Curentul, august 1940 (Anul 13, nr. 4479-4509)

1940-08-01 / nr. 4479

­ (8 pagini) Ripensia va prezenta o echipă tânără în viitorul campionat naţional Foştii campioni naţionali în ve­­drea noului campionat naţional s-au pregătit intens, reuşind să for­jeze o echipă care cuprinde doar lemen­­e tinere ce vor aduce mari surprize în viitorul campionat. Din vechea gardă nu a rămas în formaţie decât Pavlovici, Begdora, Dobay şi Marcu, restul a fost com­plectat cu tineret între care pe Jifcovici, Mioc, Vodă, Simatoc, Co­vaci, Siclovan, Codreanu şi Hene­­gar, aceste nume fiind o garanţie că vor reuşi mari lucruri anul a­Cei doi jucători ai Studenţilor in­tenţionează să părăsească gruparea deoarece au primit oferte foarte a­­vantajoase. Intre timp echipa lor vă­zând că e cazul foarte serios a înce­put să caute modalitatea să-l con­vingă a nu părăsi clubul. Astfel că Betta şi Mihăilescu au renunţat de a ma­i pleca. C. A. C. na în divizia B Conducerea C. A. O.-ului a ho­tărît ca pe viitor să nu participe în campionatului diviziei B pe motivul dacă nu va fi introdus în seria în care nu va trebui să facă dencasări care trec peste 150 de km. Reuniunea care se va disputa azi pe Hipodromul Băneasa-Trap se ca­racterizează prin alergări deschise. In adevăr în nici una dintre cele nouă alergări ale zilei nu este un cal cu o şansă detaşată aşa încât să se poată spune despre vreo cursă că este fu­gită dinainte. In afară de aceasta menţionăm prezenţa pe program a u­­nor elemente de valoare care asigură spectaculozitatea alergărilor. Dintre acestea remarcăm pe: Little Orphan, Roland D Trixie, Eftin, Tutun, Gla­diator II, Kita şi Nation. Dintre : .rgările zilei menţionăm în primul râ­d premiul Lohengrin, un reuşit handicap deschis cailor buni. Datorită concurenţilor de valoare cari vor fugi şi şanselor apropiate pe care le au ne aşteptăm să vizionăm o a­­lergare de mare atracţiozitate. Tre­­bue să semnalăm şi premiul Lilly P, alergare rezervată conducătorilor a­­matori, care promite mult in specta­culozitate. Jocul austriac va începe cu suma de 30.000 lei. Iată formaţia complectă : Pavlo­vici, Regdom, Dobay, Siclovan (Co­dreanu) Covaci, Gal, Bindea, (Hass), Mioc, Marcu (Simatoc), Jif­covici, (Henegar), Vodă. Bindea şi Marcu sunt incă nesi­guri, deoarece primul nu primise încă deslegarea de la C.A.M.T., iar secundul nu a încheiat noul con­tract cu gruparea. Simatoc va conduce mai mult ca sigur atacul Ripensiei în viitorul sezon. Prin urmare Sportul Studenţesc va putea folosi şi în viitor serviciile lor, cazul Duce nu este încă lămurit de­finitiv. Credem că până la urmă excelen­tul fundaş va revine la vechile sen­­tim­ente şi-şi va servi şi în viitor e­­chipa în care a avut mare succese, va participa anul acesta Gruparea este într’o mare cri­ză financiară şi nu va putea su­porta cheltuelile deplasărilor lungi. Pe acest motiv comitetul a hotărît retragerea din campionat anul acesta. PRONOSTICURILE NOASTRE I. Tempo D. II. Columbus. III. Makrele, Isabela. IV. Brad, Chiquita. V. Fugar, Cartuş. VI. Little Orphan, Roland D. VII. Sulfina, Zaneza. VIII. Arama, Extra. IX. Voinicu, Union. Turul al treilea al cupei Basarabiei are loc Duminică Pentru ajutorarea refugiaţilor din Basarabia şi Bucovina, va avea loc Dumn­^că disputarea turului al trei­lea, H»s terenul Industria Iutei. Iată*' tigramul materiurilor: Ind Iutei—Pichet. Ph­obe. s%\w r,^T T Duminică are loc inaugurarea cupei „Loghin“ Pe terenul de pe şos. Olteniţa am loc Duminică disputarea cupei „Lo­ghin“ în memoria fostului preşedinte al grupărei A. C. S. D. La această competiţie vor participa următoarele grupări: Olympia, Car­men, M. Oficial, Turda, Socec, Arse­nal. Distribuţia şi A. C. S. A. Turneul va avea loc la 4, 11 şi În August fiind eliminatoriu. Pugacsevski (U. R. S. S.) a realizat două recorduri naționale . La Moscova, în cadrul unui meeting atletic, au fost realizate două recorduri, de către Alexander Pugaesevski, la 800 și 1.500 metri. Iată rezultatele tehnice: 800 m.: Alexander Pugaesevski 1:52.6, sec­­record: 1.500 m.: Alexander Pugacsevski 3.544 sec. record. 110 m, gard: Stepancsenok 14­6 sec. Automobilism In luna viitoare se vor organiza concursuri automobiliste şi motoci­cli­­ste la care vor participa şi anii ger­mani a­cesta, Beffa şi Mihăilescu au renunţat la oferte şi rămân mai departe la Sp. Studenţesc Azi la Băneasa-Trap Un program de certă calitate rrran­..». Jr. Direcţiunea generală cfr. a apro­bat. ca halta T­ rifeşti de pe linia Ba­­­cău—Roman, care actualmente func­ţionează ca. haltă cu trafic de călă­tori, afiliată staţiei Roman, să fie deschisă pentru serviciul de mişcare ___»,pentru traficul ■ de mărfuri, nu­mai '-.ţn vagoane complecte. CIRCULAŢIA TRENURILOR S’A PRELUNGIT DELA CON­STANŢA PANA LA MANGALIA _ In­ vederea deschiderii sezonului pe­ litoralul Mării, cu începere de .Miercuri 31.7 ort, următoarele tre­buri , de călători cari actualmente­­circulă între Bucureşti—Constanţa vor circula direct până la Mangalia după cum urmează : Trenul accelerat 901 care pleacă din Bucureşti N la ora 7.00 va sosi la Mangalia la ora 12.35 Trenul accelerat 902 va pleca din Mangalia la ora 17 37 şi soseşte la Bucureşti N la ora 23.43 Trenul de persoane 9001 care plea­că din Bucureşti N la ora 6.38 va sosi la Mangalia la ora 15.11 şi la Techirghiol la ora 1415. Trenul de persoane 9002 va pleca din Mangalia la ora 14­28, din Te­chirghiol la ora 15 25 şi soseşte la Bucureşti N. la ora 22.57 Trenul de persoane 9005 care pleacă din Bucureşti N. la ora 0­ 38 va­ sosi la Mangalia la ora 8­56 şi la­ rga C. F. R. Deschiderea unei­ ialte C.F.R. pentru rs­ărlupi Teci rghiol la ora 8.02. T­mul de persoane 9006 va pleca di­r Mangalia la ora 20 44, din Te­ci I­­r ghiol la ora 21.38 şi soseşte la ■făureşti N la ora 5.44 , afară de aceste trenuri directe vor mai circula între Constanţa— Mangalia şi Constanţa—Techirghiol mai multe trenuri automotoare eşa­lonate în tot cursul zilei. ACORDAREA CONCEDIILOR DE ODIHNA ŞI CURA­Î In urmă, ordinului ministerului co­muni­ca­ţiilor, direcţiunea generală a căilor ferate, a revenit parţial în ce priveşte suspendarea concediilor, ast­fel că se vor putea acorda persona­lului concediu de interese odihnă s­au cură, însă numai până la jumă­tatea drepturilor ce are fiecare con­form legii şi maximum 14 zile- Aceste concedii se vor acorda nu­mai dacă serviciul nu suferă, ţinând seama de numărul celor mobilizaţi, precum şi de intensitatea traficului. Personalului care în cursul anului 1940 a uzat de concediu de odihnă sau cură de cel puţin 14 zile, nu i se mai acordă concediu, iar celui care a uzat mai puţin de 14 zile i se va putea acorda diferenţa. In ce priveşte concediile medicale, rămân în vigoare dispozițiunile or­dinului Circular 112.832/1940 publicat în Foaia Oficială no. 1219. A apărut Nr. cu un bogat sumar. Semnează: Ioachim Botez: Ultimul drum la Nistru; Emil Giurgiuca: Cântare (versuri); Iulian Vesper : Osânda (nuvelă); Valentin Al. Georgescu: Rhumb; D. Iov : La mănăstirile din Ba­sarabia. Versuri mai semn­ează d-nii: Di­mitrie Stelaru, Lucian Dumitres­cu, Nicolae Bucur Mănătorul, Flo­rin Lucescu, C. Pârlea, Alexandru Lungu, Nanu Măinescu ș. a. Eseuri semnează d-nii: Mircea Mateescu, G. Calotă Isac, Dinu Moroianu. O cronică despre Ardealul mu­zical iscălește d­obârcea Numeroase însemnări, reprodu­ceri și o pagină de caricaturi de Iteagu. Cele mai bune rezultate atletice realizate până as­tăzi in Europa Din cauza evenimentelor nu s’au realizat în Europa prea bune re­zultate atletice până în prezent. Pu­tem anunţa totuşi următoarele per­formanţe realizate până astăzi: 100 m.: 10.6 sec Neckermann (Germania), 200 m.: 21.6 sec. Neckermann (Germania); 400 m,: 47.2 sec. Lanzi (Italia); 800 m.: 1:50.2 sec. Lanzi (Italia); 1500 m : 3:51.8 sec. Hăgg (Suedia); 3000 m.: 8:22 sec. Nilsson (Suedia); 5000 m: 14:33.4 sec. Hellström (Suedia); 10.000 m: 31:15.6 see. Beriacoua (Italia); 110 m. gard: 14.7 sec Faik (Tur­cia): 400 m gard: 56 sec Ms.yr (Ger­mania): înălţime: 197 cm. Nicklein (Fin­landa); Lungime: 725 cm. Maftei (Italia); Prăjina: 410 cm Kaas (Norvegia) şi Zzurtka (Ungaria); Triplu salt: 14­78 cm Gleim (Ger­mania); Greutate: 16.28 cm Kreck (Esto­nia); Disc: 4952 cm. Kulitzy (Ungaria); Suliță: 7180 cm Mikkola (Fin­landa); Ciocan: 5560 cm. Lutz (Germa­nia). Sediul F.I.F.A. şi al comitetului Olym­pic va fi in viitor in Germania Se ştie că F.I.F.A. şi comitetul olimpic îşi aveau sediul până acum la Paris. Suntem informaţi că, din anul acesta, sediul F.I.F.A.-ei şi al comitetului olimpic se va muta la Berlin. Roza vânturilor FERENCVÁROS va fi sărbătorit de M. L. S. la 19 August cu ocazia finalei cupei St. Ştefan când îi va fi decernată medalia de campioană a Ungariei. KELEN, excelentul atlet care a primit recent invitaţie din Finlanda, va pleca Luni cu avionul la Hel­sinki. ★ SCHALKE 04, fost campion al Germaniei de 5 ori în anul 1934-1935. 1937-1939 a câştigat şi acum cam­pionatul de război pe anul 1940. LOCATELI se întâlneşte astăzi cu Orlandi pentru campionatul Italiei la semi-grea. ★ MOSCOVA, care va fi reprezentată de o selecţionată, se va întâlni la 1 August cu reprezentativa Sofiei în capitala Bulgariei. Este pentru pri­ma oară când o echipă din U.F­.S.S­ susține un match în balcani. Curentul ANUL XIII, No. 4479, Joi 1 August 1940 Cursurile de vară ale Universităţii Populare „Solidari­tat­ea“ de la Râmnicul - Vâlcea Cursurile universităţii populare „Solidaritatea“ se vor deschide anul acesta la Râmnicul-Vâlcea, în ziua de 4 August şi vor continua până la data de 25 ale lunii. Centrul de refugiaţi bucovineni şi basarabeni, cărora I. P. S. mitropo­lit Criveanu le-a oferit ospitalitatea tradiţ’'ona'.ă, va găsi aci prilejul con­tinuării preocupărilor lor intelectuale şi o mai puternică adâncire a senti­mentului religios, moral şi naţional Conferinţele se vor Încadra în ju­rul temei: „Problemele social-creşti­­ne faţă cu concepţia totalitaristă a statului român." Conferenţiari s­trăini şi români vor .participa la tratarea diferitelor aspecte al­e acestor probleme. Confe­rinţele vor urma zilnic. S-au instituit cursuri libere şi gra­tuite de limba germană şi italiană pentru studenţii şi elevii de curs se­cundar. Se vor face excursii în grup la monumentele istorice din acest judeţ. Pentru orice informaţii, a se a­­dresa d-lui prof. univ. Şerham Io­­nescu, Bucureşti str. dr. Clunet 3, Telefon 4,19­83. SA NE AMINTIM DE... Louis-Hubert Lyautey fost mareşal al Franţei şi membru al Academiei franceze, dela moartea căruia se împlinesc şase ani. S’a născut la Nancy 1854 şi s’a de­dicat carierei militare, ca ofiţer de cavalerie în armata colonială din Al­geria, făcându-şi o vastă cultură ge­nerală şi o bună pregătire militară. Era dotat cu calităţi deosebite, ceea ce a făcut să fie luat de tânăr ca o­­fiţer de stat major, în campaniile din Tonkin (1894) şi din Madagascar (1898) unde a şi fost numit guverna­tor. In această calitate a dat dovadă de bun organizator şi mai ales de conducător politic, ceea ce l-a destinat ca în restul vieţii să aibă importante misiuni coloniale. In anul 1903 a fost numit general, iar în 1907 a primit importanta func­ţie de comisar francez în Maroc, pe care a păstrat-o până în timpul răz­boiului mondial, când a fost chemat în Franţa, pentru a îndeplini roluri de mare importanţă. Astfel a fost ministru de războiu în cursul marilor campanii militare din 1917 şi prin meritele sale a ajuns să fie numit mareşal al Franţei. A fost şi un abil şi priceput scrii­tor, lăsând în urma sa două mono­grafii, Tonkin şi Madagascar, scrise cu mult spirit ştiinţific şi alte două scrieri de importanţă socială: Rolul social al ofiţerului şi Rolul colonial al armatei. Mareşalul Lyautey rămâne ca o fi­gură reprezentativă a geniului fran­cez. Filarmonica berlineză în noul sezon Orchestra filarmonică a Berlinului a organizat pentru sezonul 1940(41 un program, de concerte, care nu lasă de dorit nici prin proporţii şi nici prin conţinut. In primul loc, figurează ci­clul, devenit tradiţie, al celor 10 con­certe filarmonice, dintre cari Wilhelm, Furtwängler dirijează şapte; al trei­lea concert va fi dirijat de Bernar­dino Molinari de la Augusteum din Roma, iar al patrulea şi al optulea de Willem Mengelberg de la orchestra. Concertgebouw din Amsterdam. In cel de al cincilea concert Furtwän­gler apare şi ca solist. Alţi solişti sunt: Eduard Erdmann, Enrico Mai­­nardi din Roma, Edwin Fischer,, E­­rich Böhn, Gioconda de Vito-Bari şi Paul Sperri. Un alt ciclu, deaasemeni tradiţional, aduce 10 concerte simfo­nice sub conducerea lui Eugen Jo­­chum, Karl Böhm şi Hans Knapperts­­busch. Aci întâlnim ca solişti pe Wilhelm Kempff, Winfried Wolf, Wolfgang Schneiderhan, Siegfried Borries, Ludwig Hessischer, Hein Stanske, Elly Ney, Georg Kulen­­kampff, Emil Leisner şi Julian von Karolyi. In afară de acestea, s-au chiar prevăzut trei concerte cu Co­rul Kittel; acestea aduc „Anotimpu­rile" de Haydn ,„Requiem-ul lui Mo­zart şi „Requiem“-ul lui Verdi. In sfârşit, orchestra filarmonică a Ber­linului proiectează trei turnee muzi­cale în Septembrie, Ianuarie şi Apri­lie. Observaţie: Datele concertelor fi­larmonice: 14 Octombrie, 4 şi 8 No­­embrie, 2 şi 16 Decembrie, 13 Ianua­rie, 3 şi 17 Februarie, 3 şi 24 Mar­tie; concertele simfonice: 8, 23 şi 30 Octombrie, 14 şi 28 Noembrie, 4 De­cembrie, 7 Ianuarie, 26 Februarie, 12 Martie, 2 Aprilis; concertele corale: 21 Octombrie, 24 Noembrie şi 9 Fe­bruarie. Cărţi-Reviste „GAZETA MILITAR­A“ A apărut revista informativă1 GA­ZETA MILITARĂ, No 38, cu urmă­torul cuprins: Analiza situaţiei inter­naţionale. Regina întregirii Neamului Nota zilei. (Pensiile ofiţereşti), Ca­muflajul, Răsboiul ruso-finlandez, Spionaj şi contra-spionaj, etc. etc. fiulr ca femeii Viaţa aspreşte... Stăteam deunăzi de vorbă cu un vechi amic; mi se plângea că în ultimii doi ani, soţia lui şi-a schim­bat firea A devenit mai nervoasă, mai iritabilă, mai susceptibilă şi mai puţin înţelegătoare, îmi spunea el, încercând în felul acesta nu s-o acuze pe ea, ci să-şi scuze şi să şi explice nevoia lui de a evada din când în când, din strănsorile obligaţiilor con­jugale. L-am întrebat pe seama căror fap­te pune schimbarea care a intervenit In felul de a fi al soţiei lui şi mi-a răspuns evaziv: — „Ştiu şi eu ? Poa­te munceşte prea mult... Poate duce o viaţă grea.. Poate... Fiindcă l-am văzut atât de puţin dispus să acorde o semnificaţie mai adâncă unor manifestări cărora el le-a pus doar o etichetă şi s-a mul­ţumit apoi ,să-şi ia libertăţi, convins că are dreptul să-şi caute o compen­saţie în afara casei, mi-am îngăduit să-i arăt că greşeşte. Soţia lui lucrează într-un minister, de aproape cinsprezece ani; când a cunoscut-o, avea douăzeci de ani şi era funcţionară, de vreo patru. De cinsprezece ani, ea se scoală în fiecare dimineaţă la şase; de cinci­sprezece ani, scrie aceleaşi scrisori comerciale cu formule stereotipe, la aceiași maşină de scris. In cincisprezece ani, răbdarea ei s’a tocit cu încetul optimismul ei robust, a devenit anemic, simpatia pentru oameni, în ostilitate. A luptat pentru locuşorul ei, zi de zi; a trebuit să tacă de atâtea ori când ar fi vrut să se apere, a tre­buit să suporte toanele, nervii, ca­priciile, persecuţiile uneori, a unei ierarhii întregi de şefi şi şefule­ţi. A trebuit să treacă peste grosolănia ti­nera, peste răutatea altora. Zi de zi, s au adunat lacrimele ne­văzute, vorbele de protest nespuse şi au săpat adânc în sufletul ei şanţul unei amărăciuni peste care n’a trecut balsamul nici unei mângâieri. S’a măritat Unele femei, mărităn­­du-se, îşi simplifică viaţa; găsesc lângă bărbatul lor barem acel mi­nim de confort care le scuteşte să mai muncească în afara casei. Ea, măritându-se şi-a complicat viaţa ■ griji şi răspunderi noi. Te miri acum că şi-a schimbat fi­rea ? Nu te mira. A ajuns-o obo­seala, a înăcrit-o plictiseala, a înăs­prit-o lupta. Nu-i cere prea mult; dacă eşti în stare să-i anchilozezi condiţiile de viaţă ai barem atâta înţelegere pentru ea, încât să nu-i pretinzi să-şi domine întotdeauna ner­vii, să nu-i pretinşi să zâmbească a­­tunci când îi vine să plângă şi să aibe aceiaşi largă îngăduinţă pentru slăbiciunile d-tale cum a avut-o până mai deunăzi când viaţa nu fă­cuse încă din ea, ceea ce este astăzi: o femeie obosită ! Sid. Dr. La orele 4 p. m., un ou tare, o bucăţică de pâine prăjită. Seara : două iaurturi fără pâine. NUŢI. N’am primit scrisoarea d-tale, te rog să mă crezi. Poţi s’o repeţi . Cutia noastră cu scrisori LILI, 29 ANI Pentru slujbă, îţi va fi de mult folos o roch­e de mă­tase neşifonabilă, pepit. Cu un gule­­raş alb de pichet brodat şi cu un cordon roşu sau verde, vei obţine o rochie tinerească drăguţă pe care nu vei fi obligată nie: s’o speli des, nici s’o calci des Deci foarte practică pentru birou. Fileurile au cam căzut din modă, erau comode, trebuie să mărturisim şi ne scutea de vizitele obositoare şi plictisitoare şi neplăcute pe căldurile astea la coafor. VALERIA P. Nu te alarma, cele două kilograme pe care le-ai câştigat şi care crezi că strică frumoasei d-tale siluete, le vei da jos îndată ce vei începe în totul că o zi pe săptămână — până revii la greutatea d-tale de „star“ — ur­mătorul regim de slăbire : dimineaţa, pe stomacul gol un pahar de apă mi­nerală călduţă (temperatura came­rei), la zece mănâncă, două pătlăgele roşii, cu puţină sare şi o felie de pâine neagră La dejun: doi cartofi fierţi, două pahare cu lapte bătut. Sosuri picante 1) Striviţi de la două ouă tari găl­benuşurile, încorporaţi două linguriţe de muştar şi o lingură de oţet. Ames­tecaţi bine, apoi adăugaţi patru lin­guriţe de smântână proaspătă. Bateţi amestecul şi vărsaţi-l peste salada de tomate 2) Striviţi două gălbenuşuri de ouă tari, amestecaţi-le cu o linguriţă de muştar adăugaţi o lingură de smân­tână groasă şi o jumătate de lingu­riţă de zahăr pudră sare, piper, 4 linguri de untdelemn două de oţet sau zeamă de Lămâie. Obţineţi un sos b­i­eros cu care puteţi servi resturile de friptură, de cartofi porţi, salata verde sau de pătlăgele roșii. Magazin literar şi artistic Probleme de artă D. prof. Coriolan Petranu, de la U­­niversitatea din Cluj, inspector ono­rar al muzeelor, membru corespon­dent al Academiei din Muenchen, ti­păreşte un extras din „Revue de Tran­­sylvanie“ intitulat „Ocuparea Buda­estei de Români, Generalul H. H. Sandholz şi muzeele Capitalei ma­ghiare în 1919“. Studiul este scris în limba franceză şi constitue o mare punere la punct pe care merituosul cunoscător al artei româneşti din Transilvania şi al tuturor probleme­lor de artă legată de această parte a ţării noastre, o face în legătură cu o serie de afirmaţii referitoare la o pro­blemă desbătută în însemnările ge­neralul american Bandholz, membru al comisiei interaliate în 1918. Asupra întregei opere de cercetător a d-lui Coriolan Petranu, asupra ex­cepţionalei sale semnificaţii în mo­mentul de faţă, sperăm să revenim pe larg. Un studiu asupra contribuţiei României la renaşterea bulgară In ultimul număr al revistei italie­ne Europa Orientale d. Virgiliu P. Ar­bore, publică un scurt studiu asupra" „Contribuţiei României la renaşterea culturală şi politică a poporului bul­gar“. Tema, cercetată mai de aproape cum a început să fie, dezvăluie o­ se­rie de aspecte interesante și semni­ficative asupra rolului României în sud-est Poeziile lui Bran de Lemeny Adunate la un loc, se află acum sub tipar un volum de peste 300 m­, cuprinzând poeziile pe care poetul I. Al. Bran de Lemeny le-a publ’""*- în decur­s în diverse reviste li­terare, și pe care acum și, le adună la un loc, într’o operă unitară. Per tot dela Brașov este cunoscut iubitorilor de literatură din pr-'1 'la revistelor literare încă dinainte de războiu, când a făcut parte dintre scriitorii români transilvăneni ce au ţinut trează conştiinţa românismului dncolo de Carpaţi, şi au făcut ţesă­­tura cu ţara liberă. După Unire a fost un preţuit cola­borator la „Braşovul literar“ al lui Cincinat Pavelescu, iar în ultimii ani a condus şi conduce, revista „Prime-*­teu“, al cărui director este. Miercuri 31 Iulie 1940 RADIO EXPERIMENTAL 32,4 m. 9259 kHz. 2 kw. RADIO ROMANIA 1875 m. 160 kHz. 150 kw. RADIO BUCURESTI 364,5 m. 823 kHz. 12 kw. RADIO ROMANESC PE UNDA SCURTA 32,4 m. 6.45: Ora dimineţii. RADIO ROMANIA RADIO BUCURESTI 13.00: Ora; Jurnal cultural; Cota a­­pelor Dunării şi a barei Sulina; Sfa­turi gospodăreşti şi igienice; Note cul­turale şi publicaţii; Ştiri artistice şi culturale; Radiofonice; Sport; Specta­cole. 13.15: Orchestra Vasile Julea: Muzi­că românească; Arii naţionale; Sufle­­tu-mi plânge, vals de Zaman; Nu spu­ne nu de Miclescu; Mă sun­ pe dealul Cernei şi Brâuleţul; La fereastra cu zorele şi Lampa — romanţă; Două în­vârtite din Abrud; Noaptea-i a mea, vals de Nelo Manzatti; Colea 'n vale la fântână şi Spune, spune moş bătrân; Bun rămas cântec popular de Popescu- Popu : Mândrele şi Busuiocul, jocuri olteneşti 14.00, Radio jurnal. 14.30: Rodica Bujor (voce şi orches­tra Vasile Julea: Cântece din Ţara Ol­tului: Ce mi-e mie drag pe lume; La fii murgule la fii; La cireşul din po­goane; Mă duce dorul departe; Alu­­nelul, joc oltenesc (orch.); Departe-i mândra cu dorul; Fir-ar tu să fii Si­biu; De-aici până la mândra mea. 15.00: înştiinţări RADIO ROMANIA 19.50: Radio jurnal în 1. maghiară. RADIO ROMANIA RADIO BUCUREŞTI 20.00 : Ora. Rosturile geopolitice ale Dobrogei, de prof. Radu Vulpe. 20.15: D-ra Maria Marinescu-Morea­­nu (voce): Arie din „Balul mascat“ de Verdi; Nilul de Xavier Leroux; Arie din „Samson și Dalila" de Saint-Saens. 20.30: Orchestra Radio, dirij. de­ C. Bobescu; solo corn englez: Bârlea Ro­­vin; Primăvara nocturnă de Eugen Co­ca; Melodie de Bârlea Rovin. 20.40: Radio jurnal (I). 21.00: Orchestra de concert (Radio, dirij. de Const. Bobescu voce: Mihail Arnăutu; Aria lui Renato din „Balul mascat“ de Verdi (voce: Mihail Ar­năutu); Balet din Rosamunda de Schu­bert; Aria lui Nilakanta din „Lakmé“ de Delibes (voce: Mihail Arnăutu); Balet din „Herodiada" de Massenet; A­­ria toreadorului din „Carmen" de Bi­zet (voce:­ Mihail Arnăutu); Farandola de Bizet. 22.00: Radio-jurnal (II). Sport. 22.20: Jurnal pentru străinătate în limbile: germană, italiană, franceză­­ şi engleză. 22.40: Miron Soare (pian) și Serafim Antropov (violoncel). Sonata în la minor de Grieg : a) Allegro agitato; b) Andante molto tranquillo; c) Allegro. 23.00—23.30: Quintet de clarinete de ■ Mozart (discuri). SPECTACOLELE CAPITALEI Miercuri 31 Iulie 1940 Calendar ORT.: Sf. Eudochim cel drept. CAT.: Sf. Ignaţiu de Loyola (­ 1550) (Ignace de Loyola). PROT : Geomanu. EBR.: 25 Tamuz 5700. MAH.: 25 Gemadî-el-Abir 1359. Răs. soar. 5,2 — Ap. soar. 19,42 Teatre GRADINA MARCONI (Griviţei): „Izbânda Bucureştilor”. TEATRUL LUNA BUCUREŞTILOR (Parcul Regele Carol II): „Specta­col de Music-Hall”. GRADINA VOLTA BUZEŞTI (Bu­seşti): „Acceleratul 402”. GRADINA COLOS (Cal. Victoriei): „Un vals ca pe vremuri”. TEATRUL DIN C. A. ROSETTI (Str. C. A. Rosetti): „Ascultă Ionescule” COMOEDIA (Pas. Comoedia): „Ban­ca Ne­mo”. LIGA CULTURALA (Strada Schitu Măgureanu): „Extemporalul". MUNCA SI VOE BUNA (Str. Ura­nus): „Match de Foot-ball”. Cinematograf­e.‘ CARLTON (Bd. Bratianu), închis pe timpul verii. CAPITOL (B-dul Elisabeta). ..Şar­­pele‘‘ cu Bette Davis şi Leslie Ho­ward şi jurnal. REGAL (Bd. Elisabeta): „Câştigăto­rul Derby-ului” şi jurnal. ARO — închis pe tot timpul verii. TRIANON (Bd. Elisabeta): „Mătuşa din Canada“, cu Ralph Arthur Ro­berts şi Adele Sandrock, şi jurnal cu ultimele evenimente. SCALA (Bd. Brătianu): „Jos masca“ şi jurnal. SELECT (cal. Victoriei): „Lupul sin­guratec la Paris“, cu Francis Le­derer şi Frances Drake. FEMINA (Bd. Elisabeta): „Femei deschideţi ochii“ şi jurnal. ROXY (Str. Lipscani): „O dispariţie senzaţională“, cu Hans Albers şi Charlotte Thielle. PALAS BULEVARD (Bd. Elisabeta): „Marco Polo” şi „Andy Hardy Cowboy”. SAVOY (Cal. Victoriei): „Aventu­riera“ şi „Vreau să mă mărit“. BIZANTIN (Bd. Elisabeta): „Ordin de chemare“ şi „Păcate în Para­dis“. NISSA (Intr. Ialomit): „Scandal fără motiv“ şi „Les Demi Vierges“. FORUM (Bd. Elisabeta) : „Când fe­meia spune nu” şi „Suferinţele unei mame”. ELYSÉE (Strada Doamnei: „Când felinarele se sting“ şi „Arme pen­tru China“. A. R. P. A. : Războiul din Norvegia, Belgia, Olanda, Franţa şi „Sacrifi­ciul unei femei“. OMNIA (Str. Schitul Măgureanu): „Femei bănuite“ şi „Taina ocna­şului“. RIALTO (Bd. Carol I): „Câinele din Baskewille“ şi „Mireasa fu­gară“ LIA (Griviţei): „Emigranta“ şi „Ze­nobia“. FRANKLIN (Str. Franklin): „Intre două femei“ şi „Dragoste cu nă­­bădăi“. MARNA (Griviţei): închis câteva zile pentru reparaţii. MARCONI (Griviţei) : „Prizonierele destinului" şi „Marinella“, jurnal şi­­trupa de reviste, AIO­A (Rahovei): „Ginul cu masca de fier“ şi „Fecioarele trăznite". RAHOVA (Rahovei): „Cuceritorii aerului“ şi „D-l Topper divorţează“ MIORIŢA (Moşilor) : „Spioana“ şi „Capcana“. PARIS (Rahovei) (Sală şi grădină): „Vulpea argintie” şi „Jungla morţii” şi jurnal. SPLENDID (Moşilor) : „La răspân­tie“ şi „Visuri sdrobite“. GLORIA (Văcăreşti): „Vreau să-mi înşel bărbatul“ şi „Hotel Imperial“. NERO (Şerban Vodă): „Fecioarele trăznite“ şi „Secretul“. BARCELONA (Strada Măgurele): „Spaima deşertului“ şi „Beţia au­rului“. LIZE­A­NU (Str. Lizeanu) : „Brigada morţii“, „Focul din Chicago“ şi trupa de reviste Georgescu-Iaşi. FLORICA (Bd. Ferdinand): „Sora de noapte“ şi „Stan şi Bran avia­tori“. IZBANDA (Văcăreşti) : „Srigoii“ şi comedia „Culcate în patul meu“ cu Stroe şi Vasilache. MILANO (Călăraşi): „Adevăr cu orice preţ“ şi „Miss Rafless“. AMERICAN (Moşilor): „Rivala" şi „Dragostea mea te chiamă“. ODEON (Str 11 Iunie) (Sală şi gră­dină) : „Cavalcada Hollywoodului” şi „Secretele Mării Roşii” cu Harry Baur. UNIREA (Filantropia) : „Secretele Mării Roşii“ şi „Fugara“. PACHE (Str. Mătăsari): „Emigranta“ şi jurnal. TOMIS (Călăraşi) : „Ultima aven­tură a lui Sherlock Holmes“ şi „Fete de măritat“. CARMEN (Dudeşti) : „Ultimul post“ şi „Cuibul fericirei“. LUCIFER (cal. Dudeşti) : „Paradisul pierdut“ şi „Sergentul Berry“. REX (Dudeşti): „Femei“ şi „Drape­lul" COTROCENI (Cotroceni) : închis pentru renovare. DACIA: „Apus de glorie“ şi „13 scaune“. EDISON : „N’am să te uit nici­o­­dată“, „Legiunea diavolului“ şi trupa de reviste D’Avol. VENUS (Dudeşti): „Vacanţa“ şi „Focul din Chicago“ şi jurnal ro­mânesc. UNIC (Filantropia): „Emigranta“ şi „Zenobia“. ILEANA (Str. Avrig): „Trebue să mă olbeşti” şi „Tarzan în exil“. VOLGA (Dorobanţi) : „Copil de tru­pă“ şi „Eroul din Far-West“. TRIUMF (Griviţei) : „Paradisul pier­dut“ şi „Echipa de onoare“. DIANA (Griviţei): „Se lasă noap­tea“ şi „Trader Horn“. DICHIU (Strada­­Romană): „îngeri cu feţe murdare“ şi „Iluzii“. GRAND (Crângaşi) : „Contesa Wa­­lewska“ şi „Legiunea diavolului“. NONI: „Trei muşchetari“ şi „Taina ocnaşului". PELEŞ : „Drumul spre frontieră“ şi „Tămăduitorul“. -----oxoxoxox^xoxoxoxo---­ Construcţiile dela Mamaia CONSTANŢA 30 — Avându-se în vedere timpurile excepţional de grele, prin care trecem, d. Horia Grigorescu, primarul municipiului, printr’o decizie primarială a prelun­git, din­ oficiu termenul de construc­ţie pe toate locurile de casă de la parcelate și vândute de pri­nterre, până la 1 Aprilie 1943.

Next