Curentul, august 1939 (Anul 12, nr. 4120-4150)
1939-08-01 / nr. 4120
ANUL XII No. 4120 8 PAGINI 3 LEI ' ■ Vv, * . jur ”....... Ungaria vorbeşte de destindere, dar nu uită pretenţiile revizioniste Pe marginea discursului de eri al contelui Csaky. Logica şi bunăcredinţă budapestană intr’un discurs ţinut eri, contele Csaky, ministrul de externe al Umperiei, ă ţinut să fixeze poziţia ţării sale în politica Europei, luând atitudine făţişă pentru un anumit bloc ideologic şi făcând şi unele declaraţiuni de circumstanţă în ce priveşte raporturile cu „vecinii“... Nimeni desigur nu s’a lăsat surprins de precizarea făcută de contele Csaky asupra ataşamentului Ungariei pentru puterile axei. Atitudinea de până acum, n'a lăsat, de altfel nici o îndoială asupra tendinţelor Ungariei.Mai multă îndoială naşte lipsa de ataşament ideologic pentru blocul totalitar, al unei ţări care nu-şi poate găsi nici astăzi o cârmă sigură pentru consolidarea ei internă şi nu poate aplica o politică de stat pentru îngemănarea atâtor diferenţieri de clasă, rămase şi astăzi pe planul social, la un vechi şi desuet feudalism, de care nu se poate scutura cu nici un chip... Dar afirmarea răspicaţi pentru axa Roma — Berlin include în ea şi necesitatea unui alt tratament care trebue aplicat — măcar de-aici înainte — minorităţii germane din Ungaria — confundată adesea cu celelalte minorităţi: slovacă şi română — şi supusă la acelaş orgolios regim de ajustare la celebrele principii maghiarizatoare emise altă dată de nu mai puţin celebrul Verboczy. Dar poate că nici din acest punct de vedere, declaraţiile contelui Csaky n'au în ele nimic de reţinut şi nu le-am fi ostenit a le înregistra aici, dacă şi de astă dată n'ar fi apărut în adevărata lumină cunoscuta bună credinţă şi mai ales infailibila logică a Budapestei. Astfel, contele Csaky, întinzând cu un larg gest ramura destinderii către ţările vecine — printre care destul de străveziu este vizată şi România — nu uită totuşi a aminti de unele drepturi pe care Ungaria le-ar avea şi de un „ceia ce se cuvine" la care aceiaş Ungarie n'ar putea renunţa. Ar fi foarte uşor pentru noi Românii să răspundem că nici un drept şi nici un „ceea ce se cuvine“ — oricât ar fi de copios argumentate de subtila sofistică maghiară — nu ne priveşte, sub nici o formă. Nimic şi nimeni nu poate revendica, în numele unor pretinse drepturi — ceea ce cred că li s’ar cuveni. Am mai putea aminti contelui Csaky şi despre ireversibilitatea istoriei — care, odată pusă pe făgaşul întregirii fiinţei naţionale — nu se mai lasă întoarsă spre isvoarele nedreptăţii şi împilării — chiar când ele au curs peste neamul nostru aproape un mileniu. INTRE DESTINDERE ŞI REVIZIONISM Dar nu despre aceasta este vorba acum şi aici, ci numai despre buna credinţă a guvernului maghiar care socoteşte că poate vorbi de „destindere" când mai flutură încă flamura uzată a revizionismului şi poate invoca raporturi de încredere cu vecinii, amintind totuşi în subsidiar, că nu renunţă la drepturile ce li se cuvin... Ar trebui să ne îndoim însă de calităţile de logician ale d-lui Csáki, când d-sa vede posibilă coexistenţa unor bune raporturi de vecinătate cari trebuesc bazate numai pe realităţi cu visul, pentru totităţi cu visul, pentru totdeauna irealizabil, al pretenţiilor revizioniste... Dacă guvernul ungar înţelege să păşească la o politică realistă, de adevărată destindere , trebue să elimine mai întâi din discuţie orice urmă de utopie, căci aceasta nu este numai rău sfătuitoare in raporturile cu vecinii— dar este lipsită de orice sens in aşezarea temeinică a jaloanelor păcii. ... «o«o»o»o^o»o»o»o» — Derby-ul german câştigat de un cal francez MUENCHEN, 20 (Radiopress). Azi s’au desfăşurat alergările de cai, „Derbyul german“ pentru „panglica brună“ pentru cai de rasă. Premiul principal în sumă de 100.000 mărci a fost câștigat de armăsarul francez „Goya“ din grajdul Boussac, condus de jockeul Elliot. Marele Voevod Mihai va fi înscris sublocotenent în marină, la 15 August August 1939, Ziua Marinei, Măria Sa Marele Voevod de Alba lulia Mihai, să fie înscris ca sublocotenent în marina de război. Majestatea Sa Regele a hotărît ca pe ziua de 15 Populaţia Sibiului pusă în panică de un nebun A tras clopotele dela Catedrală la ora 12 noaptea, după o poruncă dată in vis de Dumnezeu SIBIU 30. — IM caz care iese din Comun şi care a alarmat întreaga populaţie a oraşului nostru, s’a produs astănoapte la ora 12 in următoarele împrejurări: Vasile Cristea, originar din corn. Vlădeşti, jud. Muscel, care se afla de mai multe zile in oraşul nostru, a asistat Sâmbătă seară la vecernia oficiată la catedrala mitropolitană. Folosindu-se de această ocazie, şi mai ales profitând de faptul că nu era observat de nimeni, el s’a urcat în clopotniţa mitropoliei, unde se află instalate cele patru clopote. Acolo el a rămas până la 12 noaptea, când a început să dea alarma, trăgând clopotele. La acea oră târzie, este lesne de închipuit că sunetul clopotelor a provocat panică in rândurile populaţiei. In câteva clipe s-au strâns peste 2000 persoane. La faţa locului au venit imediat reprezentanţii autorităţilor judiciare, cari au intrat in curtea mitropoliei şi cu ajutorul custodelui au descuiat uşa clopotniţei, pătrunzând înăuntru. Ciudatul clopotar a fost dus la poliţie, unde a mărturisit că Dumnezeu i s’a arătat în vis şi i-a spus că in acea noapte, la ora 12, va fi sfârşitul lumii. Asupra lui Vasile Cristea nu s’a găsit alte acte decât nişte însemnări cu numele Sfinţilor Apostoli. Cazul a produs senzaţie în localitate. Introducerea în Franţa a noului impozit „compensaţia familiala” PARIS. 30. (Rador). — „Journal Officiel“ de Duminică dimineaţa publică decretul privitor la natalitatea franceză precum şi măsurile fiscale menite să procure sumele necesare pentru ajutorarea familiilor numeroase. Se specifică între altele că contribuabilii celibatari, divorţaţi şi văduvii fără copii vor fi supuşi unei taxe de „compensaţie familială", calculată pe baza venitului impozabil ce serveşte la impozitul general pe venit actualmente în vigoare. Astfel toate veniturile sub 50.000 franci vor plăti un nou impozit de 3 la sută iar veniturile ce trec de 800.000 franci vor plăti un impozit de 20 la sută. Veniturile intermediare vor plăti un procentaj progresiv. ■ ■■ — Imobile din Capitala declarate de utilitate publică Au fost declarate de utilitate publică lucrările pentru exproprierea imobilelor : Iliescu Brânceni din str. C. A. Rosetti 1, soc. Centrala Agricolă din str. C. A. Rosetti 3 și Franklin 10, d-nei Odette Tortilia din str. Franklin 6 și dr. Lucian Stănculescu din str. Franklin 8. Satul model Dioşti va fi inaugurat la 3 Septembrie CRAIOVA, 30. D. prof. Gusti, însoţit de d. Dinu Simion, rezidentul regal al ţinutului Olt, a vizitat satul Dioşti, din jud. Romanaţi, a cărui refacere, in urma incendiului care l-a distrus in mare parte, a fost încredinţată d-sale de către M. S. Regele. Oaspeţii au fost primiţi cu deosebită simpatie de populaţia satului. D. prof. Guşti s’a interesat de stadiul lucrărilor cari au fost executate în timpul absenţei d-sale din ţară şi a dat ultimele instrucţiuni pentru terminarea lor. Cu această ocazie s’a fixat dat de 3 Septembrie care va fi supusă înaltei aprobări regale, pentru inaugurarea noului sat model. La 4 Septembrie, se va ţine la Craiova congresul comitetelor Fundaţiei Principele Carol din Oltenia, urmând ca la amândouă aceste vizite să participe şi membrii prezenţi in ţară din toate părţile lumii la congresul internaţional de sociologie, care va avea loc anul acesta aci, in urma stăruinţelor depuse de d. ministru Gusti. La ora 5 d. a., oaspeţii au plecat la Craiova, unde, la sediul Fundaţiilor Regale, a avut loc o consfătuire intimă, la care au luat parte şi d-nii: Şaban Făgeţel, directorul Fundaţiilor şi Năvârlie, prim-preşedinte al Curţii de apel. La ora 6 d. a., d. prof. Gusti a părăsit oraşul. — soxoxoxo£oxfK|xos—— Recordurile internaţionale bătute de un avion de bombardament german BERLIN 30 (Rador). ■— Un avion de bombardament bimotor a bătut azi recordul internaţional de viteză pe 2000 km, cu o încărcătură utilă de 2000 kg. Această distanță a fost străbătută cu media orară de 501 km. Recordul anterior, care era de 469 km., era stabilit de un avion italian. Echipajul german a bătut totdeodată recordurile inernaţionale pe 2000 km. cu 1000 kg. încărcătură utilă şi fără nici o încărcătură. ——O !• SOIO SOIO IOIOS—— Deschiderea Târgului de Mostre de la Sibiu, în prezenţa d-lui ministru Bujoi SIBIU 30. Astăzi a sosit în localitate d. ministru Bujoi, însoţit de d. Boţea Emil, şef de cabinet. La ora 11, d. ministru a asistat la deschidera oficială a Târgului de Mostre, la care au mai luat parte şi d-nii: col. Tocineanu, prefectul judeţului; dr. Sever Pop, primarul municipiului ; g-ral Apostoleanu; Trandafir Scorobeţ, reprezentantul mitropoliei; Vasile Bilegal, primul preşedinte al tribunalului; dr. Teodor Diaconescu, prim-procuror. Au rostit cuvântări d-nii: Nicolae Martin, preşedintele Camerei Industriale; Valeriu Bogdan secretarul Cameri. La urmă a vorbit de ministru Bujoi, care a asigurat pe organizatorii târgului de tot sprijinul d-sale. S’a vizitat apoi expoziţia şi pe urmă s’a dat un banchet la restaurantul Colonade. încă o străveche cetate romană va fi scoasă la lumina zilei la Dobrogea înălţătoarele festivităţi de Duminică, dela Abrittus — Dela trimişii noştri speciali — Pentru eri. Duminică, a fost soropâniri, cită începerea importantelor săpături încercate de câteva ori până azi, pentru scoaterea la iveală a marelui castru roman din câmpia dobrogeană cunoscut sub numele de Abrittus. Acolo, în inima Cadrilaterului, migala a câtorva ani de lucru neîntrerupt — la care se va adăuga şi braţele tinere ale premilitarilor din regiune — va avea să ne aducă, vie şi evocatoare, imaginea unei alte mari aşezări române, de acum 2000 de ani. Lângă atâtea vestigii ale unor strămoşi aducători de civilizaţie şi prestigiu, se va mai Înălţa aşadar una din drumul din Dunăre şi Mare. Pentru stăpânirea românească, de eri, de azi şi de mâine, în Dobrogea sau oriunde, orice urmă nouă de dovadă a latinităţii noastre, este o verigă 1« plus la tăria acestei stă-Suntem continuatori fireşti pe acele plaiuri, suntem păstrătorii unei civilizaţii care s’a adus aci de 2 milenii şi în acest fel, purătorii unui blazon de drepturi imprescriptibile Este de laudă iniţiativa d-lui rezident al ţinutului Marea şi tot de laudă este şi colaborarea subsecretariatului de stat al propagandei, de a da luminei urmele străvechei fortăreţe romane din mijlocul Cadrilaterului. Socotim că la milionul de lei sorocit săpăturilor începute, să se adauge încă unul şi altele, pentru a termina o operă, ce se adaugă orgoliului românesc. Provincia de peste Dunăre, care îşi sprijină o latură pe Marea purtătoare de imense posibilităţi de bogăţie, treime să aibă în ritmul vieţii naţionale, toată cinstirea unui trecut cu adevărat măreţ. SLUJBA DIVINA Slujba religioasă a fost oficiată de către un sobor de preoţi în frunte cu preotul Paul Dobrescu, protoereul jud. Durostor. In faţa uneia din cele patru porţi principale ale străvechii cetăţi şi anume in cea de Nord a fost ridicată o tribună pe care au luat loc reprezentanţii guvernului şi capii autorităţilor militare şi civile. STÂNGA : Oficierea serviciului religios de către soborul de preoţi. DREAPTA: Intrarea în cetatea Abrittus Desfăşurarea festivităţii Festivitatea de la, Abrittus, st a luat autorităţilor administrative şi cocucurat de un timp admirabil şi de asistenţă enormă, venită din Bucureşti oraşele dobrogene şi din satele împrejmuitoare. Au fost de faţă d-nii: N. Cornăţeanu, ministrul agriculturii; Nicolae Ottescu rezident regal al ţinutului Marea; Traiian Ionaşcu, rezident al ţinutului Prut; P. S. Galaction Silistreanu, arhiereu al eparhiei Constanţei; N. Radulescu-Dobrogea, secretar general al ţinutului Marea; Radu Roşculeţ, deputat; contraamiral Victor Schmidt, comandantul forţelor maritime al litoralului; general Teodor Nicolau, primarul Constanţei; general Florin Georgescu, comandantul brig. XI-a art.; general Schwab, comand. brigăzei de infanterie Bazargic, prefectul judeţului Constanţa ; colonel V. Gorschi, prefectul judeţului Caliacra; col. Eugen Dumitrescu, prefectul judeţului Durostor; prof. univ. Lambrino, comandor Ştefan Popescu, subinspector general al porturilor; colonel Adrian Dimitriu, comand, reg. 9 cavalerie; col. Jugănaru, comand, reg. 34 inf.; I. Dumitrescu, preş. Curţii ad-tive a ţinutului Marea; Constamtinescu-Mirceşti, inspector regional şcolar; I. Teodorescu Valahu şi Dumitru Rizescu, deputaţi; Valerian Petrescu, primul preşedinte al tribunalului Constanţa; George Gregorian, Păstorel Teodoreanu şi Al. Gherghel, scriitori; I. D. Georgescu, primarul Bazargicului; E. Melidon, primarul Silistrei; Ani Memet, muftiul județului Durostor; Em. Grigorescu, director de cabinet al d-lui Oitescu; I. Gheorghiu, inspector regional al drumurilor; Al. Jărmăneanu, directorul sucursalei B. N. R.Bazargic; Vasile Covată, decan de onoare al baroului Caliacra; P. Stegărescu, inspector regional al muncii, Ion Banciu,preşedintele Camerei agricole Constanţa; comandanţii unităţilor din Bazargic şi Silistra, cum şi o serie de reprezetanţi nale dinn cele trei judeţe: Caliacra, Constanţa şi Durostor, etc. La solemnitatea inaugurării săpăturilor cetăţii Abrittus au mai luat partîn comunele învecinate, iar plăcile de te şi reprezentanţii presei străine şi o marmoră au fost transformate în pre-române din Capitală. Mai erau de faţă detaşamente de tineri străjeri şi străjere din Bazar- Ugic şi din taberile instalate la Mai constitui o dovadă în plus că aci au miaia, cum şi numeroase unităţi premilitare. Sătenii au masat laturile dealului în care se găseşte îngropată cetatea. Fetele îmbrăcate în frumoase costume naţionale, iar tinerii călări, au tâmpinat la marginea comunei învecinate, Cămilaru, pe reprezentanţii guvernului şi autorităţilor.. Grupul de profesori şi studenţi trimişi de institutul francez în excursie de studii la Cannes Marţi 1 August 1939 Director: PAMFIL ŞEICARU REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Strada Belvedere No. 6 ^ telefoanele Secret General LM.U Serv. Publica II S.eO.o« Redacţie DoUUci 1.40.88 Tipografie 184 49 Sport 184 49 Cab. Administrat 8.40 80 Abonamente 4.2883 Cab Directorului 184.47 Secretariatul «1 convorbiri cu Provincia 8.40.86 Proprietar I .Curentul* S. A. R. înscria 2 Registrul Comerțului sub Na 15/939 Trib. Ilfov. Registrul publicațiilor, Na 171/938 Taxa poştalS plititi la numerar contord Dir. Cuvântările D. col. V. Gorski, prefectul judeţului Caliacra, luând primul cuvântul a spus: Ziua de astăzi este o mare sărbătoare pentru noi, pentru că se inaugurează lucrările de scoaterea la iveală a marii cetăţi de altă dată, Abrittus. Se desgroapă astfel străvechea aşezare a străbunilor noştri, sortită să facă legătură între Dunăre şi Mare, acum 2000 ani Multe din piesele de o necontestată valoare arhiologică, pe care vremea le-a lăsat la suprafaţă, au fost împrăştiate. Din piatra zidurilor înconjurătoare ale cetăţii s’au construit numeroase casere funerare şi sunt de găsit prin cimitirele oraşelor înconjurătoare. Lucrările ce se vor face aci, vor trăit străbunii noştri romani şi că noi suntem moştenitoriii acestor pământuri. In numele populaţiei judeţului Caliacra, mulţumesc d-lor. ministru Cernăţeanu, rezident Ottescu şi celorlalţi capi ai autorităţilor, cari au ţinut să onoreze cu prezenţa lor măreaţa solemnitate. Discursul excelenţei sale, d-lui N.Ostescu rezident regal al ţinutului Marea Doamnelor şi Domnilor, Ţinutul cuprins între Dunăre şi Mare, întins înspre Sud, cu vechea denumire de Scitia Minor, locuit de Sciţi, locuit mai târziu de Geţi, adică de Daci, cari împreună cu Romanii stau la obârşia poporului nostru cucerit de Traian, stând sub dominaţiunea romană mai bine de cinci secole, trecând sub dominaţiunea imperiului de răsărit, în urmă sub Mircea, sub Turci, şi în sfârşit sub stăpânirea românească de azi, de mâine şi de totdeauna. Ţinutul acesta este tot atât de bogat în antichităţi romane ca Italia şi ca Sudul Franţei. S’au început săpături şi se continuă, — până azi într’un ritm mai lent, de azi înainte într’un ritm mai viu, — la Tropeum Traiani, la Capidava, la Ulmetum, la Histria, la Calatis, etc., începem astăzi săpăturile la această (Continuare în pag. 5-a) închiderea cursurilor de perfecţionare pentru învăţători de la Oradea ORADEA. 30. Astăzi la ora 6 de, a avut loc în sala festivă a primăriei încheierea cursurilor de perfecţionare pentru învăţători. La solemnitate au participat d-nii: D. V. Toni, subsecretar de stat la ministerul Educaţiei Naţionale; P. S. S. dr. Nicolae Popovici, inspector Radu, delegatul inspectoratului şcolar al ţinutului Someş; prefect col. Georgescu, primar Augustin C. Mangra, preşedintele asociaţiei învăţătorilor din Bihor; Atanasie, inspectorul învăţământului primar din Bihor, precum şi un număr de 400 învăţători şi un numeros public. D. ministru Toni a ţinut o conferinţă despre Monarchia şi Dinastia română, în care a subliniat rolul celor trei regi: Carol I, Ferdinand şi al M. S. Regelui Carol II în închegarea şi propăşirea statului românesc. D. prof. Bârsănescu, directorul cursurilor, a întocmit un raport asupra rezultatelor obţinute. D-sa relevă entuziasmul cu care învăţătorii au venit la Oradea: în loc de 177, câţi au fost invitaţi oficial, au participat în permanenţă 253 învăţători şi învăţătoare şi vreo 10—20 profesori şi profesoare. De asemenea, trebuie menţionată prezenţa permamentă a intelectualilor din oraş la aceste cursuri. După solemnitatea închiderii cursurilor, s-a dat un banchet la Casa Naţională, la care au participat toţi cursiştii. D. ministru Toni şi-a continuat apoi drumul spre Cluj. Cehii din Slovacia, cari vor răspândi ştiri mincinoase, vor pierde cetăţenia MORAWSKA OSTRAWA, 30 străinătate ştiri „mincinoase“ cu (Rador). — Un proect de lege în privire la statul slovac vor pierpregătire prevede că toţi cetă de cetăţenia slovacă, tenii cehi, cari vor răspândi în