Curentul, ianuarie 1940 (Anul 13, nr. 4278-4298)

1940-01-11 / nr. 4278

§ (10 pagini)" A apărut ! Cereţi ALMANAHUL === ZIARULUI ===== „CURENTUL“ FORMAT MARE ILUSTRAŢII ŞI PLANŞE IN CULORI MATERIALUL CEL MAI BOGAT Preţul 45 lei Spectacolele zilei Calendar: Miercuri 10 Ianuarie 1940 ORT.: Sf. Griforie Episc. Nişului (t 396). CAT.: Sf. Agaton Papa (t 682). PROT.: Paul Pustnicul. EBR.: 29 Teveth 5700 Roş-Hodeş. MAH.: 29 Ciul-Rad­e 1358. Râs. soarele 7.52 — Ap. soarele 16­53. Teatre: OPERA ROMANA (Piaţa V. Mărăci­­neanu): „Flautul fermecat“. NAŢIONAL (Cal. Victoriei): „Deds­­worth“. STUDIO NAŢIONAL (Piaţa Amzei): „Să divorţăm“. REGINA MARIA (Spl. Independen­ţei): „Părinţii teribili“. COMOEDIA (Pas. Comoedia). ..Mario­­netei*. ALHAMBRA (Str. Sf. Dumitru): „Pe frontul Alhambra numai noutăţi“ SĂRINDAR (Sărindar): „Figurantul“. SAVOY (Calea Victoriei): „Broadway Tănase" ALHAMBRA BABY (Pasaj. Comoe­dia): „Baby iubeşte“. LIGA CULTURALA (Bd. Schitu Mă­­gureanu): „Fiecare cum vede". MUNCA şi VOE BUNA (Str. Ura­nus): „Vreau să muncesc“. Cinematografe: ARO (Bd. Tache Ionescu): „plăcerea nebunilor“ cu Clark Gabie şi Nor­ma Shearer. SCALA (B-dul Take Ionescu): „Ri­vala“ cu Kay Francis şi Carole Lombard. CARLTON, (Bd. Brătianu): „Când fe­linarele se sting" cu Alice Faye şi Th­one Power. CAPITOL (Bd. Elisabeta): „Ţară fără femei“ cu Kirsten Heiberg, jurnal Fox şi O. C. R. TRIANON (B-du­l Elisabeta: „Stan şi Bran aviatori“, jurnal Românesc şi Paramount. SELECT (Cal. Victoriei): „Delir“ cu Hedy Lamar şi Robert Taylor. REGAL (Bd. Elisabeta): „Primul sărut“ cu Deanna Durbin. IFEMINA (Bd. Elisabeta): „Paradisul pierdut“ cu Fernand Gravey. PALAS BULEVARD (Bd. Elisabeta): „Diavolii roşii“. Jurnal şi comple­tare. FORUM (B-dul Elisabeta) „Ea şi El“ şi „Visul unei prinţese“. ARPA, (Bd. Elisabeta): „Aventurile celor trei muşchetari“. Jurnal şi completare. BIZANTIN (Bd. Elisabeta): „Noaptea amintirilor“ şi „Revista revistelor“. ELYSE­­ (Str. Doamnei): „Paris la miezul nopţii“. Jurnal Parament. NISSA (Cişmigiu): „In zori de zi“ şi „Doamna din Malacca“. ROXY (Str. Lipscani): „Dragostea mea te chiamă“ cu Jeanette Mac Donald, Jurnal şi o complectare. FRANKLIN: „Nu vreau să mor", jur­nal şi complectare. RIALTO (Bd. Carol): „Jertfa supre­mă“ şi „D-na din Malacca". OMNIA (Bd. Schitu Măgureanu): „A­­dio d-le Chips“ şi trupa de reviste. MODEL .Piaţa Dr. Botescu) : „Câinele din Baskerville“ şi „Serenada pri­­­­măverii“. VOLTA (Buzeşti): „Soţul meu con­duce ancheta“ şi „Oameni care în­fruntă moartea“. MARNA (Griviţei): „Tarzan în exil“, „Lordul Jeff“ şi trupa de reviste Mihăilescu. DIANA (Griviţei): „Poveste tristă“ şi „Valsul nemuritor“. LIA (Griviţei): „Oraşul blestemaţilor“ şi „Un înger de fată“. MARCONI (Griviţei): „Sergentul Berry“, „Cântecul privighetorii“ şi trupa de reviste. TRIUMF (Griviţei): „Demonul alb“ şi „Atac în Mediterana“. TOMIS (Cal. Călăraşi): „Fată bă­trână“ cu Bette Davis şi Miriam Hopkins. EDISON (Dudeşti): „Adio Mrs. Chips“ şi „Mormântul lui Chengis Han". GLORIA (Văcăreşti): „Fiica Madele­­nei“ şi complectări. MILANO (Călăraşi): „Echipa de O­­noare“ şi „Ultima baricadă". LUCIFER (Dudeşti): „Poltava“ şi „Azi cânt pentru tine“. IZBÂNDA (Văcăreşti): „Olimpiada sovietică“ şi „Andy Hardy iu­beşte“. AMERICAN (Moşilor): „O noapte de pomină“ şi complectări. SPLENDID (Moşilor): „Suferinţele li­nei mame“ şi „Svăpăiata“. MIORIŢA (Moşilor): „Se aprind făc­liile“ şi „Familia judecătorului Hardy“. ODEON (11 Iunie): „Se aprind făclii­le" şi „Ordin de chemare“. RAHOVA (Rahovei): ..Iluzii" şi „Mi­siunea Doctorului Kildare". AIDA (Rahovei): „Nanetle are trei iubiţi“ şi „Fraţii Ritz someri". PARIS (Rahova): „Noaptea destinu­lui“ şi „Misterele Africei“. CARMEN (Dudeşti): „Manuela" şi „Kentucky“. PACHE (Mătăsari): „Se caută o fe­meie“ şi „Honolulu“. NERO (Şerban Vodă): „Pumnul de fier" şi „Sabotaj". DICHIU (Romană): „Gibraltar" şi „Suzana". ILEANA (Avrig): „Pernei un alb" şi „New York sub teroare". LIZEANU (Lizeanu): „Trei camarazi“ şi „Marco Polo“. FLORIDA (Ed. Ferdinand): „Sergen­tul Berry“ şi „Păcatul Helenei Wil­four“. BARCELONA (Măgurele): „Haima­naua“ şi „Drama din Shanghai“. NONI: „Robin Hood“ şi „Stan­il­­ Braß­in­­Fra Diavolo”. VENUS :„Regina Carnavalului“ şi Panică în Univers". VOLGA (Dorobanţi): „Ea şi El“ şi „Secretul unei artiste“. DACIA (Şos. Ştefan cel Mare): „Des­moşteniţii soartei“ şi „Totul pentru dragoste“. UNIREA (Filantropia): „Serge Pani­­ne“ şi „De-aşi fi Rege“. UNIC (Filantropia): „Oraşul bleste­maţilor“ şi „Un înger de fată“. COTROCENI (Şos. Cotroceni): „Enig­maticul Mrs. Motto“ şi „Nopţi albe în Petrograd“. PAX (Cal. Rahovei): „Legiunea dia­volului" şi „Vis de tinereţe". VERGU (Şos. Mihai Bravu): „Lucre­­ţia Borgia“ şi „Valsul nemuritor". GRAND (Crângaşi): „Şobolanul“ şi „S’a născut un imperiu“. Farmaciile de serviciu Miercuri 16 Ianuarie 1940 A. Albini, Str. C. A. Rosetti 27, Tel. 2.78.23; G. Ramaşean, B-dul Albert I 37, Tel. 4.17.94; Farm.­­L. Popovici, Ca­lea Griviţei 213; Farm. Shunda (A. Walzer), Piaţa­­Buzeşti 45, Tel. 4.23.14; Vasile Manolescu (G. Mavromati), Calea Victoriei 169, Tel. 3.17.45; Gh. Urseanu (Lucia Costin), B-dul Take Ionescu 12, Tel. 2.86.22; Ovidiu NiculescU (Gru­­rl­­baum), Calea Călăraşilor 126, Tel. 4.17.32; Elena Enescu Dr. Soreni, B-dul Pache 111; St. N. Cornea (M. Grüm­­baum), Calea Văcăreşti 83, Tel. 4.34.97; I. Valeriu, Str. 11 Iunie 65, Tel. 3.65.94; Mihail Rusu, Șos. Giurgiului 9-11, Tel. 4.63.21; Farm. Birmănescu (St. Geor­­gescu), Calea Rahovei 50; Farm. „An­tim", (N. Fischman), Str. Sf-ţii Apostoli 52, Tel. 3.65.40; Farm Moldoveanu, He­răstrău; Ecaterina Teodorescu, Militari, Bd. I. Gh. Duca 16, Tel. 5.57.93; L. Roşeanu, Şos. Crângaşi 49; Alexandrina Bărbieru, Calea Dudeşti 258, Tel. 4.31.35; Gh. Gavriliu (Ana Botez), Şos. Pantelimon 221, Tel. 2.13.71; Tita Săn­­dulescu Dr. Hamat. Prelung. 13 Sep­tembrie 2, Tel. 5.01.35; Elena Maximoiu, Parcul Rahovei; Teodosiu Eugenia Ziui, Colentina, Str. Regina Maria 13, Tel. 2.24.30; Farm. „Sf. Cruce", Elena Grossu, Băneasa, Tel. 2.74.32. . Publicaţii viile pedagogi­ce — cărţi şi reviste — apărute în cursul anului 1­939 sunt p­e deoparte influenţate de noua aşezare a vieţii de stat, iar pe de alta încearcă să transpună princi­piile nouei etici politice în domeniul pedagogiei româneşti. Intr’adevăr, în locul individualis­mului exagerat ori chiar anarhic, viaţa nouă se bazează pe ceea ce pe­dagogia şi psihologia experimentală preconizează de multă vreme: aşe­zarea omului la locul potrivit cu aptitudinile şi cu pregătirea sa. Mi­nisterul educaţiei naţionale, sub energica şi competenta conducere a d-lui prof. Petre Andrei, secondat în activitatea sa, cu o deosebită pricepere de d. D. V. Toni. S’a inspirat şi se inspiră din aceste principii. In acelaş chip, pedagogia şi prin ea şcoala ro­mânească sunt chemate să formeze nouile generaţii după aceleaşi prin­cipii noui. In mare parte, scrierile pedagogice româneşti din anul expirat, se ocupă de şcoala primară şi de învăţător în­­primul rând. D. St. Bârsănescu, în „învăţătorul român contemporan şi destinul­ nea­mului”, arată in mod amănunţit ma­rele rol care îi revine învăţătorului in munca pentru ridicarea neamului. Prin munca acestuia în şcoală şi în afară de şcoală se aşteaptă transfor­marea societăţii româneşti şi asigu­rarea unui destin fericit neamului întreg. D. Iosif Gabnea a publicat în bro­şură conferinţa care face parte din ciclul organizat de asociaţia generală a învăţătorilor, sub titlul: „învăţă­torul în concepţia actuală a Statului Român” în care după ce face istori­cul rolului deţinut de învăţători în evoluţia statului arată menirea lor viitoare. D. Stanc­u Stoian publică într’o nouă ediţie lucrarea „Din problemele localismului educativ”. In pedago­gia contemporană găsim foarte pu­ţine preocupări de influenţă pe care o exercită mediul asupra formării co­pilului în epoca şcolarităţii. Autorul insistă în deosebi asupra acestui lu­cru şi asupra necesităţii ca în edu­caţie să se ţină seama nu numai de factorii psihologici, ci de întregul complex al vieţii sociale care influen­ţează viaţa elevului. ’­­ Pedagogia trebui să­ se adapte şi realităţii sociale. Un mijlo­c uşor şi sigur pentru diferenţierea elevilor după aptitudini şi pentru obişnui­rea lor cu viiaţa socială de mai târziu,­­ formează „comunităţile de muncă”. „Şcoala superioară’ ţărănească” de acelaş autor, expune ceia ce s’a rea­lizat în aceist domeni­u în com. Fier­binţi jud Ilfov. La şcoala superioară sunt chemaţi toţi sătenii cu scopul de a fi instruiţi şi deprinşi cu o via­ţă mai bună, din toate punctele de vedere. Şcoala superioară ţărănească a fost experimentată cu rezultate din­tre cele mai bune la Fierbinţi, des­­prinzându-se din aceasta învăţăminte şi îndemnuri pentru cei ce doresc în mod sincer binele săteanului. In „Curente noui în­­ pedagogia contemporană”, operă ce apare dea­­semenea în ediţie nouă, sunt arătate toate curentele importante de care este dominată pedagogia de astăzi. O carte folositoare educaţiuniii tine­retului este lucrarea sintetică „Braizdă nouă“ a d-lui Teofil Sidoro­­vici, care cuprinde întreaga activita­­­te străjerească sub diversele ei as­pecte. D. Şt. Şoimescu în „Pe drumul reîn­noirii” expune problemele tineretului român de azi şi modul de rezolvare al lor în cadrele concepţiei actuale a Statului. Solicitudinea arătată de Majestatea Sa Regele pentru tineret şi îndrumările sănătoase pe care i le-a dat prin înfiinţarea străjeriei, sunt expuse pe larg in cartea d-lui Şoimescu. Viaţa nouă de reînnoire pe care o aduce Statul in urma iniţiativei re­gale, are repercusiuni binefăcătoare asupra tineretului. Asociaţia generala a învăţătorilor, pe lângă rolul cunoscut pe care îl deţine dela infiinţare, a crezut nece­sar să păşească într’un domeniu nou, acela al publicisticei referitoare la şcoală şi­­învăţător. Din categoria a­­cestor publicaţii face parte lucrarea „Omagiul lui D. V. Toni” cu prile­jul împlinirii a 10 ani de când con­duce Asociaţia. In acest frumos vo­lum omagial îşi dau întâlnire foştii săi colaboratori, marii profesori şi în­văţaţi cari i-au apreciat munca, pri­ceperea şi caracterul actualului sub­secretar de stat de la educaţia naţio­nală, precum şi admiratorii mai ti­neri cari îşi află în ministrul lor cel mai frumos exemplu de viaţă­ închi­nată în mod exclusiv şcoalei şi slu­jitorilor ei. D. I C. Petrescu, de când conduce seminarul pedagogic universitar din Bucureşti, a publicat­ împreună cu colaboratorii săi o serie de scrieri menite să schimbe în întregime con­cepţia actuală asupra liceului. Rolul Instructiv al învăţământului liceal trebue să fie întregit de rolul său educativ, dar aceasta nu se poate re­aliza decât cu profesori pregătiţi nu numai din punct, de vedere ştiinţific, ci şi din cel pedagogic. Pentru difu­zarea acestei concepţii, a luat fiinţă biblioteca liceului românesc cu urmă­toarele publicaţiuni apărute până în prezent: „Funcţia socială a liceului românesc” de I. C. Petrescu, „Per­sonalitatea profesorului român” de I. Şulea-Firu, mai multe îndrumări me­todice şi „Bib­liogra­fiia pedagogică românească” tot de d. I. C. Petrescu. D. Radu Petre în „Problema inte­resului şi metoda centrelor de in­teres”, după ce arată tendinţele noui în îndreptarea învăţământului, face istoricul noţiunii de interes, apoi dă exemple de aplicarea centrelor de in­teres în predarea diferitelor materii de învăţământ şi în diferite ţări. D. D. Teodosiu, în „Pedagogia ma­mei” înfăţişează preocuparea sa de a transforma atmosfera clasei în sen­sul că în locul ră­celei şi distanţei exagerate dintre profesor şi edeu să se aşeze încrederea şi iubirea reci­­procă. Sub influenţa fundaţiei culturale regale „Principele Carol”, d. Octarvian Neamţu in „Propuneri pentru orga­nizarea muncii culturale” dă toate îndrumările unei noui pedagogii so­ciale, aceia­­a muncii şi sacrificiului pentru ridicarea celui ce se găseşte în lipsuri şi nevoi. D. S­teli­an Rădulescu publică acti­vitatea sa în cei „Şapte ani învăţător la sat". Este cel mai frumos imn care s’a scris vreodată, închinat şcoa­­lei, elevilor şi satului românesc. O operă completă a cărei lipsă se simţea de mult in literatura peda­gogică românească este „Problema educaţiei la popoarele vechi. Curs de pedagogie” al d-lui dr. N. Creţu. Tabloul scrierilor cu caracter pe­dagogic din anul 1939, il complec­­tează lucrarea d-lui N. Mihăileanu, „Profesorul elevii şi părinţii”, şi a d-lui prof. S. Mehedinţi, „Altă creş­tere, şcoala muncii“ în ediţie adău­gită. După cum vedem­­anul pedagogic 1939 a fost destul de fructuos, iar o­­perele publicate în decursul lui re­prezintă serioase contribuţii­­ aduse pedagogiei româneşti. , I* Gh. Crâmfu­l Contribuţiuni aduse pedagogiei româneşti I Gh­eniul ANUL’ XIII, Mc. 4279,­­Joi II Ianuarie 1841 SCĂUNELUL din FUNDULEA Coborând în dimineaţa Bobotezii la gara Fundul© i, pe micul peron, adică în bătătura acestei staţii cu salcâmi bătrâni ce primă­vara to­mbată de floarea lor albă, cu podul plin de porumbei gu­reşi, cu un şef mucalit, curând nu mai rămase nimeni. Săniile ţără­neşti plecară toate cu cei câţiva călători către surpăturile Moşiştei. Adăstam zgribulit numai eu şi patru cocoane plimbându-se tacticoase Incoa şi 'ncolio. Patru gâşte gras® ca cea de care pomeneşte Tur­­gheniev când a pornit dis-de-dimineaţă la vânătoare cu lermalai. Dar iată-l pe domnul învăţător din satul de dincolo de păduri­cea ce acum s’arată în zare ca o dâră de fum albăstrie. Vremea, măcar că ceru­l posomorât, trage a moină. Vorbim de una, de alta, şî zâmbind ca de-o comedie ce'ţi vine pe neaşteptate în minte, învă­ţătorul zice : „De ce nu scrii un articol cu titlul Scăunelul din Fun­­dulea Mă desluşeşte apoi cam când trenul trage pe linia doua. Unde nu e peron, cucoanele din imprejurimi trebue să vie cu un scăunel de-acasă pentru ca să se poată urca un vagon. „Garnitura" nu zăbovește nici un minut, scara e prea sus, fustele prea strâmte... „Bun !", zic eu, chibzuind cum ar putea ieşi un articolaş numai dintr'atâta pricină. Şi-mi veni în minte o altă întâmplare tot cu scău­nel, plină de haz, pe care am s'o povestesc altădată. lată acum că iese din staţie domnul şef, moldovean şoltic; şi nu după multă vreme, s'aciuie lângă noi şi un flăcăiandru, elev în clasele înalte ale liceului, cu o căciulă albă de miel cât o stamboală. — Ei, și de ce-ai zis că stă ghebos Mă întreabă deodată domnul șef, făcând cu ochiul către flăcăiandru. — N'am zis ? Mă desvinovățesc eu.­­— Ba ai zis. — Eu ?... — D'apăi cine N'ai spus că stă ghebos un catalog ?... Am priceput. Vrea să spună că flăcăiandrul are şi note din cele cocoşate , poate 2, poate î... Ne pornim pe râs. Apoi, cum până să vie celălalt tren mai e vreme, trec drumul la hanul de peste şine. O cinzeacă două de ţuică fiartă cu boabe de piper, nu strică la aşa timp. Negustorul e om de oraş, puţintel la trup, cu maniere ce nu se potrivesc cu clientela în opinci care scuipă cât colo pe podele, şi pentru o litră de basamac îţi face capul călindar. Ba ai naibi ţărani, i-au scornit şi o poreclă, Ţâşbâş, poate fiindcă e cam firav şi bol­năvicios. Nu-i chiar aşa de urâtă porecla. In mahalaua noastră, a fost un băcan tare ursuz şi zgârcit căruia îi zicea Amărâtu sau Vinde... rahat. „Uite-aşa n© chinuim, zic® negustorul tăindu-mi cu toporişca ni­şte garfuri de purcel pe buşteanul de sub şopron. De la alifie de pureci, la măcelărie...". Şi-mi povesteşte cum­ a fost vânzător la dro­gherie, şi cum era să plece în Germania, la o fabrică de chimicale. Mai trag o ceaşcă de ţuică fierbinte, îmi iau la subţioară carnea cu şorîciu fraged ca rouă şi slămină ca smântână, tocmesc o târlie, şi o pornesc peste câmpuri către cătunul tovarăşului Ghiţă. Tot ca­rul e un nor de cenuşă , dar sa­nia saltă vesel peste glodurile în­gheţate. Vântul a spulberat zăpada şi a trocnit-o pe la adăposturi. Glugile de coceni rămase ici-colo prin porumbişti, cu câte un pos­­palu alb în creştet, ar zice că's cu adevărat nişte cataifuri uriașe. Joachim Botez DIN LUMEA FILMULUI Thorothy Contour, şi-a dat seama, că numai filmele o­­rientale îi aduc succes. De aceia, ce­lebra stea va turna un nou film în acest gen. Filmul se va întitula: „Floarea Orientului". „Femeile plinute” e ultimul cuvânt al modei din, Holly­wood. De astădată pare să fie serios, c­el puţin aşa o dovedesc celebrele ar­tiste în ultimele lor creaţii. Adrian, renumitul croitor al Hollywoodului, lansează noi modele —cari ne amin­tesc de rochiţele bunicuţii. Nelson Edy, şi soţia sa — se află în Mexic, unde Nelson dă câteva concerte. Zarah Leander, şi soţul ei (un cunoscut ziarist sue­dez) se­ află de două luni la ferma lor de lângă Stockholm. Else Marewell, renumita scriitoare din Hollywood a dat o serată, la care au luat parte numeroşi artişti. Serata fiind masată, renumita scri­itoare avea o mască cu barbă şi un costum de fermier. Marlene Dietrich, va face un nou film pentru castse „Columbia", care va avea premiera la New-York. Tyrone Potter, unul din cei mai eleganţi artişti din America — lansează şapca engleză — la costumele sport cam­ de obicei sunt făcute acum cu un cordon. De vânzare la toate chioşcurile Nr. 45 al minunatei . ........................... 11 11 L REVISTE Curentul pentru copii şi tineret în care vă veţi desfăta citind : Norocul lui Mihăilă, basm de Sidonia Drăguşanu întâmplări adie­vâra­te despre şerpii uriaşi, povestite de I. Marius Mir­eu Visul Pescarului, de Dumitru Mereanu Poşta BLINIŢEI şi a lui MOŞ MARIN Jocuri, glume şi veţi mai afla ce posne şi isprăvi au mai făcut ! Guguţă şi Petrică Străjerul­u­i ! î 16 pap. cu desene in culori Preţul 5 lei ţ ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦o ♦ ♦ Aniversări WILHELM BUSCH (1832—1903) Se împlinesc astăzi 10 lemnărie, 32 de ani, de la mortea cunoscutului de­senator german Wilhelm Busch. Busch a murit la 10 ianuarie 1908, când preocupaţi® lui principală nu mai era desenul, ci politica. încă din frageda copilărie el do­vedise un talent extraordinar în de­sen, reuşind să uimească pe toţi ex­perţii timpului. Lucrarea cea mai cunoscută a lui este: „Max und Moriz“, cunoscută în lumea întreagă. Busch a murit în etate de 76 ani. La 10 ianuarie 1874 Lascar-Ca­­targiu, face a 10-a­ remaniere a ce­lui de-al 10­-lea minister al princi­patelor româneşti. Cabinetul său nu era numeros, fiind compus numai din şase miniştri: Lascar Catărgiu­­preşedinte şi interne, Vasile Boeres­­cu-externe şi ad interim culte şi in­­strucţia publică, A. Lahovary-justi­ţie Petru Mavrogheny-finanţe, ge­neralul Ion Em. Elărescu-războiu, şi George Gr. Cant­acuzino-lucrările pu­blice,­­ Academia de Bele Arte din­ Mos­cova sărbătoreşte cea a 175-a ani­versare. Această sărbătoare jubiliară este legată de întregul proces de desvoltare al artei ruse. Din ciclul marilor maeştri absolvenţi ai Acade­miei ruse de Bele Arte sunt mai cu­noscuţi în străinătate Pepin, Brue­­lov, Taras Şevcenko, Serov, Kroms­­kin, Pole­nov, Vasneţov, Makovsky şi alţii. Conferinţe D. Ion Th. Florescu, fost ministru, va vorbi Vineri 12 ianuarie, ora 9 seara, în sala „Dailies“ despre „Di­­plomaţia secretă şi diplomaţia „in fo­rum", dele Talleyrand, Metternich şi până astăzi. Biletele la agenţie Jean Feder. Al şaselea concert simfonic popular al Soc. de Radiodifuziune Duminică 14 Ianuarie a. c. orele 11 dim. se va executa in sala Ate­neului Român al şaselea concert sim­fonic popular sub conducerea d-luî Alfred Alessandrescu. Programul cuprinde Suita No. 2 în do major de George Enescu, Poemul Simfonic „Don Juan”* de Richard Strauss şi Concertul în sol minor de Max Bruch executat de Grigoraş Di­nicu. Biletele de preţuri obişnuite popu­lare s'au pus în vânzare la Doina. Ceaiurile »­Gândirii Europene" In continuarea programului său, la Asociaţia „Gândirea Europeană“ des­chide seria ceaiurilor cu „Ceaiul en­glez“ care are loc Sâmbătă 20 Ia­nuarie, între orele 4 juni­-7 juni, d. a., în saloanele restaurantului „Cina“ 3, str. C. A. Rosetti1, în prezenţa E. S. ministrului Angliei la Bucureşti, membrilor legaţiei şi Corpului diplo­matic. D-na Sandra Cocorăscu va cânta muzică engleză modernă. Jazz Maeker. Intrarea liberă. Invitaţiunile se pot ridica de la cassa de bilete a agenţiei Jean Feder. „Quartetul Teodorescu" Sâmbătă 18 Ianuarie, orele 17 va avea loc în sala Dalles al şaselea şi ultimul concert din cilul cuarte­telor de Beethoven. In program: Quartetul Do diez Mi­nor op. 131, Quartetul Fa major op. 135 și monumentala Capo D’operă „Marea Fugă” în Si bemol major op. 133, BILETELE LA MAGAZI­NUL „DOINA”. S'a descoperit un tablou original de Rembrandt MOSCOVA, 9 (Rador). — Origina­lul tabloului de Rembrandt „Portre­tul unei necunoscute” a fost descope­rit în lăzile lăsate la „Ossolineum Lwow”, Instituţie fondată la începutul secolului XIX-lea, de către contele Ossolinski. De asemeni a fost găsit şi manus­crisul romanului „Pan Tadeusz”, scris de Adam Micklevitch. Cărţi—Reviste A apărut Almanahul Străjii Ţării 1940, cuprinzând un bogat material informativ şi de îndrumare, cu cele mai alese colaborări. ★ A apărut No. 1 Ianuarie 1940 al revistei „Viaţa Românească“. Colaborează : Hortensia Papadat Bengescu, Lazăr Iliescu, Cella Serghi, Ion Biberi, Bo­ris Deşliu, Ieronim Şerbu, Ştefan Popescu, Stanciu Stoian, N. D. Cor­­bu, D. Trost, Vladimir Streinu, Al. Philippide, Al. Graur şi C. Racoviţă, Ion Zamfirescu, Andrei Şerbulescu, V. Nicolau, Gh. Oprescu, Vera Pan­­fil, Miscellanea. Recenzii. RADIO-ROMANIA 150 kw 12 kw, 160 kHz, 364.5 m. BUCUREŞTI 823 kHz 12: Ora ; Cota Dunării şi barei Su­lița. Sfaturi gospodăreşti şi igienice. 12.10: Muzică intrumentală (discuri): Fantezie în do minor şi Passepied de Bach (clavecin ; Wanda Landowska) ; Andante şi Final din „Concertul pentru flaut“ de Mozart (flaut; John Am­adio); Sonata pentru pian în do minor de Beethoven (pian; Wilhelm Kempffl; Ţi­gan de Ravel (vioară; Yehudi Menuhin). 13.00: Ora; Radiofonice; Sport; Di­verse. 13.10; Concert de prânz. Orchestra Victor Predescu ; voce: Ion Luican: Trandafirii din Sud, vals de Johann Strauss ; Aoleu cine mi-ai fost mata­le, cântec românesc de Roman şi Dă-i cu şpriţul înainte, cântec românesc de Vasilescu (voce: Ion Luican) Plăce­rea dragostei de Martini şi Gavotă de Gossece. E cea din urmă întâlnire tango de Dendrino şi Te aştept, slow de Olivieri (voce : Ion Luican); Sere­nadă de Haydn şi Menuet de Rocche­­rini; Inima mea ţi-a compus o melo­die, tango de Albin şi Vinul şi Cu dra­gostea, cântec românesc de Mişu Con­­stantinescu; Arii naţionale, 14.00: Radio-jurnal. 14.20: Continuarea concertului Or­chestrei Victor Predescu : Ce visează florile, vals de Translateur; In zori, tango de Ionel Cornu şi Spune drept nu-ţi pare rău, tango de Roman (voce : Ion Luican); Arii naţionale; Gelozie, tango de ascob Gade şi Fascinaţie, vals de Marcheti ; Păstrează-mă doar pentru tine şi Felicitările mele coniţă, tangouri din filmul „O noapte de po­mină“ de Vasilescu (voce : Ion Luican); Arii naţionale. 15.00: SPECTACOLE; Ştiri artistice şi culturale; Publicaţii. RADIO ROMANIA 19.00: Ora; Mersul vremii. 19.02: Cronica artistică. 19.17: Rossini, Verdi, Puccini (disc) ; Uvertură la „Coţofana hoaţă“ de Ros­sini (arch. filarm. din Berlin, dirij. de Wilhelm Furtwaengler); Arii din „Ri­­goletto“ de Verdi­­ (voce: Heinrich Schlusnus); Arii din „Luisa Miller" de Verdi şi „Manon Lescaut“ de Puccini (voce: Aureliano Periile); Scena morţii din „Boema“ de Puccini (voce : Lucre­­zia Bori şi Tito Scheipa). 19.50: Radio-jurnal în limba ma­ghiară. RADIO ROMANIA $1 RADIO BUCUREŞTI 20.00: Anul medical românesc, de prof. Dr. P. Tornesch. 1875 m. RADIO ROMANIA 150 kW. 160 kHz. 364.5 m BUCUREŞTI 12 kw 823 kHz. 12.00: Ora. Cota Dunării şi a barei Sulina; Sfaturi gospodăreşti şi igienice. 12.10: Concertul Orchestrei Ionel Cristea, voce Mia Roxan; Barcarola, vals de Waldteufel; Potpuriu de şlagă­re de Plessow; Romanţa andaluză de Sarasate şi Bal costumat de Rubins­tein; Am încercat să uit, tango de Man­­zatti (voce: Mia Boxan); Vor trece ani, tango de Dendrino (voce: Mia Boxan); Jungla misterioasă, slow de Campese şi Spune-mi scurt, fox de Huber; Nu mă uita, vals de Mişu Ionescu (voce: Mia Boxan); Cântece din Ardeal, Hora de la Darabani şi din Teioasa la Bajura. 13.00: Ora; Radiofonice; Sport; Di­verse. 13.10: Continuarea concertului Or­chestrei Ionel Cristea; Serenada săru­tului de Micheli; Vals capriciu de Po­­gorelow; Te rog, tango de Dendrino (voce: Mia Boxan); Nopţi întregi, slow Olivieri (voce: Mia Roxan); Romanţe şi Arii naţionale. 13.30: Concertul Orchestrei de salon Radio, dirij. de Ion Ghiga; Selecţiuni din operete franceze şi vieneze: Pot­puriu din opereta „Frumoasa Elena“ de Offenbach; Marş din „Boccanio" de Suppé. 14.00: Radio-jurnal. 14.20: Continuarea concertului Or­chestrei de salon radio, voce d-na Lia Constantinescu-Botez: Specialităţi vie­neze,potpuriu de Hruby (voce: d-na Lia Constantinescu-Botez); Viena, oraşul vi­surilor mele­­ de Sleczinski (voce: d-na Lia Constantinescu-Botez); Vals din „Paganini“ de Lehar (voce: d-na Lia Constantinescu-Botez;) Vals din „Ma­­zurca albastră" de Lehar. 15.00: Spectacole; Şti­ri artistice şi culturale; Publicaţiuni RADIO-ROMANIA 19.00: Ora. Mersul vremii. 19.02: Crenica ştintifica. 19.17: Absolvenţi ai Academiei Regale de muzică: I. D-ra Betta Strahileviei (pian): Va­­riaţiuni de Brahms pe o temă de Haen­­del; II. Serafim Antropov (violoncel): A­­rie de Purcell; Melodie de Gluck; La­mento de Pauré; Mazurca de Popper. 19.55: Radio-jurnal in limba maghiară. RADIO ROMANIA şi RADIO BUCUREŞTI 20.05: H. Blazian: Muzeul Simu. 20­15, Orchestra Radio, dirij. 6# Rogalski; voce: d-na Ritta CoRMCt» și Gh. Bădulescu : Arii de opere: I. D-na Rita Cottescu : a) Aria Netot din „Paiaţa“ de Leoncavallo; b) Arie din „Tosca“ de Puccini. II. Gh. Bădulescu: a) Prologul des „Paiaţe“ de Leoncavallo; b) Rugăciu­nea din „Faust“ de Gounod. III. D-na Ritta Cottescu şi Gh. Ri­­dulescu: Duet din „Paiaţe“ de Leonca­vallo. 20.45: Radio-jurnal (I). 21.00: ISTORIA DANSULUI flTf't Balurile. Orchestra Radio, dirij. de Th. Rogalski:­­ Cuvânt explicativ. *9® Exemplificări muzicale. 22.10: Radio-jurnal (II); Sport. 22.30: Concert de pian. D-na Irh­ui Lăzărescu : Sonata în fa major op. 54 de Beethoven; Sonata op. 81 A. de Bee­thoven; a) Plecarea, b) Absenţa, c) Re­întoarcerea; Scoţiană de Beethoven. ■■ 23.00: Muzică variată uşoară (discuri); Ti-Pi-Tin de Grever; Potpuriu de me­lodii de Stolz; Funiculi, Funicula de Denza (voce: Gino Ruggiero); Intri­­zi de Brooks; Straussiana, parafrază de valsuri de Johann Strauss (pian : Erich Boerschel); Te iubesc... e totul de Gol­­doni și Exil de Poli (voce: Lys Gauty). 23.45: Jurnalul pentru străinătate în limba franceză, germană, engleză și Ita­liană. 212,6 m. RADIO CHISINAU 20­00. 14.00. Ora. Concert da prânz. Muzică variată (discuri): Uvertura „Masaniello" de Auber (arch. sim. din Milano, dirij. de Lorenzo Molateli); Sub soarele Ita­liei, potpuriu (voce : Karl Schmitt- Walter) ; Intermezzo de Lalo şi Cânte­ce spaniole de Joaquin Nin (vioară; Miguel Caudela); Potpuriu din „Zâna păpuşilor de Bayer. 14.30: Radio-jurnal; închidere* »mi­siunii de prânz. 21.00; Ora: D-ra Baby Pester (voce); Romanţă de Liszt; Cântec de leagăn de Mihail Bârcă ; Arie din „Faust" de Gounod; Arie din „Boema“ de Puccini; Vals din „Romeo şi Julietta" de Gou­nod 21.20; Muzică simfonică (discuri) : Pas­sacaglia în do Minor de Bach (arch. simt. din Filadelfia, dirij. de Leopold Stokowski); Les vieux et les jeuneu sevigneurs de Couperin şi Riga­udon, Musette şi Tamburin de Daquin (cla­vecin: Roesgen* Champion); Simfonia No. 1 in do major de Beethoven (arch. simt B. B. C., dirij. de Arturo Tosca­nini). 22.00: Radio-jurnal; închiderea emi­siunii. 20.20: D-na Mari Agnes (voce), acom­paniată la pian de Gh Ipsilante: Man­­sonete franceze: iţi vei spune intrin­zi, tango de Garni; AM un singur cântec de A. Siniavine; Foc şi cântec, de Mimi Recagno; Pentru tine, tango de I. Delettre şi A. Sinavhie; Viaul cel mai frumos, melodie de Arezzo; Femei de stradă, vals lent de G. Dopfin. 20.45: Radio-jurnal (I). 21.00: Programul concertului simfo­nic de Em Ciomac. 21.15: Concert simfonic al Orchestrei „Filarmonica“ dirij. de Egizio Massihi. (In ciclul de concerte­­pentru munci­tori al organizaţiei Muncă şi Voe Bu­nă). (Transmisie de la Ateneul Român): Simfonia 5-a in do minor de Beetho­ven. In pauză: (21.55—22.15); Radio-jurnal (II); Sport. 22.15: Continuarea concertului simfo­nic (solist Șerban Tassian); Șerban Ta­­­sian (voce): a) Groza-baladă de Gh. Dima; b) Sergentul, baladă de Caudel­­la; Didona, poem simfonic de Alfred AlesSandrescu. , 22.55: Muzică variată ușoară (discuri): 23.45: Jurnalul pentru străinătate în limba franceză, germană, engleză şi i­taliană. 212.6­0. RADIO CHISINAU 20 kw-14.00: Ora. Concert de prânz. Uver­turi din opere comice (discuri): Uver­turi la „Răpirea din serai“ şi „Aşa fac toate“ de Mozart (orch filarmonică din Berlin, dirij. de Schmidt-Isserstedt); U­­vertură la „Bărbierul din Sevilla" ,de Rossini (orch. filarm. din Berlin, dirij. de Isserdstedt); Uvertură la „Mireasa vândută" de Smetana (orch. filarm. din Berlin, dirij. de Erich Kleiber);:: Uver­tură la „Frumoasa Galathea" de Suppé (orch. Operei din Berlin, dirij de Vie­­big); Uvertură la „Secretul Suzanei" de de Wolf-Ferrari (orch Operei Scala, dirij. de Ettore Panizza). 14.35: Radio-jurnal; închiderea emi­siunii de prânz. 21.00: Concertul Quartetului vocal „Lyra" din Chişinău (Gheorghe Borş, Ştefan Pavlencu, Petre Lavrenescu, A­­lexandru Sciurovschi, pian: Leonids Murad­ov; Salut de Gerbhel; Clopotele, de Carnoviei; Serenada celor patru ca­valeri, de Borodin; Andaluza de Vidu; Gândacul și floarea de Veit; Drum bun, de Dendrino; Mandolinata, de Vasiles­cu; Vals de Vogel. 21.30: Muzică românească (discuri). 22.00: Radio-jurnal. Închiderea emi­siunii. fHpy^tamufd­^aia Miercuri 40 Ianuarie 1875 m. Joi ti. Ianuarie i marti 16 ian- orele 9 seara la atelieul roman ii­n concert cu program de MUZI­CA de JAZZ la­­ PIANE, dat de * * : TEODOR COSMA si î \ BIBI ALEXANDRESCU I ♦ cu concursul d-rei TOTO GR­EIA şi al celebrei cântăreţe * T americane de culoare, d-ra ZAIDEE JACKSON ♦ » Biletele numai la „D O IN A“, Calea Victoriei 42 ^

Next