Curentul, octombrie 1939 (Anul 12, nr. 4181-4211)

1939-10-01 / nr. 4181

f „Pericolul aerian şi măsurile de apărare“ O carte d­e mare actualitate A apărut în vitrina librăriei „Car­tea Românească” preţioasa lucrare a d-lui locotenent comandor Anton Ma­rin cu titlul „Pericolul aerian şi mă­surile de apărare”. Este intr’adevăr o carte care apare la timp şi care, fără îndoială, se va impune prin valoarea ei necontesta­tă. Valoarea acestei lucrări constă mai ales în stilul ei clar şi concis care se adresează astfel marelui pu­blic doritor să cunoască amănunţit esenţiala problemă a apărării pa- dive. In prima parte a cărţii, ni se des­­voltă întreaga gamă a posibilităţilor de luptă ale aviaţiei în timp de răz­­boiu şi efectele dezastruoase ce le poate suferi o raţiune neprevăză­toare şi nepregătită suficient. Din cea de a doua parte, nu numai că ne sunt indicate mijloacele de a­­părare, dar sunt explicate pe larg şi pe înţelesul oricui toate amănuntele apărării pasive. Foarte interesant este capitolul in­titulat „Armătura morală a populaţiei în războiu”. Fără îndoială, disciplina perfectă a populaţiei în timp de războiu este o problemă capitală, de a cărei rezol­vare depinde în bună parte moralul populaţiei din spatele frontului. Prin o perfectă cunoaştere a pericolului şi a mijloacelor de apărare se poate a­­junge la formarea unei Naţiuni con­ştiente de pericolele care o amenin­r­­ă­ şi capabilă de a se apăra cu de­plin succes. Dar să dăm cuvântul au­torului : „A cunoaşte este o armă a spiritu­lui cu atât mai puternică cu cât este mai vastă şi mai adâncită. „De aceia trebueşte ca toţi cetăţe­nii să cunoască formele de luptă; deopotrivă ei trebue să­ fie just in­formaţi asupra realităţilor războiului, fără tăinuiri exagerate, mutism, me­najamente, fără politică de struţ, dar şi fără exagerări. Ascunzând peri­colul nu-1 micşorezi, ci din contră”... Intr’adevăr, această luminoasă cale de informare şi pregătire temeinică a­­ populaţiei este urmată astăzi de autorităţile noastre de resort şi dis­ciplina populaţiei dovedeşte că acea­stă acţiune sănătoasă nu numai că opreşte ori­ce fel de panică, dar în­tăreşte şi asigură o perfectă apă­rare în viitor. Merituoasa lucrare a domnului lo­cotenent comandor Anton Marin se­­ integrează perfect în această acţiu­ne ea constitue un îndreptar serios şi bine documentat pentru toţi cetă­ţii­ conştienţi de importanţa secu­rităţii colective. Mulţimea sfaturilor şi explicarea amanuţită a tuturor ce trebuesc iuate în caz de pericol aerian au marile avantaj că, deşi latura tehnică nu este deloc neglijată, cartea formează­­totuşi o plăcuţă, dar mai ales folo­sitoare lectură pentru orice persoană, indiferent de cunoştinţele şi pregă­tirea ce posedă. Orice chestiune referitoare la pe­ricolul războiului aerian sau la apă­rarea eficace in contra lui, îşi gă­seşte răspunsul ei, atât de precis şi uşor de înţeles, încât nu lasă nici cea mai mică confuzie. Cităm câteva din titlurile capito­lelor şi subcapitolelor mai interesante deşi nu putem trece cu vederea nici măcar un pasagiu din aceasta atât de utilă şi actuală lucrare : Mijloacele de protecţie individuală contra armei chimice; Protecţia co­lectivă ; Apărarea contra incendiilor; Adăposturi; Urbanitate ; Imprăştie­­rea ; Camuflajul; Stingerea lumini­lor ; Efectul bombelor explosive; Războiul aerobacteorologic; Trata­mentul gazaţilor. Numai din simpla spicuire a aces­tor câteva titluri se poate vedea va­rietatea problemelor tratate şi marea lor importanţă. Sfaturile pe care autorul le reco­mandă sunt justificate cu precise cal­cule matematice, cari dovedesc la cât de mică eficacitate poate fi redus efectul oricărui atac aerian, dacă i se opun mijloace serioase de apărare şi o bună pregătire a populaţiei ci­vile. De altfel autorul nu este la prima sa lucrare valoroasă , şi atât lucrurile cât şi conferinţele ţinute s’a­u bucu­rat întotdeauna de un mare răsunet. Incheem această recenzie cu un ci­tat : „Toţi locuitorii trebue să fie con­vinşi de importanţa pe care o repre­zintă apărarea pasivă pentru însăşi siguranţa şi asistenţa lor, acceptând de bună voie şi impunându-şi chiar fiecare o disciplină severă în execu­tarea măsurilor şi atribuţiunilo­r ce ne vin fiecăruia”. P­ANTON MARIN Locotenent comandor Curţile Criminale Procesul asasinării fostului deputat M. Vorvoreanu Eri, în faţa Curţii Criminale, s. I-a în complectul de judecată format din d-nii Iancu Petrescu, I. I. C. Petres­­cu, Mircea Odobescu, Al. Vasilescu, Henri Zamfirescu, procuror general Alevra şi prim grefier G. Huţu a continuat judecarea procesului fostu­lui prim pretor Gheorghe Trocan a­­cuzat de asasinarea fostului deputat Marius Vorvoreanu din Turnu Seve­rin. .A fost audiat martorul Ilie Croi­­toru, fost primar în comuna Rogova, jud.­ Mehedinţi, care a arătat că în urma declaraţiei dată la instrucţie de şoferul Pocioagă din com. Rogova, martorul a fost trimis de Trocan să-l întrebe pe acesta dacă, declaraţia da­tă la instrucţie in care a spus că în noaptea crimei fiind trimis de d-nele Mihuţescu, în al căror serviciu era­ să vadă ce este când a auzit detună­tura de airmă, sosind la fața locului l-a văzut pe inculpatul G. Trocan trecând pe acolo, i-a fost cerută de d-nele Mihuţescu care se afla în ra­porturi de prietenie cu victima. Po­cioagă i-a declarat că a văzut pe Trocan atunci în apropierea locului­­crimei. După audierea martorului procesul a fost amânat în continuare la 16 octombrie. Tentativa de crimă de omor din corn. Necşeşti Curtea criminală, secţia Il-a, pre­zidată de d. preşedinte Papadopol, a judecat tentativa de crimă de omor, comisă contra d-lui Ion Popescu Nec­şeşti. Iată faptele de care a acuzat incul­patul . Intr’o seară de Duminică din luina Ianuarie 1936, in comuna Nec­şeşti, s’au tras două focuri de armă, unul nimerind prin fereastră intr’o cameră luminată în care se afla la masă victima şi altul înfigându-se In peretele exterior. După audierea martorilor, se dă cuvântul părţii civile, care prin d. a­­vocat Ştefănescu arată că acuzatul a recurs la armă cu gândul de a ucide şi că victima a scăpat numai pentru­­că a avut prezenţa de spirit să stin­gă lampa. Mobilul crimei este răzbu­narea, pentru că pierduse postul în urma unei certe cu victima, avută în urmă cu un an de zile. Cere o pe­deapsă exemplară pentru acuzat. D. procuror general arată că arma a fost găsită unsă proaspăt şi că era cu funingine pe o ţeavă, ceea ce în­seamnă că a tras de curând cu ea mai ales că uleiul ce acoperea ţeava, r.nu sa scurs pe jos sau pe perete­­deşi era din abundenţă. D. av. B. Mendelsohn, în apărarea inculpatului, susţine că nu există do­­vezi capabile de a fi reţinute de jus­tiţia respectivă. Indiciile şi prezumţiile sunt atât de nesigure, încât Instrucţia vizează pe rând diferite persoane, iar cabinetul de instrucţie dă ordonanţă de neur­­mărire. Numai Camera de acuzare, la apelul părței civile, trimite in ju­decată pe acuzat. Mobilul e neverosimil, căci pentru o ceartă avută în urmă cu un an, în care timp nimic nu a dovedit ura in­culpatului, nu poate explica o crimă. Cere achitarea inculpatului. Curtea a achitat pe inculpat de orice penalitate. Un maior polonez refugiat a murit la spitalul „Precista Mare" din Roman El sosise într’o maşină ciuruită de gloanţe ROMAN, 29. — Acum două zile a sosit în orașul nostru maiorul polo­nez refugiat, Carol Paida, originar din orașul Lwow din Polonia. Numitul a sosit intr’o maşină Fiat cu Nr. A09.962, care era literalmente ciuruită de gloanţe. Cum starea sănătăţii maiorului re­fugiat era îngrijorătoare, a fost in­ternat la spitalul „Precista Mare”, de sub conducerea d-lui dr. N. Fălcoia­­nu, unde i s-au dat primele ajutoare. Şoferul maşinei, Sanislaw Minckie­­wicz, a istorisit că maşina maiorului a fost surprinsă în Polonia de un a­­vion german, care, coborând aproape de pământ, a lovit-o din plin cu mi­traliera, omorând pe soldatul ce o conducea. Maşina este ciuruită de peste 36 de gloanţe. Peste noapte, starea sănătăţii maio­rului polonez s-a înrăutăţit simţitor. Intrat în comă, a murit peste câteva minute, înmormântarea s’a făcut cu o so­lemnitate deosebită. Carul funebru a pornit dela spitalul „Precista Ma­re”, urmat de o companie de jan­darmi, de o companie de polonezi în frunte cu o seamă de ofiţeri poloni superiori, de refugiaţii civili şi de o companie de onoare formată din soldaţi români. Pe sicriu a fost depusă o frumoa­să jerbă de flori albe, pe panglicile căreia erau imprimate cuvintele: „O­­dihneşte în pace pe pământul româ­nesc”. Cortegiul a traversat strada Ştefan cel Mare şi s’a oprit în. faţa''capelei catolice, unde sicriul a fost scoborît de pe cai, fiind purtat pe umeri de ostaşi polonezi, care l-au depus în faţa altarului. Aici s’a oficiat de către preotul ca­tolic un requiem, după care cortegiul s’a îndreptat către cimitirul oraşului. —xoioicio^ oxoxoxox—— . Şedinţa Academiei Române Eri după amiază Academia Româ­nă a ţinut prima şedinţă publică de după vacanţă. A prezidat d. prof. Petrovici. D. prof. N. Iorga a făcut o comu­nicare în legătură cu o călătorie a d-sale în Banat. D-sa a străbătut toată partea occi­dentală a provinciei care se chemă odinioară Valahia ulterioară şi a con­­statat urmele vechii colonizări roma­ne, urme ce se păstrează şi în aşe­zarea şi în nomenclatura de astăzi. Dacă în aceste părţi nu s’au găsit antichităţi preistorice şi din epoca dacă, aceasta se datoreşte tocmai fap­tului c­ă localtatea nouă, a Mehadiei este clădită exact pe locul celei vechi. Părerea despre o așezare sârbea­scă din secolul al XV-lea trebue pă­răsită- Numele slave sunt mai vechi decât această epocă. Toată cultura românească din acea­stă parte vine din Oltenia. N’au lip­sit nici legăturile ■ bisericești cu Ol­tenia —— XOXOXOXO^OXOXOXOX—— O etapă săracă în surprize. Publicul nu va mai aştepta cu înfrigurare ca în atâtea dăţi să ştie care e echipa învingătoare. Se va interesa poate — din curiozitate — de scor, amănunt pe care-l poate lăsa însă şi pentru a doua zi. Şi telefoanele gazetelor vor fi mai libere decât in alte Duminici. O etapă în care surprizele sunt excluse. Nu însă şi „bombele“. Nu e un paradox căci surpriza are o sferă mai largă, înglobând în ea şi aşa zi­sele „bombe“ cari nu sunt decât nişte „surprize­ sui-generis“. Şi o remarcă generală: ar fi cea mai echilibrată etapă provincială decât echipele gazde n’ar beneficia de avantajul terenului al publicului local, al tuturor ambianţelor cari contribuesc la aportarea celor două puncte. Dar aşa ? LA BAIA-MARE, F. C. Carpaţi do­vedeşte publicului cunoscător că are şi puţin noroc in fixarea ierarhică a locului pe care-l ocupă in clasament Fiindcă întâlneşte pe F. C. Rapid in degringoladă. Pe un F. C. Rapid lip­sit de Auer, de acel fenomenal jucă­tor de care se spune că s’a Integrat perfect (prin joc) in ansamblul gru­pării. De ce nu invers ? * LA REŞIŢA U. I­. R.-ul primeşte vizita Sportului Studenţesc. Echipa bucureşteană a înţeles să Favoritul nostru, C. F. Carpaţi, dar după o luptă foarte strânsă şi la un scor apropiat, căci băimărenii, cu ex­cepţia lui Lucaciu nu au trăgători la poartă. ECHIPA cu nume simbolic în de­terminarea rezultatelor, Victoria, în­tâlneşte la Cluj, Clubul atletic al muncitorilor timişoreni. Beneficiiind de una din cele mai complecte anii de mijlocaşi din ţară, echipa gazdă nu poate scăpa victoria. Aceasta cu toată agresivitatea lui Bindea şi cu tote cunoştinţele technice ale lui Reuter. Bineînţeles noi suntem obligaţi să judecăm lucrurile „la rece“. Calculele teoretice au fost însă de multe ori desminţite de fapte. Aşa că facem cuvenitele rezerve, renunţe pentru moment la serviciile lui Dragan inlocuindu-l în centrul liniei de mijlocaşi prin Beffa. Se pare că au fost determinaţi la acasta de slaba condiţie fizici in ca­re se găseşte titularul postului. Ori­cum nu-l socotim pe fostul venusist capabil si-i ţie locul cu succes. Căci Beffa deşi are vaste cunoştiinţe de joc şi suficiente posibilitiţi atletice nu posedă jocul de cap şi mai ales inteligenta clar­viziune a jocului de care se bucuri Drăgan. Favorit, U. D. R. Scorul va depinde în mare măsuri de forma în care se va găsi talentatul Pop Vasile. Şi cum am auzit numai lucruri bune despre el... LA GALAŢI, echipa locală pornită in iureş in ultimul timp va recolta­­nu insă cu uşurinţă — cele două puncte in dauna Ametei care ne face impresia că s’a resemnat. Cu moralul scăzut de atâtea înfrângeri jucătorii echipei codașe joacă fără convingere. Or, entuziasmul e unul din factorii capitali la determinarea unui rezul­tat. Favorit: Gloria C. F. R. ★ * Italianul Datiilo va conduce matchul România A-Ungaria A patra etapă, Tn fără La Baia-Mare La Cluj Carpaţi-Rapid Victoria-C.A.M.T. La Reşiţa La Galaţi U.D.R.-Sp.Shuid. Gloria CFR-Amera 0 etapă care nu va aduce surprize.­Victoriile vor fi în funcţie de scor . I­I­I­ U De ce este inutilă apariţia Buletinului F.R.B.V.î­ n confrate, mai mult decât simpatic, caracterizat, până acum, ca unul din cei mai sinceri mânuitori ai condeiului în domeniul sportiv, într’un articol re­cent are cuvinte grele privind apariţia „Buletinului Fe­deraţiei Române de Basket şi Volley". In definitiv, fiecare are dreptul de a aprecia. Poate că noi n'am fi venit cu rândurile acestea dacă nu ne-ar fi impresionat neplăcut prima abatere­­ a simpaticului nostru confrate. Nu de mult, chiar în această pagină, am găsit şi noi de cuviinţă să arătăm greşelile pe care le are, din punct de vedere tehnic şi redacţional, „Buletinul F. R. B. V.". Şi, pe această temă, nu ne-ar fi mirat orice comentariu, iar re­cenzarea cât de drastică ar fi fost, nu ne-ar fi determinat să luăm apărarea cuiva. Asupra unui punct nu ne înţelegem cu amicul no­stru. Nu suntem de acord cu d-sa atunci când afirmă INUTILITATEA APARIŢIEI Buletinului oficial al F. R. B. V. Confratele, al cărui scris îl urmărim zilnic, a fost tot­deauna de partea bunelor iniţiative. De data aceasta, se află într-o postură curioasă, pentru noi şi pentru toţi acei care nu pot recunoaşte adevărul rândurilor sale. De ce este inutilă o publicaţie care, — fără a încărca bugetul federaţiei respective, ea apărând pe cheltuiala preşedintelui F. R. B. V., — este o oglindă fidelă a acti­vităţii unei ramuri sportive ? De ce este inutilă apariţia unui Buletin sportiv care caută să difuzeze un sport care, altfel, nu are posibilita­tea de a pătrunde în massere pasionate după football, box, etc. ? De ce este inutilă apariţia Buletinului F. R. B. V. care urmăreşte să creeze noui elemente ? ‘ De ce este inutilă apariţia Buletinului, singurul mij­loc de predare didactic şi schematic a jocului de volley şi basket ?­­ De ce trebue să desconsiderăm meritele unui pre­şedinte de federaţie care înţelege să facă totul pentru sf­ortul ale cărei frâne i-au fost încredinţate? D­e ce să paralizăm, prin răutate iniţiativele pentru c£e ar trebui să găsim cuvinte frumoase? V N'ar fi mai bine să venim, noi, cunoscătorii (!) cu refu care să-i remedieze slăbiciunile? I­­n orice caz nu trebue să considerăm inutili o pul­zaţie a cărei apariţie a fost şi este mai mult decât o­ cesitate. V N. Dumbo Azi, în Splai, la ora 16 VENUS-JUVENTUS Partida tradiţiei şi a luptei Astăzi, pe arena din Splai, campionatul naţional programează o nouă etapă. Etapa patra care începe cu matchul Venus-Juventus. Partida tradiţiei şi a luptei fără reticenţe, jocul de astăzi se anun­ţă ca întotdeauna, disputat Cu dâr­zenie, cu multă vigoare, cu nemă­surată ambiţie. In istoricul acestor întâlniri, n’au existat matchuri plebiscitare, anodine, lipsite de vlagă. S’a lup­­tat întotdeauna vânjos, fără pauză în cheltuială de efort pe care cu greu o mai găseşti la alte partide, Venus-Juventus, match de mare tensiune, de mare spectacol,­ de continuu freamăt, n’a deziluzionat niciodată. Nu poate deziluziona. „Nu poate“ pentru că Venus ştie să joace cu Juventus şi acesta ştie să joace cu Venus. Indiferent de forma unuia din adversari, jocul atinge acelaş spec­tacol de mare valoare, de unică tensiune. Fiecare din adversari are teamă unul de altul Chiar atunci când unul din ei este de formă foarte slabă. Sur­prizele s-au înregistrat, de aceea, cu regularitate. Astăzi condiţiile în care se în­tâlnesc cei doi adversari nu pot pronostica decât aceeaşi luptă mare. Venus, săptămâna trecută, a fost învins de Victoria Prima înfrângere suferită după un an de zile din partea unei e­­chipe indigene. Lesne de înţeles ambiţia, cu care vor juca „negrii“ astăzi. Juventus, la rându-i, este în for­mă excelentă. A învins Amela la Arad şi vrea cu orice preţ să învingă şi pe Ve­nus. Va reuşi ? O­­întrebare la care ne este greu să răspundem. Echipele vor alinia următoarele formaţii: Venus: David, Sfera, Negrescu; Demetrovici, Juhasz, Lupaş, Ene, Ploeşteanu, Cârciog, Bodola, Ior­­dache. Juventus: Sadowski, Dragomi­­rescu, Vak­assy, Dunăreanu, Micu, Brandabura, Oană, Prassler, Sony Niculescu, Simko și Naciu. Matchul începe la ora 16. ada F. R. Box Federaţia Română de Box în do­rinţa de a creia un corp competent de oficiali (jucători, arbitri, crono­­metroni, directori de luptă, maeştri de box,, secunzi), atât de necesar progresului acestui sport, a hotărît înfiinţarea şcoalei sale de oficiali, pe data de 15 Octombrie 1939 Doritorii va urma cursurile aces­tei şcoli trebuiesc să îndeplinească următoarele condiţiuni: 1. —­ Să fie cetăţean român 2. — Să fie major. 3. — Să fi absolvit cursul inferior de liceu sau o şcoală. 4. — Să fie găsit sănătos de un me­dic al F. R. Box. Boxeurii profesionişti clasificaţi un an în seria I-a sau doi ani consecu­tiv în seria II-a, sunt scutiţi de a în­deplini condiţiunile de la punctul 5. Informaţiuni suplimentare se pot lua, zilnic, la Secretariatul şcoalei (sediul F. R. Box, Str. Gogu Canta­­cuzino 33) între orele 17-19. Totodată se pune în vedere tuturor judecătorilor, arbitrilor, cronometro­­filor, directorilor de luptă, recunos­cuţi, că sunt obligaţi a urma cursuri­le acestei, şcoli, pentru a, putea da examenul­­ de definitivat, fără de care nu vor ma­i avea dreptul de a activa. De la fTr. B. V. In legătură cu jocul de volley­ball: C­F. R. (Bucureşti)—A. S. Constan­ţa (Constanţa) aducem la cunoştinţa că deoarece echipa A. S. Constanţa a anunţat — prin Liga Marea — că nu se va prezenta la acest joc, se cali­fici de drept în finală echipa gru­pării C. F. R. Finala se va disputa contra echipei invingătoare dintre Telefon Club (Bu­curești) și Campioana Regiunii Prut. Sadowsky. ­­ filientul ANUL XII No. 4181, Duminică 1 Octombri Statele Unite sunt gata sa organizeze Jocurile Olimpice din 1940 D. Brundage, preşedintele Fe­deraţiei americane a declarat că dacă Finlanda va abandona jo­curile olimpice din 1940, comite­tul american va accepta să le or­ganizeze. D. Brundage a şi pus această Duminecă, ghinionista Unirea Tricolor va încrucişa spada cu formaţia care a înţeles să împros­păteze cadrele fără nivelări sau artificii medicale. Ci prin înlocui­rea jucătorilor cu Ripensia, Unirea Tricolor, va căuta să rupă lanţul, ghinionului , în detrimentul clu­bului timişorean. Ripensia vine cu o carte de vi­zită foarte pretenţioasă şi cu un moral ridicat, prin victoriile acu­mulate până acum. Insă Unirea Tricolor nu-i echi­pa care să se lase intimidată de chestiune comitetului olimpic in­ternaţional. Trebue precizat însă, că comi­tetul american nu va face nici un demers până când Finlanda nu va renunţa oficial la toate drepturile sale, această „personalitate". Va fi un match aprig disputat în care şansele de victorie se în­clină spre clubul oborean, unde îşi va face reintrarea în poartă inter­naţionalul Creţeanu. La antrenamentul de astăzi, la care a luat parte conducătorii technici, s-a decis formarea urmă­torului 11 ce-l va alinia contra clubului timişorean. Creţeanu, Iliescu, Petrescu, Flo­­rea, Anghelache, Boteanu, Lulu Mihăilescu, Alecu Andrei, Paras­­chiva, Cârjan, Alexandrescu. Unirea Tricolor şi-a alcătuit echipa pentru jocul cu Am Ripensia '*] Azi la Băneasa-Trap Cei mai buni trăpaşi tineri se întâlnesc­ în premiul Hambletonian lina din care mai importante probe de trap ale actualului meeting se va disputa azi la Băneasa-Trap. Este vorba de premiul Hambletonican, deschis cailor de doi, trei şi patru ani. Vor alerga: Rama II, Szeghed, Ghid, Iubita, Little Orphan şi Belşug. Cu asemenea concurenţi, este greu de dat un pronostic. Prin simplă impre­sie mergem cu Little Orphan, actual­mente in frumoasă formă. Câţiva buni fondişti se întâlnesc in premiul Miss Wills. Havana este fa­vorita noastră. Intre Trixie, Kundry şi Gondolat II, principalii competitori ai premiului Electric Todd, alegem pe Kundry. Mai sunt de menţionat premiile Ma­drid şi reprizele premiului Eritreea, trei alergări de mare interes. In pre­miul Madrid pronosticăm Victoria ie­­pei Dorka, iar în reprize, credem că va câştiga Dexter Hanover şi Peter Gordon. Alergările încep la orele 14 precis. Jocul austriac va continua cu suma de 34.510 lei. PRONOSTICURILE NOASTRE Pr. Mudrei, SORANA, C­r­uşel, Dâmb. Pr. Eritreea (repr. I): DEXTER HANOVER, Extra. pr. Eritreea (repr. II): PETER GORDON, Sultan II, Tătăran. Pr. Miss Wills: HAVANA, Cham­pion Jr., Tufănica. Pr. Hambletonian: LITTLE OR­PHAN, Belşug. Pr. Toloza : HELEN HALPIN, Jack, Peter Voia Pr. Olteful: GEISHA, Mohor, Floare. Pr. Electric Taăd: TRIXIE, Kundry. Pr Madrid: DORKA, Ben Hur, Ef­­tln Şcoala de perfecţionare a arbitrilor a ţinut o nouă şedinţă D-nii col. Davilla şi Virgil Economu au ţinut conferinţe cu caracter technic Şcoala de perfecţionare a arbi­trilor creiată de d. general Ga­briel Marinescu pentru a permite arbitrilor români să se pună la punct cu ultimile modificări ale regulamentului şi cu nouile siste­me de a conduce matchurile, a ţi­nut aseară o nouă şedinţă, în sala Roxy. A fost, din toate punctele de vedere, o şedinţă foarte inte­resantă, urmărită cu cea mai mare atenţie de cei peste 120 arbitri prezenţi care au pus mereu între­bări la care au primit imediat răs­punsul. La început d. colonel T. A. Da­vila, vicepreşedintele F. R. F. A. arătând că la matchul Macabi-Ol­­tul d. Tică Iliescu, împreună cu arbitrii de tuse au condus după sistemul In diagonală cu un deplin succes, i-a pus de aceștia să facă un expozeu asupra modului cui­ au arbitrat. După aceia, d. colonel Davila, a felicitat pe cei trei arbitri, pe care i-a dat exemplu de conştiinciozi­tate. In sfârşit d. Virgil Economu, selecţionentul unic al F. R. F. A şi directorul şcolii de antrenori, a făcut o amplă expunere asupra offside-ului. D-sa a arătat că offside-ul are o şi că litr­i cută o distincţie între poziţia de offside (offside-ul pasiv) şi cel care trebueşte penalizat. Un jucător este in poziţie de of­­fiside atunci când se găseşte înain­tea mingiei şi nu are între el şi poarta adversară cel puţin doi ad-, versari; el nu trebuie, însă, pena­lizat decât atunci când influenţea-­ ză jocul. D. Economu a arătat apoi când intră şi când iese un jucător din poziţia de offside şi că offside-ul activ, acela care influenţează jo­cul, nu trebuie fluerat decât a­­tunci când mingea este lovită de un jucător al echipei in atac, iar nu aşa cum se face la noi, chiar atunci când este lovită de un ju­cător al echipei în apărare. Conferinţa a fost ascultată cu un mare interes de toţi arbitri prezenţi. Sâmbătă după amiază, la jocul de juniori Luceafărul-Juventus care este deschidere al matchului Venus-Juventus, se va experi­menta din nou arbitrajul în dia­gonală. Va conduce matchul d. Gorcea Mihai, ajutat de Nicolau şi Maghi­­ţescu. Toţi arbitrii bucureşteni sunt in­vitaţi să ia parte la acest matţ care incepe la ora 14.15. teza vânturilor JITRII Dattilo, Christ şi fi­zi­otulfc­f FRFA l mânia va iar, în partit In Mktrefl

Next