministru Şoimi : „Descrierea acestor ţărişoare, în scrierile lui Enea Silvio Piccolomini, şi mai târziu descrierea Transilvaniei, datorită mantovanului Antonio Posserino, arată cum toate aceste principate, rămase de fapt ca şi independente, desfăşoară legături active cu Italia şi adânciră origina lor latină. Din Transilvania, afară de Valahia şi Moldova, au venit la Ateneul din Padova mulţi studenţi, şi artiştii, scriitorii, negustorii italieni menţineau legături frecvente şi cu aceste ţări îndepărtate. Legăturile latinităţii se întăreau astfel. Şi mai departe: „Intre aceste contraste se desvoltă autonomia poporului român în cele două vechi principate: Valahia şi Moldova, şi în cel al Transilvaniei, constituit după 1526, mai ales prin meritul călugărului italian Giogio Martinuzzi, devenit apoi cardinal, care înţelese valoarea strategică a regiunei şi reuşi să constituie un principat independent, supus numai la un tribut faţă de Turcia. E de notat că, în războaiele frecvente, conduse de Austria, contra Turciei, în sec. XVII—XVIII, războaie care terminară prin a favoriza procesul de independenţă moldo-valahă, sunt foarte mulţi italieni care conduc operaţiile de războiu, ca Eugeniu de Savoia, sau au participat, ca Marsili, sau descriu, cu un interes particular, în operele lor, formele de civilizaţie latină ale poporului român. E demn de reliefat faptul că, realizîndu-se în aceste regiuni un însemnat progres al culturii şi determinîndu-se nevoia unei legi scrise, pentru a se substitui formelor vagi ce se întrebuinţau până atunci, s’a recurs la opera unui mare jurist italian, Prospero Farinuccio, operă ce s’a transformat, cu unele adaptări, în texte juridice care avură valoare de lege, în secolele XVII şi XVIII, astfel că, dreptul comun al lumii latine, creat de şcolile italiene, pătrunde şi în regiunile româneşti şi zoreşte astfel procesul de cimentare a culturii latine, care a fost printre motivele prevalente ale independenţii ţării... D. Şoimi închee astfel: „Doctrina lui Mazzini prepara, pe baze noui, triumful noilor drepturi naţionale. Ideea Romei prindea astfel o nouă impetuozitate, şi popoarele latine din Balcani fură avantajate. Vechile principate Valahia şi Moldova, care suferiră războiul devastator între Rusia şi Turcia, se liberară de jugul gospodarilor fanarioţi, şi se preparară de revoluţie. După multe întâmplări şi independenţa poporului rou .«nu trebuia începută şi isprăvită, aproape în acelaş timp în care, după lupte curajoase, se proclama independenţa şi unitatea poporului italian“. PRINCIPELE EUGENIU DE SAVOIA ŞI ELIBERAREA TRANSILVANIEI DE SUB TURCI De asemenea o contribuţie însemnată este aceia a d-lui ambasador Amedeo Gianitmv. asupra .,Raporturilor economice italo-române“ , apoi aceia a d-lui Pietro Puricelli „Comunicaţiile rapide, problemă esenţială a,României nou “ studiul iniţial al cunoscutului publicist Mario Missiroli despre „Rypiania .M.gre“ în care reface procesul crealieîs al României Mari. Foarte interesantă este şi evocarea d-lui Pietro Silva intitulată „Principele Eugenio di Savoia şi eliberarea Transilvaniei“. După ce arată care era situaţia în vremea când strălucitul general din casa Savoia îşi pusese talentul său în slujba Împăratului Austriei, autorul ajunge la timpurile când pentru a se salva de Turci, Transilvania duce o politică cât se poate de realistă . „Au fost necesare principilor din Transilvania calităţi neobişnuite de promptitudine şi lipsa de prejudecată politică, pentru a menţine autonomia şi de a lucra cu dibăcie pentru cele două puteri cu care se învecinau: Habsburgii la vest şi Osmanii la est, mai ales când, cu desvoltarea Reformei, la contrastele provenite din religii se adaugă contrastele etnice, de o parte nobilimea maghiară şi massele rurale, surori cu populaţia românească din Valahia de rasă şi religie. La sfârşitul sec. XVI aspiraţiunile etnice şi religioase ale masselor rurale din Transilvania se realizară, fiindcă Mihai Viteazul reuşeşte să unească cele trei principate“. Şi apoi f mai departe : „Eugeniu de Savoia rămase deci, pentru populaţia din Transilvania, ca un glorios liberator, poziţie care avu o nouă strălucire în timpul nouilor victorii ale principelui la Petenwardein şi Belgrad când se încheie pacea de la Passarovitz la 1717, şi pecetea lor, în 1718, însemna iremediabila cădere a puterii Sultanilor şi îndepărtarea pericolului osman în regiunile medio-dunărene“. Mai tipăresc despre „Situaţia geopolitică a României de astăzi“ d. Carlo Ciucci, despre „Bogăţiile subsolului românesc“, d. Franco Trandafiro despre „Romanitatea Daciei“, d. Giuseppe Lugli, despre „Arta populară în România“ şi despre „Tradiţia în arta românească” d. Salvatore Sibilia, etc. Acest număr cuprinde numeroase şi frumoase fotografii. Î 1 munte de d. Arrigo Şoimi, ministrul Justiţiei, vii, ambasador, d. Mario Missiroli şi alţii Leduri din Divina Comedie a lui Dante Joi 2 Februarie crt., la orele 5 profesorul Gianola va începe lectura şi comentariile „Purgatoriului“ de Dante. Această lecţiune va fi ţinută în fiecare joi la aceiaşi oră. Luni 6 Februarie acelaş profesor va deschide cursul său de: conferiţe şi lecturi despre Garibaldi în poezia italiană. In viitoarea săptămână se vor complecta şi cursurile de istoria teatrului şi a muzicii şi acela de limba italiană. Ultimele înscrieri şi informaţiuni se priesc la Institutul de cultură italiană, calea Victoriei 196 de la 11— 13 (tel. 3.36.01), iar după amiază la sediul cursurilor, str. Biserica Amzei 2, de la 17.20 (tel. 4.02.20). Expoziţii Pictorul Nicolae Brana şi sculptorul Ştefan Gomboşu anunţă deschiderea expoziţiei lor de artă plastică (pictură, sculptură şi gravură) pentru ziua de 1 Februarie a. c., la „Fundaţia Dalles“. Vernisajul: ora 11 a. m. Expoziţia va rămâne deschsă până la 28 Februarie. — Mâne 1 Februarie la orele 10 dim. are loc în sala „Dalles“ vernisajul expozţiei de pictură a d-lui C. Isachie. Expoziţa rămâne deschisă până la finele anului. D. prof. Ion Sân-Giorgiu in comitetul Academiei Germane D, prof. Ion Sân-Giorgiu, care este mai de mult membru corespondent al Academiei Germane, a fost ales în comitetul acestei academii, destinat să cerceteze metodica studiului limbei germane pentru străini. In împrejurările de astăzi, această distincţie acordată d-lui Sân Giorgiu are o deosebită semnificaţie. Conferinţei. prof. dr. C. Parhon, va vorbi Miercuri 1 Februarie, la ora 6 d. a. în sala „Dalles“ despre „Cancerul în lumina endocrinologiei“. Conferinţa face parte din ciclul liber al asociaţiei „Gândirea Europeană“. Recitaluri D-şoara Julietta Sandovici, balerină a Operei Române din Bucureşti înapoiată de curând de la studii din Anglia, va da ur singur recital de dans la Operă Joi 9 Februarie ora 21 cu acompaniament de orchestră simfonică. Baluri Balul mascat şi nemascat „înconjurul Pământului într’o noapte“ al societăţii „Principele Mircea“ va avea loc în ziua de 25 Februari a c. în saloanele Arta. Biletele se găsesc la sediul societăţe în str. Aurel Vlaicu 19, telefon 2.45.52, şi la Bazarul Societăţei din calea Victoriei Nr. 77. Concurs interşcolar de geografie Societatea regală română de geografie a hotărît ca să ţ nă concursul anual de geografie între elevii şcoalelor secundare de ţară, în ziua de 16 Aprilie a. c, examinarea urmând să se facă numai din materia predată până atunc . La concurs vor lua parte elevii claselor IV şi VIII, adică acele clase în care se predă geografa României Se vor prezenta numai câte doi elevi de fecare clasă. înscrierile se fac direct, la societatea regală română de geografie str. Wilson Nr. 1 Bucureşti, până cel mai târziu la 15 Martie. Intre timp societatea va face demersuri pentru obţinerea unei însemnate reduceri pe căile ferate. Elevii vor fi găzduiţi în Bucureşti la diferite internate şcolare plătindu-şi fiecare numai masa. Socetatea va distinge pe cei reuşiţi cu diplome şi premii băneşti. IL Editura „CARTEA ROVANEASCâ’’ Bucureşti Câteva din lucrările de mare interes apărute zilele acestea: I. SIMIONESCU Tinere, cunoaşte-ţi arborii PAUL BUJOR Mi de Al.IM in.LCaragiale Zaharia Bârsan Trandafirii Roşii Zaharia Bârsan Domnul de Rouă De vânzare la toate librăriile din ţară — SAVOY in fiecare seara la ora 9. mmm TANASIE ISTANBUL Wms Matineticl: Joi, Sâmbătă și Duminică SPECTACOLELE Marți 31 Ianuarie 1939 Calendar . ORT.: Sfinţii Doctori fără de plată Giru ' şi Ion' t 292. ” ' ‘ CAT.: Sf. Petre Nolasc. TROT, Valeriu.s . ■, ... EBR. : 11 Scvat 5699. MAU.: 10 JZil-Higgé 1357. Râs. soar. 7.37.Ap. soar. 17.20. MARNA. — (Cal. Griviţei): „Frou- Frou" şi „Jockeul Roşu“. MARCONI. — (Cal. Griviţeii): „Trei fetiţe dulci“ şi „Şase ore de trăit“. Trupa de reviste. DIANA. — (Cal. Griviţei) : „Răzbuttarea zeului Siva“ şi „Fraţii Ritz , şomeuri“. EIA. — (Cal. Griviţei): „Aventurile lui Marco Polo“ şi „Atenţie d-le :profesor“. TRIUMF. — (Cal. Griviţei): „Focul din Chicago“ şi „Domnişoara vedetă“. UNIC. — (piaţa Filantropie?): „Aventurile lui Marco Polo“ şi „Inchisoarea fără graţii“. ■ AMERICAN. — (Cal. Moşilor): „Trei fetiţe dulci“ şi „Cântecul dimineţii" SPLENDID.— (Cal. Moşilor): „De-aşi fi rege“ şi „Atenţie d-le Profesor". IZBÂNDA. — .(Calea Văcăreşti): : „De-aşi fi rege“ şi „Răzbunare mexicană“. GLORIA. •— (Căl. Văcăreşti): „Crima Nataliei .Reguin“ şi „Nopţi Andaluziene“. LUCIFER. — (Cal. Dudeşti): „Bătălia aurului“ şi „Katia“. TOMIS. — (Cal. Călăraşi): „Strada iubirii“ şi „Dincolo de civilizaţie“. MILANO. — (Cal. Călăraşi) : „Amanda“ şi „Orientul în flăcări“. O^îEpN. — (Str. 11 Iunie) : „De-aşi rege“ şi „Oameni fără nume“ RELIGIOS (Strada Academiei) searas V'WOVA. — (Cal. Rahovei): „Trei ora “ : „Drumul Crucii" CIRCUL KLUDSKY (şos. Bonaparte) Reprezentanţii zilnice. Cinematografe : ARO (B-dul Tache Ionescu): „Ramunteho“ (Fiul păcatului) cu Louis Jouvet şi Madeleine Ozeray. SCALA (b-dul Tache Ionescu): „Vis de tinereţe“ cu Rosemary Lane şi Priscilla Lane. Jurnal Paramount. CARLTON (Bd. Brătia fiu) : „O familie trăsnită“ cu Constance Bennett şi Brian Aherne. Jurnal şi complectare. CAPITOL (b-dul Elisabeta): „Oameni care înfruntă moartea“ cu Clark Gabie şi Myrna Loy. Jurnal Metro şi O. N. C. TRIANON (Bd. Elisabeta): Legiunea de onoare“ cu Charles Vanel şi Marie Bell. Jurnal Paramount. StELECT (Cal. Victoriei). „In vâltoarea valsului“, cu Yvonne Printemps şi Pierre Fresnay. REGAL. (Ed. Elisabeta). „Trei camarazi“, cu Robert Taylor, Franchot Tone şi Robert Young, Jurnal Paramount. ELYSEE (Strada Doamnei): „Cinci milioane caută un moştenitori* cu Heinz Ruhman. FEMINA. — (Bd. Elisabeta) : „Ultimatum“, cu Erich v. Stroheim. A. R. P. A. (Bd. Elisabeta) : „Cine a ucis pe Gail Preston jurnal şi complectare. CORSO, (Bd. Elisabeta): „Răzbunarea Mexicană" cu VV Alliaj 1%,Boyd. Jurnal şi complectare. RIALTO (Bd. Carol) : „Robin Hood“ şi „Nostalgie“. PALAS BD. (Bd. Elisabeta) : Oameni şi fiare“ cu Harry Pieli şi complectare. BIZANTIN. — (Bd. Elisabeta) : „închisoarea fără gratii" şi „Şedinţă secretă“. ROXY (str. Lipscani) : „Oameni care înfruntă moartea" cu Clark Gabie şi Myrna Loy. Jurnal Metro. FORUM. — (Str. C. A. Rosetti): „Rapsodia diabolică“ şi „Intre două femei“. FRANKIN. — (Ateneul Român): „Neapole sub sărutul focului“ şi „Insula ocnaşilor“. NISSA (Intrarea Zalomit) : „Robin Hood“ şi „Cântecul privighetorii“. OMNIA. — (Ed. Schitu Măgureanu) : „Revista revistelor“ şi „Alaska“. MODEL. — (Piaţa dr. Botescu): „Evadatul 320“ şi „Farmecul Boemei“. VOLTA. — (Buzeşti) : „Vacanţa" şi „Spune-mi cine eşti“. o «, O’ • ci„«« , 1 u ■Poltift «i ii 1 «ii tt «,: YT„„ „ .. ... — V . . . V fetiţe dulci" şi „Vreau să mă mărit“. PARIS (Cal. Rahovei): „Omul cu mască“ (Mascatul). AIDA. — (Cal. Rahovei): „Suflete în ceaţă“ şi „Arme pentru China". PAX. —■ (Cal. Rahovei): „Oameni în lanţuri“ şi „Doctor Socrati". NERO. — (Şerban Vodă) : „Senorita" şi „Alarmă în noapte". LIZEANU (Str. Lizeanu): „100 de băeţi şi o fată“ şi „Diligenţa însângerată“. NONI. — (13 Septembrie): „Corsarul" şi „Aventurile lui Arsene Lupin". VOLGA. — (Cal. Dorobanţi) : „Alaska“ şi „Adevărul îndrăcit“. DACIA. — (Şos. Ştefan cel Mare) : „Dragoste cu năbădăi“ şi „Tigrul din Arizona“. PACHE. — (Str. Mătăsari) : „O fetiţă delicioasă" şi „Submarinul D. —I“. FLORIDA. — (Ed. Ferdinand): „Magda“ şi „Orientul în flăcări“. DICHIU (Str. Romană): „Prizonierul din Zenda“ şi „înger şi Demon". ILEANA. — (Str. Avrig): „Katia“ şi „Bill Gazon". CARMEN (Cal. Dudeşti): „A doua lună de miere“ şi „Spaima indienilor“. ASNES. — (Cal. Dudeşti): „Alarmă în India“ şi „Heidi, fetiţa munţilor“. EDISON. — (Cal. Dudeşti) : „Pentru dvs. Doamnă“ şi „Fantoma din Rio Grande“. barcelona. — (Str. Măgurele): „O crimă pe ring“ şi „Tu şi Eu“. COTROCENI. — (Şos. Cotroceni): „Sfidătorii aerului“ şi „Stan şi Bran, alpinişti“. ' ; ' ' Teatre OPERA ROMANA (Piaţa Mărăcineanu) , seara ora 8,30 : „Casa cu trei fete“. NAŢIONAL (Calea Victoriei) seara ora 8,30: „Arizii“. STUDIO NAŢIONAL (Piaţa Amzei), seara ora 9 : „O femeie îndrăcită“. REGINA MARIA. — (Spl. Independenţei), seara ora 9 : „Rataţii“. COMEDIA. — (Pasaj Comedia), seara ora 9 : „Visul unei nopţi de iarnă“. LIBER. — (Pasaj Comedia), seara ora 9 : „Zile senine“. ALHAMBRA. — (Str. Sf. Dumitru) : „Relache“ MODERN. — (Str. Sărindar). Relache. SAVOY. — (Cal. Victoriei), seara ora 9 : „Tănase Istanbul". LIGA CULTURALA. — (Bd. Schitu Măgureanu), seara ora 9 : „Stafia“. MUNCA ŞI VOE BUNA. — (Str. Uranus), seara ora 8.30 : „Cămila". Marele dansator internaţional SWANNE, care a uimit prin arta sa în gala ce a dat-o joi seara la Opera Română, nu este numai un interpret plastic al stărilor sufleteşti, ci este şi un mim de o inegalabilă putere de expresie. Repertoriul său cuprinde o serie de adevărate statui vii, cari i-au făcut faima în toată Europa și in America. Ne bucură deci că SWANNE a putut fi hotărît să dea și un al doilea (de data aceasta ultimul) recital de dans care va avea loc în sala teatrului Regina Maria, Duminică 5 Februarie orele 11 dimineaţa. Biletele cu preţuri reduse se pun în vânzare azi la agenţia Jean Feder. A doua gală de dans Străine PROGRAMUL Marţi 31 Ianuarie 1875 m. RADIO-ROMÂNIA 150 kw. 160 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz ORA DIMINEŢII 7 : Deschiderea emisiunii. — Gimnastică ritmică. — Sfaturi medicale. — Concert de dmineaţă (discuri) : Dans spaniol şi Bolero de Lubchesi; Lunavals de Locke şi Aur şi Argintvals de Lehar ; Scherzo de Jadassohne; Sborul cărăbuşului de Rimsky-Korsacoff ; Potpuri de „Boccocio“ de Suppé ; Balet din „Carmen“ de Bizet. — Sfaturi gospodăreşti — închiderea emsiunii. 12.00 . Muzică variată (discuri) : Terme şi Delir-vailsuri de Josef Strauss ; Două şansonete de Villard (duetişti : Gilles şi Julien) ; Potpuriu din „Zâna păpuşilor“ de Bayer; Două cântece din filmul „Nu mă uita“ de Menhar (voce: Estrellita ,Castro) ; Melodie de Wayne şi La Paloma de Vrădier ; De dorul tău de Vinov (voce : Aurel Alexandrescu); De-ar fi din lumea ’ntreagă-tango de Mircea Alexe (voce : Viorel Demetriad); Dansusul veveriţei-intermezzo de Smith. 13.00: Ora. Culturale. Sport, Cota Dunării. 13.10 : Concert de prânz (discuri) ; Cântece de iubire; Arie din „Aida" de Verdi (voce: Enrico Caruso),Aubadă din „Regele Ysuiu“ de Laslo (voce : Joseph Rogatchewsky) ; Fina- M act. I din „Otello“ de Verdi (voce: Elsa Wieber, Marcel Weitrisch) ; Focul dragostei de Weingartner (voce : Karl Schurz-Walter) ; Duet din „Samson Dalila“ de Saint-Saëns (voce : Cernay şi Georges Thill; Cavatina din „Prințul Igor“ de Borodin (voc : Joseph Rogatchewsky) ; Duet din act. II din „Tristan si Isolda“ de Wagner (voce : Frida Leders: Lauritz Melchior). 14.10 : Radio jurnal. 14.30 : Continuarea concertului de prânz (discuri ; Alfred Cortoi-pian ; Studiu No. 7 Op. 25 de Chopin ; Preudu No. 9 de Debussy ; De suita Scene de copii de Schumann ; Variaţii smfonice de Cesar Franck (Alfred Cortot şi orch. filarm. din Londra dr j, de Landon Roland). 15.10 : Varietăţi radiofonice. 18.00 : Ora. Mersul vremii. 18.02 : Poşta tehncă. 18.17 : Concert de mandoline. Orchestra Mutaffian : In preerie—uvertură de Julion; Suspinul-vals de Ivanovie ; Visuri de aur-serenadă de Mariocchi; Mazurcă elegantă de Smi Petrescu ; Frumoasa andaluză-vals spanio; de Mamio Maciocchi; Dans românesc . de Emil. Petrescu, 1850 : Duet de saxofon : E Busuiocariu şi , I. Miţurcă , Eleonor de Jesse Deppen (duet); Vals, capriciu de Caterine Tompson (solo: Busmocianu). 19.00 : Cronica ştinţifică. 19.15 : D-ra Sofa Munteanu (voce). 19.35 : D-na Marica Papagheorghe. Pessone (harpă) ; Pârâiaşul de Tedeschi; Serenadă de Zecchi ; Amurg de toamnă de Umberto Pessione ; Marioneta de Tedeschi. 20.00 : Institutul de igienă de prof. dr. D. Mezincescu. 20.15: Muzică de operete (discuri)Uvertură din „Dama de pcă“ Suppé; Melodie de „Rip“ de Planciuette (voce : Pierre Deldi) ; Potpuriu din „Fetiţa din Pădurea Neagră“ de Jessel ; Selecţ uni din operetele lui Lehar (voce: Raulla Waara și Peter Anders). UNIVERSITATEA RADIO 20.45 : Centenarul fotografiei de prof. Chr. Musceleanu, 21.00 : Concert simfonic al orchestre: Radio, dirij. de Th. Rogolski; sol si: A. A Sarvas (Concert cu public în studio) . Mozart: 1) Concert în la major pentru vioară și orchestră (vioară: A A, Sarvas) 2) Simfonia No. 38 în la major. 22.00 : Rado jurnal (I) ; Sport. 22.15 : Arturo Gofman (voce) ; Muzică cehă : Och de Foerster ; Iubrea era o ste de Novak ; Când zilele au trecut de Novak ; Arie din opera uiNaiada“ de Dvorak; Mama bătrână de Dvorak ; Cântec biblic de Dvorak. 22.40 : Concert de pian. D-ra Luise Gmener (Berlin) : Baladă în seminor de Liszt ; Două studii de Scriabin. 23.00 : Rido-jurnal (II) 23.15 : Concert de noapte al orchestrei Petrică Moțoi, transms de la restaurantu „Mroea“. 23.45 : Jurnalul pentru străinătate in limba franceză , engleză. de