Curentul, martie 1940 (Anul 13, nr. 4328-4358)

1940-03-01 / nr. 4328

"2­­10 paginng Tăria încrederii în noi (Continuare din pag. 1-a) poate legitima opinia separată a nimănui, fiindcă în aceste bo­­sumflări cârcotaşe, se mărturi­seşte totdeauna în interes perso­nal, o ambiţie, un orgoliu. Şi o­­dată pentru totdeauna să înţele­gem că vremurile sunt aprige, nu îngădue nici o răzleţire de pasul cadenţat al naţiei. Este greu astăzi, fiecare încearcă as­primea zilelor, dar în fondul con­­ştiinţii fiecare măsoară binele a­­cestor zile de linişte. Fireşte, ni­­menii nu se înşeală, sunt zile de aşteptare, zile de zorită sporire a rezistenţii româneşti , dar nu mai puţin fiecare preferă aceste zile de aşteptare cu asprele lor strimtorări, lăsând sorocul unor eventuale verificări în nedefini­tul cât mai îndepărtat al viitoru­lui. Să a­m înţelepciunea popu­lară care recomandă să te pregă­teşti pentru rău, căci binele nu te cere pregătit să-l întâmpini. Iar când am simţi că îndoiala ne dă târcoale să prindem a reca­pitula trecutul neamului nostru şi să vedm dacă vre­odată în is­toria noastră am fost în situaţia bună de azi. Ne surâde norocul — şi o voioşie optimistă să ne în­tovărăşească gândurile ce le-am trimite în patrulare să cerceteze viitorul. Ce vom fi mâine ? Ceia ce vom voi să fim prin încordarea zile­lor de azi. Cu fiecare sforţare, cu sacri­ficiul strimtorărilor de azi, cu toate acele sacrificii umile, obscure, neştiute ale fiecăruia, noi strângem capitalul politicei naţionale de mâine. Nimic nu se pierde, nimic nu se risipeşte, ni­mic nu e zadarnic , mâine vom culege recolta trudnicei semănă­turi de azi. Cum va fi organizată Europa de mâine ? Care va fi rostul nostru, care va fi situarea noastră în rându­­iala de mâine a Europei ? Exact cât ne este întinderea, numărul, potenţialul economic şi potenţia­lul moral, toate la un loc alcă­tuind valoarea politică a Statului român. Disciplină gânduriior ro­mâneşti, un bob zăbavă ambiţii­lor sau celor ce îşi aşteaptă o dreptate personală, un realism lucid, o încredere în puterile noastre, o aşteptare senină a vii­torului. Suflet brav şi încredere în des­tinul naţiei. Apoi vină ce-o veni ! Numai strânşi ca un pumn de voinică hotărîre să ne găsească şi de răzbit răzbim, căci drepta­tea este cu noi. Pam­fil Şeicaru I­v­w E­iw E a I Temperatura In creştere continui Bnlelinul Institutului meteorologic central ? IN ROMANIA LA ORA 8 In ultimele 24 ore, timpul s’a menţinut variabil cu cerul mai mult senin, în jumătatea de N a ţărei şi mai mult acoperit in S. In cursul nopţii şi eri dimineaţă s’a semnalat uşoară piaţă. Vântul a suflat slab din sect. SE. Temperatura în creştere variază in­tre: —5 gr. la Petroşani şi —6 gr. la Cernăuţi. Temperatura maximă de eri a a­­tins –7 gr. la Deva şi —7 gr. la So­­roca iar cea minimă din cursul nop­ţii a coborit până la —19 gr. Satul Mare şi —1 gr. la Bucureşti şi pe Litoral. Presiunea atmosferică in creştere variază între: 768 mm. la Cernăuţi şi 774 mm. la Călăraşi. LA BANEASA ORA 12 Presiunea atmosferică 773 mm. Vântul de la W. S. W. cu 3 m. pe sec. Cerul foarte noros. Temperatura 3 gr. Umiditatea 65 la sută. Maxima de aseară 0 gr. iar minima din cursul nopţii —1 gr. Maxima de eri pe sol + 1 gr. Minima din cursul nopţii pe sol —3 gr. ERI LA ORA 18 Temperatura pe sol 4 gr. în aer liber la soare 3 gr. şi în apărător 3 grade. TIMPUL PROBABIL Presiunea atmosferică în creştere cu 2—4 mm. Cerul mai mult senin. Vântul va sufla din sectorul sudic afară de NW țării unde va sufla din sect. SW. Temperatura va continua să crească. Dimineaţa şi seara ceaţă slabă. Joi 29 Februarie 1940 Calendar: ORT.: Sf. Martir Cassian Romanul, CAT.: Jumătatea Postului. PROT.: Ziua Intercalată. EBR.: 20 Adar 5700. MAH.: 20 Muharem 1359. Răs. soarelui 6,57 ; Ap. soarelui 18,0. Teatre: OPERA ROMANA (Piaţa V. Mărăci­­neanu): Kelache. TEATRUL NAŢIONAL (Calea Victo­riei) : matineu: „O scrisoare pier­dută" ; seara: „D-l şi D-na Dods­worth“. STUDIO NATIONAL (Piaţa Amzei) : seara : „Acolo departe“. REGINA MARIA (Splaiul Indepen­denţei) : matineu: „Părinţi teri­bili“; seara : „Nuca de cocos". COMOERIA (Pasajul Comoedia): ma­tineu, ora 3: „Prostul“; ora 6: „Peg, inima mea“; seara, ora 9 : „Taifun". SĂRINDAR (Sărindar): matineu şi seara : „D-şoara Butterfly“. ALHAMBRA (Str. Sf. Dumitru): ma­tineu şi seara: „Alhambra în floare". SAVOY (Calea Victoriei): matineu şi seara: „Florette şi Patapon“. LIGA CULTURALA (Str. Schitul Mă­­gureanu): seara: „Fiecare cura vede". ALHAMBRA BABY (Pasaj. Compe­dia) matineu şi seara: „Alhambra Coktail“. MUNCA ŞI VOE BUNA (Uranus) : matineu şi seara : „Vreau să mun­cesc“. Cinematografe: AHO (Ed. Tache Ionescu): „Femei” cu Norma Shearer, Joan Crawford. Jurnal. SCALA: „Cocoţatul de la Notre Dame” cu Charles Laughton, Mau­reen O’Hara — Jurnal Paramount. CARLTON (Bd. Britiany): „Ispitele trupului", cu Dorothy Lamour şi Akim Tamiroff; Jurnal Fox. CAPITOL (Bd. Elisabeta): „Sudan“, cu Victor Francon, Harry Baur şi Annie Ducaux ; Jurnal Fox şi UFA, cu ultimele noutăţi. TRIANON (Bd. Elisabeta: „13 scau­ne” cu Hans Moser. Jurnal Para­mount, SELECT (Calea Victoriei) : „Caval­cada fantastică" cu John Wayne şi Claire Trevor. Jurnal. REGAL: „Miezul nopţii“, cu Clau­dette Colbert: „Don Ameche“ şi Jurnal Paramount. BIZANTIN (Bd. Elisabeta): „De-aşi fi Rege” şi „Nu vreau să mor”. FALAS BOULEVARD (Bd. Elisabe­ta): „Union Pacific” şi „Serenada Primăverii”. FEMINA (Bd. Elisabeta) „Ultima noapte” cu Charles Boyer. FORUM (Bd. Elisabeta): „Carnavalul alb” şi „Andy Hardy Cowboy”. ELYSEE (Str. Doamnei): „Vestul săl­batic” şi „Şarlatanul”. ÁRPA, (Ed. Elisabeta): „Comoara din insula piraţilor" seria l­a. Jur­­nal şi completare. ROXY: „Maria Ilona“ cu Paula Wessely şi Willy Byrgel. RIALTO (Ed- Carol): „O noapte de pomină” şi „Fecioare de azi”. FRANKLIN (Cal. Victoriei): „Fata bătrână” şi „Svăpăiata”. OMNIA (Schitu Măgureanu): „O noapte de pomină“. IZBANDA (Văcăreşti): „Prietena noa­stră” şi „Cântecul eroilor”. NISSA (Intr. Zalomit): „Stan şi Bran eroi fără voe“ şi „Oameni cu aripi" şi „Aripi româneşti“. VOLTA BUZEŞTI (Buzeşti): „Copiii Căpitanului Grant” şi „Menaj Pari­sian”. MARCONI (Griviţei): „Vin ploile“ şi „Oameni de cauciuc". LIA (Griviţei): „Adio D-le Chips” şi „Cazacii”. DIANA (Griviţei): „Drapelul” şi „Li­nia Siegfried”. MARNA (Griviţei) : „Stan şi Bran aviatori" şi „Nebuniile vacanţei" şi trupa de reviste Titi Mihăi­­lescu“. MODEL: „Cavalcada destinului" şi „prizoniera din Sing-Sing”. TRIUMF (Griviţei): „Trader Horn” şi „Oameni de mâine”. RAHOVA (Rahovei) : „Primul sărut" şi „Antanta cordială". SPLENDID (Moşilor): „Se aprind fă­cliile” şi „Ordin de chemare”. AMERICAN (Moşilor): „O fată căzută din cer” şi „Vin ploile”. MIORIŢA (Moşilor): „Antanta cor­dială” şi „Lordul Jeff”. NERO (Cal. Şerban Vodă): „Huşi!” şi „Andy Hardy Cowboy". ODEON (Str. 11 Iunie): „Brigada nor­dului" şi „O noapte de pomină". AIDA (Rahovei): „Ea şi El" şi „Pum­nul de fier". PARIS (Rahovei): „Visul unei Prin­ţese“ şi „Vârsta ispitelor“. EDISON (Budeşti): „Diavolii roşii" şi „Trupa Georgescu-Iaşi“. REX (Dudeşti): „Paradisul pierdut" şi „Fată bătrână“ cu Bette Davis. TOMIS (Calea Călăraşi): „Antanta cordială” şi „Nanette are trei iubiţi”. LUCIFER (Dudeşti): „Union Pacific“ şi „Ţiganii“. MILANO (Cal. Călăraşi): „Noaptea amintirilor" şi „Se aprind făcliile“. PAX (Rahovei): „Cei trei muşchetari" şi „Oameni de sacrificiu". CARMEN (Dudeşti): „Bengalii“ şi „Ţiganii". VOLGA (Dorobanţi): „New-York sub teroare“ şi „Femei bănuite". .UNIC (Filantropiei): „Cazacii" şi „A­­dio D­ le Chips". UNIREA (Filantropiei): „Valsul ne­muritor" şi „Legiunea Diavolului“. DACIA: „Carnavalul Alb" şi „Andy Hardy Cowboy”. BARCELONA (Măgurele) : „Infernul îngerilor“ şi „Regina Carnavalu­lui“. NONI: „Shirley salvează America” şi „Răzbunarea mexicană". GRAND (Crângaşi): „O fetiţă deli­cioasă“ şi „Taina ocnaşului". DICHIU (Str- Romană): „Jertfa su­­premă" şi „Femei in alb“. COTROCENI (Cotroceni): „El şi Ea“ şi „Jesse James Brigandul“. LIZEANU (Lizeanu) : „Senorita“ şi „Poveste tristă". PACHE (Str. Mătăsari): „Jesse Ja­mes“ şi „Conflict“. FLORIDA (Bd. Ferdinand): „Stan şi Bran Aviatori“ şi „Cheia de aur“. ILEANA (str. Avrig): „Tarzan in Exil“ şi „Rendez-vous pe Riviera“. GLORIA (Văcăreşti): „Iarmarocul“ şi „Stan şi Bran aviatori“. VERGU (B-ra Vergului): „Câinele din Baskervale“ şi „Scandal în lumea bună“. FORUM (Ed. Elisabeta): „Se aprind făcliile“ şi „Delir“. VENUS: „Vârtejul“, „Cine a ucis pe Gail Preston“ şi jurnal cu ultimele evenimente. —in Spectacolele Capitalei Curentul ANUL XII* No. 4328, Vinei*1­1 Martie Cronica dramatica Teatrul National s „Magda” de Sudermann în interpretarea d-nei Marietta Anca Sadoveanu motive pe care evoluţia societă­ţii le-a înlăturat,­­ spre a le actualiza, a le ridica la o înaltă tonalitate dramatică. Teatrul Naţional se poate mân­dri cu realizarea acestui specta­col. Fireşte, nu poate să fie o sur­prindere d. G. Storiin, de o in­tensitate de expresie, de o plas­tică în redarea colonelului Schwartze, sinteză emoţionantă a onoarei de tată şi de militar. D. G. Storin este un obicinuit biruitor al scenei. Să revezi­m■ după trecere de conflict dintre tată şi fata lui,—­ zeci de ani, — o piesă este un mijloc de a o judeca în afară de împrejurările care i-au asigurat succesul, de ambianţa ce a ză­mislit subiectul, a dat ritm per­sonagiilor, a conturat conflictele. Acum o jumătate de secol, viaţa de familie avea o severă disci­plină şi autoritatea tatălui era re­discutată. Cine ar fi putut să-şi închipuie o fată smulgându-se din această disciplină şi pornind sin­gură în lume să-şi facă drum în viaţă, trăind — Dumnezeu ştie cum — în acea luptă crâncenă, în care unica armă este doar cu­rajul de a împrospăta voinţa de a rezista mai departe ? — Astăzi — în special de cum a izbucnit războiul trecut şi viaţa de familie a început să fie răvăşită,— tatăl fiind plecat de acasă pe front — fetele au o mai mare libertate. Sunt cele mai puternice concu­rente ale bărbaţilor în servicii, se emancipează de tot ce forma, pâ­nă mai ieri disciplinele de familie şi oarecum atmosfera de familie, cu acele gingăşii ce dădeau tine­relor o nuanţă de sfială, plină de poezie. Intrând într’un ritm de muncă intensă, smulse din cu­prinsul de viaţă al familiei, o­­bligate să participe cot la cot cu bărbaţii, în lupta pentru existen­ţă, femeile au pierdut din farme­cul de odinioară, sunt mai mult camarade. Acum o jumătate de secol, ca­riera de artistă era oarecum în a­­fară de viaţa de familie, era ca un act de insurecţie împotriva ordi­­nei sociale şi o fată care se hotăra să-şi facă drum în artă se exila, trebuia să accepte în jurul ei vi­dul relaţiilor obicinuite. In acea atmosferă, a scris H. Sudermann „Magda“. Fata unui colonel evadează din cuprinsul auster şi mediocru al familiei, fuge departe de orăşelul de provincie cu ritmul lui de via­ţă anemică, monotonă, o lentă amorţire a elanurilor, proces de disolvare a pesonalităţii în lân­ceda asemănare a tuturora. O porneşte singură, ca un gând vi­jelios de izbândi­re, o porneşte fără să se uite înapoi, ca hipnoti­zată de o himeră. Şi după zece ani, ceea ce credea că nu mai e­­xistă pentru ea, irupe de­odată ca un scâncet de copil părăsit, ca o muzică nostalgică numai de ea auzită. I-au răsărit de­odată frânturi din viaţa uitată a copi­lăriei, mâinile diafane şi mângâe­toare ale amintirilor au prins să-i netezească părul, să-i strângă că­­pşorul, aşa cum o mamă ar strânge copilul după ani de pri­begie. Şi a pornit spre orăşelul pe care anii, depărtarea l-au în­văluit în pulberea fascinantă a poeziei. Emancipată singură, uitase că acasă totul îşi continuase caden­ţa de viaţă, fără mari bucurii, cu tristeţi ascunse, cu drame înăbuşite. Astăzi, ivirea unei mari cântăreţe cu renume mondial, în­tr’un orăşel de provincie, ar fi o sărbătoare; acum cincizeci de ani, era o provocare. Astăzi, fetele au alături de ele pe părinţi, când sunt dominate de visul unei cariere în teatru. Vedetele de cinematograf sunt de fapt modelatoarele existenţei moderne, sunt tiranele bietelor fete şi rapidele lor cariere dau atâtora insomnii. „Magda“ se întoarce acasă. Bi­ruitoarea lumii nu poate să schimbe o silabă din severa rân­­duială a unui cămin de militar german, din 1890. Prin tactul pastorului Hefferdingh, conflic­tul dintre Magda şi tatăl ei, Schwartze, se amână, dar în aer pluteşte furtuna. Desigur că azi, această dramă de familie îşi are toate temele dramatice perimate, fiindcă mo­ravurile s’au schimbat , astfel că totul se reduce la intensitatea interpretării, spre a ne înlesni familiarizarea cu acele motive de Ceea ce a fost într’adevăr o co­vârşitoare surprindere, o revela­ţie a unui excepţional tempera­­tament — cu o bogată gamă dra­matică — a fost d-na Marietta Anca Sadoveanu. Axa întregii piese, interpreta Magdei, a ştiut să se identifice cu rolul încât, nu mai erai spectator, anulase dis­tanţele, făcându-te să participi la întreaga desfăşurare a dramei ca şi când ai fi fost un membru al familiei Schwartze. A fost de o emoţionantă dăruire a celei mai bogate game de expresii a sbuciumului interior, a­ freamă­tului de pasiulii, a ciocnirii de gânduri, a acelei excepţionale răscoliri a unui suflet omenesc când sentimentele răvăşite se lo­vesc, spre a smulge dreptul la o dominaţie unică asupra voinţei. Interpretarea a căutat să dea rolului o cât mai umană expre­sie, un realism nuanţat, acea co­municativitate a emoţiei, care în­lătură artificialul, dă scandării sentimentelor iluzia adevărului. Un noi trăit, mai mult decât o interpretare, o strivitoare spove­danie a unui suflet chinuit, a u­­nei biete fiinţe umane care se sbate în furtună, care caută adă­postul ocrotitor al unei omenoa­­se înţelegerii. Este un rol de grea încercare pentru o actriţă. In 1894, — a­­cum 46 de ani, — a format rolul de răsunător succes al Agathei Bârsescu, creatoare a acestui personagiu pe scena lui „Rei­mund Theater“ din Viena. A­­proape o stagiune întreagă a fost confiscată de Agatha Bârsescu, asigurând succesul piesei lui Su­­derman, impunând „Magda“ ce­lor două actriţe de pe vremuri: Sarah Bernhardt şi Eleonora Duse. La noi, piesa s-a jucat în 1895 pentru prima oară, cu Aristiţa Romanescu. Pentru d-na Marietta Anca Sadoveanu este un răsunător succes, este ceva mai mult: o definitivă consacrare a unui complex talent. „Magda“ s-a bucurat de un splendid ansamblu. Pastorul Heffterdingh a avut în tânărul actor Gingulescu un nuanţat in­terpret ca şi dr. de Keller în d. Băltăţeanu — cel mai bun rol pe care l-a jucat. A înlesnit atmos­­sfera piesei deasemenea d-nele Nataşa Alexandra şi Ana Luca. Nici o notă discordantă, — o frumoasă orchestrare a interpre­tării, mulţumită direcţiei de sce­nă a d-lui V. Enescu. „Magda“ este un real, com­plect succes al Teatrului Naţio­nal. Cosma Râură „CUGETAREA" GEORGESCU-DEL,AFRAS a lansat noua ediţie a romanului u­n IE­M O chestiune palpitantă tratată cu de DAMIAN STANOIU vervă susţinută O armă sufletească: disciplina In ultimul număr al revistei Jur­nal de Psihologie militară, d. prof. C. Rădulescu-Motru, preşedintele Aca­demiei Române, face judicioase „re­­flexiuni asupra războiului“ spunând, In concluzie, următoarele : „Războiul dintre anii 1914—1918 ne-a lăsat ca moştenire viteza loco­­moţiunii. Războiul actual va lăsa, ca moştenire, disciplina de fier a mun­cii pe întrecere. Vai d,e poporul care nu va avea nervii destul de robuşti ca să reziste la această disciplină de de fier ?­El îşi va pierde spaţiul vi­tal, cu toate că în jurul său tunul nu va mai bubui. „Bătrânul boier Dinicu Golescu, dacă ar fi încă printre noi, faţă de cele ce se petrec în apusul Europei, ne-ar zice, desigur: „de aceea, fraţi Români, bine este ca să prindem de pe acum învăţarea disciplinei!“ Această învăţare a disciplinei, de astădată însă, nu va privi mulţimea, pe care de regulă o avea Dinicu Go­lesc­u în vedere, ci va privi elita noa­stră. Mulţimea se disciplinează de la sine când elita care o conduce este disciplinată. „Căci a avea elită conducătoare în­semnează ceva mai mult decât exem­plare individuale reuşite; aşa ceva există peste tot, în coloniile europene din orice Continent; o elită conducă­toare este, pe lângă însumarea unui număr de talente individuale, şi ilus­trarea unui tip moral etnic, care este menit să servească drept măsură vie­ţii cetăţeneşti. „Ce este bine şi ce este rău nu in lege trebue să fie exprimat, ci în conduita omului de elită, de la care m­ulţimea poate lua exemplu de imi­tat în fiece moment. Elita este o potenţare a virtuţilor etnice. De aceea elita nu se poate crea la întâmplare, ci ea este rodul unei munci educa­tive". Mâine seară „Un bal mascat" la Opera Română Mâine seară se va reprezenta pen­tru prima oară în această stagiune „BALUL MASCAT” sub conducerea muzicală a maestrului Egizio Massini şi având ca Interpreţi principali pe d-nii Dinu Bădescu, Alexandru Lu­­pescu şi Nicolae Secăreanu şi pe d-nele Emilia Guţian­u, Aca de Barbu și Tana Nanescu. Shakespeare ín Germania „Deutsch Theater"­ — care a jucat ani de zile „Othello” — a scos piesa lui Shakespeare din nou pe afiș Acum întrebarea e: de ce se joacă pie­sele lui Shakespeare și încă cu casa închisă — acum când sufletul ger­manilor nu înclină deloc spre An­glia? Această întrebare e tot atât de străină pentru germani cum era pentru alţii cultura imperialismului. Comedianţi englezi veneau pe tim­puri in Germania spre a juca in pie­sele lui Shakespeare, alături de ar­tişti germani. Apoi numele lui Sha­kespeare e un pseudonim după cum recunosc şi englezii, nici până astăzi nu s’a descoperit secretul dela Strat­ford—care amestecă și numele lor­dului Bacon Shakespeare e pentru germani — cum scrie și revista săptămânală „Wille und Macht” în ultimul său număr vorbind de Shakespeare: „Geniul unui poet, care nu poate fi atins de un războiu cu Anglia”. Şedinţa institutului de istorie naţională Azi la ora 18 se inaugurează în sala de Istoria Românilor de la Fa­cultatea de Litere, şedinţele Institu­tului de Istorie Naţională. Vor face comunicări d-nii : prof. Constantin Giurescu, despre „Două portrete necunoscute ale Re­gelui Carol I“ ; prof. P. F. Panaitescu, despre ..Mi­ron Costin, cu prilejul unei noui e­­diţii a operelor sale“. Teatrul de păpuşi al Casei şcoalelor şi a culturii poporului La teatrul de păpuşi al Casei şcoa­lelor şi a culturii poporului, Sâmbătă 2 Martie a. c., ora 4 d. a., se va re­prezenta piesa „Sanda şi cei trei urşi“, de Lucia Calomeri, în sala So­cietăţii institutorilor români, strada Inginer Saligny No. 2, etajul I. Philippe Gaubert la Filarmonica Astăseară are loc la Ateneu fes­tivalul de muzică franceză dat de or­chestra Filarmonica a fundaţiilor cul­turale regale sub conducerea maes­trului PHILIPPE GAUBERT, directo­rul celebrelor „Concerts du Conser­vatoire” din Paris. Programul cuprinde simfonia fan­tastică de Berlioz, poemul coreogra­­fic „La Valse” de Ravel, pastorala simfonică „L’Apres-Midi d’un faune” de Debussy şi scherso-ul „L'aprenti sorcier” de Paul Dukas. Conferinţe D. Ing. Cezar Pop­escu va Luni 4 Martie la ora 6 d. a. „Dalles” d­es­pre „Problemele unice ale României neutre”. + D. av. Vintilă I. Gaftoescu, asistent universitar, va vorbi Joi 29 Februarie la ora 6 d. a, în sala „Dailies” des­pre „Dreptul internaţional al păcii şi al războiului” Expoziţii Vineri 1 Martie orele 10 dim. are loc in sala „Dalles“ vernisajul expo­ziţiei de pictură C. Isachie- Expoziţia rămâne deschisă până la 31 Martie a’­i vorbi in sala econo- LA ZI... BĂRBIERUL MEU Bărbierul meu este im băiat tânăr, abia căsătorit. El nu a apucat vremea când frizerii Încă mai ţineau drept firmă deasupra uşii, un şervet alb şi un lighenaş ştirb de alamă galbenă, ca cel din care Ca­valerul tristei figuri şi-a făcut coif de luptă .Nu cunoaşte nici vălătucul acela cu ţepi de porc mistreţ pe care bărbierul Ji-l proptea In frunte ş’apoi ţi-l răsucea pe scăfârlie ca pe un sucitor de foi de plăcintă, până-ţi făcea „tunsdarea dreaptă", atunci la modă. Trebuia însă să fii om ţeapăn tn grumaz şi mai ales în încheetare creerului când iţi călca pe creşteteul capului vălătucul acela cu două manivele, năclăit de toate mătreţele. Nu ştie nici de timpul când bărbierii scoteau mă­sele ; iar dacă muşteriul se întâmpla să fie numai în cămaşe iraţională, dantistul glumeţ îi făcea în poală un semn roşu cu sângele măselii, de se ruşina omul să mai iasă din prăvălie... Dar aşa tinerel cum este eu tot mă dau In taifas cu bărbierul meu, şi atunci, vorba franţuzului : 11 pleut de*­rasoirs... Ci­că aşa fă­cea şi Moliére, când se ducea să se radă ori să se tundă In dughiana unei bărbierii din nu mai ştiu ce orăşel din sud. Sta într'un jeţ ce se păstrează şi azi la Comedia francezi, şi asculta taclalele şi glumele muşteriilor şi ale meşterului ori calfelor bărbiereşti. — Hei, zic eu, ai ras vreodată un om mort? — Io?... Răspunde speriat bărbierul meu, Încremenind cu foarfe­cele crăcănate în văzduh. Apoi urmează : A vrut să mă pue m­ajoru, când eram la militări®, să vaz un soldat mort; da’mai bine am stat o noapte la carceră. Nu l-am ras. — Da' om beat ?... — Asta se mai întâmplă. Noi sântem ca birjarii : ducem şi muş­terii beţi şi treji. Numai că unii Iţi duhneşte rău un nas... Ei, da să-ţi spui una cu m­ajoru... — Care ? — Majoru care zicea să raz rrtoriu... Era dat dracului !... Pă e! şi pă bucătar îl rădeam tn fiecare zi. O aşezam pă toba mare. Da’ o­dată a păţit-o: un soldat în permisie venea la regiment cu o găină la subţioară tocmai când eşea colonelu... A oprit trăsura și l-a luat din scurt unde duce găina, că la regiment nu era coteţ de păsări. Că hâr, că mâr, a trebuit să spue că o aducea majorului... — Și pe urmă ? !— Pe urmă, majorul l-a chemat pă seleret și a'nceput să zbier® la el: Bine mă, ghiorlane, așa şi pă dincolo... Dă ce-ai venit cu găină albă?... Altă coloare n'ai mai găsit?... Tu nu știi că albu să vede dă la o poștă ?... — Așa e, zic eu. — Păi da, trebuie s'aducă o găină camuflată. Bine că nu l-a trăs­nit tn cap să se răzbune pă mine... — Pentru ce ? _ Pentru Că n'am eșit Înaintea țăranului la barieră, și nu i-am luat găina de la subțioară ca s'o vopsesc kaki.. Şi rămânând iar cu foarfecă crăcănată în aer, bărbierul îmi făcu semn în oglindă spre o cucoană bătrână, care în celălalt colţ al pră­văliei îşi boia părul­­ din cenuşiu spălăcit, îl făcea negru lucios ca pruna când se stafideşte toamna târziu pe o ramură uitată de vreme. Joachim Botes Joi 29 Februarie MM RADIO ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO BUCUREŞTI 823 kHz. 364.5 m. 12 kw. RADIO EXPERIMENTAL 32.5 9.23 MHz. 300 waţi 12.00: Ora. Cota Dunării şi a barei Sulina. Sfaturi gospodăreşti şi igienice. 12.10: Selecţiuni din operele lui Mus­sorgsky­ Borodin şi Rimsky-Korsakoff (discuri) ; O noapte pe muntele pleşuv de Mussorgsky (Oorch. Colonne, dirij. de Paul Paray); Scena încoronării din „Boris Godunov" de Mussorgsky (Co­rul şi orchestra Covent Garden, dirij. de Vincenzo Bellezza); Preludiu din „Khowantchina“ de Mussorgsky (Orch Halié, dirij de Hamilton Harry); Baba Jaga din „Tablouri dintr’o expoziţie" de Mussorgsky (Orch. simfonică din Boston, dirij. de Sergiu Kussevitsky); Uvertură la „Prinţul Igor“ de Borodin (Orch. simfonică, dirij de Albert Coa­tes); Cavatina din „Prinţul Igor“ de Borodin (voce: Joseph Rogatchewsky); Dansuri polovţiene din „Prinţul Igor" de Borodin (Orch. filarm. din Berlin) ; Noapte de Mai de Rimsky-Korsakoff (voce: Joseph Rogatchewsky); Paştele rusesc de Rimsky-Korsakoff (orch. sim­fonică din Fiadelfia, dirij. de Leopold Stokowski). 13.20. Ora. SPECTACOLE. Ştiri ar­tistice şi culturale. Sport. 13.30: Orchestra Radio, dirij. de Ion Ghica; Suită spaniolă de Albeniz; Arie din „Orfeu“ de Glück; Foaie de album de Wagner; Scherzino de D’ambrosio; Rusticanella de Cortopassi. 14.00: Radio jurnal. 14.20: Continuarea concertului Or­chestrei Radio: Miniaturi de Carnaval de Karl von Kaskel; Canto amoroso de Sammartini; Suită de cântece şi dan­suri vechi româneşti de Sabin Drăgoi : 1) Piparca; 2) Lumea mea, draga mea; 3) Sărita; 4) Cui nu-i place dragostea; 5) Moara; Suită de cântece pentru copii de Leo Blech. Uvertură la opera „Ioana d’Arc de Verdi. 15.00: Radiofonice. Publicaţii. Varie­tăţi. RADIO ROMANIA 19.00: Ora. Mersul vremii. 19.02: Cronica ştiinţifică. 19.17: Suite franceze (discuri); Scene pitoreşti de Massenet (orch simfonică dirij. de Pierre Chagnon); Mică suită de Debussy (Orch, Gramofon, dirij. de Piero Coppola). 19.45: Radio jurnal în 1. maghiară. RADIO ROMANIA RADIO BUCURESTI 19.55: Dorul si vitejia in poezia popu­lară, de Pan M. Vizirescu. 20.10: Concert de pian — Ion Filip­­nescu: Muzică spaniolă, Granados: 1) Anom­anza, cântec; 2) Ecos de patranda; Fata si privighetoarea; Asturia de Al­beniz; De Falia: a) Povestirea pesca­rului; b) Dansul fricii. 20.35: Programul concertului simfonic de Era. Ciomac. 20.45: Radio-jurnal (I) 21.00: Concert simfonic al Orchestrei „Filarmonica", dirij. de Paul Paray (Directorul Concertelor Colonne din Paris) (Transmisie de la Ateneul Ro­mân): Simfonia fantastică de Berlioz. In pauză (22.00—22.15): Radio jurnal (II). Sport. 22.15: Continuarea concertului sim­fonic: Valsul de Maurice Ravel; Ospă­țul păianjenului de Albert Roussel; Pa­­vană de Gabriel Fauré; Ucenicul vră­jitor, poem simfonic de Paul Dukas. 23.05: Mari dirijori: LEOPOLD STO­KOWSKI dirijează arch. simfonică din Filadelfia (discuri); Uvertură in re mi­nor de Haendel; S’a împlinit­­ de Bach; Uvertură și Venusberg din „Tannhäu­ser“ de Wagner. 23.45: Jurnal pentru străinătate în i. franceză, germană, engleză şi italiană. RADIO CHIŞINĂU 212,6 m 1411,1 kHz. 20 kw, 14.00. Ora. Concert de prânz — Lău­tari români (discuri): Ca pe Amaradia şi Sârba lui Nelu (taraful Nelu Busuioc) Brâuleţul şi Brâul muscelean (Voce: Ghiţă Scaloiu). Ţigăneasca şi Coră­­bească , cu strigături (Orch. Alex. Bi­­direl); De doi şi Brâul lui Purdelea (Orchestră Laie Arapu); Sârba din Bră­­det (orchestra Ioniţa Bădiţă). 14.30: Radio jurnal 14.45: Selecţiuni din operete (discuri): Vals din opereta „Cele trei valsuri“ de Oscar Strauss (voce: Yvonne Printemps) Selecţiuni din „Soldatul de şocolată" bert-Berté. 15.15: închiderea emisiunii de prânz. 21.00: Concert simfonic al Orchestrei „FILARMONICE” dirij. de PHILIPPE GAUBERT (Directorul Concertului Con­servatorului şi Director artistic al O­­perei Mari din Paris) (Transmisie de la Ateneul Român) Simfonia fantastică de Berlioz. In pauză (22.00—22.15); Radio-jurnal. (II); Sport. 22.15: Continuarea concertului sim­fonic: Valsul de Murice Ravel. Prelu­diu la după amiază unui faun de De­bussy; Pavana, de Gabriel Fauré; U­­cenicul vrăjitor, poem simfonic de Paul Dukas. 21.20: D-ra Mara Stefano (voce) a­ comp. la pian de Simeon Cogan : Ru­găciune din „Lakmé" de Delibes; Aria Rosinei din „Bărbierul din Sevilla” de Rossini; Voci de primăvară de Johann Strauss; Doină de Ochi-Albi; Cântă pu­iul cucului de Brediceanu. 21.40: D-na Vinaida Boldur (pian) : Variaţiuni de Schumann; Şase preludii op. 11 de Scriabine; Două studii op. 8 de Scriabine. 22.00: Radio jurnal. 22.15: Muzică uşoară (discuri): Pot­puriu de marşul de Paul Lincke; Casa din a treia stradă şi Dragostea e tot­,­deauna la modă, melodie de Brown ; Fascinaţie, vals de Marcheti şi Seduc­­ţiune, tango de Nogetti (Orchestra Gri­­goraş Dinicu); Două melodii din fil­mul „Carmen“ de Mostazo (voce: Impe­­rio Argentina); In vacanţă, polcă de Artez şi Vals tirolez de Steurs; Două foxtroturi de Wrackoff: Serenadă nos­talgică de Maraziți. Melodie populară engleză aranjată de Diak. 23.00: închiderea emisiunii. Bibliografii „Biserica Ortodoxă Română“, re­vista Sfântului Sinod, anul 58, Nr. 1—2, Ian.-Febr. 1940. A apărut Ho. 47 al revistei Cola­bor vmza : Victor Ion Popa — C. Gane — Ioachim Bo­tei — Toma Vlădescu — Ștefan Baciu — Dra­­goș Vrânceanu — Ion T. Ilea, etc., etc. Cereți astăzi „Curentul literar" 12 pag. mari, numeroase gravuri, e lel.

Next