Curentul, iunie 1939 (Anul 12, nr. 4059-4088)
1939-06-01 / nr. 4059
2 (02 pagini) SERIA Vlt-a BON Nr. 41 Pentru participarea la tragerea polței de asigurare din ziua de Duminică 18 iunie 1939 Numele și prenumele ................ .................................... Adresa: .................................................................................... Comuna ............................................Județul ........................ Expedierea bonurilor se va face direct .Societății Cooperative de Asigurări „VULTURI", București, B-dul Elisabeta Nr. 55, parter aeeral Un dictator clasic (Continuare din pag. I-a) scrupulos de corectă gestiune a banului public, respectarea angajamentelor Statului. In 1928, Salazar dă primul buget echilibrat al Portugaliei, — după optsprezece ani de anarhie financiară. Nu a ajuns (după zece ani) șeful guvernului ca expresie a unei idei animatoare a unei Naţiuni, ci ca expresie a unui sistem de bună administraţie a Statului. Nu-i un răscolitor al energiilor populare, ci un cuminte pedagog, genialul tutore al bunurilor morale şi materiale ale naţiunii portugheze. De formaţie clasică, Salazar are şi în domeniul statal aceiaşi concepţie armonioasă a măsurii, a disciplinei arhitectonice. De educaţie religioasă, — profund credincios, — este implicit protivnic acelui spirit de exaltare a eului, fie individual, fie colectiv. Lui Henri Masiss i se spovedea: „Trăim în minciună, în hiperbole... Se întreţine în mare şi cu sistem, confuzia în sufletele popoarelor, cu riscul de a le destina unei mistuiri fatale“. In linia aceleiaşi gândiri, Salazar continua vorbind de unele tendinţe ale tineretului portughez: „Ei ar voi să trăiască o viaţă intensă, frenetică... Demonstraţiile măreţe şi tumultuoase ale vieţii germane şi italiene, stilul lui Hitler sau al lui Mussolini le fascinează imaginaţia. Ar dori să-i înflăcărez cu un fel de ură sacră şi să-i ridic sălbatec contra inamicilor. Nu este ţinta mea!... Eu vreau să normalizez Naţiunea. Revoluţia eu o fac în pace, şi dacă sunt un revoluţionar, sunt în măsura în care eu sunt pentru echilibru contra deschilibrului, pentru adevăr contra imposturii, pentru ordine contra dezordinei cu care această ţară era prea deprinsă. Nu dându-i febră, ci scăzându-i febra — această febră politică de care era să moară — o putem înviora“. In această mărturisire, ca şi în cuvântările lui, este manifestaţia unui spirit clasic ce se împotriveşte acelui spirit romantic, aventuros, inclinat spre extraordinar, acelei proecţii delirante a eului individual sau etnic. In Oliveira Salazar vom regăsi foare mult din spiritul lui De Ronald, judecând revoluţia franceză şi epopeea războaelor lui Napoleon. „Să revenim la starea de sănătate, nu să ridicăm temperatura, să regăsim echilibrul, ritmul obicinuit. Să procedăm ca natura“, obicinueşte să spună Salazar, acest dictator plin de răbdare. Şi Fuehrerul Hitler şi Ducele Mussolini au trăsăturile romantice: pasiune, imaginaţie, năzuinţe spre tot ce depăşeşte comunul existenţei etnice. Salazar este tipic clasic: măsură, desfăşurare armonioasă a individului şi a Naţiunii, economie de forţe umane. De aici profunda deosebire dintre ideologia totalitară a lui Salazar şi a Fuehrerului Hitler. De aici şi împotrivirea faţă de teoria spaţiului vital, ca şi împotrivirea faţă de ideia forţei, ca origină a dreptului popoarelor. Pentru Oliveira Salazar, Nietzsche nu-i un ghid, ci o erezie păgână. In fond, după războaele napoleoniene, am avut romantismul politic al democraţiei şi al liberalismului; după războiul din 1914—1918 avem o nouă izbucnire a romantismului social, politic, rasial, ce durează de la 1919 şi nu şi-a aflat integrarea într’o nouă concepţie de armonie. Pamfil Şeicaru SPECTACOLELE ZILEI Miercuri 31 Mai 1939 Calendar ORT.: Sf-tul Apostol Ermia şi Sf. Sf. Martir Ermeu. 2 Quatember (Qiatre Temps). CAT.: Sf-ta Petronila. PROT.: Petronila. EBR. 13 Sivan 5699. MAH. : 11 Rebl-el-Ahli 1358. Răs. soar. 4.37. — Ap. soar. 16.50. Teatre : OPERA ROMANA (Piaţa V. Mărăcineanu), seara ora 8.30 : „Nunta în Carpaţi“. COMEDIA (Pasaj. Comedia), seara ora 9 : „Nu există surprize". MUNCA ŞI VOE BUNA (Str. Uranus), seara ora 8.30: „Roata’n patru colţuri“. Cinematografe : ARO (Ed. Tache Ionescu) „Maria Chapdelaine“ cu Jean Gabin, Madeleine Renaud şi Jean Pierre Aumont. SCALA (Bd. Tache Ionescu): „D. şi D-ra Doctor“ cu Florence Rice şi Melvyn Douglas. Jurnal Paramount. CARLTON (Bd. Brătianu): „Clubul aristocraţilor“ cu Viviane Romance şi Elvira Popescu. Jurnal nou. CAPITOL (Grădina şi sala): „Cavalcada destinului“ cu Douglas Fairbanks jr. Jurnal Metro şi Jurnal O. N. C. cu Defilarea 9—10 Mai. TRIANON (Bd. Elisabeta 2): „Se lasă noaptea“ cu Robert Montgomery şi Rosalind Rusel. ARPA (Bd. Elisabeta): „Alarmă in India“ şi „Liliacul“. REGAL (Bd. Elisabeta) : „Pentru patrie“ cu Erol Flyn. Jurnal Paramount. ELYSÉE: „Necunoscuta“ cu Gladys George şi „Broadway Melody 1938“ cu Robert Taylor. FEMINA (Bd. Elisabeta): „Poltava“ şi Jurnal Fox. PALAS BD. (Bd. Elisabeta): „Uliţa durerii“ şi „Un băiat timid“. SAVOY (cal. Victoriei): „Vis de tinereţe“ şi „Barnabe“. BIZANTIN (Bd. Elisabeta): „O lacrimă pe mormânt“ şi „Misterul unei crime“. FORUM (Bd. Elisabeta 5) „Citadela“ cu Robert Bonet şi „Conflict“. NISSA (Intrarea Zalomit): „Romanţa argentiniană“ şi „Alarmă in noapte“. FRANKLIN (Ateneul Român): „Joshivara“ şi „Capriciile destinului“. RIALTO (Bd. Carol): „Uliţa durerii“ şi „Detectivul doamnei“. OMNIA (Bd. Schith Măgureanu) „Vreau să mă mărit“ şi „Diavolii aerului“. AMERICAN (Cal. Moşilor): „Fecioare rătăcite“ şi „Declaraţii“. SPLENDID (Cal. Moşilor): „Viaţa furată“ şi „A opta nevastă a lui Barbă albastră“. RAHOVA (Rahovei) : „Fecioare rătăcite“ şi „Masca eternă“. PARIS (cal. Rahovei): „Drama din Shanghai“ şi „Eva“. AIDA (Rahovei): „Vacanţa“ şi „Stăpânul Metropolei“. PAX (Cal. Rahovei): „Contesa Walewska“ şi „India în flăcări“. UNIREA (Ed. Ghica): „Prinţesa Tarakanova“ şi „Avangarda eroilor“. MARNA (Cal. Griviţei) „Shirley salvează America şi „Exodul din Insula dracului“ şi trupa de reviste Titi Mihăilescu. MARCONI: (Cal. Griviţei): „Vulturul negru“ operă complectă, jurnal şi complectare. VOLTA-BUZEŞTI (Buzeşti): „Bestia umană“ şi „Cadrilul“ trupa de reviste. MODEL (P-ţa Dr. Botescu): „închisoarea fără gratii“ şi „Ultimul post“. DIANA (Cal. Griviţei „Robinson Crusoe“ şi „Alaska“. LIA (Cal. Griviţei): „Bestia umană“ şi „Călăreţii veseli“. TRIUMF (Cal. Griviţei): „Tigrul din Arizona“ şi „Minciuna Ninel Petrovna“. IZBANDA (Cal. Văcăreşti) „Fra Diavolo“ şi „Vacanţa“. GLORIA (Cal. Văcăreşti): „Păcatul Helenei Willfur“ şi „Vis de tinereţe“. TOMIS (Cal. Călăraşi): „Miss Catastrofa“ şi „Cei mari“. EDISON (Dudeşti) : „Citadela" şi „Spune-mi cine eşti", trupa de reviste. REX (Cal. Dudeşti 22): „Serenada primăverii“ cu Jeanette MacDonald şi „Uliţa durerii“. LUCIFER (Dudeşti) „Senoritta“ şi „Corsarul“. ODEON (Str. 11 Iunie 75): „Viaţă furată“ cu Elisabeth Bergner şi „Răzbunarea mexicană“. VOLGA (Dorobanţi) : „Bestia umană“ şi „Romanţa argentiniană". MILANO (Cal. Călăraşi): „De-aşi fi rege“ şi „Femei în lanţuri“. UNIC (Piaţa Filantropia) „Bestia umană“ şi „Trustul veseliei“. ILEANA (Avrig): „Brigada morţii“ şi „Colivia de aur“. DACIA (Grădină şi sală, Şos. Ştefan cel Mare 34): „Vulturul negru“ t opota completă). BARCELONA (Măgurele) : „Ultimul gangster“ şi cinci comedii. FACHE (str. Mătăsari): „Heidi“ şi „Floare de ghiaţă“. NERO (Şerban Vodă): „Conflict" şi „Valetul şi contesa". FLORIDA (Bd. Ferdinand): „Zaza“ şi „Diamantul sultanului“. DICHIU (Str. Romană): „Frou-Frou" şi „Frivola d-ră Brent“. VENUS: „Neapole sub sărutul focului“ şi „Strigătul sălbaticilor". COTROCENI (Şos. Cotroceni): „Domnişoara vedetă“ şi „Pentru viaţa unui om“. -----xoxoxoxo^oxoxoxox---- Suleosirea monedelor albaneze TIRANA, 30 (Rador). — Toate monedele albaneze de nichel și de bronz vor fi înlocuite prin monede din „acmonital“, un aliaj cu bază de aluminium. filipritul ANUL XII, No. 4059, Joi I Iunie 1939 CARNETUL ZILEI Credinţe şi păreri Revoluţa creştinismului Apariţia creştinismului în lume, a deslănţuit o revoluţie spirituală, care a schimbat complet concepţia despre viaţă. Creştinismul strămutând idealul omului în ceruri — a făcut să răsară în suflete setea de viaţă nouă — mai bună — mai echilibrată — opusă fundamental epicuriansimului lumii vechi. Sfinţii Apostoli ai Domnului Iisus — au dat semnalul acestei revoluţii — cântând în predici de aur glorioasa bucurie a celor cari trăesc şi împlinesc cuvintele Mântuitorului în Biserica Lui. Un semnal de alarmă contra întunericului — o nesfârşită luptă pentru alungarea duhurilor păcatului şi un permanent apel de mobilizare pentru bine şi adevăr — pentru cer. După învierea Domnului Iisus — ucenicii săi îi vedem alergând cu o înflăcărare uriaşă spre a vesti lumii întregi adevărul, calea şi viaţa — Iisus-Dumnezeu. Sub cerul Bisericii primare vedem cohortele de creştini înarmaţi cu armele spiritului — bunătatea şi curajul sfânt — propovăduind cu preţul vieţii noile, dumnezeeştile şi nemuritoarele învăţături. Primii martiri cu steagurile crucii în suflete cad însângeraţi în lupta pentru lumină. Secole de prigoană cruntă măresc oastea martirilor dar victoria creştinismului este deplină. Tiranii persecutori ai luminii se prăbuşesc în pulbere iar creştinismul cuprinde pământul De atunci , din ora când Sfinţii Apostoli au vestit cu trâmbiţile graiului sfânt noua împărăţie — din ora când Sfântul Ştefan înalţă steagul crucii cu preţul vieţii — de atunci şi până astăzi revoluţia creştină continuă Martirii de astăzi — alături de martirii de eri şi de mâine adorm în lupta pentru cruce cu ochii aprinşi de ceruri. Mobilizarea creştină în lupta contra păcatului nu se termină niciodată; din veac în veac pelerinii crucii sfinţiţi de Biserică bat la uşile sufletelor vestind împărăţia nouă Incăerarea între lumină şi întuneric continuă ; epoca noastră oferă din belşug o privelişte înfiorătoare a prigoanei contra Bisericii în diferite ţări unde se caută să se înlocuiască învăţătura creştină cu învăţături trecătoare omeneşti. Toate sistemele şi teoriile inventate de om nu au putere ca să dăruiască fricirea şi, pacea, isvorul fericirii şi al păcii ţâşneşte numai din stânca Evangheliei — în Biserica împăratului şi Dumnezeului nostru Hristos învăţătura creştină şi Biserica Domnului cetăţi de lumină — fac tuturor numai bine ? De unde atunci ura satanică împotriva lor ? Slugile întunericului nu pot să sufere lumina şi pacea ci mai degrabă ura şi besna. .. Dar crainicii sfinţiţi ai cerului din toate vremurile şi din toate locurile strigă puternic : „înainte“... Şi din morminte — din valea osemintelor răsare ca o trâmbiţă un glas : „înainte“, „înainte“ este deviza sfântă a creştinismului — înainte în lupta pentru bine — pentru cruce — pentru Biserică — „înainte“. Şi din înălţimile înfricoşate — de acolo unde domneşte îmbrăcat în fulgere pe mări de lumină — împăratul nostru Iisus — s’aude glasul Lui Dumnezeesc ca mersul unui cutremur mare: „Indrăsniţi, Eu am biruit lumea" Const. Goran Chipuri din O interesantă lucrare a d-lui prof. G. Moroianu D. profesor universitar George G. Moroianu a dat la iveală, de curând o foarte interesantă carte de amintiri apărută în editura Fundaţiei regale „Principele Carol” intitulată: „Chipuri din Săcele”. Autorul evocă figurile care i-au încălzit copilăria şi adolescenţa cu pildele şi vorbele lor deosebite, începând cu „Moşul Vasile baci”. Nu-i de mirare că primele rânduri din volum zugrăvesc un moş. Totdeauna bunicii au rămas întipăriţi în mintea copilor. Un alt tip de moş autentic e Vlad Şeitan, poreclit Muscalu, care trăise cu hergheliile în Basarabia şi Rusia. Herghelia lui avea 800 de cai, cât un împărat. Iată cum îl desprinde d. Moroianu din amintire: — „Acest mare gospodar din Săcele, pe care l-am apucat şi eu de copil a trăit o sută cinci ani şi orbise spre bătrâneţele adânci. Pare că-l văd ca azi, iarna, când ne săriam copiii, stând pe feicioara de sub streaşină acoperită cu şindrilă dela poarta casei lui din deal, îmbrăcat cu cojocul cel mare, sau cu antimiul alb înflorit cu găitane negre peste cojocel, când era mai călduţ. Cu o căciulă uriaşă fumurie, răzimat într’o bâtă zdravănă de lemn de corn. Se uita prelung în dreapta şi în stânga cu ochii tulburi, ascultând hărmălaia copiilor, care se dădeau cu săniuţele şi cu „tălpile”. Tot în acelaş loc îl vedeam pe bătrânul muscalu şi primăvara — căci toată petrecerea bietului moşneag era să şeadă la poartă când mergeau copiii cu coşuleţe şi cu beţe de alun înflorite după ouă roşii pe la neamuri. Când moş Vlad era în toată puterea bogăţiei lui, ei şi femeia lui nu-şi sfârşeau niciodată rugăciunea fără să-şi facă la urmă trei cruci mari zicând: „Miia Doamne, mila”. Adică să le ajute Dumnezeu să aibă 1000 de cai în herghelia lor!” Am ales cel mai scurt portret dintr’o sută cel puţin şi nu pe cel mai în relief. Pe lângă negustorii mari şi oamenii cu carte ajunşi cunoscuţi nu numai în Ardeal dar în toată Ţara Românească, sunt presărate şi câteva figuri caracteristice ale nevestelor din Săcele: Călţuna, Lelea Nuţa, Maria Baciului, Ivaşca, ş. a. „Chipurile din Săcele” însă, degeaba sunt amintite în treacăt. Ele sunt aşa de pitoresc redate, încât merită să fie parcurse de la început la sfârşit de toţi acei cari preţuesc amintirea unei epoci eroice din care s’au desprins chipurile adevăraţilor luptători din Ardeal pentru cauza naţională. Intr’un lung capitol din cartea menţionată autorul evocă figura părintelui Radu Popea unul din preoţii cu carte din Ţara Bârsei, care împreună cu Papin Ilarian, Adriana Moroianu şi alţi tineri români de ispravă au aprins flacăra tinereţii lor pentru izbânda revoluţiei româneşti din 1848. D. George Moroianu evocă intr’un stil limpede şi cald un episod inedit din timpul studenţiei de la Cluj din preajma anului 1848. Guvernator al Ardealului era baronul Samuil Iosika. Acesta ştiind frământările politice ale studenţimei române, în veşnic conflict cu camarazii 101 unguri, a chemat intr’o seară un număr egal de studenţi români şi unguri la o masă urmată de o serată La propunerile Iul împăciuitoare făcute discret In bibliotecă, tinerii universitari români au ripostat cu vehemenţă însuşi guvernatorului Ardealului pe care l-au făcut renegat. Acest preot Radu Popea i-a amintit umilirile indurate de strămoşi şi rude apropiate de la unguri. Nu s-au sfiit studenţii să-i trântească în faţă că rangul său este răscumpărarea acestor umilinţi pentru origina umilă a neamului de păstori — valahii — de care ungurii făceau ironii crude. Când guvernatorul a vrut să se slujească de un capitol din cartea lui Petru Maior din care reeşea că ungurii au avut bune relaţii în trecut cu românii fără să Ie încalece drepturile, replica a urmat imediat: „Petru Maior a fost preot, nu jurist. Constituţia nu-i tot aia cu Evanghelia!” Spaţiul ne opreşte să insistăm şi să transcriem în întregime măcar un episod de acest gen. Dar nn încheere menţionăm cât de Sub auspiciile Asociaţiei Anglo-Române, d. major W. T. Blake, membru al Societăţii Regale de Geografie din Londra, a ţinut o foarte interesantă conferinţă despre Aviaţia Imperiului Britanic. Conferenţiarul a fost prezentat publicului de d. Ing. N. Caranfil. Major Blake a vorbit despre ultimele desvoltări ce au luat loc în Aviaţia Regală Britanică precum şi în cea civilă în menţinerea legăturilor cu posesiunile Imperiului. Datele relative la performanţele avioanelor militare britanice au fost foarte demonstrative arătând că Anglia este pe cale de a deveni cu repeziciune cea mai puternică naţiune în aer din toată lumea. In prezent cel mai bun avion de luptă are o viteză de circa 600 km. pe oră, dar noile maşini ce se construesc acum se aşteaptă a putea zbura cu 800 km. pe oră, deci mai repede decât recordul mondial de 747 km. pe oră care a fost ajuns de curând cu aeroplane preparate în mod special. Aceste maşini de luptă vor fi întrebuinţate în special pentru apărarea Angliei şi a celorlalte părţi ale imperiului şi a naţiunilor aliate în contra raidurilor de bombardament ce s’ar îndrepta contra lor de orice inamic posibil. In ce priveşte avioanele de bombardare, din care Anglia posedă multe varietăţi pentru uzul de zi sau de noapte, după cum se iveşte ocazia, una din cele mai rapide maşini poate purta o încărcătură de circa 1.000 kg. de bombe pe o distanţă de aproape 3.200 km. cu o viteză de 500 km. pe oră. Aceste aeroplane poartă de asemenea mitraliere şi în unele cazuri tunuri mici, aşa că ele sunt perfect în stare să se apere. Aeroplanele de bombardament mari, aici se întrebuinţează mai ales noaptea, poartă cel puţin 1.800 kg. de bombe, pe o distanţă de 4.000 km. cu o viteză de 420 km. pe oră. Maiorul Blake a dat detalii asupra altor tipuri de avioane întrebuinţate de Britania — maşini de aruncat torpile, avioane de luptă mari şi Biserica Sf. Arhangheli din Satulung, cu clopotniţa prinsă în clădirea care a folosit ca şcoală română ortodoxă aproape tot secolul al 18-lea şi al 19-lea, sincer şi avântat a fost îndemnul autorului când a aşternut pe hârtie „Chipurile din Săcele”, AL. V. S. mici, etc. D-sa a declarat deasemenea că metodele de apărare contra raidurilor aeriene inamice sunt extrem de efective, consistând nu numai în avioane de luptă care pot fi în aer după câteva minute de la primirea inştiinţării, ci şi mitraliere foarte rapide, tunuri pentru apărare, cu o bătae lungă, precum şi baloane care atârnă un aer, o perdea de sârmă, barând drumul avioanelor în mod efectiv. Marina în special a desvoltat mijloace de apărare care vor da posibilitate vapoarelor de războiu să prevină şi să reziste la orice atac aerian ce s’ar putea face. Major Blake a exprimat opinia că Britania având o putere aeriană mare este cea mai bună garanţie pentru pacea Europei. Cu privire la mărirea ei, d-sa nu a putut spune decât puţin, dar a accentuat că devine cu rapiditate nu numai cea mai mare putere aeriană din lume în ce priveşte numărul piloţilor pregătiţi la mecanici şi a maşinilor, dar performanţa maşinilor este deja Înaintea oricărei puteri aeriene din lume şi construcţia este aşa de bună că materialul va putea rezista la orice încercare. Aviaţia Imperiului Britanic Conferinţa d-lui major T. T. Blake. Preoteasa Voica Popea, mama Episcopului Popea şi a Părintelui Radu, de Mişu Popp (1873) | CITITI ORADINA LUI DUMNEZEU ROMAN DE MIHAIL SERBAN LEISO SOCEC SI C2 S. A. Crezi de repaus inteligenta TM petrecuta acasa ■ numai cu revista „Curentul- Magazin“ no.s COLABOREAZĂ Prof. Alexandra Marcu Ion Anestin Al. Philippide Romulus vianu Joachim Botez 2S PAGINI IN CUTORI D-NII : Mircea Ştefănescu A. Pomescu Aurel Popovici D. Iov Mioriţa iuşat etc. 6 LEI de dr. George Vintilă (Tipografia 750 pag). D. DR. G. VINTILA, asistent universitar pe lângă una din cele mai reputate dar şi disputate catedre — catedra de obstetrică — a avut curajul, supărător pentru unii, de a da la iveală o carte : „Istoricul obstetricei şi ginecologiei româneşti“, întocmită în vederea jubileului de 100 de ani de la înfiinţarea maternităţii. Autorul, cunoscut prin numeroasele lucrări, comunicări ştiinţifice, publicaţii, familiarizat deci cu problemele scrisului, împarte volumul său în 5 cărţi distincte . Cartea întâia tratează despre : Arta moşitului de la empirism la şcoala de moşii. * Cartea II-a cuprinde: învăţământul obstetrical. Cartea IlI-a : activitatea Institutului Maternitatea din Bucureşti. Cartea IV-a: biografia figurilor care au ilustrat obstetrica şi ginecologia. Cartea V-a: bibliografia tuturor scrierilor din această specialitate. In fiecare din aceste cărţi, apare intenţia de fiecare clipă a autorului de a reda în mod obiectiv, faptele, gândurile şi mai ales activitatea, prodigioasă uneori, a tuturor acelora ce au ajutat intr’un fel la ridicarea maternităţii şi învăţământului obstetrical. Stilul vioi, pe alocuri literar chiar, face ca să fie citită cu uşurinţă o carte aridă totuşi prin conţinutul său: figuri dispărute, date istorice, statistici, etc. Pentru cititorul familiarizat însă cu problemele medicale şi mai ales cu problema spinoasă a obstetricei în România — cartea apare ca un întreg, cu foarte bogat şi interesant conţinut în care poţi urmări evoluţia de fiecare zi a ceia ce a fost odinioară „PRIMUL INSTITUT DE NASCERE ŞI PRIMA ŞCOALĂ DE MOŞIT“, înfiinţată la 1839 de IOSEF SPORER şi care prin trecerea anilor, cu gândurile de bine ale familiilor domnitoare și daniile boierilor — de altă dată — a ajuns azi la ceia ce numim cu atâta mândrie „MATERNITATEA DELA FILANTROPIA“ realizare într’adevăr occidentală. Pentru medici însă, această carte poate fi considerată ca una din cele mai bune ce au putut fi scrise în domeniul istoriei medicinei. Inovaţia — dacă putem spune aşa — de a introduce la sfârşit sub forma celei de a V-a cărţi — a „bibliografiei tuturor scrierilor de specialitate“ scoate în evidenţă seriozitatea problemei „de viitor“ pe care şi-a pus-o autorul, munca tare grea şi pe care puţini pot s’o aprecieze şi valoarea acestei cărţi, menită să depăşească intr’un viitor apropiat orice lucrare de acest gen. Dr. I. T. Tin nou monument al lui Bedrich Smetana Un nou monument a! celebrului compozitor ceh, Bedrich Smetana, autorul operei comice „Mireasa vândută“, va fi ridicat în oraşul Pardubice. Consiliul comunal a aprobat proiectul monumentului care va împodobi una din pieţele principale ale oraşului Pardubice. Vitrina medicală istoricul obstetricei şi ginecologiei româneşti Furnica, Vot D. prof. Râdulescu-Motru reales preşedinte al Academiei Române Academia Română, întrunită in sesiune generală, procedând, în şedinţa dela 30 Mai curent, la alegerea delegaţiunii ei pentru anul academic 1939—1940, a ales: Preşedinte al Academiei d. C. Rădu Iescu-Motru. Vicepreşedinţi d-nii: I. Petrovici, Gh. Ionescu-Siseşti şi preotul N. M. Popescu. Secretar general pe 7 ani d. Alexandru Lapedatu. Presupusul autor al celebrei statui „Venus“ a pierdut procesul... Vă mai amintiţi că acum câtva timp, făcându-se nşte săpături pe terenurile unui oarecare Gonon, s’a găsit o superbă statue, care datorită clasicelor linii ce întruchipau o frumoasă femee, a fost denumită „Venus”. In urma unei puternice campanii prin presă această capo-d’operă a fost reţinută de muzeul naţional francez. Dar iată că sculptorul Cremonese declară că statueta nu o operă clasică, ci una de dată recentă şi că.... autorul e chiar el. Declaraţia a produs un enorm scandal, care s’a soldat primtr’uin proces intentat de presupusul autor proprietarului Gonon, căruia îi cerea restituirea statuii şi 100.000 fres. despăgubiri. Procesul s’a desbătut acum câteva zile şi sculptorul Cremonese a pierdut cauza pe care o apăra cu atâta strășnicie. Bibliografie „IDEEA ROMANEASCA“ numărul 8, omagiu d-lui Istrate Micescu. D. prof. D. R. loaniţescu, fost ministru, scrie un interesant articol, intitulat: „Istrate Micescu, stegarul breslelor naţionale“. D-nii Radu Dragnea şi Toma Vlădescu, evidenţiază personalitatea marelui patriot şi juristconsult, care e Istrate Micescu. Mai scriu articole d-nii Al. Al. Leontescu și Paul C. Petzi. PROGRAMUL DE RADIO Miercuri 34 Mai. ORA DIMINEŢII 7.00: Deschiderea emisiunii. — Concert de dimineaţă (discuri): Vals din „Cavalerul rozelor“ de Richard Strauss; Inimi şi Flori de Tobani şi Nunta trandafirului de Jessel. — Gimnastică ritmică — Sfaturi gospodăreşti. — Continuarea concertului dimineţii (discuri): Selecţiuni din „Casanova“ de Johan Strauss; Scherzo de Jadassohn şi Sborul cărăbuşului de Rimsky-Korsakoff; Idilă de Lincke. — Sfaturi medicale — închiderea emisiunii. 12.00: Muzică engleză (discuri): Cockaigne-uvertură de concert de Elgar (arch. Albert Hall, dirij. de autor); Două melodii de Quitler (voce: Mark Raphael); Vals scherzando şi Piesă de Cyril Scott (pian, autorul); Două cântece de Walford Davies; Serenade de Delius (violă: Lionel Tertis); Vals ‘ ţigan şi Vals rustic de Coleridge-Taylor (arch. simf.); Scriitorul și la ora 8, de Gurney (voce: Nancy Evans); Triumful lui Neptun din „Suita de balet“ de Lord Berners (orch. filarm din Londra, dirij. de Thomas Beechan, 13.00- Ora. Sport. Cota Dunării. 13.05: Concert de prânz. Orchestra de salon Radio dirij. de Constantin Bobescu, uvertură la opera „Ţiganca’ de Babé; Arie din „Samson și Dalii” de Saint-Saens; Fantezie din opera „Dama de pică” de Ceaikovsky; Nocturnă de Chopin; Potpuriu din „Coppelia” de Delibes, aranjat de retras. 14.00: Spectacole. 14.10: Radio-jurnal. 14.30- Continuarea concertului Orchestrei de salon Radio: Balet din opera „Herodiada“ de Massenet; Imnul soarelui de Rimsky-Korsakoff; Dubinuşkapotpuriu de Schirmann pe arii ruseşti; Vals imperial de Johann Strauss. 15.10: Actualităţi. 19.00- Ora. Mersul vremii 19.02: Cronica artistică 19.17- Menuete, pavane și gavote (discuri); Gavotă de Gluck (Quartetul Lener); Menuet de Mozart (Quartetul de harpe Marie Louise Casadesus; Pavană de Delibes (Orch simf. din Londra); Suita nr. 3 în remaiot şi Gavotă de Bach (orch Conservatorului Regal din Bruxelles); Menuet în sol de Beethoven (violoncel: Pablo Casals); Pavană de Mascagni (orch simf. din Milano, dirij. de Lorenzo Molajoli); Menuet de de Haydn (vioară Renée Chemet); Gavotă de Mozart (Orch din Zuerich); Menuet de Debussy (vioară: Szigeti); Menuet de Paderewski 20 00: Bucovina balneo-climatică, de dr. I. Bistriceanu. 20.15: Cântece populare dele diferite popoare — d-ra Arax Savagian (voce): Vino, vino, frumoasa mea blondină, cântec popular italian; Noaptea asta e frumoasă marea cântec popular italian; Pe deal, cântec popular german; Cântecul câmpiei cântec popular armenesc; Cântec de leagăn armenesc de Gerain; Hoi-Nar, dans armenesc de Sarkissian. 20.35: TRANSMISIE I.DE LA OPERA ROMANA: I : „NUNTA IN CARPAJV\ balet de Paul Constantinescu coreografia de Floria Capsali: Conducerea muzicală: Paul Constantinescu In pauză (21.20—21 35). Radio-jurnal (I) . Sport II. : „GIANNI SCHICCHI" operă într'un act de Giacomo Puccini DISTRIBUTA: Gianni Schicchi G. Niculescu-Basu Lauretta Marii Blejanu Rinuccio Mircea Lazăr Zitta Netto Dimitriu Nella Alexandra Elefterescu Gherardo Luciái■ Nanu Marco Nae DvmUrescu Ciesca Amu Dvvidescu Simion N Secăeanu Betto N. Teofănescu Doctorul I. Mavolescu Motarul C. Teodorian Pinellino C. Simnnescu Guccio D. Grigorescu Conducerea muzicală br.el Perlea. In pauză (22 35—22 50- Radio-jurnal (II)III. : „LA SECERIȘ", icoană dela țară le Tiberiu Brediceanu (1 act): 23.45: Jurnal pentru străinătate în Limba franceză germană și italiană Coloniile şcolare (Continuare din pag. l-a) spre îndreptări serioase, spre organizare, rânduială şi cultură temeinică”. Mântuirea vine numai prin şcoală Niciodată ca acum acest adevăr nu s’a verificat mai mult la noi întreaga noastră naţie românească trăieşte într’o adevărată şcoală. Străjeria, premilităria şi Serviciul Social, — alături de aşezămintele dătătoare de lumină, — formează şcoala cea mare a naţiei, unde se călesc sufletele, unde rodesc virtuţiile şi unde stăpâneşte sănătatea. Coloniile şcolare atât de binefăcătoare tineretului fac parte din marele program al Străjei Ţărei, — o chezărie mai mult pentru sănătatea copiilor noştri. N. D. Petrescu-Zaiţa Inspector general şcolar