Curentul, iunie 1940 (Anul 13, nr. 4418-4447)
1940-06-01 / nr. 4418
2 (10 pagini) A apărut No. 61 al revistei Subliniem din cuprinsul acestui număr: Radu Gyr : La despărţirea de T. C. Stan . Constantin Virgil Gheorgiu : Elegie (versuri) Ioachim Botez: Versuri Constantin Salcia : Tablou (versuri) Bragoş Vrânceanu semnează cronica literară O admirabilă povestire intitulată Moş Stelian Vânătorul de scriitorul elen Stratis Myrivilis. Meagu Rădulescu iscăleşte o pagină de caricatură intitulată „Luna Cărţii”. Mai iscălesc D. Iov, George Fonea, Constantin Stelaru, Ionel Neamtzu, Constantin Stelian. Proză şi versuri semnează: Boris Baidan, Dimitrie Albotă, Ioan Micu, Em. Cobzălău, S. Cerăceanu, D. Missir, Bogdan Haşdeu, George Sbârcea, Maria Afrem, Mircea Petala. ‘ Numeroase note literare, informaţiuni şi polemice, un bogat „Curier“ şi reproduceri din artiştii români şi străini." Spectacolele Capitalei Calendar Vineri 31 Ma*i 1840 ORT.: Sft. Apostol Eremia și Sft. Martir Enneu. CAT.: S-ta Petronila. PHOT. in Petronila. EBR. : 23 I.jar 5709. MAE. i 23 Rebi-el-Ahir 1359 Giuma. Râs. soarelui 4,37. Ap. soarelui 19,50. Teatre TEATRUL NAŢIONAL (Cal. Victoriei) : „O scrisoare pierdută“. STUDIO NAŢIONAL (Piaţa Amzei) : „Toţi avem interes?. Vocea nme-REGINA MARIA (Spl. Independenţei): „Papa se lustrueşte“. COMOEDIA (Pasaj. Coropedia): „Un băiat şi jumătate“. SĂRINDAR (Str. Sărindar): „D-şoara Butterfly“. LIGA CULTURALA (Str. Schitu Măgureanu): „Isus“. MUNCA şi VOE BUNA (Str. Uranus) : „Slugă la doi stăpâni“. Cinematografe: ARO (Bd. Tache Ionescu): „D-l Top-per divorţează“ cu Constance Bennet, Roland Young şi Carry Grant. Supliment complectare românească „In Transilvania". SCALA (Bd. Tache Ionescu): „Sora de noapte" cu Carole Lombard şi Ann Shirley. CAPITOL : (B-duil Elisabeta): „Balalaica" cu Nelson Eddy- Jurnal şi comp !ectare. REGAL (Ed. Elisabeta): „Parada ceamare“ de Walt Disney Jurnale. TRIANON (Ed. Elisabeta): „Stăpânitorii mărilor“ cu Douglas Fairbanks Jr. şi jurnale românesc, O. N. C. Paramount şi TJ. F. A. PALAS BOULEVARD (B-dul Elisabeta): „Secretele Mării Roşii" şi „Delir". SELECT (Cal. Victoriei): „Pericolul Roşu“. SAVOY (Cal. Victoriei): „Bosfor“ şi „Se lasă noaptea". FORUM (Bd. Elisabeta): „Plăcerea nebunilor" şi „Doamna păcătueşte". CARLTON (Bd. Brătianu): „Aproape de cer” cu Jean Louis Barroult. Blanchette Brunoy şi Odette Joyeux; şi jurnale ROXY (Str. Lipscani): „Cei patru cavaleri" cu John Clements. ELYSEE (Str. Doamnei) : „Regele valsului“ şi „Ucigaşul din Oregon“. ARPA (bd. Elisabeta): „Fuga In Întuneric” cu Hertha Teiler şi Ernst Von Klipstein. FEMINA (Bd Elisabeta): „Fetiţele au crescut” cu Deana Durbin. BIZANTIN (Bd Elisabeta) : .Atlantic“. NTS SA (Intr. Zalomit): „Capriciile destinului" şi „Sergentul Beery“. FRANKLIN (Str. Franklin): „Se aprind făcliile" şi „Bulu". RIALTO (Ed Carol I) : „Cântecul eroilor" şi „Când felinarele se sting". MODEL (Piaţa Br. Botescu): „Corsarul" şi „Teroare“. OMNIA (Str. Schitu Măgureanu): „Shirley Temple în vestul sălbatic“ şi „Iluzii“. NONI: „Tarzan in exil“ şi Maria Walewska“. MARNA (Cal. Griviţei): „Copilaşul Domnişoarei“ şi „Prezicător fără voie“ şi trupa de reviste Titi Mihăilescu. VOLTA (Buzeşti): „Secretele Mării Roşii“ şi „Furtună in Asie". AIDA (Cal. Rahovei) : „Capcana" şi „Caterina cea mică“. ODEON (Str. 11 Iunie): „Vulpea argintie“ şi „Mocirla“. MARCONI (Griviţei): „Hotel Imperial“ şi „Luptele de la Narvik“ şi jurnal de război O. C. R. şi Paramount şi trupa de reviste B’Auol. PARIS (Cal. Rahovei) : „Ultima aventură a lui Sherlock Holmes” şi „Moulin Rouge“. GLORIA (Văcăreşti): „Beau Geste“ şi „O aventură disperată“. NEŞO (cal. Şerban Vodă) : „Razzia“. şi ,,Aventurile lui Huchberg“. IZBANDA (Văcăreşti) : „Fiicele d-nei Masters“ şi „Nebuniile tinereţii“. SPLENDID (Moşilor) : „Apus de glorie“ şi „Cine a ucis pe Gal! Preston“. MIORIŢA (Moşilor): „îngeri cu feţe murdare“ şi „Fracul verde”. AMERICAN (Calea Moşilor): „Mezalianţa“ şi „Viaţa e un joc". CARMEN (Dudeşti) : „Nopţi de groază în Hong-Kong“ şi „Suzana" RAHOVA (cal. Rahovei) : „Mesalianţa“ şi „La Madeion“. DIANA (Cal. Griviţei): „Citadela" şi „Ultima baricadă“. LEA (Griviţei): „Cocoşatul de la Notre dame“ şi „Filmul în relief". TRIUMF (Griviţei) : „Brigada Nordului“ şi ,.Mariette are trei iubiţi“. MILANO (Călăraşi) : „Sudan" şi „Panică in hotel". TOMIS (Călăraşi): „Omul cu masca de fier“, „S. O. S. Foeh“ şi „Camerun“ şi jurnal. EDISON (Dudeşti): „Gangsterii din New-York“ şi „Valetul“. DACIA: „Steaua Nordului“ şi „Aşa-i Parisul“. UNIC (Filantropiei): „Cocoşatul de la Notre Dame“ şi „Filmul In relief“. REX (Dudeşti) : „Gorila“ şi „Femei in alb“. LUCIFER (Dudeşti): „Bill Gazon” şi „Spaima deşertului“. COTROCENI (Cotroceni) : „Andy Hardy iubeşte“ şi „Ultimatum“. VOLGA (Dorobanţi) : „Cocoşatul de la Notre Dame“ şi „Ispitele trupului“. UNIREA (Filantropiei) : „Se aprind făcliile" şi „Desmoşteniţii soartei". PELEŞ (Calea Colentina): „Jesse James“ (Brigandul) şi „Arme pentru China“. VENUS (Dudeşti) : „S. O. S. Carfax" (operă completă) şi jurnal românesc. GRAND (şos. Crângaşi) : „Groaza în Shanghai“ şi „Tragedia unei generaţii". DICHIU (str. Romană) : „Union Pacific“ şi „Infernul îngerilor“. FACHE (str. Mătăsari) : „Adio dle Chips“ şi „Andy Hardy Cowboy“. BARCELONA (str. Măgurele) : „Stan şi Bran în Fra Diavoli“ şi „Lordul Jeff“. LIZEANU (Str. Lizeanu): „Diavolii roşii“ (operă completă) şi completare. ILEANA (str. Avrig): „Cavalcada fantastică“ şi „Aventuriera". FLORIDA (Bd. Ferdinand): „Steaua nordului“ şi „Ispitele trupului“. ——•xexexox-^Convocarea Sf. Sinod Sf. Sinod a fost convocat în sesiune ordinară pentru ziua de 10 iunie a. c. La prima şedinţă va lua parte şi d. Ciobanu, ministrul cultelor, care va citi Mesajul Regal de deschidere. Sentinţa în procesul foştilor conducători ai primăriei Tg. Mureş TARGU MUREŞ, 31. — Curtea criminală din Braşov, a adus la 28 Mai următoarea sentinţă în procesul foştilor conducători arătaţi mai jos, ai primăriei oraşului nostru : Achită pe d. dr. Emil Dandea, fost primar, pe baza legii pentru patrimoniul public,, obligându-l să plătească 90.000 lei, ce i-a ridicat ca comision de la primărie, cheltueli de urmărire. Totodată respinge cererea oraşului Tg. Mureş referitor la despăgubirile d-lui Zigmund Samuel în sarcina d-lui Dandea, fapt pentru care d. prim preşedinte Cornea a făcut opinie separată. D. dr. Pântea Simion este achitat de învinuirile ce i se aduc în calitate de secretar general al primăriei Tg. Mureş, obligându-i a plăti suma de lei 79.281 lei, pe care a ridicat-o de la primăria Tg Mureş, din cheltuelile de urmărire, ca comision ; la aceasta a făcut opinie separată d. Nicolici, consilier. Ultimul acuzat d. Urzică Dumitru, fostul şef al contabilităţii primăriei Tg. Mureş, a fost condamnat la 5 luni închisoare, pentru că a defraudat din banii oficiali ai primăriei; la execuţia pedepsei i se va ţine in seama timpul de 36 zile de prevenţie. II Redăm partea a doua a Interesantului, studiu datorit d-lui dr. Victor Gomoiu, despre legătura ce nu poate să nu existe între Religie şi Ştiinţă. Nu mă voi apuca să lămuresc înţelesul cuvintelor „superstiţie”, „miracol” sau „graţie” (divină), — de vreme ce recunoaştem cu toţii — învăţaţi sau atei — că totul se împlineşte „prin graţia lui Dumnezeu” etc., şi, suntem martori ai atâtor miracole şi mistere, din care unele se desvăluie mai târziu iar altele niciodată. Sunt cuvinte pe care continuăm să le întrebuinţăm, şi noţiuni pe care le acceptăm benevol, în ce priveşte viaţa noastră omenească, şi, de aceia îmi apare stranie încăpăţânarea unora, de a le respinge când este vorbă de ceia ce se petrece dincolo de noi Exemplele de superstiţie şi de miracol sau de mister abundă, iar unele — fiind celebre — sunt cunoscute celor mai mulţi, şi ar fi de prisos să le citez. Experienţa celor aproape 40 de ani de spital, m’a făcut să consider frica şi negativismul bolnavului, aproape cât o contraindicaţie operatorie, şi m’a învăţat să dublez atenţia faţă de aceştia. Aceiaşi îndelungată experienţă m’a învăţat că acel „crede şi te vei mântui” nu est® o formulă goală, şi m’a făcut să preţuesc necesitatea pregătirii sufleteşti a bolnavilor Fără a ignora rezistenţa organică Cum este dintre ce poate să fi fost odinioară, în epoca vieţii patriarhale, mai puţin minată de cât în vremea de astăzi, totuşi, mă întreb dacă s’ar putea tăgădui că măcar o parte, din vindecările de odinioară, când nu existau medici, SaU când ştiinţa medicală nu dispunea de mijloacele de astăzi, s’au datorit influenţei „factorului sufletesc”, adică puterii de deasupra pământescului nostru. Legea istoriei, zicea Renan, nu admite miracole. Dar oare spusele istoriei sunt ele slove de evanghelie? sau, judecând după mărturia ochilor noştri, pot ele să fie considerate ca atare, când cunoaştem atâtea nepotriviri între realitatea şi prezentarea ei verbală sau scrisă? Şi apoi, de când începe istoria? Şi, la care istorie se referă Renan? Căci, dacă avem în vedere pe cea scrisă, mă întreb: poate cineva să conteste viaţa actuală a atâtor triburi pe care n’au consemnat-o nicăeri, fiindcă nu ştiu să scrie? Sau, poate cineva să conteste tot ce s’a petrecut mai înainte de începerea scrisului? Dar câte existenţe nu s’au descoperit de la moartea lui Renan (1823—1392) şi până astăzi, despre care istoria din vremea lui nu ştiuse nimic? Iar dacă este vorba să credem toată istoria — fie scrisă sau orilă, — cum mai poate cineva, Renan şi ori care altul, să tăgăduiască tocmai Sfintele Scripturi, sau să le respingă numai pe acestea? Dacă aceasta este valoarea, după cum se vede, cu totul relativă a istoriei, se înţelege bine cât este de discutabilă „legea filosofiei”, care contestă existenţa oricărui „mister”. In ce priveşte „legea ori cărei „ştiinţe” care vrea să tăgăduiască tot ce nu ştie ea, ar fi de ajuns să ne amintim de câte ori s’au clătinat legile ştiinţei, chiar acelea care se credeau cu desăvârşire immutabile, şi, , câte din ele n’au fost între timp complect răsturnate? Socotind de prisos ca să repet ceva din cele ce amintii asupra relativităţii, adică, a puţinătăţii şi a imperfecţiunei ştiinţei noastre, faţă de ceia ce este natura şi faţă de câte se petrec într’însa, voi adăuga câteva exemple din alt domeniu, care, poate să facă încă mai aparente raporturile dintre ,,ştiinţă” şi „minune”. De pildă, se spunea odinioară că anumiţi locuitori — preoţi sau alţii — ai Tibetului, făceau „minuni” întrucât erau în stare să vadă sau să audă la distanţă’ de zeci de kilometri; dar, dintre cunoscătorii „legilor” optice ale ochiului omenesc, şi ai legilor conductibilităţii, prea puţini au crezut asemenea „poveşti” Din această cauză, chiar în zilele noastre s’au comis atâtea barbarii — adevărate crime, cu denumiţii „luaţi din iele”, cari pretindeau că aud sau văd ce se petrece în satul vecin, ori în altul mai depărtat. Era vorba de indivizi ipersensibili, cari în adevăr vedeau sau auzeau la distanţe mari; dar, din cauza ignoranţei noastre, nevoind să-i creadă nimeni, au fost consideraţi ca escroci sau nebuni, şi au fost legaţi, bătuţi şi trimişi în puşcărie sau la balamuc. De îndată însă ce s’a descoperit mijlocul prin care să se amplifice sunetele, adică să suplinim imperfecţiunea urechei noastre, am înţeles fenomenul, şi nu s’a mai gândit nimeni să aresteze pe cei doi,. medici din Praga, cari, anul trecut, au făcut dovadă că pot să audă fără să întrebuinţeze vreun aparat de radio. Şi atunci, se pune întrebarea: cu ce drept am schingiuit noi Pe alţii cari erau mai perfecţi decât noi, încăpăţânându-ne să refuzăm a nu crede ceia ce ştiinţa noastră nu era în stare să priceapă până ce nu s’a descoperit, radiofonia şi televiziunea.? Dar, ce ştim noi despre razele X, şi despre radium, până la descoperirile lui Röntgen şi Curie? Despre razele infraroşii, graţie cărora vedem, cu nyctaloscopul, prin ceaţa cea mai deasă? Iar dacă nu ştiam nimic, aveam noi dreptul să tăgăduim, fiindcă nu ştiam? Dar, dacă ştim aşa de puţin, avem noi dreptul să tăgăduim totul, pentru simplul motiv că nu poate să fie demonstrat de ştiinţa noastră de astăzi? Iar în faţa erorilor comise din cauza ignoranţei noastre din trecut, nu este cazul să ne impunem oarecare rezerve în respingerea posibilităţilor, sau în afirmarea negativitaţii. Deoarece însă consideraţiile de acest gen m’ar duce prea departe, voi analiza măcar câteva din „minunile” care au provocat şi întreţin apriga controversă la care mă referii. Nu voi repeta însă eroarea celor cai au adus mereu în discuţie minunile Mântuitorului, faţă de care, cele arătate până aci, ajung ca să le declarăm incontestabile. Căci, dacă ne îngăduim noi, pigmeii, să ne complimentăm, spunând că X cântă, pictează ori vorbeşte minunat, sau că vr face minuni prin operaţiile sale, cum am putea să tăgăduim acestea tocmai „fiului iubit, întru car® bine a voit” D-zeu?! Nu voi aminti nici exemplele vechi şi mai greu controlabile ale istoriei {Continuarea într'un număr viitor) posibilă colaborarea Religie şi Ştiinţă de dr. Victor Gomoiu Curentul ANUL Mill, No. 4418, SâmterHS 1 Iunie 1348 Iud. 3Sf UN FĂŢARNIC Dacă ar fi fost chip ca rândurile astea să apară chiar in pagina despre biserică şi şcoală a gazetei unde d. profesor de româneşte Gerul cearta părinţii că nu ştiu să dea creştere aleasă copiilor, mulţi cititori, amăgiţi de etica sforăitoare a acestui’ dascăl hain, ar fi înţeles tâlcul celei mai desgustătoare făţărnicii. In asemenea vremuri, când lumea se clatină din temelii şi primeniri morri vor spulbera tot ce e rutină bicisnică şi ipocrită, trebue să smulgem fără cruţare masca acestui fals moralist. „Dar cei mai hidoşi copii, — scrie d. Gaul, nu sunt aceia pentru care ora de clasă e un chin. De aceea caută să scape cât mai repede. Fac mizerii profesorilor să-l dea afară, merg până acolo Încât îi alungă, le fac imposibilă viața în cele 40—50 de minute cât li-s destinate. Le strică scaunul, să nu aibă pe ce să stea, le mânjesc pupitrele cu cerneală sau cu funingine, le înfundă sobele, le răspund obraznic, se iau cu ei la harţă, îi insultă, îi ameninţă, le fură cataloagele sau carnetele pe care trec note, cu un cuvânt : fac tot felul de mizerii unor oameni puşi să le facă educaţie, puşi să-i ridice pe treapta unde sufletele se simt mai înviorate, mai mobilate". Care, treaptă Cea până la care d. Gaul l-a inălţat pe elevul Achi de perciuni și l-a bătut peste mâni ca să nu mai poată să se 'nchine, nici să ducă lingura la gură?... Cea unde a spart urechea unui copil, pentru, care a avut proces ?... Sau poate aceea până la care l-a înălţat şi l-a înobilat pe un flăcău de clasa a opta ?... îşi mai aduce aminte acest puritan al moravurilor şcolăreşti şi cruciat fanatic împotriva frezei în liceu ?... Intr'o seară, cineva a bătut la uşa mea. O doamnă, cernită de sus până jos, profesoară şi dănsa, s'a lăsat cu obidă pe un scaun şi a început a povesti aşa : „N'aveam ce face. A trebuit să-mi scot băiatul din şcoală, căci nu mai avea traiu cu d. Gaul. De ce ?... Intr'o zi, s'a uitat la părul băiatului, a râs batjocoritor şi a zis : la priviţi ce freză lustruită, o unge cu vasilină şi pe urmă, îl mai linge şi mamă-sa în cap !... Băiatul s'a sculat clocotind de revoltă, a ieşit din bancă şi a ripostat. El, laş, a dat înapoi ; dar urmarea a fost că a trebuit să plece din şcoală". Iacă de ce, d. Gaul pătimeşte la clase toate câte le înşiră mai sus. Dar el a păţit dăunăzi, în plină conferinţă profesorală, o ceară pentru care alt om, în loc să mai mâzgălească hârtia, s-ar fi împuşcat... „Cum se face, l-a dojenit inspectorul general care prezida sfatul profesorilor, că dumneata deţii recordul notelor proaste în catalog ?... Ai douăzeci de căzuţi la o singură clasă 1". — Dacă nu ştie... a Ingrimat încriminatul. — Dumneata stai pe catedră ca clasa să ştie, nu să o Însemni cu 2 şi 3„. — Aşa procedez de douăzeci de ani. — Aşa?... Atunci, dacă dumneata nu-ţi poţi schimba concepţia despre notare, sau dacă temperamentul te Împiedică, vei mutat la o şcoală inferioară. Şi dacă şi acolo... Insă omul care, pretinzând creştere aleasă şcolarilor, scuipă la careul străjeresc, nu s’a pătruns. Scrie... Numai că pe cealaltă lume, pentru supliciul lecţiilor sale de româneşte, mai atroce ca acele instrueciones o ordenanzas de les înquisidares ale lui Torquemeda, cum şi pentru crunta-i făţărnicie, va sta în belgia dantescă împreună cu Caiafa. Acolo, osândiţii iadului poartă o glugă grea de plumb aurită pe dinafară, semn al prefăcătoriei. A dascălului nostru, va fi insă poleită cu scârna în care se tăvălesc linguşitorii : Oui vi venimmo e quindi giú nel fosso Vîdi gente attuffa ta in «no stereo, Che daglt «man privaţi... Dar lupta cu această dihanie neagră a şcoalei româneşti e încă la Început. Va urma un măcel şi mai mare, ca în Vest. Joachim Botei MAGAZIN LITERAR $1 ARTISTIC D. Al. O. Teodor*enu publică în ultimul număr al Revistei Fundaţiilor Regale, sub, titlul : „Banalităţi paradoxale”, o seamă de scurte notaţii morale, estetice, humoristice, .— firimituri â* ‘ înţelepciune şi de duh. surprirraatoare prin perspectivele pe , care le deschid ,minţii cititorului, din unghiul lor de vedere, chiar asupra unor lucruri cunoscute sau banale. Desprindem câteva : „Femeile urâte recunosc cu plăcere prostia celor frumoase. Femeile frumoase nu recunosc niciodată inteligenţa celor urâte. Când eşti gelos pe o femeie o plictiseşti, când nu eşti o jicneşti. — Que fait le succes d’un livre ? — Quelquefois, sa valeur! Nu intensitatea sentimentului da valoare operei din artă, ci expresia în primul loc expresia şi numai expresia. Sinceritatea prostului e o necuviinţă ; necuviinţa deşteptului e o prostie. Ce-ar fi dacă leii ar umbla în turmă şi oile solitare ? Mulţi oameni ambiţionează să fie miniştri, dar puţini miniştri ambiţionează să fie oameni. Germanii se exprimă simfonic. Ruşii coral. Numai latinii sunt solişti. Cuvintele dor şi omenie sunt pietrele cele mai de preţ din tezaurul limbii române”. „Condeiul* literar, artistic, critic. An. ÎI, Nr. 1-2. Director: Eugen Constant. Cu numărul acesta, tânăra revistă craioveană păşeşte în anul al doilea da existenţă. Ceeace este, mai ales pentru o revistă de provincie, o biruinţă. Intr’un luminos articol „Din nou la drum”, directorul revistei, d. Eugen Constant precizează : „..Revista aceasta nu trebue considerată ca un exponent al „oltenismului” decât în măsura in care ne referim la postulatul energiei şi al hotărârii la ideea de vârtoşeniie etnică, la ’dârzenie acţiunii şi la potenţialul rezistenţei de ordin etic... Preocupările publicaţiei noastre depăşesc măruntele calcule şi încearcă şa, sg .avânte , .în .dorpeniile spiritualităţii de esenţă eternă, universală...” Oricât de modestă ar fi această forţă spirituală, flacăra ei este flacăra pură a Artei. Cei cari mai au răgazul şi cugetul să preţuiască Arta în vremurile în care trăim, văd în biruinţa „Condeiului” un simbol. In acest număr semnează versuri, eseuri, recenzii : G. Giugiuc, Dumitru Cosma, Sergiu Cristian, Eugen Constant, Silvia Constant, Ion Livadă, P. Vaier, Ion Mihăiescu, Craiman, Florian Stănescu-Gighera, I. C. Popescu-Polyclet, Virgil , Constant, Aurel Tita, etc. Şedinţa de eri a Academiei române In şedinţa intimă a Academiei Române de dri d. Alex. Lapedatu, secretarul general a prezentat în dar din partea Institutului de cultură italiană în România colecţiile următoarelor publicaţiuni pe anii 1933— 1939: a) LArchiginnasio; b) Gomale di Politica e di Letteratura; c) Biografia Fascista; d) Gazzetta Chimica Italiana; e) Il Foro Italiano. D. Alex. Lapedatu a prezentat ■ lucrarea d-lui Dinu Gusti: „Problema Sociologiei — Sistem şi metodă“, recent apărută în publicaţiile Academiei. D. preşedinte C. Rădulescu-Motru a prezentat, lucrarea d-lui N. Bagdasan „Istoria Filosofiei Româneşti“ (Bucureşti 1940). D. Andrei Rădulescu a prezentat scrierea d-lui T. Ionescu-Dolj „Extrădarea — Principiile ei după codul penal Carol al II-lea şi convenţiunile internaţionale semnate de România“ şi „Expulzarea — Principiile ei după legile speciale şi codul penel Carol al II-lea“ (Bucureşti 1940). La propunerea a 11 membri ai Academiei, a fost «le« membru de lineare «l acestei instituţii d. Iovan Dudei, ambasadorul Iugoslaviei la Bucureşti. Proclamarea premiilor acordate de Academia Română Academia Română va ţine şedinţă publică solemnă Sâmbătă, 1 Iunie, la ora 15, pentru proclamarea premiilor acordate de Academie în acest an, la lumina rampei închiderea stagiunei la Naţional Stagiunea Teatrului Naţional şi a Studioului se va închide Duminică 2 iunie crt. „Versurile" lui Tud©r Arghesi „Ediţiile definitive“ prezentate de editura Fundaţiei pentru literatură şi artă „Regele Carol II“ acoperă un gol evident in mişcarea literară de la noi. Dezideratele culturii nu găsesc întotdeauna in -actualitate răsunetulşi succesul ce li se cuvin. Când il găsesc însă, faptul e cu atât vad îmbucurător. Este cazul acestor „ediţii definitive“ cărora şi criticul şi publicul dornic de o informaţie literară completă, le-au arătat o călduroasă adeziune. Şi este în deosebi cazul volumului „Versuri“ de d. Tudor Arghezi atât de repede epuizat şi a cărui a Il-a ediţie recent apărută confirmă un mare succes. Iubitorii poeziei argheziene din plin grăitoare in robusteţea ei de piatră sau torcând uşor firul unor mari suavităţi, vor afla cu bucurie de retipărirea acestei cuprinzătoare cărţi, în forma pe careautorul a preferat-o pentru totdeauna celor trei mari cicluri ale liricei sale: „Cuvinte potrivite“, „Flori de mucegai“ și „Stihuri de seară“. Cărţi apărute A apărut : revista , Spirit militar modern” de sub conducerea d-lui col. C. Atanasiu cu un bogat şi variat material din lumea militară. Colaborează : d-l Gr. Costandache, It. col. C. Atanasiu, dr. C. Calavrew, cpt. D. Viforeanu, cpt. I. Brăileanu. Scriitorii tineri premiaţi de Fundaţia pentru Literatură şi Artă „Regele Carol II““ înţelegând să încurajeze prin toate mijloacele străduinţele nouei generaţii scriitoriceşti, Fundaţia pentru literatură şi artă „Regele Carol II“ a premiat şi a tipărit începând din anul 1934, o serie impunătoare şi strălucită de scriitori care s'au dovedit a fi nădejdi dintre cele mai de seamă ale literaturii noastre: Vladimir Cavarneli, Eugen Jebeleanu, Horia Stamatu, Dragoş Vrânceanu, Emil Ciocan, Constantin Noica, Ştefan Baciu, Virgil Gheorghiu, Simion Stolnicu, Ştefan Teodorescu, Ion Biberi, V. Georgescu, Al. Duma, Emil Botta, Ştefan Stănescu, Bucur Tincu, I. N. Lungulescu, Aurel Chirescu, Petre P. Ionescu Anul acesta au fost încununaţi d-nii Const. Virgil Gheorghiu şi Mirea Badea pentru culegerile de versuri „Caligrafie pe zăpadă şi „Incantaţii“. , Manuscrisele au fost puse de îndată sub tipar. Volumele au apărut zilele acestea. Urmând programul de înaltă proteguire Domnească a culturii româneşti Fundaţia pentru literatură şi artă „Regele Carol II“ îmbrăţişează cu aceeaş căldură şi nedesminţit interes toate formele de manifestare ale artei şi pe toţi autorii, condiţia pe care o cere fiind una singură: talentul. Tipărirea, deopotrivă, a scriitorilor ajunşi la maturitatea vieţii şi a vocaţiei lor ca şi a celor mai proaspeţi sosiţi în câmpul literelor o dovedeşte cu prisosinţă. Adunarea generală a Institutului de ştiinţă al României Ziua 11-a. Şedinţa se deschide la ora 11 a. m. sub preşedinţia d-lui dr. C. Angelescu, consilier regal. CONFERINŢA D-LUI Dr. SABIN MANUILA D. dr. Sabin Mahuilă îşi:. desvoltă conferinţa intitulată „Metode noi în technica studiilor de populaţie“. D-sa face de la început distincţie între mijloacele de cunoaştere a vieţii individuale şi putinţa de a cunoaşte viaţa socială. Sursa cunoaşterilor noastre privind viaţa individului este metoda de observaţie individuală, de laborator experimental. Sursa cunoaşterii noastre asupra manifestărilor biologice şi sociale ae omului este înregistrarea şi prezentarea statistică a acestor manifestaţiuni Această situaţie a obligat adâncirea tot mai mare a explorărilor cantitative ale fenomenelor de viaţă colectivă, dând naştere unor discipline de biologie cantitativă : epidemiologia, igiena socială, entropologia şi demografia. Fenomenele de viaţă sunt subiecte care se prezintă la analiza statistică. Documentarea demografică, dândune indicaţii preţioase asupra tendinţelor de lungă durată, întreaga orientare a Statului ar trebui să se bazeze pe aceasta. CONFERINŢA D-Lui COSTIN C. KIRIŢESCU D. Costin C. Kiriţescu vorbeşte despre „Coordonatele umane ale Industrializării“. Datorită faptului că productivitatea agricolă este foarte redusă şi că posibilităţile ei de creştere sunt foarte limitate la noi, concentrarea populaţiei active peste limitele de toleranţă ale agriculturii a depreciat munca, a determinat im standard redus al vieţii rurale şi a împiedicat ca economia naţională să se ridice la nivelul pe care l-ar fi putut permite bogăţiile naturale de care dispune România. Problema esenţială a politicii noastre economice trebue să fie deci aceea a descongestionării sectorului agricol de prisosite de populaţie, şi a stabiliriiunei repartiţii armonioase ,a locuitorilor activi între diferite medii de activitate economică. In această privinţă industrializarea, in înţelesul larg al noţiunii, este soluţia cea mai potrivită. CONFERINŢA D-LUI PROF. EUGEN NECULCEA D. profesor Eugen Neculcea desvoltă conferinţa sa intitulată : „Fizica şi Geometria“. D-sa porneşte de la observaţia că toată lumea cultă are cunoştinţă despre marea revoluţie introdusă de Einstein în modul de coordonare a fenomenelor fizice.. Este insă mult mai puţin cunoscut că aspectul cel mai important al acestei coordonări a fenomenelor este rolul pe care l-a jucat, geometria în făurirea ei. Primul care a întrevăzut in mod clar aceasta a fost matematicianul H. Minkowski. Fenomenele cari, după vechea concepţie newtoniană, trebuiau , să fie atribuite unor „legi speciale“ ale naturii, sunt acum considerate ca fiind datorite proprietăţilor geometrice ale spaţiului în care «1« sunt localizate ,căci geometria şi legile naturii nu mai sunt, considerate ca fiind independente una de alta. Geometria lui Euclid (care admite Printre axiomele de bază axioma zi ră a paralelelor) nu mai poate fi luată ca bază, dat fiind că s’a demonstrat că ea nu este adevărată decât pentru un caz particular limitat. Teoriile moderne utilizează geometrii mult mai generale decât geometria euclidiană. Conferenţiarul citează geometriile cu patru dimensiuni ale lui: Minkowski, Riemann, Einstein, Weil, de Sitter, etc Şedinţase ridică la ora 13, anunţându-se cea viitoare pentru Vineri 31 Mai, ora 11, cu următorul program Prof. Gh. Zetta — Factorii determinanţi în distribuţia endemiei palustre în România. General St. Barileanu — Confirmări de teorii ştiinţifice prin experienţă. Prof. Iosif Gabria — Teoria organizării aplicată la activitatea elevilor în şcoala românească. şi LUI EMINESCU Cugetarea a lansat ceiuiitu! de splendidă S¥esap* POVESTEA LUI de GEORGE BOINEA Certe menită să pătrundă ,în cercurile mari de reeteri, unde flacăra poeziei eminesciene Își păstrează viu strălucirea. III Vineri 34 Mai 1940 RADIO-ROMANIA 180 kHz. 1375 m. 150 kw. RADIO-BUCURESTI 823 kHz. 384,5 m. 12 kw. 12.00: Ora: Cota Dunării şi Zbarei Sulina; Sfaturi gospodăreşti şi igienice. 12.10: Muzică variată (discuri); Uvertură la „Hansel şi Gretel” de Humperdink (arch. simţ. B.B.C. dirij. de Adrian Boult); Aubadă din „Regele Vsaim” de Lalo şi Arie din „Pescuitorii de perle” de Bizet (voce: Rogatchewsky); Islamey, fantezie orientală de Balakireff (arch. simt. dirij. de Eugene Goossens); Pola de Rachmaninoff şi Troika de Ceikowsky (pian: Sergiu Rachmaninoff); Allegro de Fiocco şi La capricciosa de Ries (vioară: Yehudi Menuhin); Selecţiuni din „Chemarea munţilor” de d’Albert (voce: Anita Gura, Carla Spletter, Peter Anders, H. Nissen); Scene alsaciene, sută de Massenet (arch. simf. din Londra, dir. de Piero Coppola). 13.20. Ora, SPECTACOLE Ştiri, „artistice şi culturale; Sport. 13.30: Orchestra Radio, dirij. de Ion Ghiga; Suită populară de Sabin Drăgoi; Sasinka, potpuriu demelodii ruseşti de Alex. Schirmann; Serenada sărutului de De Micheli.14.00: Radio-jurnal. 14.20: Continuarea concertului orchestrei Radio; Foaie de album de Wagner; Andantă cu variaţii de Weber; Gavotă de „Armida” de Gluck; Spre infinit, de M. Nigrim; Serenadă in patru părţi de Mozart. 15 . Transmisie de la Academia Română — Discursul de recepţie al d-lui prof. Victor Slăvescu, ministrul înzestrării armatei şi răspunsul d-lui prof. Andrei Rădulescu, preşedintele înaltei Curţi de Casaţie. RADIO ROMANIA 19.00: Ora Mersul vremii. 19.01: Poşta tehnică. 19.16: Muzică de cameră (discuri). 19.50: Radio-jurnal în limba maghiară. RADIO ROMANIA SI RADIO BUCUREŞTI 20.00: Din preistoria românească, de Ion. Nestor. , 20.20: D-na Martinne Barbulon-Ştefănescu (vioară) şi Jon Filipnescu (pian) , Sonată pentru vioară şi pian de Paul le Plein. 20.45: Radio-jurnal (I). 21.00: SEARA DE OPERA „MANÓN” operă din 5 acte de Massenet (discuri). DISTRIBUŢIA : Manon Germnaine Féraldy Cavalerul Des Grieux Rogacewsky Lescaut G, Villier Contele; Des Grieux L. Guénot G.uillot de Morfantaine De Creus Brétigny Gaudin Orch Operei Comice din Paris, dirijată de Elia Cohen. După actul I(22.00—22.15): Radiojurnal (IX); Sport. 23.45: Jurnal pentru străinătate in limba franceză, germană, engleză şi italiană. RADIO CHISINAU ” 212,6 m ,1411 kHz 14.00: Ora. Concert de prânz — Muzicăromânească (discuri): Doina si Ardeleana, dela Sibiu, Fecioreasca şi Învârtită de la Braşov arch. Traian (ăscut); Cântec lung oltenesc şi Şapte săptămâni din post (voce: Ioana Zlătarul: La Ciolpan la cruce’naltă (voce: Fănică Luca); Am în vale patru boi (voce: Mia Vlăşcenescu): Frică mie că mor ca mâine (voce: Toma Gau); Breii Şincanilor şi Sârba vădanilor (arch. Avram Ticuşeanu). 14.30: Radio-jurnal. 14.45: Muzică variată (discuri):. Potpuriu, de operete de Karl Rebrecht (orchestra Operei din Berlin, dirijată de Norbert Schultze); Barcarola, de Offenbach; Micuţa Carmen, marş de Bortz; O picătură de parfum şi La moara din răscruce, de Willou (voce: Petre Alexandru). Selecţiuni din opera ,,Martha” de Flotow (orch. Operei din Berlin, dirijată de Hans Schmidt- Isserstedt). , 15.15: Închiderea emisiunii de prânz. 21 00: Ora. Concert de seară — Dansuri vechi (discuri); Dansuri franceze din secolul al 16-lea (orch. dirijată de Curt Sachs); Sarabandă şi Tamburin de Leclair (vioară: Yehudi Menuhin); Pavane de Franck şi Dans din 1603 de Hausmann; Sarabandă şi Gavotă de Bach; Passepied de Bach (clavecin: Wanda Landowska); Trei pavane din secolul al 16-lea. de Louis Milan- Gavotă de Lully (vioară: Kulenkampff); Menuet de Boccherini (vioară: Fritz Kreisler). 21.30: Muzici de cameră (discuri): Quartet de coarde opus 18 nr. 1 de Beethoven (quartetul Calvet). TW 22.00: Radio-jurnal. 22.15: Selectiuni din onerele lui Verdi și Puccini (discuri): Arie din „Don Carlos” de Verdi (voce: Wilhelm Schirp): Duet din actul 2 din „Rigoletto” de Verdi (voce- Amelita Galti- Curco si Giuseppe de Luca); Povestirea visului si Duet din actul 3 din Otello” de Verdi (voce: Maree Wittrisch si Hans Reînmar); Arie din „Turandot” de Puccini (voce: B. Seacciati si F. Merii); Scena morţii, duet din „Boema” de Puccini (voce: Lucrezia Bori și Tito Schips). Duet din actul I din ,,D-na Butterfly” de Puccini (voce: Sheridan și Fertile). 23.00: închiderea emisiunii.