Curentul, octombrie 1940 (Anul 13, nr. 4540-4570)

1940-10-01 / nr. 4540

1­2 (6 pagini) ~'*V. Adunarea eulagiului medicilor Ilfov Cuvântarea d-lui dr. Victor Gomoiu. Problema eliminării evreilor din profesiunea medicală. Sugestii radicale !­eri dimineaţă la orele 11 a avut loc deschiderea adunării generale a co­legiului medicilor Ilfov sub preşe­dinţia d-lui dr. Victor Gomoiu. D-sa declarând şedinţa deschisă valabil constituită în baza art. 13 şi 14 din legea colegiului medicilor, dă cuvântul d-lui dr. Samarinean care citeşte raportul secretariatului gene­ral al colegiului căruia i se dă cuve­nita descărcare. SALUTUL MEDICILOR GERMANI D. docent dir. Idian Stoia, inspector general sanitar technic pentru medi­cina internă şi medic primar la spi­talele Brâncovenesc şi Central, adu­ce salutul medicilor germani, spu­nând : Sosind de curând din splendida Germanie, am plăcuta însărcinare din partea d-lui prof. dr. Reiter, president des Reichsgesundheits­am­­tes, directorul­ Institutului Kaiserin Friedrich-Hans pentru perfecţionarea medicilor şi înlocuitorul conducăto­rului colegiului medicilor marelui Reich, din partea prof. dr. Siebeck, preşedintele Soc. medicilor din Ber­lin, a Generalartz dr. Wenzig, de a transmite din partea medicilor ber­­linezi salutul lor de prietenie medi­cilor creştini naţionalişti din Româ­nia; în plus din parte­a d-lui dr. Baatz, conducătorul Soc. docenţilor străini, afectuase salutări tuturor prietenilor medici din România. 4. Farmaciile vor fi obligate sft prepare medicamentele numai după reţetele stampilate şi vor putea executa reţete şi dela me­dicii evrei insă numai pentru bolnavii evrei şi numai pe reţete ştampilate de asociaţia profesio­nală medicală evrească, se va ce­re la farmacii dovada originei et­nice a pacientului. 5. Medicii etnici români sau am­ani pot îngriji bolnavi evrei. 6. In cazul unei nouă organi­zări a asigurărilor sociale, să se ţină seama de aceste principii. D. DR. MARIUS CONSTANTI­­NESCU. Nu e de prisos să revenim asupra problemei „Manevici“. Se desprinde o întrebare: de ce a fost înlocuit judecătorul Stratulat şi nu a fost lăsat să judece mai departe chestiunea „Manevrai“. Trebue să se ştie cine a introdus pe evrei în pro­fesiunea noastră medicală; trebue e­­liminaţi evreii medici şi verificarea diplomelor „Manevici“. D. DR. GOMOIU, după ce s’a in- Cuvântarea d-lui preşedinte dr. Victor Gomoiu Considerând la un loc activitatea trecutului comitet atât pe anul 1939 cât şi pe prima jumătate din anul 1940, în intervalul de 18 luni — dela 1 Ianuarie 1939 şi până la 26 Iunie 1940 — s’au ţinut In total 16 şedinţe. In ce priveşte gestiunea financiară, aceasta trebue să fie prezentată deo­sebit și anume: de o parte gestiu­nea pe anul 1939, iar de altă parte, aceea pe 1940. Proectul de lege pe anul 1939 s’a balansat — la venituri și cheltueli — cu suma de 850.000, dar, la venituri s’au încasat numai 331.607 lei, pe când cheltuelile au însumat 688.325 lei şi, de aici a re­zultat un deficit de 96.718 lei. întrucât această gestiune nu apar­ţine actualului comitet, nici nu-mi incumbă vreo lămurire, iar rolul meu este altul decât să o supun votului dvs. In ce priveşte gestiunea anului 1940 — de la 1 Ianuarie până la 26 iunie, lucrurile se schimbă. Nici de acestea nu suntem răspunzători, dar ea ne interesează fiindcă trebue s-o luăm în primire. Printre actele acestei ge­stiuni există unele care poartă sem­nătura de aprobare a fostului preşe­dinte d. prof. dr. Iacobovici, dar d-sa nu recunoaşte unele din ele. De a­­semenea s’a constatat o sumă înca­sată de două ori : odată o cont, jus­tificată prin nota provizorie, iar du­pă aceea încasată din nou prin fac­tură integrală De asemenea s’au pus în socoteala colegiului anumite re­mize pentru sume ce s'au încasat la ghișeu, iar nu prin încasatori. Din cauza aceasta, a fost suspendat din funcţiune secretarul Repeţi­anu şi s’a instituit o anchetă specială. In altă ordine de idei ţin să arăt că s’a obţinut găzduirea gratuită la aşezămintele Principesa Elena, dela Suzana, de care a beneficiat în vara aceasta un număr însemnat de medici sau familiile lor; s-a obţinut de ase­­menea o reducere de 50 la sută asu­pra costului de întreţinere în staţiu­nile balneare, ca gratuitatea băilor şi scutirea de orice taxe suplimentare. Am obţinut să se dea curs jurnalu­lui întocmit de mine (când eram e­­for la spitalele civile). Întocmit incă din anul 1921, iar când am fost mi­nistru, am întocmit un decret-lege prin care Eforia Spitalelor a trecut în patrimoniul colegiului medicilor din Ilfov, o suprafaţă de cca. ,55 ha. teren pe Valea Teleajenului. S’a so­cotit pro forma ca preţ de vânzare câte 5 lei m. p. şi se aşteaptă con­stituirea unei cooperative de cons­trucţii pentru a se începe lucrările. Până acum s’au înscris 45 membri, iar lista este deschisă oricărui solici­tant. Pe de altă parte s’a întocmit legea pentru înfiinţarea casei de pensiuni a medicilor, dar schimbându-se regi­mul, şi ne­apucând a fi publicat în Monitorul Oficial, a fost încredinţată ministrului­­ actual, ca să fie pusă în formă necesară. SALARIZAREA MEDICILOR Una din chestiunile cele mai arză­toare — care ne-au preocupat in primul moment — a fost aceea a sa­larizării medicilor şi am adresat gu­vernului un raport. Consecvent aces­tui raport, semnatarul său fiind nu­mit la 6 iul­ie ministru al sănătăţii, am refuzat să înaintez tabelele de încadrarea personalului acelui mi­nister, înainte de a obţine rectificarea tabelelor de salarizare în favoarea medicilor. Intervenind însă schimba­rea de regim, problema salarizării medicilor a rămas in suspensie. A intervenit apoi cunoscutul decret-le­ge prin care s’a adoptat principiul „un om, un salariu“, — și s’au proec­­tat alte norme de salarizare. Dar, neajunsurile la care ar fi dat loc a­plicarea acelui decret c omise de sta­bilirea minimului de salariu a deter­minat o revenire asupra acelui prin­cipiu şi complect­ar­ea sus-menţiona­tului decret în sensul că, un funcţio­nar poate ocupa mai multe funcţiuni dacă totalul salariilor nu depăşeşte 30 000 lei lunar. trat in legalitate, vă invit în fiecare Miercuri seară la şedinţele Colegiu­lui pentru a discuta problema evre­iască. D. DR. MIRCEA CONSTANTI­NESCU, conducătorul generaţiei 1922 cere verificarea gestiunii vechiului comitet. D-sa arată, că s’a hotărît, în Colegiu, ca să nu se mai înscrie nici un evreu medic până se ajunge la proporţia 1/13. In cadrul legii noas­tre, am cerut să ni se arate, de că­tre guvern, cum trebue să facem e­­puraţia evreilor din Colegiu. D. DR. DAN TEODORESCU, vor­beşte despre motivele care l-au de­terminat să demisioneze de la Cole­giul medicilor. D. DR. DANULESCU CONSTAN­TIN, vorbeşte şi d-sa despre demisia d-sale din Colegiu. D. DR. JIANU, mulţumeşte cu recunoştinţă d-lui dr. Victor Go­moiu pentru felul cum conduce Co­­giul. Elogiază pe M. S. Regele Mihai I şi aduce omagii de recunoştinţă Reginei Mamă Elena. Nu trebue să uităm nici pe Conducătorul Statu­­­lui Român legionar generalul An­­tonescu. Un colţ din sală, în timpul şedinţei. Situaţia medicilor evrei O altă chestiune pe care am desbătut-o în sânul Colegiului a fost aceia privitoare la situaţia evreilor medici. Trecutul guvern a dat o le­ge prin care a îndepărtat din funcţiuni pe evreii din categoria I şi III, recunoscând deplinăta­te de drepturi celor din categoria II-a. In ce priveşte însă dreptul liberei profesiuni, el a fost recu­noscut tuturora,­­ cu excepţia celor din categoria I despre ca­re se spune că vor profesa în li­mitele jurnalului consiliului de miniştri. Cum însă acel jurnal n’a apărut încă am rugat guver­nul să lămurească această latură a problemei. Este bine să dăm guvernului tot sprijinul in apli­­carea legilor pe care le concepe, dar să nu-1 provocăm la nici o legiferare pripită. In sfârșit o chestiune delicată este aceea a colegilor cari nu s’au înscris la timp în Colegiu și cari ar urma să piardă libera practi­că. In legătură cu aceasta, am crezut că singura soluţie ar fi ca adunarea să emită un vot prin care să solicite guvernului un nou decret-lege sau cel puţin o autorizare a ministerului sănătă­ţii pentru primirea în Colegiu a acestor colegi D. DR. TRIFU face unele obser­­vaţiuni în legătură cu raportul d-lui dr. Samarinean. D-sa cere elabora­rea unei noui legi a Colegiului me­dicilor.­­ •’••• ’ ! D. DR. STROESCU vorbeşte des­pre echivalarea diplomelor din străin pentru stupefiante î.­nătate, comisiile pentru echivalarea lor fiind foarte largi în acordarea drepturilor fără să se constate va­loarea acestor diplome. Aşa se ex­plică că cei­ cari au plecat In străi­nătate la studii odată cu cei cari au început, cursurile in ţară, s’au în­tors medici mai înainte ca românii să-şi fi terminat cursurile. Medicii veniţi din Rusia şi stabiliţi în ţa­ră n’au putut face dovada studiilor lor decât pe bază de mărturii. D-sa deschide discuţia asupra pro­blemei „Manevici“ arătând că minis­terul sănătăţii a dat o dispari­ţi­une prin care medicii lui „Manevici" pot funcţiona până la noui dispoziţiuni iCteşte o serie de nume­ de dentişti străini veniţi din Siria, Rusia, Tur­cia, Grecia şi cari au dobândit drep­tu­l de liberă practică peste noapte. O PROPUNERE DE EPURAŢIE D. DR. POPOVICI LUPA, medic primar al spitalului de copii, face ur­mătoarele propuneri pentru români­zarea corpului medical: 1. Eliminarea tuturor evreilor medici, fără deosebire de cate­gorie, din Colegiul medicilor, în­văţământ, funcţiuni publice sau particulare. 2. Până la reglementarea radi­cală, pe plan politic, a situaţiei evreilor din România, medicii e­­vrei se pot constitui într’o aso­ciaţie profesională provizorie a­­parte (recunoscută de ministerul sănătăţii); ei vor putea îngriji nu­mai bolnavi evrei, fie în mod particular, fie numai în spitalele şi sanatoriile evreeşti. 3. Toate reţetele medicilor ro­mâni ,etnici sau am­ani vor purta ştampila Colegiului (nu numai Regulamentul asis­tenţei sociale din Capitală In curând se va pune în aplicare noul regulament al asistenţei so­cia­­te a municipiului Bucureşti. în principiu, opera de asistenţă se va desfăşura prin colaborarea Insti­­tuţiunilor particulare de asistenţă se­cială cu administraţia, folosind și contribuția particulară. Cum vor fi anunţate preţurile In centrale Obor Pentru reglementarea preţurilor zarzavaturilor în piaţa de engros de la Obor ,s-a hotărît să se instale­ze un megafon prin care se va a­­nunţa între orele 1 şi 4 noaptea, la fiecare jumătate de oră, preţurile diferitelor produse. —«so wtoi (t ....* Farmaciile de serviciu Luni 30 Septembrie 1940 A Albini Str C. A. Rosetti 27. Tel 2.78 23; G Ramaşcan, b-dul Albert 1­37, Tel 4 17 94; Fart» L Popovici, Ca­lea Griviţei 213; Farm Shunda (A Walzer), Piaţa Buzesti 48, TeL 4.2314; Vasile ManolescU (G Mavtomati), Calea Victoriei 169. Tel 3.17 95; Gh. Urseanu (Lucia Costin), B-dul Teke Ionescu 12. Tel. 2­81 22; Ovidiu Niculeanu (Grom­­baum), Calea Călărașilor 126. Tel 4.17.32; Elena Enescu Dr Soreni, B-dul Fache Ul. St . Cornel (M. GrOm­­baum), Calea Văcăresi 33. TeL 4.34 97 I. Valeriu, Str. 11 Iunie 65. Tel 3.65 94 Mihail Rusu, Şos Giurgiului 9-11, Tel 463 21; Farm. Birmănescu (St Geor­­gescu). Calea Rahovei 50; Farm „An­tim". (N Flschman). St. Sf-ţii Apostoli 52, Tel. 3.65.40; Farm Moldoveanu, He­răstrău; Ecaterina Teodorescu Militari, Bd. L Gh Duca 16 Tel 5­57 93; L Roşeanu, Şos. Crângaşi 49. Alexandrina Barbieru. Calea Dudești 258 Tel. 4 31 35. Gh. Gavriliu (Ana Botez) ,oa Pantelimon 221. TeL 2.13.71- tita Sân­­dulescu Dr Hamat Prelung În Sep­tembrie % Tel, P.01.35, Elena Maximolu, Gipontul ANUL XIII, No. 4540, Marți I Octombrie 1940 1 Un succes fără precedent Săptămâna festivă Vasile Alecsandri la „Teatrul din Sărindar“ Ropote de aplauze­ răsplătesc ridis de­ căt­re d-nele Eugenia Pe­­strălucitele creaţii realizate de d-na Maria Filotti în „Cucoana Kiriţa”, N. Soreami in „Barbu Lăutarul", Ion Manu în „Haima­naua”, C. Lunge­anu în „Păpuşa­rul” faimoasele Cantonele ale ma­relui poet, precum şi magistrala interpretare a comediei Kir Zuh­a­povici Mihailescu, Duca Ţăranu şi d-nii H. Polizu şi N. Roman. Orchestra condusă de maestrul Bobescu, decorurile în stilul epo­cii create de d. Kiriacoff precum și regia d-lui Bunghert desăvârșesc succesul neîntrecut al acestui sa­vuros spectacol. Poetul german Hans Carossa la Bucureşti In cadrul expoziţiei cărţii germa­ne, între 1 şi 10 octombrie, cunos-­ cutul poet german Hans Carossa oi­­torul „Jurnalului românesc" va veni la Bucureşti. Cu această ocazie d-sa va ţine o conferinţă la sala Fundaţi­ei Dalles. Doctor în medicină, doctor în fi­­losofie, Hans Carossa este unul din­tre cei mai însemnaţi şi actuali scri­itori germani, binecunoscut în Ro­mânia prin jurnalul său din timpul războiului mondial, o pagină de an­tologie, în literatura europeană. Carosa s-a născut la Tölz, în Ba­varia. Are 62 ani şi activează ca me­dic în mica localitate Seestetten, în apropiere de Passau. Cărţile taie sunt inspirate din viaţa şi activitatea unui medic. Dr. Bürger, Gibn şi Ang­ermann, per­so­­nagiile sale principale, sunt medici. Fără îndoială medici intr’un înţeles foarte înalt al cuvântului. Oameni cu concepţii largi despre viaţă şi despre moarte. De altfel, această ca­racteristică deosebeşte „Jurnalul său românesc’’, de celelalte cărţi de răz­boi. Carossa e un om excepţional de modest. In maturitatea de gândire şi în puritatea şi simplitatea Umbri sale literare poate fi comparat cu marele Goethe. In 1938, cu ocazia confe­rinţei sale despre „actualitatea lui Goethe" i s-a decernat medalia „Goethe”. Cărţile lui Carosa sunt sau însemnări, sau confesiuni. Cele mai cunoscute opere ale ma­relui scriitor german sunt: „Eine Kimdheit" apărută prima dată în 1922 și „Verwandlungen einer Ju­gend" apărută in 1928. In 1924 a a­­părut „Jurnalul românesc”. Germania de după răsboiul mon­dial e tratată cu realism şi optimism în cartea „Doctorul Gion” care a a­­părut în 1931. Scurt timp după aceasta, a apărut „Führung und Geleit". Una din cărţile sale cele apreciate este „Geheimnisse des reifen Le­bens" apărută în 1936, o operă in­termediară între roman şi jurnal personal. ’’ ■ Carossa e legat de România prin impresii şi amintiri puternice des­pre care va vorbi, după cum am spus, in conferinţa pe care o va ţine la București, în seara de 9 oc­tombrie a. c. La lumina rampei Premiera teatrului Alhambra Miercuri seara la teatrul Alham­bra are loc premiera operetei „Târ­gul sărutatului”, compusă de d-nii N. Vlădoi­anu şi N. Kiriţescu. Această operetă reprezintă un crâmpeiu din viaţa Moţilor. Costumele sunt adiuse din Munţii Apuseni iar muzica e inspirată din­ folklor. „Rendes-votes la Elisée!“ Un mănunchiu de tineri şi talentaţi actori, grupaţi în compania „Găndă­­cel‘‘, prezintă la cinema ,, Ely­see" spi­rituala revistă „Rendezvous la Ely­see“, a d-lui Nicu Dumitrescu. Intr’un cadru îngrijit, are loc un spectacol foarte amuzant în care ha­zul spumos şi melodia antrenantă se găsesc în bună tovărăşie. Ansamblul cuprinde elemente de real talent în frunte cu d-nele Tonţi Grigoriu-Ionescu, Irina Luca, Leni Grigoriu, Delani şi d-nii St. Gloda­­viu, Emil Dinau, Florescu şi Marine­­scu. Regia: Radu Aadian, dir. tehnică Ion Tic, dir. de scenă D. Nicu Dumi­­trescu. CA NE AMINTIM DE Arthur Schopenhauer Cete câteva rertifafe ce urmează, cu ocazia împlinirii a 80 de ani de­ la moartea marelui filclof german, nu pot constitui decât un imbold la ceea ce ar trebui să uimește. Timpurile nu sunt prea favorabile preocupărilor culturale, totuși un gânditor ca­ Scho­penhauer va fi necesar a atrage a­­tenţia lumii culte, in primul rând în patria s­a şi apoi la noi, unde a avut atâţia adepţi, printre care se enu­­meră Şi Mihail Eminescu. Arthur Schopenhauer s’a născut la 22 Februarie 1788 la Danzig, dintr’o familie de negustori bogaţi. Situaţia materială favorabilă i-a permis să-şi petreacă tinereţea vizitând ţările oc­cidentale şi culegându-şi impresii di­ferite. Acest gen de viaţă şi l-a păs­trat aproape tot­ timpul vieţii de­oare­ce mica Încercare de a ieşi din acest program. Spre a îndepl­ii funcţiunea de profesor universitar, s’a soldat cu un eşec. O datorie este, ca într’o ori cât de stimară prezentare ce s’ar face lui Schopenhauer, să se lămurească pesi­mismul său, caracter ce Însoţeşte în primul rând doctrina sa filosofică. O primă fundamentare a pesimismului său se datoreşt­e, după mărturisirile S­ale personale, meditaţiuniilor făcute asupra evenimentelor vieţii sociale, a­­semenea­ lui­ Budha. Este aspectul pe­simismului său, studiat şi exploatat, până la banalizarea lui Fundamentarea cea mai serioasă pesimismului său, se datoreşte con­cepţiei sale filosofice, care are drept punct de plecare - criticismul kantian Immannuel Kant impusese o limită a cunoaşterii, determinată de expe­rienţă. Schopenhauer, dându-şi seama de acest lucru, a tras concluzii triste asupra naturii umane. S-a ridicat contra puterii raţiunii, pe care o constata insuficientă în cu­­noaşterea deplină, mai ales a „lucru­lui în sine“ realitatea ultimă a exis­tenţei. In acest cadru, Schopenhauer a re­curs la un nou element explificativ şi principiul ultim al lumii — voinţa, pe care o considera forma ultimă a­ exi­stenţei şi chiar lucru în sine. Vo­inţa fiind un element subiectiv şi specific omenesc, Schopenhauer a tras concluzia că lumea nu este decât o creaţie a noastră, de unde s-a ajuns la opera sa capitală: „Lumea ca voinţă şi reprezentare“ Arthur Schopenhauer filosof, mo­ralist şi estetician, va merita o aten­te deosebită și pentru viitor, din partea lumii intelectuale. „Duminica tuturor" A apărut primul număr din „Du­minica tuturor“, foaie de îndrumare în viaţă, sub oblăduirea I. P. S. Pa­triarh Nicodim. Articolul de fond este semmit chiar de I­ P. S. Patriarh şi se ocupă de nevoia răspândirii tipă­riturilor bune şi folositoare. Dealtfel tot cuprinsul revistei este potrivit pentru scopul ce-l urmăresc cu atâta elan şi credinţă cei cari conduc foaia. Redacţiii şi administraţia: str. Câm­­pineanu 43, Bucureşti vărfi-reviste A apărut. „SPECTACOLUL” seria II-a nr. 1 Săptămânal de artă. Re­dactor: ION ANESTIN, cu următo­rul cuprins: „5 minute cu... G. Vracu, Mihai J°­­ra şi Tudor Muşatescu; „Provincia vrea spectacole” de Victor Ion Po­pa; Noile stele ale ecranului Italo german „Muzica” de Virgil Gheor­­giu “Alecsandri” de Victor Eftimiu; „Intre Generalii şi Sfetnicii lui Pru­­zia” de Mirc­ea Ştefănescu, „Teatrul” de Ion Anestin, „Ecranul”, de Radu Stanciu. Cabotini şi cabotine: D. Plopeanui a plecat...; Miri şi mari răfuieli Can­canuri; Culise; Noile numiri la Tea­trul Naţional şi Operă, „Ovidiu” a­­cum 55 ani; Ilustraţii şi Caricaturi de Victor Ion Popa şi Ion Anestin. Descongestionarea depozitelor comunale Ce se poate vedea in depozitul CoSenlina blice după ce în prealabil va căuta Să dea utilizare unora din obiectele a­­flate în magazii şi in curţile depozi­tului. Printr­e deelzie anterioară a d-lui ces la lucru ii va publica licitaţii pu­­prof. I. Gh. Vântu, primarul Capita­lei, direcţinea economatului muni­cipiului a fost autorizată să proce­deze la lchidarea ■ materialelor inuti­lizabile din depozite. Primul depozit care urm­ează să fie pu­s unei curăţenii generale, este depozitul comunal Colentina din Str. Maşina de pâine. Situat la una din extremităţile ora­şului, depozitul este cunoscut de lo­calnici şi de funcţionarii de resort ai municipiului. Şi totuş, este una din piesele interesante ale administraţiei comunale. Astăzi, magazia este plină de ma­teriale vechi şi în special de obiecte provenite din confiscările cari se fă­ceau comercianţilor ambulanţi din anii trecuţi. Sunt zeci de vagoane de cobiliţe, coşuri de zarzavat, bote pentru lapte, cofe ,apărate de limonada, apoi mate­riale rămase de la dărâmări uşi, feres­tre, marchize, tablă de ■acoperişuri etc. Curăţirea acestui depozit de întreg acest balast inutil nu va fi o operaţie uşoară. Direcţia economatului a pur­ leierei,mortii Lemnele pentru şcoli, servicii şi funcţionarii municipali In urma intervenţiei d-lui prof I. Gh. Vântu, pr­iaria Capitalei au fost obţinute i­goanele necesa­re aducerei în Cap Sală a lemnelor comandate şi achr­ate de primă­ria municipiului p­entru servicii şcoli primare, inst­ituţii comunale şi funcţionari Se crede că în scurt timp, cate­goriile mai sus ar fi aproviziona­te cu lemne. MAGAZIN LITERAR ŞI ARTISTIC O CARTE CU ESSEURI DESPRE MUNCA a apărut în vitrina librăriilor cartea „Muncă şi Voe Bună” a d-lui Ştefan Cârstoiu. Cartea cuprinde o serie de studii privitoare la problema organizării timpului liber al muncitorului. Scri­să temeinic şi informat, autorul lă­mureşte unele­­chestiuni importante ale acestei probleme. Cităm câteva capitole: Munca nu este o marfă, Or­ganizarea internaţională a timpului liber, spre o doctrină a muncii şi voei bune. Despre educaţia populară Artele populare, Cultura şi timpul liber, Legislaţia asupra salariilor mi-,­nimale, etc. Cartea­ captivează prin bogăţia ideilor,­prin stilul viu şi pa­sionat şi prin sugestiile, pe­ care le trezeşte în sufletul hititoruîtd. Poate fi de folos oricui se interesează de această problemă şi un îndreptar ideolog pentru cei ce activează în această mişcare sau se bucură de roadele ei „LITERA” este titlul unei reviste cu ţinută occidentală, care apare la Timişoara, sub conducerea poetului Fane George Pajişte. Mai mult ca oricând, aceste tribu­ne de slovă şi gând românesc îşi a­­rată rostul. In clipele grele prin care trece naţia, poeţilor le revine misiu­nea de a ţine nestinsă flacăra unor astfel de tipărituri, menite să lumi­neze minţile şi să încălzească toate inimile româneşti. D. Fane George Pajişte ,directorul şi animatorul revistei şi scriitorii gru­paţi în jurul d-sale, sunt vrednici de laudă pentru sârguința depusă pe acest tărâm cărturăresc, care acum, mai mult decât ori­când, nu trebue lăsat în paragină. SPECTACOLELE CAPITALEI Luni 30 Septembrie 1940 Calendar ORT.: Sf. Martir Grigore, Arhiepisc. Armeniei celei Mări. CAT.: Sf. Ieronim (Gerome). PROT.: Ieronim (Hieronymus), EOR.: 27 Elul 570­. MAH.: 27 Şaban 1359. Rom. soarelui 6,13. Ap. soarelui 17,58-Teatre NAŢIONAL (Cal. Victoriei): „Ovi­diu“. STUDIO (piaţa Annei): „Piatra din casă“ şi „Harţă Răzăşul“. REGINA MARIA (Spl. Independen­ţei) : ,,Papa se lnstrueşte“. COMEDIA (Pasaj. Comedia): „Block­­haus“. LIGA CULTURALA (Bd. Schitul Măgureanu): „Avarul“. MUNCA ŞI VOE BUNA (str. Ura­nus): „D’ale Carnavalului“. Cinematografe ■ ARO: „Primul Bal“, cu Deanna Durbin şi Robert Stock, Jurnal nou, TRIANON (Bd. Elisabeta): „Cleopa­tra“ cu Claudette Colbert. Jurnal nou: SCALA (B-dul Tache Ionescu): „Bel- Ami” cu Willy Forst- Jurnal Ufa şi O. N. C. PALAS BD. (Bd. Elisabeta): „Cânte­cul Deşeretului“ şi „Soţul meu con­duce ancheta“. CARLTON (B-dul Brătianu): „Cri­nul Chinei” cu Anna May Wong. CAPITOL: (Bd. Elisabeta): „Furtu­na", jurnal şi completare. ROXY (Str. Lipscani): „Balalaica” CU Nelson Eddy şi Ilona Masey BIZANTIN (Bd. Elisabeta): „Diavolii roşii". ARPA: (Bd- Elisabeta) — „Secretul celor 13 mascaţi” seria 1- REGAL: (B-dul Elisabeta) — Dia­mantele simt periculoase” — Jur­nal nou. FEMINA (B-dul Elisabeta): „Trafi­canţii din Rio” cu Ioan Petrovici. SELECT (Calea Victoriei): „Vorbeş­te-mi de dragoste” cu John Boris. ELYSEE (Str. Doamnei) : ,,Sally, Irene şi Mary“ şi „Romanţă“, tru­pa de reviste „Rendes-vous la Elysee” FORUM, (Ed. Elisabeta): „Sora de noapte“ şi ,,D-l Toper divorţează" FRANKLIN (Ateneu) : „Dincolo de ziduri“ şi „Fugara“. RIALTO (Bid. Carol): „Vulpea argin­tie“ şi „Măria Magdelaine". SAVOY (Cal. Victoriei): „Vin ploile şi „Tentaţie". OMNIA (Bd. Schitu Măgureanu) Războiul fulger“ şi ,,3 scaune“. NISSA (Intrarea Zalomir) : „Emi­granta“ şi „Călăreţii veseli“. MODEL (Piaţa Dr. Botescu): „Coco­şatul de la Notre Dame“ şi ,,D-na şi d. detectiv” . . VOLTA BUZEŞTI (Buzeşti): „Pro­cesul Măriei Lorfage“ şi „Pantera neagră“. MARCONI (Cal. Griviţei): „D. IH 88 Camarazi de sbor“ şi „Alle Jea­nine“ şi trupa d­e reviste M. Bejan MARNA (Cal. Griviţei): „Rivala“ „Ştrengarul". DIANA (Cal. Griviţei): „Oraşul bles­­temaţilor“ şi „Andy Hardy milio­nar“. LIA (Cal. Griviţei): „Apus de glo­rie” şi Aventurile lui Hockeleber Sin”. TRIUMF (Cal. Griviţei): „Cocoşatul de la Notre Dame“ şi „Un înger de fată“. TOMIS (Călăraşi): „Cei patru cava­leri“ şi „Manuela“. MILANO (Călăraşi): „Vreau să-mi înşel bărbatul“ şi „Adevărul îndră­cit“. MIORIŢA (Moşilor): „Procesul Mă­riei Lariage“ şi „Cântecul eroilor“. GLORIA (Văcăreşti): „Melodia iubi­rii" şi „Oraşe sub alarmă“. SPLENDID (Moşilor): „Câştigătorul Derbiului” şi „Când femeia spune nu“. IZBANDA (Văcăreşti): „Insula emi­granţilor" şi „Nunta cu repetiţii“. AMERICAN (Moşilor): „Paradisul vagabonzilor“ şi „Saltul mortal“. PARIS (Rahovei): „Eu sunt Otto Se­bastian“ şi „Războiul fulger“. REX (Dudeşti) : „Fecioarele trăs­nite“ şi „Salvatorul vestului". EDISON (Dudeşti): „Spioana" şi „Tarantella". VOLGA (Dorobanţi): „Invitaţie la fericire“ şi „Cruciadele". PACHE (Mătăsari): „Pantera nea­­gră“ şi emopleetări. NERO (Şerban Vodă): „Comoara­­ din Insula Piraţilor“. DACIA (Şos. Ştefan cel Mare): „Fe­cioarele nebune“ şi „Visuri sdro­­bite“. CARMEN (Dudeşti): „Călăreţii des­­tinului" şi „Fecioarele de azi". COTROCENI (Cotroceni): „Mezali­anţa" şi „Razia“. VERGU (Mihai Bravu): „La capătul pământului” şi „Kentucky”­­LIZEANU (Lizeanu): „Flăcări în O­­rizortt“ şi „Secretele mării Roşii” VENUS „Ucigaşul din Oregon“ şi „Ultimatum“. BARCELONA (Măgurele): „Testa­mentul misterios" şi „8. O. S. Tan­ger“. PELEŞ (Colentina): „îngeri cu feţa murdare“ şi „Trustul veseliei“. ILEANA (Avrig) : „D. HI 88“ şi „Pa­ris la miezul nopţii*. GRAND (Crângaşi): „Alcatraz“ şi „Aventuriera“. RAHOVA (Rahovei): „S’au cunoscut şi s’au iubit“ şi „Şarlatanul". ODEON (11 iunie) : „Variette“ şi „Foc de arme în Arigon“. AIDA (Rahovei):­ „Paradisul Îndră­gostiţilor“ şi „Romanţa întuneri­cului". FLORIDA (Ed. Ferdinand): „Lupul singuratic la Paris” şi­ „Parada ve­detelor“. UNIREA (Filantropia): „Oameni cu aripi“, „Aripi româneşti" şi „în­geri cu feţe murdare". UNIC (Filantropia): „Aventurile lui Hokeieber Sin" şi „Apus de glo­rie". DICHIU (Romană): ,Aventura" şi „Prietena noastră moartea“. LUCIFER: (Dudeşti) — „Se lasă noaptea" şi „Tigrul din Arizona” Direcţiile cinematografelor sunt rugate a trimite la redacție de ur­gență schimbările ce au făcut pro­gramului. Luni 30 Septembrie 4940 fotrial de Peter Kreuder : Singurătate,­­ Slowfox de Ellington şi­­ Fox de Porter. 20 : Radio-jurnal (IV). 20.15: Recital de pian : d-ra Mede­­leine Cocorăscu : Sonata appassionata de Beethoven. 20.15: Cuvânt la deschiderea şcoli­lor de d. profesor Traian Brăileanu, m­inistrul educaţiei Naţionale, al­ cul­telor şi artelor. 21 . Sforţarea agriculturii române în 1940 de prof. Gh. Ionescu-Siseşti. 21.15 : Figuri de compozitori : George Enescu : (dirijorul, violonistul, compo­zitorul). I. Cuvânt explicativ. II. Exemplificări muzicale (discuri) ; Concert brandemburghez nr. 2 de Bach (orch.­ filarmonică dirij. de George E­­nescu) ; Largo espressivo și Tempo di minuetto de Pugnani (vioară: George F­nescu) ; Raspodia română în la major de George Enescu (arch. simf. din Min­­neapolis dirij. de Eugen Ormandy); RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­RESTI SI POSTUL PE UNDA SCURTA 32,4 22.00 : Radio-jurnal (V). Sport. 22.20 : Jurnal pentru străinătate în limbile : germană şi italiană. 22.30 : Selecţiuni din Mussorgsky, Ceaikowsky şi Borodin (discuri) . Pre­ludiu din „Khowantchina“ de Mussor­­rgsky (orch. Halié dirij. de Hamilton Harry) ; Cor din „Boris Godunow“ de Mussorgsky (corul şi orch. Covent Gar­den dirij. d­e Vincenzo Bellezza); Piaţa din Limogen şi Catacombele din „Ta­blourile unei expoziţii“ de Mussorgsky (orch. simf. din Boton dirij de Sergiu Kussewitzky) ; Arie din „Eugen One­­ghini“ de Ceaikowsky (voce: Peter Anders) ; Andante din Simfonia nr. 5, de Ceaikowsky (orch. filarm. din Ber­,­lin) ; Poloneza din „Eugen Oneghin“ de Ceaikowsky (orch. filarm. din Berlin dirij. de Schmitt-Isserstedt) ; In ste­pele Asiei Centrale de Borodin (orch. Conservatorului dirij. de Philippe Gaubert) ; Cavatina din „Prinţul Igor“ de Borodin (voce : Josef Rogacewsky) ; Dansuri polovţiene din „Prinţul Igor“ de Borodin (corul şi arch. filarm. din Londra dirij. de Thomas Beechman). 23:30: Jurnal pentru străinătate în Selecţiuni de melodii din filmul: „Al- limbile : franceză şi engleză. RADIO­ EXPERIMENTAL 32,4 m. 9259 kHz. 2 kw. RADIO ROMANIA 1875 m. 160 kHz. 150 kw. RADIO BUCUREŞTI 384,5 m. 823 kHz. 12 kw. RADIO­ ROMAN­IA, RADIO BUCU­REŞTI şi POSTUL DE UNDA SCURTA 32,4 m. 6.45 . Ora dimineţii. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 13.00 : Ora. Cota apelor Dunării şi a barei Sulina. INformaţiuni artistice. 13.10 : Muzică populară : I. Taraful ţărănăsc Nelu Busuioc ; II. Mitică Ciu­­ciu-ţambal : 1. Taraful Nelu Busuioc : Horă de n­ână Ca la Gorj ; Inimă de putregai ; Sârbă ca la nuntă. 2. Mitică Ciuciu (ţambal) : Eu ţi-am jertfit...­rom­anţă şi Doini Oltului ; Pe deasupra casei mele şi Lolită cârciu­­rițărâââă. 3. Tariful Nelu Bucuioc: Jianca­­libră ; Ajuhgă-ţi mâhdio, ajuhgă ; Alu­­nalul bătut. 4. Mitică Ciuciu (ţambal)Arii na­ţionale. 5. Tariful Nelu Bucuioc: Firicel de iarbă neagră ; Sălcioara-horă ; Sârba lui Cărbunaru. 14 : Radio jurnal (II). 14.20 : Cântăreți francezi și spanioli (discuri) ; Arie din „Les Abencerages“ de Cherubini (voce : George Thill) ; Arie din „Tals“ de Massenet (voce: Mirthe Nespo­ulos) ; Cântec de Duparc (voce : Vanni-Marcoux) ; Vals nr. 15 de Brahms (voce: Michele Greta) ; Cântece populare spaniole (v­oce : Cris­tini Maristany) ; Granadinas de, Calleja şi Princessita de Padilla (voce: Tito Schipa). 14.45 : Radio-jurnal Cil). 14.55 : Jurnal culturii. 19.00 : Concepţia CC aducătorului Sta­tului despre Justţie, de prof. Mihail Antonescu, m­inistru­l justiţiei. 19.15 : Muzică .* 1 cameră : Th. Lupu (violoncel) şi Th Rogalski (pian) : So­nată în la m­indt de B­alman. 19.40 : Peter K­­ude Cântă muzică u­­şoară (discuri): Sub castan-fox de Kennedy şi Tango-fox de Hallifax

Next