Curentul, martie 1940 (Anul 13, nr. 4328-4358)
1940-03-01 / nr. 4328
"210 paginng Tăria încrederii în noi (Continuare din pag. 1-a) poate legitima opinia separată a nimănui, fiindcă în aceste bosumflări cârcotaşe, se mărturiseşte totdeauna în interes personal, o ambiţie, un orgoliu. Şi odată pentru totdeauna să înţelegem că vremurile sunt aprige, nu îngădue nici o răzleţire de pasul cadenţat al naţiei. Este greu astăzi, fiecare încearcă asprimea zilelor, dar în fondul conştiinţii fiecare măsoară binele acestor zile de linişte. Fireşte, nimenii nu se înşeală, sunt zile de aşteptare, zile de zorită sporire a rezistenţii româneşti , dar nu mai puţin fiecare preferă aceste zile de aşteptare cu asprele lor strimtorări, lăsând sorocul unor eventuale verificări în nedefinitul cât mai îndepărtat al viitorului. Să am înţelepciunea populară care recomandă să te pregăteşti pentru rău, căci binele nu te cere pregătit să-l întâmpini. Iar când am simţi că îndoiala ne dă târcoale să prindem a recapitula trecutul neamului nostru şi să vedm dacă vreodată în istoria noastră am fost în situaţia bună de azi. Ne surâde norocul — şi o voioşie optimistă să ne întovărăşească gândurile ce le-am trimite în patrulare să cerceteze viitorul. Ce vom fi mâine ? Ceia ce vom voi să fim prin încordarea zilelor de azi. Cu fiecare sforţare, cu sacrificiul strimtorărilor de azi, cu toate acele sacrificii umile, obscure, neştiute ale fiecăruia, noi strângem capitalul politicei naţionale de mâine. Nimic nu se pierde, nimic nu se risipeşte, nimic nu e zadarnic , mâine vom culege recolta trudnicei semănături de azi. Cum va fi organizată Europa de mâine ? Care va fi rostul nostru, care va fi situarea noastră în rânduiala de mâine a Europei ? Exact cât ne este întinderea, numărul, potenţialul economic şi potenţialul moral, toate la un loc alcătuind valoarea politică a Statului român. Disciplină gânduriior româneşti, un bob zăbavă ambiţiilor sau celor ce îşi aşteaptă o dreptate personală, un realism lucid, o încredere în puterile noastre, o aşteptare senină a viitorului. Suflet brav şi încredere în destinul naţiei. Apoi vină ce-o veni ! Numai strânşi ca un pumn de voinică hotărîre să ne găsească şi de răzbit răzbim, căci dreptatea este cu noi. Pamfil Şeicaru Ivw Eiw E a I Temperatura In creştere continui Bnlelinul Institutului meteorologic central ? IN ROMANIA LA ORA 8 In ultimele 24 ore, timpul s’a menţinut variabil cu cerul mai mult senin, în jumătatea de N a ţărei şi mai mult acoperit in S. In cursul nopţii şi eri dimineaţă s’a semnalat uşoară piaţă. Vântul a suflat slab din sect. SE. Temperatura în creştere variază intre: —5 gr. la Petroşani şi —6 gr. la Cernăuţi. Temperatura maximă de eri a atins –7 gr. la Deva şi —7 gr. la Soroca iar cea minimă din cursul nopţii a coborit până la —19 gr. Satul Mare şi —1 gr. la Bucureşti şi pe Litoral. Presiunea atmosferică in creştere variază între: 768 mm. la Cernăuţi şi 774 mm. la Călăraşi. LA BANEASA ORA 12 Presiunea atmosferică 773 mm. Vântul de la W. S. W. cu 3 m. pe sec. Cerul foarte noros. Temperatura 3 gr. Umiditatea 65 la sută. Maxima de aseară 0 gr. iar minima din cursul nopţii —1 gr. Maxima de eri pe sol + 1 gr. Minima din cursul nopţii pe sol —3 gr. ERI LA ORA 18 Temperatura pe sol 4 gr. în aer liber la soare 3 gr. şi în apărător 3 grade. TIMPUL PROBABIL Presiunea atmosferică în creştere cu 2—4 mm. Cerul mai mult senin. Vântul va sufla din sectorul sudic afară de NW țării unde va sufla din sect. SW. Temperatura va continua să crească. Dimineaţa şi seara ceaţă slabă. Joi 29 Februarie 1940 Calendar: ORT.: Sf. Martir Cassian Romanul, CAT.: Jumătatea Postului. PROT.: Ziua Intercalată. EBR.: 20 Adar 5700. MAH.: 20 Muharem 1359. Răs. soarelui 6,57 ; Ap. soarelui 18,0. Teatre: OPERA ROMANA (Piaţa V. Mărăcineanu): Kelache. TEATRUL NAŢIONAL (Calea Victoriei) : matineu: „O scrisoare pierdută" ; seara: „D-l şi D-na Dodsworth“. STUDIO NATIONAL (Piaţa Amzei) : seara : „Acolo departe“. REGINA MARIA (Splaiul Independenţei) : matineu: „Părinţi teribili“; seara : „Nuca de cocos". COMOERIA (Pasajul Comoedia): matineu, ora 3: „Prostul“; ora 6: „Peg, inima mea“; seara, ora 9 : „Taifun". SĂRINDAR (Sărindar): matineu şi seara : „D-şoara Butterfly“. ALHAMBRA (Str. Sf. Dumitru): matineu şi seara: „Alhambra în floare". SAVOY (Calea Victoriei): matineu şi seara: „Florette şi Patapon“. LIGA CULTURALA (Str. Schitul Măgureanu): seara: „Fiecare cura vede". ALHAMBRA BABY (Pasaj. Compedia) matineu şi seara: „Alhambra Coktail“. MUNCA ŞI VOE BUNA (Uranus) : matineu şi seara : „Vreau să muncesc“. Cinematografe: AHO (Ed. Tache Ionescu): „Femei” cu Norma Shearer, Joan Crawford. Jurnal. SCALA: „Cocoţatul de la Notre Dame” cu Charles Laughton, Maureen O’Hara — Jurnal Paramount. CARLTON (Bd. Britiany): „Ispitele trupului", cu Dorothy Lamour şi Akim Tamiroff; Jurnal Fox. CAPITOL (Bd. Elisabeta): „Sudan“, cu Victor Francon, Harry Baur şi Annie Ducaux ; Jurnal Fox şi UFA, cu ultimele noutăţi. TRIANON (Bd. Elisabeta: „13 scaune” cu Hans Moser. Jurnal Paramount, SELECT (Calea Victoriei) : „Cavalcada fantastică" cu John Wayne şi Claire Trevor. Jurnal. REGAL: „Miezul nopţii“, cu Claudette Colbert: „Don Ameche“ şi Jurnal Paramount. BIZANTIN (Bd. Elisabeta): „De-aşi fi Rege” şi „Nu vreau să mor”. FALAS BOULEVARD (Bd. Elisabeta): „Union Pacific” şi „Serenada Primăverii”. FEMINA (Bd. Elisabeta) „Ultima noapte” cu Charles Boyer. FORUM (Bd. Elisabeta): „Carnavalul alb” şi „Andy Hardy Cowboy”. ELYSEE (Str. Doamnei): „Vestul sălbatic” şi „Şarlatanul”. ÁRPA, (Ed. Elisabeta): „Comoara din insula piraţilor" seria la. Jurnal şi completare. ROXY: „Maria Ilona“ cu Paula Wessely şi Willy Byrgel. RIALTO (Ed- Carol): „O noapte de pomină” şi „Fecioare de azi”. FRANKLIN (Cal. Victoriei): „Fata bătrână” şi „Svăpăiata”. OMNIA (Schitu Măgureanu): „O noapte de pomină“. IZBANDA (Văcăreşti): „Prietena noastră” şi „Cântecul eroilor”. NISSA (Intr. Zalomit): „Stan şi Bran eroi fără voe“ şi „Oameni cu aripi" şi „Aripi româneşti“. VOLTA BUZEŞTI (Buzeşti): „Copiii Căpitanului Grant” şi „Menaj Parisian”. MARCONI (Griviţei): „Vin ploile“ şi „Oameni de cauciuc". LIA (Griviţei): „Adio D-le Chips” şi „Cazacii”. DIANA (Griviţei): „Drapelul” şi „Linia Siegfried”. MARNA (Griviţei) : „Stan şi Bran aviatori" şi „Nebuniile vacanţei" şi trupa de reviste Titi Mihăilescu“. MODEL: „Cavalcada destinului" şi „prizoniera din Sing-Sing”. TRIUMF (Griviţei): „Trader Horn” şi „Oameni de mâine”. RAHOVA (Rahovei) : „Primul sărut" şi „Antanta cordială". SPLENDID (Moşilor): „Se aprind făcliile” şi „Ordin de chemare”. AMERICAN (Moşilor): „O fată căzută din cer” şi „Vin ploile”. MIORIŢA (Moşilor): „Antanta cordială” şi „Lordul Jeff”. NERO (Cal. Şerban Vodă): „Huşi!” şi „Andy Hardy Cowboy". ODEON (Str. 11 Iunie): „Brigada nordului" şi „O noapte de pomină". AIDA (Rahovei): „Ea şi El" şi „Pumnul de fier". PARIS (Rahovei): „Visul unei Prinţese“ şi „Vârsta ispitelor“. EDISON (Budeşti): „Diavolii roşii" şi „Trupa Georgescu-Iaşi“. REX (Dudeşti): „Paradisul pierdut" şi „Fată bătrână“ cu Bette Davis. TOMIS (Calea Călăraşi): „Antanta cordială” şi „Nanette are trei iubiţi”. LUCIFER (Dudeşti): „Union Pacific“ şi „Ţiganii“. MILANO (Cal. Călăraşi): „Noaptea amintirilor" şi „Se aprind făcliile“. PAX (Rahovei): „Cei trei muşchetari" şi „Oameni de sacrificiu". CARMEN (Dudeşti): „Bengalii“ şi „Ţiganii". VOLGA (Dorobanţi): „New-York sub teroare“ şi „Femei bănuite". .UNIC (Filantropiei): „Cazacii" şi „Adio D le Chips". UNIREA (Filantropiei): „Valsul nemuritor" şi „Legiunea Diavolului“. DACIA: „Carnavalul Alb" şi „Andy Hardy Cowboy”. BARCELONA (Măgurele) : „Infernul îngerilor“ şi „Regina Carnavalului“. NONI: „Shirley salvează America” şi „Răzbunarea mexicană". GRAND (Crângaşi): „O fetiţă delicioasă“ şi „Taina ocnaşului". DICHIU (Str- Romană): „Jertfa supremă" şi „Femei in alb“. COTROCENI (Cotroceni): „El şi Ea“ şi „Jesse James Brigandul“. LIZEANU (Lizeanu) : „Senorita“ şi „Poveste tristă". PACHE (Str. Mătăsari): „Jesse James“ şi „Conflict“. FLORIDA (Bd. Ferdinand): „Stan şi Bran Aviatori“ şi „Cheia de aur“. ILEANA (str. Avrig): „Tarzan in Exil“ şi „Rendez-vous pe Riviera“. GLORIA (Văcăreşti): „Iarmarocul“ şi „Stan şi Bran aviatori“. VERGU (B-ra Vergului): „Câinele din Baskervale“ şi „Scandal în lumea bună“. FORUM (Ed. Elisabeta): „Se aprind făcliile“ şi „Delir“. VENUS: „Vârtejul“, „Cine a ucis pe Gail Preston“ şi jurnal cu ultimele evenimente. —in Spectacolele Capitalei Curentul ANUL XII* No. 4328, Vinei*11 Martie Cronica dramatica Teatrul National s „Magda” de Sudermann în interpretarea d-nei Marietta Anca Sadoveanu motive pe care evoluţia societăţii le-a înlăturat, spre a le actualiza, a le ridica la o înaltă tonalitate dramatică. Teatrul Naţional se poate mândri cu realizarea acestui spectacol. Fireşte, nu poate să fie o surprindere d. G. Storiin, de o intensitate de expresie, de o plastică în redarea colonelului Schwartze, sinteză emoţionantă a onoarei de tată şi de militar. D. G. Storin este un obicinuit biruitor al scenei. Să revezim■ după trecere de conflict dintre tată şi fata lui,— zeci de ani, — o piesă este un mijloc de a o judeca în afară de împrejurările care i-au asigurat succesul, de ambianţa ce a zămislit subiectul, a dat ritm personagiilor, a conturat conflictele. Acum o jumătate de secol, viaţa de familie avea o severă disciplină şi autoritatea tatălui era rediscutată. Cine ar fi putut să-şi închipuie o fată smulgându-se din această disciplină şi pornind singură în lume să-şi facă drum în viaţă, trăind — Dumnezeu ştie cum — în acea luptă crâncenă, în care unica armă este doar curajul de a împrospăta voinţa de a rezista mai departe ? — Astăzi — în special de cum a izbucnit războiul trecut şi viaţa de familie a început să fie răvăşită,— tatăl fiind plecat de acasă pe front — fetele au o mai mare libertate. Sunt cele mai puternice concurente ale bărbaţilor în servicii, se emancipează de tot ce forma, până mai ieri disciplinele de familie şi oarecum atmosfera de familie, cu acele gingăşii ce dădeau tinerelor o nuanţă de sfială, plină de poezie. Intrând într’un ritm de muncă intensă, smulse din cuprinsul de viaţă al familiei, obligate să participe cot la cot cu bărbaţii, în lupta pentru existenţă, femeile au pierdut din farmecul de odinioară, sunt mai mult camarade. Acum o jumătate de secol, cariera de artistă era oarecum în afară de viaţa de familie, era ca un act de insurecţie împotriva ordinei sociale şi o fată care se hotăra să-şi facă drum în artă se exila, trebuia să accepte în jurul ei vidul relaţiilor obicinuite. In acea atmosferă, a scris H. Sudermann „Magda“. Fata unui colonel evadează din cuprinsul auster şi mediocru al familiei, fuge departe de orăşelul de provincie cu ritmul lui de viaţă anemică, monotonă, o lentă amorţire a elanurilor, proces de disolvare a pesonalităţii în lânceda asemănare a tuturora. O porneşte singură, ca un gând vijelios de izbândire, o porneşte fără să se uite înapoi, ca hipnotizată de o himeră. Şi după zece ani, ceea ce credea că nu mai există pentru ea, irupe deodată ca un scâncet de copil părăsit, ca o muzică nostalgică numai de ea auzită. I-au răsărit deodată frânturi din viaţa uitată a copilăriei, mâinile diafane şi mângâetoare ale amintirilor au prins să-i netezească părul, să-i strângă căpşorul, aşa cum o mamă ar strânge copilul după ani de pribegie. Şi a pornit spre orăşelul pe care anii, depărtarea l-au învăluit în pulberea fascinantă a poeziei. Emancipată singură, uitase că acasă totul îşi continuase cadenţa de viaţă, fără mari bucurii, cu tristeţi ascunse, cu drame înăbuşite. Astăzi, ivirea unei mari cântăreţe cu renume mondial, într’un orăşel de provincie, ar fi o sărbătoare; acum cincizeci de ani, era o provocare. Astăzi, fetele au alături de ele pe părinţi, când sunt dominate de visul unei cariere în teatru. Vedetele de cinematograf sunt de fapt modelatoarele existenţei moderne, sunt tiranele bietelor fete şi rapidele lor cariere dau atâtora insomnii. „Magda“ se întoarce acasă. Biruitoarea lumii nu poate să schimbe o silabă din severa rânduială a unui cămin de militar german, din 1890. Prin tactul pastorului Hefferdingh, conflictul dintre Magda şi tatăl ei, Schwartze, se amână, dar în aer pluteşte furtuna. Desigur că azi, această dramă de familie îşi are toate temele dramatice perimate, fiindcă moravurile s’au schimbat , astfel că totul se reduce la intensitatea interpretării, spre a ne înlesni familiarizarea cu acele motive de Ceea ce a fost într’adevăr o covârşitoare surprindere, o revelaţie a unui excepţional temperatament — cu o bogată gamă dramatică — a fost d-na Marietta Anca Sadoveanu. Axa întregii piese, interpreta Magdei, a ştiut să se identifice cu rolul încât, nu mai erai spectator, anulase distanţele, făcându-te să participi la întreaga desfăşurare a dramei ca şi când ai fi fost un membru al familiei Schwartze. A fost de o emoţionantă dăruire a celei mai bogate game de expresii a sbuciumului interior, a freamătului de pasiulii, a ciocnirii de gânduri, a acelei excepţionale răscoliri a unui suflet omenesc când sentimentele răvăşite se lovesc, spre a smulge dreptul la o dominaţie unică asupra voinţei. Interpretarea a căutat să dea rolului o cât mai umană expresie, un realism nuanţat, acea comunicativitate a emoţiei, care înlătură artificialul, dă scandării sentimentelor iluzia adevărului. Un noi trăit, mai mult decât o interpretare, o strivitoare spovedanie a unui suflet chinuit, a unei biete fiinţe umane care se sbate în furtună, care caută adăpostul ocrotitor al unei omenoase înţelegerii. Este un rol de grea încercare pentru o actriţă. In 1894, — acum 46 de ani, — a format rolul de răsunător succes al Agathei Bârsescu, creatoare a acestui personagiu pe scena lui „Reimund Theater“ din Viena. Aproape o stagiune întreagă a fost confiscată de Agatha Bârsescu, asigurând succesul piesei lui Suderman, impunând „Magda“ celor două actriţe de pe vremuri: Sarah Bernhardt şi Eleonora Duse. La noi, piesa s-a jucat în 1895 pentru prima oară, cu Aristiţa Romanescu. Pentru d-na Marietta Anca Sadoveanu este un răsunător succes, este ceva mai mult: o definitivă consacrare a unui complex talent. „Magda“ s-a bucurat de un splendid ansamblu. Pastorul Heffterdingh a avut în tânărul actor Gingulescu un nuanţat interpret ca şi dr. de Keller în d. Băltăţeanu — cel mai bun rol pe care l-a jucat. A înlesnit atmossfera piesei deasemenea d-nele Nataşa Alexandra şi Ana Luca. Nici o notă discordantă, — o frumoasă orchestrare a interpretării, mulţumită direcţiei de scenă a d-lui V. Enescu. „Magda“ este un real, complect succes al Teatrului Naţional. Cosma Râură „CUGETAREA" GEORGESCU-DEL,AFRAS a lansat noua ediţie a romanului un IEM O chestiune palpitantă tratată cu de DAMIAN STANOIU vervă susţinută O armă sufletească: disciplina In ultimul număr al revistei Jurnal de Psihologie militară, d. prof. C. Rădulescu-Motru, preşedintele Academiei Române, face judicioase „reflexiuni asupra războiului“ spunând, In concluzie, următoarele : „Războiul dintre anii 1914—1918 ne-a lăsat ca moştenire viteza locomoţiunii. Războiul actual va lăsa, ca moştenire, disciplina de fier a muncii pe întrecere. Vai d,e poporul care nu va avea nervii destul de robuşti ca să reziste la această disciplină de de fier ?El îşi va pierde spaţiul vital, cu toate că în jurul său tunul nu va mai bubui. „Bătrânul boier Dinicu Golescu, dacă ar fi încă printre noi, faţă de cele ce se petrec în apusul Europei, ne-ar zice, desigur: „de aceea, fraţi Români, bine este ca să prindem de pe acum învăţarea disciplinei!“ Această învăţare a disciplinei, de astădată însă, nu va privi mulţimea, pe care de regulă o avea Dinicu Golescu în vedere, ci va privi elita noastră. Mulţimea se disciplinează de la sine când elita care o conduce este disciplinată. „Căci a avea elită conducătoare însemnează ceva mai mult decât exemplare individuale reuşite; aşa ceva există peste tot, în coloniile europene din orice Continent; o elită conducătoare este, pe lângă însumarea unui număr de talente individuale, şi ilustrarea unui tip moral etnic, care este menit să servească drept măsură vieţii cetăţeneşti. „Ce este bine şi ce este rău nu in lege trebue să fie exprimat, ci în conduita omului de elită, de la care mulţimea poate lua exemplu de imitat în fiece moment. Elita este o potenţare a virtuţilor etnice. De aceea elita nu se poate crea la întâmplare, ci ea este rodul unei munci educative". Mâine seară „Un bal mascat" la Opera Română Mâine seară se va reprezenta pentru prima oară în această stagiune „BALUL MASCAT” sub conducerea muzicală a maestrului Egizio Massini şi având ca Interpreţi principali pe d-nii Dinu Bădescu, Alexandru Lupescu şi Nicolae Secăreanu şi pe d-nele Emilia Guţianu, Aca de Barbu și Tana Nanescu. Shakespeare ín Germania „Deutsch Theater" — care a jucat ani de zile „Othello” — a scos piesa lui Shakespeare din nou pe afiș Acum întrebarea e: de ce se joacă piesele lui Shakespeare și încă cu casa închisă — acum când sufletul germanilor nu înclină deloc spre Anglia? Această întrebare e tot atât de străină pentru germani cum era pentru alţii cultura imperialismului. Comedianţi englezi veneau pe timpuri in Germania spre a juca in piesele lui Shakespeare, alături de artişti germani. Apoi numele lui Shakespeare e un pseudonim după cum recunosc şi englezii, nici până astăzi nu s’a descoperit secretul dela Stratford—care amestecă și numele lordului Bacon Shakespeare e pentru germani — cum scrie și revista săptămânală „Wille und Macht” în ultimul său număr vorbind de Shakespeare: „Geniul unui poet, care nu poate fi atins de un războiu cu Anglia”. Şedinţa institutului de istorie naţională Azi la ora 18 se inaugurează în sala de Istoria Românilor de la Facultatea de Litere, şedinţele Institutului de Istorie Naţională. Vor face comunicări d-nii : prof. Constantin Giurescu, despre „Două portrete necunoscute ale Regelui Carol I“ ; prof. P. F. Panaitescu, despre ..Miron Costin, cu prilejul unei noui ediţii a operelor sale“. Teatrul de păpuşi al Casei şcoalelor şi a culturii poporului La teatrul de păpuşi al Casei şcoalelor şi a culturii poporului, Sâmbătă 2 Martie a. c., ora 4 d. a., se va reprezenta piesa „Sanda şi cei trei urşi“, de Lucia Calomeri, în sala Societăţii institutorilor români, strada Inginer Saligny No. 2, etajul I. Philippe Gaubert la Filarmonica Astăseară are loc la Ateneu festivalul de muzică franceză dat de orchestra Filarmonica a fundaţiilor culturale regale sub conducerea maestrului PHILIPPE GAUBERT, directorul celebrelor „Concerts du Conservatoire” din Paris. Programul cuprinde simfonia fantastică de Berlioz, poemul coreografic „La Valse” de Ravel, pastorala simfonică „L’Apres-Midi d’un faune” de Debussy şi scherso-ul „L'aprenti sorcier” de Paul Dukas. Conferinţe D. Ing. Cezar Popescu va Luni 4 Martie la ora 6 d. a. „Dalles” despre „Problemele unice ale României neutre”. + D. av. Vintilă I. Gaftoescu, asistent universitar, va vorbi Joi 29 Februarie la ora 6 d. a, în sala „Dailies” despre „Dreptul internaţional al păcii şi al războiului” Expoziţii Vineri 1 Martie orele 10 dim. are loc in sala „Dalles“ vernisajul expoziţiei de pictură C. Isachie- Expoziţia rămâne deschisă până la 31 Martie a’i vorbi in sala econo- LA ZI... BĂRBIERUL MEU Bărbierul meu este im băiat tânăr, abia căsătorit. El nu a apucat vremea când frizerii Încă mai ţineau drept firmă deasupra uşii, un şervet alb şi un lighenaş ştirb de alamă galbenă, ca cel din care Cavalerul tristei figuri şi-a făcut coif de luptă .Nu cunoaşte nici vălătucul acela cu ţepi de porc mistreţ pe care bărbierul Ji-l proptea In frunte ş’apoi ţi-l răsucea pe scăfârlie ca pe un sucitor de foi de plăcintă, până-ţi făcea „tunsdarea dreaptă", atunci la modă. Trebuia însă să fii om ţeapăn tn grumaz şi mai ales în încheetare creerului când iţi călca pe creşteteul capului vălătucul acela cu două manivele, năclăit de toate mătreţele. Nu ştie nici de timpul când bărbierii scoteau măsele ; iar dacă muşteriul se întâmpla să fie numai în cămaşe iraţională, dantistul glumeţ îi făcea în poală un semn roşu cu sângele măselii, de se ruşina omul să mai iasă din prăvălie... Dar aşa tinerel cum este eu tot mă dau In taifas cu bărbierul meu, şi atunci, vorba franţuzului : 11 pleut de*rasoirs... Cică aşa făcea şi Moliére, când se ducea să se radă ori să se tundă In dughiana unei bărbierii din nu mai ştiu ce orăşel din sud. Sta într'un jeţ ce se păstrează şi azi la Comedia francezi, şi asculta taclalele şi glumele muşteriilor şi ale meşterului ori calfelor bărbiereşti. — Hei, zic eu, ai ras vreodată un om mort? — Io?... Răspunde speriat bărbierul meu, Încremenind cu foarfecele crăcănate în văzduh. Apoi urmează : A vrut să mă pue majoru, când eram la militări®, să vaz un soldat mort; da’mai bine am stat o noapte la carceră. Nu l-am ras. — Da' om beat ?... — Asta se mai întâmplă. Noi sântem ca birjarii : ducem şi muşterii beţi şi treji. Numai că unii Iţi duhneşte rău un nas... Ei, da să-ţi spui una cu majoru... — Care ? — Majoru care zicea să raz rrtoriu... Era dat dracului !... Pă e! şi pă bucătar îl rădeam tn fiecare zi. O aşezam pă toba mare. Da’ odată a păţit-o: un soldat în permisie venea la regiment cu o găină la subţioară tocmai când eşea colonelu... A oprit trăsura și l-a luat din scurt unde duce găina, că la regiment nu era coteţ de păsări. Că hâr, că mâr, a trebuit să spue că o aducea majorului... — Și pe urmă ? !— Pe urmă, majorul l-a chemat pă seleret și a'nceput să zbier® la el: Bine mă, ghiorlane, așa şi pă dincolo... Dă ce-ai venit cu găină albă?... Altă coloare n'ai mai găsit?... Tu nu știi că albu să vede dă la o poștă ?... — Așa e, zic eu. — Păi da, trebuie s'aducă o găină camuflată. Bine că nu l-a trăsnit tn cap să se răzbune pă mine... — Pentru ce ? _ Pentru Că n'am eșit Înaintea țăranului la barieră, și nu i-am luat găina de la subțioară ca s'o vopsesc kaki.. Şi rămânând iar cu foarfecă crăcănată în aer, bărbierul îmi făcu semn în oglindă spre o cucoană bătrână, care în celălalt colţ al prăvăliei îşi boia părul din cenuşiu spălăcit, îl făcea negru lucios ca pruna când se stafideşte toamna târziu pe o ramură uitată de vreme. Joachim Botes Joi 29 Februarie MM RADIO ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO BUCUREŞTI 823 kHz. 364.5 m. 12 kw. RADIO EXPERIMENTAL 32.5 9.23 MHz. 300 waţi 12.00: Ora. Cota Dunării şi a barei Sulina. Sfaturi gospodăreşti şi igienice. 12.10: Selecţiuni din operele lui Mussorgsky Borodin şi Rimsky-Korsakoff (discuri) ; O noapte pe muntele pleşuv de Mussorgsky (Oorch. Colonne, dirij. de Paul Paray); Scena încoronării din „Boris Godunov" de Mussorgsky (Corul şi orchestra Covent Garden, dirij. de Vincenzo Bellezza); Preludiu din „Khowantchina“ de Mussorgsky (Orch Halié, dirij de Hamilton Harry); Baba Jaga din „Tablouri dintr’o expoziţie" de Mussorgsky (Orch. simfonică din Boston, dirij. de Sergiu Kussevitsky); Uvertură la „Prinţul Igor“ de Borodin (Orch. simfonică, dirij de Albert Coates); Cavatina din „Prinţul Igor“ de Borodin (voce: Joseph Rogatchewsky); Dansuri polovţiene din „Prinţul Igor" de Borodin (Orch. filarm. din Berlin) ; Noapte de Mai de Rimsky-Korsakoff (voce: Joseph Rogatchewsky); Paştele rusesc de Rimsky-Korsakoff (orch. simfonică din Fiadelfia, dirij. de Leopold Stokowski). 13.20. Ora. SPECTACOLE. Ştiri artistice şi culturale. Sport. 13.30: Orchestra Radio, dirij. de Ion Ghica; Suită spaniolă de Albeniz; Arie din „Orfeu“ de Glück; Foaie de album de Wagner; Scherzino de D’ambrosio; Rusticanella de Cortopassi. 14.00: Radio jurnal. 14.20: Continuarea concertului Orchestrei Radio: Miniaturi de Carnaval de Karl von Kaskel; Canto amoroso de Sammartini; Suită de cântece şi dansuri vechi româneşti de Sabin Drăgoi : 1) Piparca; 2) Lumea mea, draga mea; 3) Sărita; 4) Cui nu-i place dragostea; 5) Moara; Suită de cântece pentru copii de Leo Blech. Uvertură la opera „Ioana d’Arc de Verdi. 15.00: Radiofonice. Publicaţii. Varietăţi. RADIO ROMANIA 19.00: Ora. Mersul vremii. 19.02: Cronica ştiinţifică. 19.17: Suite franceze (discuri); Scene pitoreşti de Massenet (orch simfonică dirij. de Pierre Chagnon); Mică suită de Debussy (Orch, Gramofon, dirij. de Piero Coppola). 19.45: Radio jurnal în 1. maghiară. RADIO ROMANIA RADIO BUCURESTI 19.55: Dorul si vitejia in poezia populară, de Pan M. Vizirescu. 20.10: Concert de pian — Ion Filipnescu: Muzică spaniolă, Granados: 1) Anomanza, cântec; 2) Ecos de patranda; Fata si privighetoarea; Asturia de Albeniz; De Falia: a) Povestirea pescarului; b) Dansul fricii. 20.35: Programul concertului simfonic de Era. Ciomac. 20.45: Radio-jurnal (I) 21.00: Concert simfonic al Orchestrei „Filarmonica", dirij. de Paul Paray (Directorul Concertelor Colonne din Paris) (Transmisie de la Ateneul Român): Simfonia fantastică de Berlioz. In pauză (22.00—22.15): Radio jurnal (II). Sport. 22.15: Continuarea concertului simfonic: Valsul de Maurice Ravel; Ospățul păianjenului de Albert Roussel; Pavană de Gabriel Fauré; Ucenicul vrăjitor, poem simfonic de Paul Dukas. 23.05: Mari dirijori: LEOPOLD STOKOWSKI dirijează arch. simfonică din Filadelfia (discuri); Uvertură in re minor de Haendel; S’a împlinit de Bach; Uvertură și Venusberg din „Tannhäuser“ de Wagner. 23.45: Jurnal pentru străinătate în i. franceză, germană, engleză şi italiană. RADIO CHIŞINĂU 212,6 m 1411,1 kHz. 20 kw, 14.00. Ora. Concert de prânz — Lăutari români (discuri): Ca pe Amaradia şi Sârba lui Nelu (taraful Nelu Busuioc) Brâuleţul şi Brâul muscelean (Voce: Ghiţă Scaloiu). Ţigăneasca şi Corăbească , cu strigături (Orch. Alex. Bidirel); De doi şi Brâul lui Purdelea (Orchestră Laie Arapu); Sârba din Brădet (orchestra Ioniţa Bădiţă). 14.30: Radio jurnal 14.45: Selecţiuni din operete (discuri): Vals din opereta „Cele trei valsuri“ de Oscar Strauss (voce: Yvonne Printemps) Selecţiuni din „Soldatul de şocolată" bert-Berté. 15.15: închiderea emisiunii de prânz. 21.00: Concert simfonic al Orchestrei „FILARMONICE” dirij. de PHILIPPE GAUBERT (Directorul Concertului Conservatorului şi Director artistic al Operei Mari din Paris) (Transmisie de la Ateneul Român) Simfonia fantastică de Berlioz. In pauză (22.00—22.15); Radio-jurnal. (II); Sport. 22.15: Continuarea concertului simfonic: Valsul de Murice Ravel. Preludiu la după amiază unui faun de Debussy; Pavana, de Gabriel Fauré; Ucenicul vrăjitor, poem simfonic de Paul Dukas. 21.20: D-ra Mara Stefano (voce) a comp. la pian de Simeon Cogan : Rugăciune din „Lakmé" de Delibes; Aria Rosinei din „Bărbierul din Sevilla” de Rossini; Voci de primăvară de Johann Strauss; Doină de Ochi-Albi; Cântă puiul cucului de Brediceanu. 21.40: D-na Vinaida Boldur (pian) : Variaţiuni de Schumann; Şase preludii op. 11 de Scriabine; Două studii op. 8 de Scriabine. 22.00: Radio jurnal. 22.15: Muzică uşoară (discuri): Potpuriu de marşul de Paul Lincke; Casa din a treia stradă şi Dragostea e tot,deauna la modă, melodie de Brown ; Fascinaţie, vals de Marcheti şi Seducţiune, tango de Nogetti (Orchestra Grigoraş Dinicu); Două melodii din filmul „Carmen“ de Mostazo (voce: Imperio Argentina); In vacanţă, polcă de Artez şi Vals tirolez de Steurs; Două foxtroturi de Wrackoff: Serenadă nostalgică de Maraziți. Melodie populară engleză aranjată de Diak. 23.00: închiderea emisiunii. Bibliografii „Biserica Ortodoxă Română“, revista Sfântului Sinod, anul 58, Nr. 1—2, Ian.-Febr. 1940. A apărut Ho. 47 al revistei Colabor vmza : Victor Ion Popa — C. Gane — Ioachim Botei — Toma Vlădescu — Ștefan Baciu — Dragoș Vrânceanu — Ion T. Ilea, etc., etc. Cereți astăzi „Curentul literar" 12 pag. mari, numeroase gravuri, e lel.