Curentul, august 1940 (Anul 13, nr. 4479-4509)
1940-08-01 / nr. 4479
(8 pagini) Ripensia va prezenta o echipă tânără în viitorul campionat naţional Foştii campioni naţionali în vedrea noului campionat naţional s-au pregătit intens, reuşind să forjeze o echipă care cuprinde doar lemene tinere ce vor aduce mari surprize în viitorul campionat. Din vechea gardă nu a rămas în formaţie decât Pavlovici, Begdora, Dobay şi Marcu, restul a fost complectat cu tineret între care pe Jifcovici, Mioc, Vodă, Simatoc, Covaci, Siclovan, Codreanu şi Henegar, aceste nume fiind o garanţie că vor reuşi mari lucruri anul aCei doi jucători ai Studenţilor intenţionează să părăsească gruparea deoarece au primit oferte foarte avantajoase. Intre timp echipa lor văzând că e cazul foarte serios a început să caute modalitatea să-l convingă a nu părăsi clubul. Astfel că Betta şi Mihăilescu au renunţat de a mai pleca. C. A. C. na în divizia B Conducerea C. A. O.-ului a hotărît ca pe viitor să nu participe în campionatului diviziei B pe motivul dacă nu va fi introdus în seria în care nu va trebui să facă dencasări care trec peste 150 de km. Reuniunea care se va disputa azi pe Hipodromul Băneasa-Trap se caracterizează prin alergări deschise. In adevăr în nici una dintre cele nouă alergări ale zilei nu este un cal cu o şansă detaşată aşa încât să se poată spune despre vreo cursă că este fugită dinainte. In afară de aceasta menţionăm prezenţa pe program a unor elemente de valoare care asigură spectaculozitatea alergărilor. Dintre acestea remarcăm pe: Little Orphan, Roland D Trixie, Eftin, Tutun, Gladiator II, Kita şi Nation. Dintre : .rgările zilei menţionăm în primul râd premiul Lohengrin, un reuşit handicap deschis cailor buni. Datorită concurenţilor de valoare cari vor fugi şi şanselor apropiate pe care le au ne aşteptăm să vizionăm o alergare de mare atracţiozitate. Trebue să semnalăm şi premiul Lilly P, alergare rezervată conducătorilor amatori, care promite mult in spectaculozitate. Jocul austriac va începe cu suma de 30.000 lei. Iată formaţia complectă : Pavlovici, Regdom, Dobay, Siclovan (Codreanu) Covaci, Gal, Bindea, (Hass), Mioc, Marcu (Simatoc), Jifcovici, (Henegar), Vodă. Bindea şi Marcu sunt incă nesiguri, deoarece primul nu primise încă deslegarea de la C.A.M.T., iar secundul nu a încheiat noul contract cu gruparea. Simatoc va conduce mai mult ca sigur atacul Ripensiei în viitorul sezon. Prin urmare Sportul Studenţesc va putea folosi şi în viitor serviciile lor, cazul Duce nu este încă lămurit definitiv. Credem că până la urmă excelentul fundaş va revine la vechile sentimente şi-şi va servi şi în viitor echipa în care a avut mare succese, va participa anul acesta Gruparea este într’o mare criză financiară şi nu va putea suporta cheltuelile deplasărilor lungi. Pe acest motiv comitetul a hotărît retragerea din campionat anul acesta. PRONOSTICURILE NOASTRE I. Tempo D. II. Columbus. III. Makrele, Isabela. IV. Brad, Chiquita. V. Fugar, Cartuş. VI. Little Orphan, Roland D. VII. Sulfina, Zaneza. VIII. Arama, Extra. IX. Voinicu, Union. Turul al treilea al cupei Basarabiei are loc Duminică Pentru ajutorarea refugiaţilor din Basarabia şi Bucovina, va avea loc Dumn^că disputarea turului al treilea, H»s terenul Industria Iutei. Iată*' tigramul materiurilor: Ind Iutei—Pichet. Phobe. s%\w r,^T T Duminică are loc inaugurarea cupei „Loghin“ Pe terenul de pe şos. Olteniţa am loc Duminică disputarea cupei „Loghin“ în memoria fostului preşedinte al grupărei A. C. S. D. La această competiţie vor participa următoarele grupări: Olympia, Carmen, M. Oficial, Turda, Socec, Arsenal. Distribuţia şi A. C. S. A. Turneul va avea loc la 4, 11 şi În August fiind eliminatoriu. Pugacsevski (U. R. S. S.) a realizat două recorduri naționale . La Moscova, în cadrul unui meeting atletic, au fost realizate două recorduri, de către Alexander Pugaesevski, la 800 și 1.500 metri. Iată rezultatele tehnice: 800 m.: Alexander Pugaesevski 1:52.6, secrecord: 1.500 m.: Alexander Pugacsevski 3.544 sec. record. 110 m, gard: Stepancsenok 146 sec. Automobilism In luna viitoare se vor organiza concursuri automobiliste şi motocicliste la care vor participa şi anii germani acesta, Beffa şi Mihăilescu au renunţat la oferte şi rămân mai departe la Sp. Studenţesc Azi la Băneasa-Trap Un program de certă calitate rrran..». Jr. Direcţiunea generală cfr. a aprobat. ca halta T rifeşti de pe linia Bacău—Roman, care actualmente funcţionează ca. haltă cu trafic de călători, afiliată staţiei Roman, să fie deschisă pentru serviciul de mişcare ___»,pentru traficul ■ de mărfuri, numai '-.ţn vagoane complecte. CIRCULAŢIA TRENURILOR S’A PRELUNGIT DELA CONSTANŢA PANA LA MANGALIA _ In vederea deschiderii sezonului pe litoralul Mării, cu începere de .Miercuri 31.7 ort, următoarele treburi , de călători cari actualmentecirculă între Bucureşti—Constanţa vor circula direct până la Mangalia după cum urmează : Trenul accelerat 901 care pleacă din Bucureşti N la ora 7.00 va sosi la Mangalia la ora 12.35 Trenul accelerat 902 va pleca din Mangalia la ora 17 37 şi soseşte la Bucureşti N la ora 23.43 Trenul de persoane 9001 care pleacă din Bucureşti N la ora 6.38 va sosi la Mangalia la ora 15.11 şi la Techirghiol la ora 1415. Trenul de persoane 9002 va pleca din Mangalia la ora 1428, din Techirghiol la ora 15 25 şi soseşte la Bucureşti N. la ora 22.57 Trenul de persoane 9005 care pleacă din Bucureşti N. la ora 0 38 va sosi la Mangalia la ora 856 şi la rga C. F. R. Deschiderea unei ialte C.F.R. pentru rsărlupi Teci rghiol la ora 8.02. Tmul de persoane 9006 va pleca dir Mangalia la ora 20 44, din Teci Ir ghiol la ora 21.38 şi soseşte la ■făureşti N la ora 5.44 , afară de aceste trenuri directe vor mai circula între Constanţa— Mangalia şi Constanţa—Techirghiol mai multe trenuri automotoare eşalonate în tot cursul zilei. ACORDAREA CONCEDIILOR DE ODIHNA ŞI CURAÎ In urmă, ordinului ministerului comunicaţiilor, direcţiunea generală a căilor ferate, a revenit parţial în ce priveşte suspendarea concediilor, astfel că se vor putea acorda personalului concediu de interese odihnă sau cură, însă numai până la jumătatea drepturilor ce are fiecare conform legii şi maximum 14 zile- Aceste concedii se vor acorda numai dacă serviciul nu suferă, ţinând seama de numărul celor mobilizaţi, precum şi de intensitatea traficului. Personalului care în cursul anului 1940 a uzat de concediu de odihnă sau cură de cel puţin 14 zile, nu i se mai acordă concediu, iar celui care a uzat mai puţin de 14 zile i se va putea acorda diferenţa. In ce priveşte concediile medicale, rămân în vigoare dispozițiunile ordinului Circular 112.832/1940 publicat în Foaia Oficială no. 1219. A apărut Nr. cu un bogat sumar. Semnează: Ioachim Botez: Ultimul drum la Nistru; Emil Giurgiuca: Cântare (versuri); Iulian Vesper : Osânda (nuvelă); Valentin Al. Georgescu: Rhumb; D. Iov : La mănăstirile din Basarabia. Versuri mai semnează d-nii: Dimitrie Stelaru, Lucian Dumitrescu, Nicolae Bucur Mănătorul, Florin Lucescu, C. Pârlea, Alexandru Lungu, Nanu Măinescu ș. a. Eseuri semnează d-nii: Mircea Mateescu, G. Calotă Isac, Dinu Moroianu. O cronică despre Ardealul muzical iscălește dobârcea Numeroase însemnări, reproduceri și o pagină de caricaturi de Iteagu. Cele mai bune rezultate atletice realizate până astăzi in Europa Din cauza evenimentelor nu s’au realizat în Europa prea bune rezultate atletice până în prezent. Putem anunţa totuşi următoarele performanţe realizate până astăzi: 100 m.: 10.6 sec Neckermann (Germania), 200 m.: 21.6 sec. Neckermann (Germania); 400 m,: 47.2 sec. Lanzi (Italia); 800 m.: 1:50.2 sec. Lanzi (Italia); 1500 m : 3:51.8 sec. Hăgg (Suedia); 3000 m.: 8:22 sec. Nilsson (Suedia); 5000 m: 14:33.4 sec. Hellström (Suedia); 10.000 m: 31:15.6 see. Beriacoua (Italia); 110 m. gard: 14.7 sec Faik (Turcia): 400 m gard: 56 sec Ms.yr (Germania): înălţime: 197 cm. Nicklein (Finlanda); Lungime: 725 cm. Maftei (Italia); Prăjina: 410 cm Kaas (Norvegia) şi Zzurtka (Ungaria); Triplu salt: 1478 cm Gleim (Germania); Greutate: 16.28 cm Kreck (Estonia); Disc: 4952 cm. Kulitzy (Ungaria); Suliță: 7180 cm Mikkola (Finlanda); Ciocan: 5560 cm. Lutz (Germania). Sediul F.I.F.A. şi al comitetului Olympic va fi in viitor in Germania Se ştie că F.I.F.A. şi comitetul olimpic îşi aveau sediul până acum la Paris. Suntem informaţi că, din anul acesta, sediul F.I.F.A.-ei şi al comitetului olimpic se va muta la Berlin. Roza vânturilor FERENCVÁROS va fi sărbătorit de M. L. S. la 19 August cu ocazia finalei cupei St. Ştefan când îi va fi decernată medalia de campioană a Ungariei. KELEN, excelentul atlet care a primit recent invitaţie din Finlanda, va pleca Luni cu avionul la Helsinki. ★ SCHALKE 04, fost campion al Germaniei de 5 ori în anul 1934-1935. 1937-1939 a câştigat şi acum campionatul de război pe anul 1940. LOCATELI se întâlneşte astăzi cu Orlandi pentru campionatul Italiei la semi-grea. ★ MOSCOVA, care va fi reprezentată de o selecţionată, se va întâlni la 1 August cu reprezentativa Sofiei în capitala Bulgariei. Este pentru prima oară când o echipă din U.F.S.S susține un match în balcani. Curentul ANUL XIII, No. 4479, Joi 1 August 1940 Cursurile de vară ale Universităţii Populare „Solidaritatea“ de la Râmnicul - Vâlcea Cursurile universităţii populare „Solidaritatea“ se vor deschide anul acesta la Râmnicul-Vâlcea, în ziua de 4 August şi vor continua până la data de 25 ale lunii. Centrul de refugiaţi bucovineni şi basarabeni, cărora I. P. S. mitropolit Criveanu le-a oferit ospitalitatea tradiţ’'ona'.ă, va găsi aci prilejul continuării preocupărilor lor intelectuale şi o mai puternică adâncire a sentimentului religios, moral şi naţional Conferinţele se vor Încadra în jurul temei: „Problemele social-creştine faţă cu concepţia totalitaristă a statului român." Conferenţiari străini şi români vor .participa la tratarea diferitelor aspecte ale acestor probleme. Conferinţele vor urma zilnic. S-au instituit cursuri libere şi gratuite de limba germană şi italiană pentru studenţii şi elevii de curs secundar. Se vor face excursii în grup la monumentele istorice din acest judeţ. Pentru orice informaţii, a se adresa d-lui prof. univ. Şerham Ionescu, Bucureşti str. dr. Clunet 3, Telefon 4,1983. SA NE AMINTIM DE... Louis-Hubert Lyautey fost mareşal al Franţei şi membru al Academiei franceze, dela moartea căruia se împlinesc şase ani. S’a născut la Nancy 1854 şi s’a dedicat carierei militare, ca ofiţer de cavalerie în armata colonială din Algeria, făcându-şi o vastă cultură generală şi o bună pregătire militară. Era dotat cu calităţi deosebite, ceea ce a făcut să fie luat de tânăr ca ofiţer de stat major, în campaniile din Tonkin (1894) şi din Madagascar (1898) unde a şi fost numit guvernator. In această calitate a dat dovadă de bun organizator şi mai ales de conducător politic, ceea ce l-a destinat ca în restul vieţii să aibă importante misiuni coloniale. In anul 1903 a fost numit general, iar în 1907 a primit importanta funcţie de comisar francez în Maroc, pe care a păstrat-o până în timpul războiului mondial, când a fost chemat în Franţa, pentru a îndeplini roluri de mare importanţă. Astfel a fost ministru de războiu în cursul marilor campanii militare din 1917 şi prin meritele sale a ajuns să fie numit mareşal al Franţei. A fost şi un abil şi priceput scriitor, lăsând în urma sa două monografii, Tonkin şi Madagascar, scrise cu mult spirit ştiinţific şi alte două scrieri de importanţă socială: Rolul social al ofiţerului şi Rolul colonial al armatei. Mareşalul Lyautey rămâne ca o figură reprezentativă a geniului francez. Filarmonica berlineză în noul sezon Orchestra filarmonică a Berlinului a organizat pentru sezonul 1940(41 un program, de concerte, care nu lasă de dorit nici prin proporţii şi nici prin conţinut. In primul loc, figurează ciclul, devenit tradiţie, al celor 10 concerte filarmonice, dintre cari Wilhelm, Furtwängler dirijează şapte; al treilea concert va fi dirijat de Bernardino Molinari de la Augusteum din Roma, iar al patrulea şi al optulea de Willem Mengelberg de la orchestra. Concertgebouw din Amsterdam. In cel de al cincilea concert Furtwängler apare şi ca solist. Alţi solişti sunt: Eduard Erdmann, Enrico Mainardi din Roma, Edwin Fischer,, Erich Böhn, Gioconda de Vito-Bari şi Paul Sperri. Un alt ciclu, deaasemeni tradiţional, aduce 10 concerte simfonice sub conducerea lui Eugen Jochum, Karl Böhm şi Hans Knappertsbusch. Aci întâlnim ca solişti pe Wilhelm Kempff, Winfried Wolf, Wolfgang Schneiderhan, Siegfried Borries, Ludwig Hessischer, Hein Stanske, Elly Ney, Georg Kulenkampff, Emil Leisner şi Julian von Karolyi. In afară de acestea, s-au chiar prevăzut trei concerte cu Corul Kittel; acestea aduc „Anotimpurile" de Haydn ,„Requiem-ul lui Mozart şi „Requiem“-ul lui Verdi. In sfârşit, orchestra filarmonică a Berlinului proiectează trei turnee muzicale în Septembrie, Ianuarie şi Aprilie. Observaţie: Datele concertelor filarmonice: 14 Octombrie, 4 şi 8 Noembrie, 2 şi 16 Decembrie, 13 Ianuarie, 3 şi 17 Februarie, 3 şi 24 Martie; concertele simfonice: 8, 23 şi 30 Octombrie, 14 şi 28 Noembrie, 4 Decembrie, 7 Ianuarie, 26 Februarie, 12 Martie, 2 Aprilis; concertele corale: 21 Octombrie, 24 Noembrie şi 9 Februarie. Cărţi-Reviste „GAZETA MILITARA“ A apărut revista informativă1 GAZETA MILITARĂ, No 38, cu următorul cuprins: Analiza situaţiei internaţionale. Regina întregirii Neamului Nota zilei. (Pensiile ofiţereşti), Camuflajul, Răsboiul ruso-finlandez, Spionaj şi contra-spionaj, etc. etc. fiulr ca femeii Viaţa aspreşte... Stăteam deunăzi de vorbă cu un vechi amic; mi se plângea că în ultimii doi ani, soţia lui şi-a schimbat firea A devenit mai nervoasă, mai iritabilă, mai susceptibilă şi mai puţin înţelegătoare, îmi spunea el, încercând în felul acesta nu s-o acuze pe ea, ci să-şi scuze şi să şi explice nevoia lui de a evada din când în când, din strănsorile obligaţiilor conjugale. L-am întrebat pe seama căror fapte pune schimbarea care a intervenit In felul de a fi al soţiei lui şi mi-a răspuns evaziv: — „Ştiu şi eu ? Poate munceşte prea mult... Poate duce o viaţă grea.. Poate... Fiindcă l-am văzut atât de puţin dispus să acorde o semnificaţie mai adâncă unor manifestări cărora el le-a pus doar o etichetă şi s-a mulţumit apoi ,să-şi ia libertăţi, convins că are dreptul să-şi caute o compensaţie în afara casei, mi-am îngăduit să-i arăt că greşeşte. Soţia lui lucrează într-un minister, de aproape cinsprezece ani; când a cunoscut-o, avea douăzeci de ani şi era funcţionară, de vreo patru. De cinsprezece ani, ea se scoală în fiecare dimineaţă la şase; de cincisprezece ani, scrie aceleaşi scrisori comerciale cu formule stereotipe, la aceiași maşină de scris. In cincisprezece ani, răbdarea ei s’a tocit cu încetul optimismul ei robust, a devenit anemic, simpatia pentru oameni, în ostilitate. A luptat pentru locuşorul ei, zi de zi; a trebuit să tacă de atâtea ori când ar fi vrut să se apere, a trebuit să suporte toanele, nervii, capriciile, persecuţiile uneori, a unei ierarhii întregi de şefi şi şefuleţi. A trebuit să treacă peste grosolănia tinera, peste răutatea altora. Zi de zi, s au adunat lacrimele nevăzute, vorbele de protest nespuse şi au săpat adânc în sufletul ei şanţul unei amărăciuni peste care n’a trecut balsamul nici unei mângâieri. S’a măritat Unele femei, mărităndu-se, îşi simplifică viaţa; găsesc lângă bărbatul lor barem acel minim de confort care le scuteşte să mai muncească în afara casei. Ea, măritându-se şi-a complicat viaţa ■ griji şi răspunderi noi. Te miri acum că şi-a schimbat firea ? Nu te mira. A ajuns-o oboseala, a înăcrit-o plictiseala, a înăsprit-o lupta. Nu-i cere prea mult; dacă eşti în stare să-i anchilozezi condiţiile de viaţă ai barem atâta înţelegere pentru ea, încât să nu-i pretinzi să-şi domine întotdeauna nervii, să nu-i pretinşi să zâmbească atunci când îi vine să plângă şi să aibe aceiaşi largă îngăduinţă pentru slăbiciunile d-tale cum a avut-o până mai deunăzi când viaţa nu făcuse încă din ea, ceea ce este astăzi: o femeie obosită ! Sid. Dr. La orele 4 p. m., un ou tare, o bucăţică de pâine prăjită. Seara : două iaurturi fără pâine. NUŢI. N’am primit scrisoarea d-tale, te rog să mă crezi. Poţi s’o repeţi . Cutia noastră cu scrisori LILI, 29 ANI Pentru slujbă, îţi va fi de mult folos o roche de mătase neşifonabilă, pepit. Cu un guleraş alb de pichet brodat şi cu un cordon roşu sau verde, vei obţine o rochie tinerească drăguţă pe care nu vei fi obligată nie: s’o speli des, nici s’o calci des Deci foarte practică pentru birou. Fileurile au cam căzut din modă, erau comode, trebuie să mărturisim şi ne scutea de vizitele obositoare şi plictisitoare şi neplăcute pe căldurile astea la coafor. VALERIA P. Nu te alarma, cele două kilograme pe care le-ai câştigat şi care crezi că strică frumoasei d-tale siluete, le vei da jos îndată ce vei începe în totul că o zi pe săptămână — până revii la greutatea d-tale de „star“ — următorul regim de slăbire : dimineaţa, pe stomacul gol un pahar de apă minerală călduţă (temperatura camerei), la zece mănâncă, două pătlăgele roşii, cu puţină sare şi o felie de pâine neagră La dejun: doi cartofi fierţi, două pahare cu lapte bătut. Sosuri picante 1) Striviţi de la două ouă tari gălbenuşurile, încorporaţi două linguriţe de muştar şi o lingură de oţet. Amestecaţi bine, apoi adăugaţi patru linguriţe de smântână proaspătă. Bateţi amestecul şi vărsaţi-l peste salada de tomate 2) Striviţi două gălbenuşuri de ouă tari, amestecaţi-le cu o linguriţă de muştar adăugaţi o lingură de smântână groasă şi o jumătate de linguriţă de zahăr pudră sare, piper, 4 linguri de untdelemn două de oţet sau zeamă de Lămâie. Obţineţi un sos bieros cu care puteţi servi resturile de friptură, de cartofi porţi, salata verde sau de pătlăgele roșii. Magazin literar şi artistic Probleme de artă D. prof. Coriolan Petranu, de la Universitatea din Cluj, inspector onorar al muzeelor, membru corespondent al Academiei din Muenchen, tipăreşte un extras din „Revue de Transylvanie“ intitulat „Ocuparea Budaestei de Români, Generalul H. H. Sandholz şi muzeele Capitalei maghiare în 1919“. Studiul este scris în limba franceză şi constitue o mare punere la punct pe care merituosul cunoscător al artei româneşti din Transilvania şi al tuturor problemelor de artă legată de această parte a ţării noastre, o face în legătură cu o serie de afirmaţii referitoare la o problemă desbătută în însemnările generalul american Bandholz, membru al comisiei interaliate în 1918. Asupra întregei opere de cercetător a d-lui Coriolan Petranu, asupra excepţionalei sale semnificaţii în momentul de faţă, sperăm să revenim pe larg. Un studiu asupra contribuţiei României la renaşterea bulgară In ultimul număr al revistei italiene Europa Orientale d. Virgiliu P. Arbore, publică un scurt studiu asupra" „Contribuţiei României la renaşterea culturală şi politică a poporului bulgar“. Tema, cercetată mai de aproape cum a început să fie, dezvăluie o serie de aspecte interesante și semnificative asupra rolului României în sud-est Poeziile lui Bran de Lemeny Adunate la un loc, se află acum sub tipar un volum de peste 300 m, cuprinzând poeziile pe care poetul I. Al. Bran de Lemeny le-a publ’""*- în decurs în diverse reviste literare, și pe care acum și, le adună la un loc, într’o operă unitară. Per tot dela Brașov este cunoscut iubitorilor de literatură din pr-'1 'la revistelor literare încă dinainte de războiu, când a făcut parte dintre scriitorii români transilvăneni ce au ţinut trează conştiinţa românismului dncolo de Carpaţi, şi au făcut ţesătura cu ţara liberă. După Unire a fost un preţuit colaborator la „Braşovul literar“ al lui Cincinat Pavelescu, iar în ultimii ani a condus şi conduce, revista „Prime-*teu“, al cărui director este. Miercuri 31 Iulie 1940 RADIO EXPERIMENTAL 32,4 m. 9259 kHz. 2 kw. RADIO ROMANIA 1875 m. 160 kHz. 150 kw. RADIO BUCURESTI 364,5 m. 823 kHz. 12 kw. RADIO ROMANESC PE UNDA SCURTA 32,4 m. 6.45: Ora dimineţii. RADIO ROMANIA RADIO BUCURESTI 13.00: Ora; Jurnal cultural; Cota apelor Dunării şi a barei Sulina; Sfaturi gospodăreşti şi igienice; Note culturale şi publicaţii; Ştiri artistice şi culturale; Radiofonice; Sport; Spectacole. 13.15: Orchestra Vasile Julea: Muzică românească; Arii naţionale; Sufletu-mi plânge, vals de Zaman; Nu spune nu de Miclescu; Mă sun pe dealul Cernei şi Brâuleţul; La fereastra cu zorele şi Lampa — romanţă; Două învârtite din Abrud; Noaptea-i a mea, vals de Nelo Manzatti; Colea 'n vale la fântână şi Spune, spune moş bătrân; Bun rămas cântec popular de Popescu- Popu : Mândrele şi Busuiocul, jocuri olteneşti 14.00, Radio jurnal. 14.30: Rodica Bujor (voce şi orchestra Vasile Julea: Cântece din Ţara Oltului: Ce mi-e mie drag pe lume; La fii murgule la fii; La cireşul din pogoane; Mă duce dorul departe; Alunelul, joc oltenesc (orch.); Departe-i mândra cu dorul; Fir-ar tu să fii Sibiu; De-aici până la mândra mea. 15.00: înştiinţări RADIO ROMANIA 19.50: Radio jurnal în 1. maghiară. RADIO ROMANIA RADIO BUCUREŞTI 20.00 : Ora. Rosturile geopolitice ale Dobrogei, de prof. Radu Vulpe. 20.15: D-ra Maria Marinescu-Moreanu (voce): Arie din „Balul mascat“ de Verdi; Nilul de Xavier Leroux; Arie din „Samson și Dalila" de Saint-Saens. 20.30: Orchestra Radio, dirij. de C. Bobescu; solo corn englez: Bârlea Rovin; Primăvara nocturnă de Eugen Coca; Melodie de Bârlea Rovin. 20.40: Radio jurnal (I). 21.00: Orchestra de concert (Radio, dirij. de Const. Bobescu voce: Mihail Arnăutu; Aria lui Renato din „Balul mascat“ de Verdi (voce: Mihail Arnăutu); Balet din Rosamunda de Schubert; Aria lui Nilakanta din „Lakmé“ de Delibes (voce: Mihail Arnăutu); Balet din „Herodiada" de Massenet; Aria toreadorului din „Carmen" de Bizet (voce: Mihail Arnăutu); Farandola de Bizet. 22.00: Radio-jurnal (II). Sport. 22.20: Jurnal pentru străinătate în limbile: germană, italiană, franceză şi engleză. 22.40: Miron Soare (pian) și Serafim Antropov (violoncel). Sonata în la minor de Grieg : a) Allegro agitato; b) Andante molto tranquillo; c) Allegro. 23.00—23.30: Quintet de clarinete de ■ Mozart (discuri). SPECTACOLELE CAPITALEI Miercuri 31 Iulie 1940 Calendar ORT.: Sf. Eudochim cel drept. CAT.: Sf. Ignaţiu de Loyola ( 1550) (Ignace de Loyola). PROT : Geomanu. EBR.: 25 Tamuz 5700. MAH.: 25 Gemadî-el-Abir 1359. Răs. soar. 5,2 — Ap. soar. 19,42 Teatre GRADINA MARCONI (Griviţei): „Izbânda Bucureştilor”. TEATRUL LUNA BUCUREŞTILOR (Parcul Regele Carol II): „Spectacol de Music-Hall”. GRADINA VOLTA BUZEŞTI (Buseşti): „Acceleratul 402”. GRADINA COLOS (Cal. Victoriei): „Un vals ca pe vremuri”. TEATRUL DIN C. A. ROSETTI (Str. C. A. Rosetti): „Ascultă Ionescule” COMOEDIA (Pas. Comoedia): „Banca Nemo”. LIGA CULTURALA (Strada Schitu Măgureanu): „Extemporalul". MUNCA SI VOE BUNA (Str. Uranus): „Match de Foot-ball”. Cinematografe.‘ CARLTON (Bd. Bratianu), închis pe timpul verii. CAPITOL (B-dul Elisabeta). ..Şarpele‘‘ cu Bette Davis şi Leslie Howard şi jurnal. REGAL (Bd. Elisabeta): „Câştigătorul Derby-ului” şi jurnal. ARO — închis pe tot timpul verii. TRIANON (Bd. Elisabeta): „Mătuşa din Canada“, cu Ralph Arthur Roberts şi Adele Sandrock, şi jurnal cu ultimele evenimente. SCALA (Bd. Brătianu): „Jos masca“ şi jurnal. SELECT (cal. Victoriei): „Lupul singuratec la Paris“, cu Francis Lederer şi Frances Drake. FEMINA (Bd. Elisabeta): „Femei deschideţi ochii“ şi jurnal. ROXY (Str. Lipscani): „O dispariţie senzaţională“, cu Hans Albers şi Charlotte Thielle. PALAS BULEVARD (Bd. Elisabeta): „Marco Polo” şi „Andy Hardy Cowboy”. SAVOY (Cal. Victoriei): „Aventuriera“ şi „Vreau să mă mărit“. BIZANTIN (Bd. Elisabeta): „Ordin de chemare“ şi „Păcate în Paradis“. NISSA (Intr. Ialomit): „Scandal fără motiv“ şi „Les Demi Vierges“. FORUM (Bd. Elisabeta) : „Când femeia spune nu” şi „Suferinţele unei mame”. ELYSÉE (Strada Doamnei: „Când felinarele se sting“ şi „Arme pentru China“. A. R. P. A. : Războiul din Norvegia, Belgia, Olanda, Franţa şi „Sacrificiul unei femei“. OMNIA (Str. Schitul Măgureanu): „Femei bănuite“ şi „Taina ocnaşului“. RIALTO (Bd. Carol I): „Câinele din Baskewille“ şi „Mireasa fugară“ LIA (Griviţei): „Emigranta“ şi „Zenobia“. FRANKLIN (Str. Franklin): „Intre două femei“ şi „Dragoste cu năbădăi“. MARNA (Griviţei): închis câteva zile pentru reparaţii. MARCONI (Griviţei) : „Prizonierele destinului" şi „Marinella“, jurnal şitrupa de reviste, AIOA (Rahovei): „Ginul cu masca de fier“ şi „Fecioarele trăznite". RAHOVA (Rahovei): „Cuceritorii aerului“ şi „D-l Topper divorţează“ MIORIŢA (Moşilor) : „Spioana“ şi „Capcana“. PARIS (Rahovei) (Sală şi grădină): „Vulpea argintie” şi „Jungla morţii” şi jurnal. SPLENDID (Moşilor) : „La răspântie“ şi „Visuri sdrobite“. GLORIA (Văcăreşti): „Vreau să-mi înşel bărbatul“ şi „Hotel Imperial“. NERO (Şerban Vodă): „Fecioarele trăznite“ şi „Secretul“. BARCELONA (Strada Măgurele): „Spaima deşertului“ şi „Beţia aurului“. LIZEANU (Str. Lizeanu) : „Brigada morţii“, „Focul din Chicago“ şi trupa de reviste Georgescu-Iaşi. FLORICA (Bd. Ferdinand): „Sora de noapte“ şi „Stan şi Bran aviatori“. IZBANDA (Văcăreşti) : „Srigoii“ şi comedia „Culcate în patul meu“ cu Stroe şi Vasilache. MILANO (Călăraşi): „Adevăr cu orice preţ“ şi „Miss Rafless“. AMERICAN (Moşilor): „Rivala" şi „Dragostea mea te chiamă“. ODEON (Str 11 Iunie) (Sală şi grădină) : „Cavalcada Hollywoodului” şi „Secretele Mării Roşii” cu Harry Baur. UNIREA (Filantropia) : „Secretele Mării Roşii“ şi „Fugara“. PACHE (Str. Mătăsari): „Emigranta“ şi jurnal. TOMIS (Călăraşi) : „Ultima aventură a lui Sherlock Holmes“ şi „Fete de măritat“. CARMEN (Dudeşti) : „Ultimul post“ şi „Cuibul fericirei“. LUCIFER (cal. Dudeşti) : „Paradisul pierdut“ şi „Sergentul Berry“. REX (Dudeşti): „Femei“ şi „Drapelul" COTROCENI (Cotroceni) : închis pentru renovare. DACIA: „Apus de glorie“ şi „13 scaune“. EDISON : „N’am să te uit niciodată“, „Legiunea diavolului“ şi trupa de reviste D’Avol. VENUS (Dudeşti): „Vacanţa“ şi „Focul din Chicago“ şi jurnal românesc. UNIC (Filantropia): „Emigranta“ şi „Zenobia“. ILEANA (Str. Avrig): „Trebue să mă olbeşti” şi „Tarzan în exil“. VOLGA (Dorobanţi) : „Copil de trupă“ şi „Eroul din Far-West“. TRIUMF (Griviţei) : „Paradisul pierdut“ şi „Echipa de onoare“. DIANA (Griviţei): „Se lasă noaptea“ şi „Trader Horn“. DICHIU (StradaRomană): „îngeri cu feţe murdare“ şi „Iluzii“. GRAND (Crângaşi) : „Contesa Walewska“ şi „Legiunea diavolului“. NONI: „Trei muşchetari“ şi „Taina ocnaşului". PELEŞ : „Drumul spre frontieră“ şi „Tămăduitorul“. -----oxoxoxox^xoxoxoxo--- Construcţiile dela Mamaia CONSTANŢA 30 — Avându-se în vedere timpurile excepţional de grele, prin care trecem, d. Horia Grigorescu, primarul municipiului, printr’o decizie primarială a prelungit, din oficiu termenul de construcţie pe toate locurile de casă de la parcelate și vândute de printerre, până la 1 Aprilie 1943.