Curentul, iunie 1939 (Anul 12, nr. 4059-4088)

1939-06-01 / nr. 4059

2 (02 pagini) SERIA Vlt-a BON Nr. 41 Pentru participarea la tragerea po­lței de asigurare din ziua de Duminică 18 iunie 1939 Numele și prenumele ................ .................................... Adresa: .................................................................................... Comuna ............................................Județul ........................ Expedierea bonurilor se va face direct .Societății Cooperative de Asigurări „VULTU­RI", București, B-dul Elisabeta Nr. 55, parter ae­­­er­al Un dictator clasic (Continuare din pag. I-a) scrupulos de corectă gestiune a banului public, respectarea an­gajamentelor Statului. In 1928, Salazar dă primul buget echili­brat al Portugaliei, — după opt­sprezece ani de anarhie finan­ciară. Nu a ajuns (după zece ani) șe­ful guvernului ca expresie a u­­nei idei animatoare a unei Na­ţiuni, ci ca expresie a unui sis­tem de bună administraţie a Sta­tului. Nu-i un răscolitor al energiilor populare, ci un cuminte pedagog, genialul tutore al bunurilor mo­rale şi materiale ale naţiunii por­tugheze. De formaţie clasică, Salazar are şi în domeniul statal aceiaşi concepţie armonioasă a măsurii, a disciplinei arhitectonice. De educaţie religioasă, — pro­fund credincios, — este implicit protivnic acelui spirit de exaltare a eului, fie individual, fie colec­tiv. Lui Henri Masiss i se spove­dea: „Trăim în minciună, în hiper­bole... Se întreţine în mare şi cu sistem, confuzia în sufletele po­poarelor, cu riscul de a le desti­na unei mistuiri fatale“. In linia aceleiaşi gândiri, Sala­zar continua vorbind de unele tendinţe ale tineretului portu­ghez: „Ei ar voi să trăiască o viaţă intensă, frenetică... Demonstra­ţiile măreţe şi tumultuoase ale vieţii germane şi italiene, stilul lui Hitler sau al lui Mussolini le fascinează imaginaţia. Ar dori să-i înflăcărez cu un fel de ură sacră şi să-i ridic sălbatec contra inamicilor. Nu este ţinta mea!... Eu vreau să normalizez Naţiu­nea. Revoluţia eu o fac în pace, şi dacă sunt un revoluţionar, sunt în măsura în care eu sunt pen­tru echilibru contra deschilibru­­lui, pentru adevăr contra impos­turii, pentru ordine contra de­zordinei cu care această ţară era prea deprinsă. Nu dându-i febră, ci scăzându-i febra — această fe­bră politică de care era să moa­ră — o putem înviora“. In această mărturisire, ca şi în cuvântările lui, este manifestaţia unui spirit clasic ce se împotri­veşte acelui spirit romantic, a­­venturos, inclinat spre extraor­dinar, acelei proecţii delirante a eului individual sau etnic. In Oliveira Salazar vom regăsi foare mult din spiritul lui De Ronald, judecând revoluţia fran­ceză şi epopeea războaelor lui Napoleon. „Să revenim la starea de să­nătate, nu să ridicăm tempera­tura, să regăsim echilibrul, rit­mul obicinuit. Să procedăm ca natura“,­­ obicinueşte să spună Salazar, acest dictator plin de răbdare. Şi Fuehrerul Hitler şi Ducele Mussolini au trăsăturile roman­tice: pasiune, imaginaţie, năzu­inţe spre tot ce depăşeşte co­munul existenţei etnice. Salazar este tipic clasic: mă­sură, desfăşurare armonioasă a individului şi a Naţiunii, econo­mie de forţe umane. De aici profunda deosebire dintre ideologia totalitară a lui Salazar şi a Fuehrerului Hitler. De aici şi împotrivirea faţă de teoria spaţiului vital, ca şi împo­trivirea faţă de ideia forţei, ca origină a dreptului popoarelor. Pentru Oliveira Salazar, Nietz­sche nu-i un ghid, ci o erezie pă­gână. In fond, după războaele napo­leoniene, am avut romantismul politic al democraţiei şi al libe­ralismului; după războiul din 1914—1918 avem o nouă izbuc­nire a romantismului social, po­litic, rasial, ce durează de la 1919 şi nu şi-a aflat integrarea într’o nouă concepţie de armonie. Pamfil Şeicaru SPECTACOLELE ZILEI Miercuri 31 Mai 1939 Calendar ORT.: Sf-tul Apostol Ermia şi Sf. Sf. Martir Ermeu. 2 Quatember (Qi­atre Temps). CAT.: Sf-ta Petronila. PROT.: Petronila. EBR. 13 Sivan 5699. MAH. : 11 Rebl-el-Ahli 1358. Răs. soar. 4.37. — Ap. soar. 16.50. Teatre : OPERA ROMANA (Piaţa V. Mărăci­­neanu), seara ora 8.30 : „Nunta în Carpaţi“. COMEDIA (Pasaj. Comedia), seara ora 9 : „Nu există surprize". MUNCA ŞI VOE BUNA (Str. Ura­nus), seara ora 8.30: „Roata’n pa­tru colţuri“. Cinematografe : ARO (Ed. Tache Ionescu) „Maria Chapdelaine“ cu Jean Gabin, Ma­deleine Renaud şi Jean Pierre Au­­mont. SCALA (Bd. Tache Ionescu): „D. şi D-ra Doctor“ cu Florence Rice şi Melvyn Douglas. Jurnal Paramount. CARLTON (Bd. Brătianu): „Clubul aristocraţilor“ cu Viviane Romance şi Elvira Popescu. Jurnal nou. CAPITOL (Grădina şi sala): „Caval­cada destinului“ cu Douglas Fair­banks jr. Jurnal Metro şi Jurnal O. N. C. cu Defilarea 9—10 Mai. TRIANON (Bd. Elisabeta 2): „Se lasă noaptea“ cu Robert Montgomery şi Rosalind Rusel. ARPA (Bd. Elisabeta): „Alarmă in India“ şi „Liliacul“. REGAL (Bd. Elisabeta) : „Pentru patrie“ cu Erol Flyn. Jurnal Pa­ramount. ELYSÉE: „Necunoscuta“ cu Gladys George şi „Broadway Melody 1938“ cu Robert Taylor. FEMINA (Bd. Elisabeta): „Poltava“ şi Jurnal Fox. PALAS BD. (Bd. Elisabeta): „Uliţa durerii“ şi „Un băiat timid“. SAVOY (cal. Victoriei): „Vis de ti­nereţe“ şi „Barnabe“. BIZANTIN (Bd. Elisabeta): „O la­crimă pe mormânt“ şi „Misterul unei crime“. FORUM (Bd. Elisabeta 5) „Citadela“ cu Robert Bonet şi „Conflict“. NISSA (Intrarea Zalomit): „Roman­ţa argentiniană“ şi „Alarmă in noapte“. FRANKLIN (Ateneul Român): „Jos­­h­ivara“ şi „Capriciile destinului“. RIALTO (Bd. Carol): „Uliţa durerii“ şi „Detectivul doamnei“. OMNIA (Bd. Schith Măgureanu) „Vreau să mă mărit“ şi „Diavolii aerului“. AMERICAN (Cal. Moşilor): „Fecioa­re rătăcite“ şi „Declaraţii“. SPLENDID (Cal. Moşilor): „Viaţa furată“ şi „A opta nevastă a lui Barbă albastră“. RAHOVA (Rahovei) : „Fecioare rătă­cite“ şi „Masca eternă“. PARIS (cal. Rahovei): „Drama din Shanghai“ şi „Eva“. AIDA (Rahovei): „Vacanţa“ şi „Stă­pânul Metropolei“. PAX (Cal. R­ahovei): „Contesa Wa­­lewska“ şi „India în flăcări“. UNIREA (Ed. Ghica): „Prinţesa Ta­rakanova“ şi „Avangarda eroilor“. MARNA (Cal. Griviţei) „Shirley sal­vează America şi „Exodul din In­sula dracului“ şi trupa de reviste Titi Mihăilescu. MARCONI: (Cal. Griviţei): „Vultu­rul negru“ operă complectă, jurnal şi complectare. VOLTA-BUZEŞTI (Buzeşti): „Bestia umană“ şi „Cadrilul“ trupa de re­viste. MODEL (P-ţa Dr. Botescu): „închi­soarea fără gratii“ şi „Ultimul post“. DIANA (Cal. Griviţei „Robinson Crusoe“ şi „Alaska“. LIA (Cal. Griviţei): „Bestia umană“ şi „Călăreţii veseli“. TRIUMF (Cal. Griviţei): „Tigrul din Arizona“ şi „Minciuna Ninel Pe­­trovna“. IZBANDA (Cal. Văcăreşti) „Fra Dia­­volo“ şi „Vacanţa“. GLORIA (Cal. Văcăreşti): „Păcatul Helenei Willfur“ şi „Vis de tine­reţe“. TOMIS (Cal. Călăraşi): „Miss Ca­tastrofa“ şi „Cei mari“. EDISON (Dudeşti) : „Citadela" şi „Spune-mi cine eşti", trupa de re­viste. REX (Cal. Dudeşti 22): „Serenada pri­măverii“ cu Jeanette MacDonald şi „Uliţa durerii“. LUCIFER (Dudeşti) „Senoritta“ şi „Corsarul“. ODEON (Str. 11 Iunie 75): „Viaţă fu­rată“ cu Elisabeth Bergner şi „Răz­bunarea mexicană“. VOLGA (Dorobanţi) : „Bestia uma­nă“ şi „Romanţa argentiniană". MILANO (Cal. Călăraşi): „De-aşi fi rege“ şi „Femei în lanţuri“. UNIC (Piaţa Filantropia) „Bestia u­­mană“ şi „Trustul veseliei“. ILEANA (Avrig): „Brigada morţii“ şi „Colivia de aur“. DACIA (Grădină şi sală, Şos. Ştefan cel Mare 34): „Vulturul negru“ t o­pota completă). BARCELONA (Măgurele) : „Ultimul gangster“ şi cinci comedii. FACHE (str. Mătăsari): „Heidi“ şi „Floare de ghiaţă“. NERO (Şerban Vodă): „Conflict" şi „Valetul şi contesa". FLORIDA (Bd. Ferdinand): „Zaza“ şi „Diamantul sultanului“. DICHIU (Str. Romană): „Frou-Frou" şi „Frivola d-ră Brent“. VENUS: „Neapole sub sărutul fo­cului“ şi „Strigătul sălbaticilor". COTROCENI (Şos. Cotroceni): „Dom­nişoara vedetă“ şi „Pentru viaţa unui om“. -----xoxoxoxo^oxoxoxox----­ Suleosirea monede­lor albaneze TIRANA, 30 (Rador). — Toate mo­nedele albaneze de nichel și de bronz vor fi înlocuite prin monede din „acmonital“, un aliaj cu bază de aluminium. filipritu­l ANUL XII, No. 4059, Joi I Iunie 1939 CARNETUL ZILEI Credinţe şi păreri Revoluţa creştinismului Apariţia creştinismului în lume, a deslănţuit o revoluţie spirituală, care a schimbat complet concepţia despre viaţă. Creştinismul strămutând idea­lul omului în ceruri — a făcut să­ ră­sară în suflete setea de viaţă nouă — mai bună — mai echilibrată — opusă fundamental epicuriansimului lumii vechi. Sfinţii Apostoli ai Domnului Iisus — au dat semnalul acestei revoluţii — cântând în predici de aur glorioasa bucurie a celor cari trăesc şi împli­nesc cuvintele Mântuitorului în Bi­serica Lui. Un semnal de alarmă contra întu­nericului — o nesfârşită luptă pentru alungarea duhurilor păcatului şi un permanent apel de mobilizare pentru bine şi adevăr — pentru cer. După învierea Domnului Iisus — ucenicii săi îi vedem alergând cu o înflăcărare uriaşă spre a vesti lumii întregi adevărul, calea şi viaţa — Iisus-Dumnezeu. Sub cerul Bisericii primare vedem cohortele de creştini înarmaţi cu ar­mele spiritului — bunătatea şi cura­jul sfânt — propovăduind cu preţul vieţii noile, dumnezeeştile şi nemuri­toarele învăţături. Primii martiri cu steagurile crucii în suflete cad însângeraţi în lupta pen­tru lumină. Secole de prigoană cruntă măresc oastea martirilor dar victoria creşti­nismului este deplină. Tiranii persecutori ai luminii se prăbuşesc în pulbere iar creştinismul cuprinde pământul De atunci , din ora când Sfinţii Apostoli au vestit cu trâmbiţile graiu­lui sfânt noua împărăţie — din ora când Sfântul Ştefan înalţă steagul crucii cu preţul vieţii — de atunci şi până astăzi revoluţia creştină con­tinuă Martirii de astăzi — alături de mar­tirii de eri şi­­ de mâine adorm în lupta pentru cruce cu ochi­i aprinşi de ceruri. Mobilizarea creştină în lupta con­tra păcatului nu se termină niciodată; din veac în veac pelerinii crucii sfin­ţiţi de Biserică bat la uşile sufletelor v­estind împărăţia nouă Incăerarea între lumină şi întune­ric continuă ; epoca noastră oferă din belşug o privelişte înfiorătoare a pri­goanei contra Bisericii în diferite ţări unde se caută să se înlocuiască învă­ţătura creştină cu învăţături trecă­toare omeneşti. Toate sistemele şi teoriile inventate de om nu au putere ca să dăruiască fricirea şi, pacea, isvorul fericirii şi al păcii­ ţâşneşte numai din stânca Evangheliei — în Biserica împăratu­lui şi Dumnezeului nostru Hristos învăţătura creştină şi Biserica Domnului cetăţi de lumină — fac tu­turor numai bine ? De unde atunci ura satanică împotriva lor ? Slugile întunericului nu pot să su­fere lumina şi pacea ci mai degrabă ura şi besna. .. Dar crainicii sfinţiţi ai cerului din toate vremurile şi din toate lo­curile strigă puternic : „înainte“... Şi din morminte — din valea ose­mintelor răsare ca o trâmbiţă un glas : „înainte“, „înainte“ este deviza sfântă a creş­tinismului — înainte în lupta pentru bine — pentru cruce — pentru Bise­rică — „înainte“. Şi din înălţimile înfricoşate — de acolo unde domneşte îmbrăcat în ful­gere pe mări de lumină — împăratul nostru Iisus — s’aude glasul Lui Dumnezeesc ca mersul unui cutremur mare: „Indrăsniţi, Eu am biruit lumea" Const. Goran Chipuri din O interesantă lucrare a d-lui prof. G. Moroianu D. profesor universitar George G. Moroianu a dat la iveală, de curând o foarte interesantă carte de amintiri apărută în editura Fundaţiei regale „Principele Carol” intitulată: „Chi­puri din Săcele”. Autorul evocă figurile care i-au încălzit copilăria şi adolescenţa cu pildele şi vorbele lor deosebite, înce­pând cu „Moşul Vasile baci”. Nu-i de mirare că primele rân­duri din volum zugrăvesc un moş. Totdeauna bunicii au rămas întipă­riţi în mintea copilor. Un alt tip de moş autentic e Vlad Şeitan, poreclit Muscalu, care trăise cu hergheliile în Basarabia şi Rusia. Herghelia lui avea 800 de cai, cât un împărat. Iată cum îl desprinde d. Moroianu din amintire: — „Acest mare gospodar din Să­­cele, pe care l-am apucat şi eu de copil a trăit o sută cinci ani şi orbise spre bătrâneţele adânci. Pare că-l văd ca azi, iarna, când ne săriam copiii, stând pe feicioara de sub streaşină acoperită cu şindrilă dela poarta casei lui din deal, îmbrăcat cu cojocul cel mare, sau cu antimiul alb înflorit cu găitane negre peste cojocel, când era mai călduţ. Cu o căciulă uriaşă fumurie, răzimat într’o bâtă zdravănă de lemn de corn. Se uita prelung în dreapta şi în stânga cu ochii tulburi, ascultând hărmălaia copiilor, care se dădeau cu săniuţele şi cu „tălpile”. Tot în acelaş loc îl vedeam pe bă­trânul muscalu şi primăvara — căci toată petrecerea bietului moşneag era să şeadă la poartă când mergeau copiii cu coşuleţe şi cu beţe de alun înflorite după ouă roşii pe la nea­muri. Când moş Vlad era în toată puterea bogăţiei lui, ei şi femeia lui nu-şi sfârşeau niciodată rugăciunea fără să-şi facă la urmă trei cruci mari zicând: „Miia Doamne, mila”. Adică să le ajute Dumnezeu să aibă 1000 de cai în herghelia lor!” Am ales cel mai scurt portret din­­tr’o sută cel puţin şi nu pe cel mai în relief. Pe lângă negustorii mari şi oamenii cu carte ajunşi cunoscuţi nu numai în Ardeal dar în toată Ţara Românească, sunt presărate şi câteva figuri caracteristice ale ne­vestelor din Săcele: Călţuna, Lelea Nuţa, Maria Baciului, Ivaşca, ş. a. „Chipurile din Săcele” însă, de­geaba sunt amintite în treacăt. Ele sunt aşa de pitoresc redate, încât merită să fie parcurse de la început la sfârşit de toţi acei cari preţuesc amintirea unei epoci eroice din care s’au desprins chipurile adevăraţilor luptători din Ardeal pentru cauza naţională. Intr’un lung capitol din cartea menţionată autorul evocă figura pă­rintelui Radu Popea unul din preoţii cu carte din Ţara Bârsei, care îm­preună cu Papin Ilarian, Adriana Moroianu şi alţi tineri români de is­pravă au aprins flacăra tinereţii lor pentru izbânda revoluţiei româneşti din 1848. D. George Moroianu evocă intr’un stil limpede şi cald un episod inedit din timpul studenţiei de la Cluj din preajma anului 1848. Guvernator al Ardealului era baro­nul Samuil Iosika. Acesta ştiind fră­mântările politice ale studenţimei române, în veşnic conflict cu cama­razii 101 unguri, a chemat intr’o seară un număr egal de studenţi ro­mâni şi unguri la o masă urmată de o serată La propunerile Iul împăciuitoare făcute discret In bibliotecă, tinerii universitari români au ripostat cu vehemenţă însuşi guvernatorului Ar­dealului pe care l-au făcut renegat. Acest preot Radu Popea i-a amin­tit umilirile indurate de strămoşi şi rude apropiate de la unguri. Nu s-au sfiit studenţii să-i trân­tească în faţă că rangul său este răs­cumpărarea acestor umilinţi pentru origina umilă a neamului de păstori — valahii — de care ungurii făceau ironii crude. Când guvernatorul a vrut să se slujească de un capitol din cartea lui Petru Maior din care reeşea că un­gurii au avut bune relaţii în trecut cu românii fără să Ie încalece drepturile, replica a urmat imediat: „Petru Maior a fost preot, nu jurist. Con­stituţia nu-i tot aia cu Evanghelia!” Spaţiul ne opreşte să insistăm şi să transcriem în întregime măcar un episod de acest gen. Dar nn încheere menţionăm cât de Sub auspiciile Asociaţiei Anglo-Ro­­mâne, d. major W. T. Blake, membru al Societăţii Regale de Geografie din Londra, a ţinut o foarte interesantă conferinţă despre Aviaţia Imperiului Britanic. Conferenţiarul a fost pre­zentat publicului de d. Ing. N. Ca­­ranfil. Major Blake a vorbit despre ulti­mele desvoltări ce au luat loc în A­­viaţia Regală Britanică precum şi în cea civilă în menţinerea legăturilor cu posesiunile Imperiului. Datele relative la performanţele a­­vioanelor militare britanice au fost foarte demonstrative arătând că An­glia este pe cale de a deveni cu re­peziciune cea mai puternică naţiune în aer din toată lumea. In prezent cel mai bun avion de luptă are o vi­teză de circa 600 km. pe oră, dar noile maşini ce se construesc acum se aşteaptă a putea zbura cu 800 km. pe oră, deci mai repede decât recordul mondial de 747 km. pe oră care a fost ajuns de curând cu aeroplane preparate în mod special. Aceste ma­şini de luptă vor fi întrebuinţate în special pentru apărarea Angliei şi a celorlalte părţi ale imperiului şi a naţiunilor aliate în contra raidurilor de bombardament ce s’ar îndrepta contra lor de orice inamic posibil. In ce priveşte avioanele de bom­bardare, din care Anglia posedă multe varietăţi pentru uzul de zi sau de noapte, după cum se iveşte ocazia, una din cele mai rapide maşini poate purta o încărcătură de circa 1.000 kg. de bombe pe o distanţă de aproape 3.200 km. cu o viteză de 500 km. pe oră. Aceste aeroplane poartă de ase­­menea mitraliere şi în unele cazuri tunuri mici, aşa că ele sunt perfect în stare să se apere. Aeroplanele de bombardament mari, aici se între­buinţează mai ales noaptea, poartă cel puţin 1.800 kg. de bombe, pe o distanţă de 4.000 km. cu o viteză de 420 km. pe oră. Maiorul Blake a dat detalii asupra altor tipuri de avioane întrebuinţate de Britania — maşini de aruncat tor­pile, avioane de luptă mari şi Biserica Sf. Arhangheli din Satulung, cu clopotniţa prinsă în clădirea care a folosit ca şcoală română ortodoxă aproape tot secolul al 18-lea şi al 19-lea, sincer şi avântat a fost îndemnul au­torului când a aşternut pe hârtie „Chipurile din Săcele”, AL. V. S. mici, etc. D-sa a declarat deasemenea că metodele de apărare contra rai­durilor aeriene inamice sunt ex­trem de efective, consistând nu numai în avioane de luptă care pot fi în aer după câteva mi­nute de la primirea inştiinţării, ci şi mitraliere foarte rapide, tunuri pen­tru apărare, cu o bătae lungă, precum şi baloane care atârnă un aer, o per­dea de sârmă, barând drumul avioa­nelor în mod efectiv. Marina în spe­cial a desvoltat mijloace de apărare care vor da posibilitate vapoarelor de războiu să prevină şi să reziste la orice atac aerian ce s’ar putea face. Major Blake a exprimat opinia că Britania având o putere aeriană mare este cea mai bună garanţie pentru pacea Europei. Cu privire la mărirea ei, d-sa nu a putut spune decât pu­ţin, dar a accentuat că devine cu ra­piditate nu numai cea mai mare pu­tere aeriană din lume în ce priveşte numărul piloţilor pregătiţi la meca­nici şi a maşinilor, dar performanţa maşinilor este deja Înaintea oricărei puteri aeriene din lume şi construc­ţia este aşa de bună că materialul va putea rezista la orice încercare. Aviaţia Imperiului Britanic Conferinţa d-lui major T­. T. Blake. Preoteasa Voica Popea, mama Episcopului Popea şi a Părintelui Radu, de Mişu Popp (1873) |­­ CITITI ORADINA LUI DUMNEZEU ROMAN DE MIHAIL SERBAN LEI­SO SOCEC SI C2 S. A. Crezi de repaus inteligenta TM petrecuta acasa ■ numai cu revista­­ „Curentul- Magazin“ no.­s COLABOREAZĂ Prof. Alexandra Marcu Ion Anestin Al. Philippide Romulus vianu Joachim Botez 2S PAGINI IN CUT­ORI D-NII : Mircea Ştefănescu A. Pomescu Aurel Popovici D. Iov Mioriţa iuşat etc. 6 LEI de dr. George Vintilă (Tipografia 750 pag). D. DR. G. VINTILA, asistent uni­versitar pe lângă una di­n cele mai reputate dar şi disputate catedre — catedra de obstetrică — a avut cu­rajul, supărător pentru unii, de a da la iveală o carte : „Istoricul obstetri­cei şi ginecologiei româneşti“, întoc­mită în vederea jubileului de 100 de ani de la înfiinţarea maternităţii. Autorul, cunoscut prin numeroasele lucrări, comunicări ştiinţifice, publi­caţii, familiarizat deci cu problemele scrisului, împarte­­ volumul său în 5 cărţi distincte . Cartea întâia tratează despre : Arta moşitului de la empirism la şcoala de moşii. * Cartea II-a cuprinde: învăţămân­tul obstetrical. Cartea IlI-a : activitatea Institutu­lui Maternitatea din Bucureşti. Cartea IV-a: biografia figurilor care au ilustrat obstetrica şi gineco­logia. Cartea V-a: bibliografia tuturor scrierilor din această specialitate. In fiecare din aceste cărţi, apare intenţia de fiecare clipă a autorului de a reda în mod obiectiv, faptele, gândurile şi mai ales activitatea, pro­digioasă uneori, a tuturor acelora ce au ajutat intr’un fel la ridicarea ma­ternităţii şi învăţământului obstetri­cal. Stilul vioi, pe alocuri literar chiar, face ca să fie citită cu uşurinţă o carte aridă totuşi prin conţinutul său: figuri dispărute, date istorice, sta­tistici, etc. Pentru cititorul familiarizat însă cu problemele medicale şi mai ales cu problema spinoasă a obstetricei în România — cartea apare ca un în­treg, cu foarte bogat şi interesant conţinut în care poţi urmări evoluţia de fiecare zi a ceia ce a fost odinioară „PRIMUL INSTITUT DE NASCERE ŞI PRIMA ŞCOALĂ DE MOŞIT“, înfiinţată la 1839 de IOSEF SPORER şi care prin trecerea anilor, cu gân­durile de bine ale familiilor domni­toare și daniile boierilor — de altă dată — a ajuns azi la ceia ce nu­mim cu atâta mândrie „MATERNITATEA DELA FILANTROPIA“ realizare în­­tr’adevăr occidentală. Pent­ru medici însă, această carte poate fi considerată ca una din cele mai bune ce au putut fi scrise în do­meniul istoriei medicinei. Inovaţia — dacă putem spune aşa — de a intro­duce la sfârşit sub forma celei de a V-a cărţi — a „bibliografiei tuturor scrierilor de specialitate“ scoate în evidenţă seriozitatea problemei „de viitor“ pe care şi-a pus-o autorul, munca tare grea şi pe care puţini pot s’o aprecieze şi valoarea acestei cărţi, menită să depăşească intr’un viitor apropiat orice lucrare de acest gen. Dr. I. T. Tin nou monument al lui Bedrich Smetana Un nou monument a! celebrului compozitor ceh, Bedrich Smetana, au­torul operei comice „Mireasa vându­tă“, va fi ridicat în oraşul Pardubi­ce. Consiliul comunal a aprobat pro­iectul monumentului care va împo­dobi una din pieţele principale ale oraşului Pardubice. Vitrina medicală istoricul obstetricei şi ginecologiei româneşti Furnica, Vot D. prof. Râdulescu-Motru reales preşedinte al Academiei Române Academia Română, întrunită in sesiune generală, procedând, în şedin­ţa dela 30 Mai curent, la alegerea delegaţiunii ei pentru anul academic 1939—1940, a ales: Preşedinte al Academiei d. C. Rădu­ Iescu-Motru. Vicepreşedinţi d-nii: I. Petrovici, Gh. Ionescu-Siseşti şi preotul N. M. Popescu. Secretar general pe 7 ani d. Ale­xandru Lapedatu. Presupusul autor al celebrei statui „Venus“ a pierdut procesul... Vă mai amintiţi că acum câtva timp, făcându-se nşte săpături pe te­renurile unui oarecare Gonon, s’a găsit o superbă statue, care datorită clasicelor linii ce întruchipau o frumoasă femee, a fost denumită „Venus”. In urma unei puternice campanii prin presă această capo-d’operă a fost reţinută de muzeul naţional francez. Dar iată că sculptorul Cremonese declară că statueta nu o operă cla­sică, ci una de dată recentă şi că.... autorul e chiar el. Declaraţia a produs un enorm scandal, care s’a soldat primtr’uin proces intentat de presupusul autor proprietarului Gonon, căruia îi cerea restituirea statuii şi 100.000 fres. des­păgubiri. Procesul s’a desbătut acum câteva zile şi sculptorul Cremonese a pier­dut cauza pe care o apăra cu atâta strășnicie. Bibliografie „IDEEA ROMANEASCA“ numărul 8, omagiu d-lui Istrate Micescu. D. prof. D. R. loaniţescu, fost ministru, scrie un interesant articol, intitulat: „Istrate Micescu, stegarul breslelor naţionale“. D-nii Radu Dragnea şi Toma Vlă­­descu, evidenţiază personalitatea ma­relui patriot şi juristconsult, care e Istrate Micescu. Mai scriu articole d-nii Al. Al. Leontescu și Paul C. Petzi. PROGRAMUL DE RADIO Miercuri 34 Mai. ORA DIMINEŢII 7.00: Deschiderea emisiunii. — Concert de dimineaţă (discuri): Vals din „Cavalerul rozelor“ de Richard Strauss; Inimi şi Flori de Tobani şi Nunta trandafirului de Jessel. — Gimnastică ritmică — Sfaturi gospodăreşti. — Continuarea concertului dimineţii (discuri): Selecţiuni din „Casanova“ de Johan Strauss; Scherzo de Jadassohn şi Sborul cărăbuşului de Rimsky-Kor­­sakoff; Idilă de Lincke. — Sfaturi medicale — închiderea emisiunii. 12.00: Muzică engleză (discuri): Coc­­kaigne-uvertură de concert de Elgar (arch. Albert Hall, dirij. de autor); Două melodii de Quitler (voce: Mark Rapha­el); Vals scherzando şi Piesă de Cyril Scott (pian, autorul); Două cântece de Walford Davies; Serenade de Delius (violă: Lionel Tertis); Vals ‘ ţigan şi Vals rustic de Coleridge-T­aylor (arch. simf.); Scriitorul și la ora 8, de Gurney (voce: Nancy Evans); Triumful lui Nep­tun din „Suita de balet“ de Lord Ber­ners (orch. filarm din Londra, dirij. de Thomas Beechan, 13.00- Ora. Sport. Cota Dunării. 13.05: Concert de prânz. Orchestra de salon Radio dirij. de Constantin Bo­­bescu, uvertură la opera „Ţiganca’ de Bab­é; Arie din „Samson și Dalii”­ de Saint-Saens; Fantezie din opera „Dama de pică” de Ceaikovsky; Nocturnă de Chopin; Potpuriu din „Coppelia” de Delibes, aranjat de retras. 14.00: Spectacole. 14.10: Radio-jurnal. 14.30- Continuarea concertului Orches­trei de salon Radio: Balet din opera „Herodiada“ de Massenet; Imnul soare­lui de Rimsky-Korsakoff; Dubinuşka­­potpuriu de Schirmann pe arii ruseşti; Vals imperial de Johann Strauss. 15.10: Actualităţi. 19.00- Ora. Mersul vremii 19.02: Cronica artistică 19.17- Menuete, pavane și gavote (discuri); Gavotă de Gluck (Quartetul Lener); Menuet de Mozart (Quartetul de harpe Marie Louise Casadesus; Pavană de Delibes (Orch simf. din Londra); Suita nr. 3 în re­maiot şi Gavotă de Bach (orch Conservatorului Regal din Bruxelles); Menuet în sol de Beetho­ven (violoncel: Pablo Casals); Pa­vană de Mascagni (orch simf. din Milano, dirij. de Lorenzo Molajoli); Menuet de de Haydn (vioară Renée Chemet); Ga­votă de Mozart (Orch din Zuerich); Menuet de Debussy (vioară: Szigeti); Menuet de Paderewski 20­ 00: Bucovina balneo-climatică, de dr. I. Bistriceanu. 20.15: Cântece populare dele diferite popoare — d-ra Arax Savagian (voce): Vino, vino, frumoas­a mea blondină, cântec popular italian; Noaptea asta e frumoasă marea cântec popular italian; Pe deal, cântec popular german; Cân­tecul câmpiei cântec popular armenesc; Cântec de leagăn armenesc de Gerain; Hoi-Nar, dans armenesc de Sarkissian. 20.35: TRANSMISIE I.DE LA OPERA ROMANA: I : „NUNTA IN CARPAJV\ balet de Paul Constantinescu coreografia de Floria Capsali: Conducerea muzicală: Paul Constantinescu In pauză (21.20—21 35). Radio-jurnal (I) . Sport II. : „GIANNI SCHICCHI" operă în­­tr'un act de Giacomo Puccini DISTRIBUTA: Gianni Schicchi G. Niculescu-Basu Lauretta Marii Blejanu Rinuccio Mircea Lazăr Zitta Netto Dimitriu Nella Alexandra Elefterescu Gherardo Luciái■ Nanu Marco Nae DvmUrescu Ciesca Amu Dvvidescu Simion N Secă­eanu Betto N. Teofănescu Doctorul I. Mavolescu Motarul C. Teodorian Pinellino C. Simnnescu Guccio D. Grigorescu Conducerea muzicală b­r.el Perlea. In pauză (22 35—22 50- Radio-jurnal (II)III. : „LA SECERIȘ", icoană dela țară le Tiberiu Brediceanu (1 act):­­ 23.45: Jurnal pentru străinătate în L­imba franceză germană și italiană Coloniile şcolare (Continuare din pag. l-a) spre îndreptări serioase, spre organi­zare, rânduială şi cultură temeinică”. Mântuirea vine numai prin şcoală Niciodată ca acum acest adevăr nu s’a verificat mai mult la noi întreaga noastră naţie românească trăieşte în­tr’o adevărată şcoală. Străjeria, premilităria şi Serviciul Social, — alături de aşezămintele dă­tătoare de lumină, — formează şcoa­­la cea mare a naţiei, unde se călesc sufletele, unde rodesc virtuţiile şi unde stăpâneşte sănătatea. Coloniile şcolare atât de binefăcă­toare tineretului fac parte din ma­rele program al Străjei Ţărei,­ — o chezărie mai mult pentru sănătatea copiilor noştri. N. D. Petrescu-Zaiţa Inspector general şcolar

Next