Curentul, aprilie 1941 (Anul 14, nr. 4716-4743)
1941-04-01 / nr. 4716
2 (6 pagini) TRIBUNALUL DOLJ S. IÎI-a Extract de publicaţie No. 1613/041 Se publică, spre cunoştinţă că în ziua de 9 Aprilie 1941, orele 13, se vinde prin licitaţie publică înaintea Trib. Dolj, S. III-a averea imobilă a d-nei Ecaterina Popescu, situată in comuna Bulzeşti Dolj, pentru despăgubirea d-lui N. G. Locusteanu, de suma de lei 219.441 osebit procente și cheltueli de executare ce are să primească de la numita în baza actului de ipotecă aut. de trib. Dolj S. III la nr. 735/929, și a sentinței civile a Trib. Dolj S. III cu nr. 172/938 și care avere se compune din: 1. Una curea pământ lată de 22 metri şi lungă din hotarul Delniţa Murgaş până în coada vălcelii lui Cincă, de circa nouă hectare teren parte arabil parte râpe şi accidentat şi pe care se găsesc în stare de ruină o casă de bârne din care mai există o cameră în stare de ruină fără acoperiş şi un şopru in aceiaşi situaţie, vecină la M. Zi cu moşt. D. Şerban şi la M. n. cu moşt. C. Sorescu, la Rus. cu Vâlceaua lui Cincă şi la Apus cu delniţa Murgaş. 2. Una bucată teren lată de 14 m. şi lungă din moşt. Sorescu până în matca Dobreţu de circa 301 ha. vecin la M. Zi cu bucata dela nr. 1, la M. N. cu moşt. Sorescu, la Răs. cu Matca Dobreţu şi la Ap. cu moşt. C. Sorescu, teren parte arabil parte râpos accidentat şi necultivabil. 3. Una bucată teren lată de 14 m. şi lungă din moşt. Sorescu până în piscul cu boi de un hectar vecină la Răs. cu B. Sorescu, la Ap. cu C. Sorescu, la M. Zi cu bucata dela nr. 2, şi la M. N. cu moşt. C. P. Croitoru. 4. Un loc de casă lat de 20 m. şi lung de 90 m. vecin la R. cu moşt. Sorescu, la Ap. cu şoseaua, la M. Zi cu Petre Dragu şi M. N. cu moşt. Sorescu. 8. tn loc de casă şi parte arător lat de 14 metri şi lung până în şoseaua Prejoiu, în în mărime de circa 3500 m. p. vecin la R. cu şoseaua Craiova-Vâlcea la A. cu şoseaua comunală Bulzeşti, la M. Zi cu bucata dela nr. 1, şi la m. n. cu Dumitru Trăşculescu. 7. Una bucată teren de circa 2 ha, vecină la R. cu moşt. St. Uie şi Mitrofan Sorescu, la Ap. cu Delniţa Murgaş, la M. Zi cu bucata dela nr. 1, şi la M. N. cu D. Trăşculescu. 8. Una bucată teren de circa 2 hectare, vecin la R. cu G. Panduru, la Ap. cu Delniţa Murgaş, la M. Zi cu moşt. I. P. Croitoru şi la M. N. cu Const. Croitoru. 9. Una bucată teren de circa 4 ha, vecină la R. cu Apa Dobreţu, la Ap. cu Delniţa Murgaş, la M. Zi cu moşt. P. Croitoru şi la M. N. cu moşt. Ion S. Popescu. 10. A treia parte din cureaua de pământ lată de 12 metri şi lungă din hotar până in hotar de circa şapte hectare vecină la R. cu drumul dealului şi moşt. Cimpoeru, la Ap. cu Apadelniţa, la M. Zi cu Dumitru Seder şi la M. N. cu moşt. Al. Marinică. Licitația va începe pentru imobilul dela nr. 1 dela lei 30.000 pentru cel dela nr. 2, dela lei 9.600, pentru cel dela nr. 3, dela lei 3000, pentru cel dela nr. 4, dela lei 4000, pentru cel dela nr. 8 dela lei 7500, pentru cel dela nr. 7, dela lei 6000, pentru cel dela nr. 8, dela lei 11.000 pentru cel dela nr. 9 dela lei 11.000 și pentru cel dela nr. 10, dela lei 7500. Dosarul nr. 6335/938. 1941, Martie 14. Președinte, (ss) T. Ronea Portărel, (ss) Gh. Popa Administratia pulilica Autonomă a fabricei material protecţie a Armatei Se aduce la cunoştinţa generală că in ziua de 12 Aprilie 1941, ora 10, ţine licitaţie publică cu oferte închise şi sigilate pentru vinderea următoarelor deşeuri: 1.400 Kgr. deşeuri piele spart, 1.000 Kgr. deşeuri pânză kaki saci. 1.500 Kgr. deşeuri piele bizon. 36 Kgr. deşeuri panglică bumbac. 300 Kgr. hârtie de filtru. 250 Kgr. deşeuri plasă hârtie gudronată. 400 Kgr. deşeuri carton (mucava). 4 Kgr. deşeuri fire bumbac. 100 buc. bidoane de tablă diferite. Licitaţia va avea loc în Bucureşti, Strada Câmpul Moşilor Nr. 19, şi se va ţine conform art. 88—110 din Legea Contabilităţii Publice. Odată cu oferta concurenţii vor depune garanţia provizorie de 5°/s, din valoarea materialelor. Materialele se pot vedea la fabrică în zilele de lucru intre orele 12—13‘/s. Adjudecatarii vor plăti costul înserării acestei publicații in Monitorul Oficial și ziare. Spectacolele Capitalei Lunii 31 Martie 1941 CALENDAR I ORT.: Cuv. Ipatie Ep. CAT.: S-ta Balbina. PROT.: Enoch. TEATRE ! OPERA ROMANA: Relache. NAŢIONAL: (Pasaj Comoedia): „Cameleonii"... STUDIO: (Piaţa Amzei): „Sapho". LUPTA ŞI LUMINA (Str. Uranus): „Necioplitul“. MUNICIPAL: „Răpirea Sabinelor”. ALHAMBRA: „Vânt de primăvară". TEATRUL DIN SĂRINDAR: „Eva în vitrină”. TEATRUL VASILESCU (Pasaj Compedia): „Banii nu fac nici două parale” şi la orele 51 „Totul pentru doamne”. SAVOV (Cal. Victoriei): Turneul teatrului Naţional din Iaşi: „Coana Chiriţa în provincie". * CINEMATOGRAFE! Centru ARG (Bd. Brătianu): „Iubirea lor", cu Charles Boyer, Şi Bette Davis. SCALA (Bd. Brătianu): „Bismark'’, cu Paiţ Hartmann, şi Iyll Dăgiţver. CAPITOL (Bd. Elisabeta): „Ultima întâlnire“ cu Merle Oberon şi George Brent, jurnal U. F. A. şi jurnal românesc. SELECT (Calea Victoriei): „Manon Lescaut” cu Alida Valii. jurnal şi completare. TRIANON (Bd. Elisabeta): „Korra Terry. REGAL (Bd. Elisabeta): „Casa din Malta“ cu Viviane Domance şi Jurnal nou U. F. A. FEM3NA. (Bd Elisabeta): „Victoria din Vest". FORUM (B-dul Elisabeta): „Tragedia imperială” şi „Paradisul vagabonzilor”. PALAS BULEVARD: „Omul cu masca de fier" şi „Cavalcada Hollywoodului“. ARPA (Bdul Elisabeta): „Richard al Ill lea cu Boris Karloff şi Jurnal nou. ROXY: „Dansez pentru tine” şi jurnal. BIRUINŢA: „Viena Cântă, Viena dansează", „Primejdia" şi jurnal U. F. A. ELISEE: „Destry“ , şi „Fecioarele trăsnite", Comp. „Gândăcelul" cu Tanţy Grigoriu. NISSA: „Vraja albă” şi „Nu sunt criminal". OMNIA: „De la Mayerling la Sarajevo“, contra 100 şi trupa reviste Titi Mihăilescu. FORUM: „Oraşul sub alarmă" şi Tragedia imperială". Cartiere AIDA: „La răscruce de vânturi" şi „Lanţuri sfărâmate“. ALCAZAR: „Patrula albă“ şi „Clubul tinereţei“. AMERICAN: „Patima“ şi „Clubul tinereţei“. BARCELONA: „Vrăjitorul din Oz", „Andy Hardy milionar" şi trupa de reviste. BITOLIA: „Steaua din Rio” şi „Paradisul pierdut". CARMEN: „Bel Ami” şi „Bătălia aurului". COTROCENI: „Cei patru cavaleri", „Nopţi în Alger". DACIA: „Căpitanul de poştă" şi „Patrula albă". DIANA: „Charlie Chan la Monte Carlo“, „Ultimul Post“ şi Trupa Ion Tomas. DICHIU: „Nu suntem singuri" şi ,„Paradisul vagabonzilor". FLORIDA: „Strada 42“ şi „Melodia iubitei". EDISON: „Paradisul pierdut”, „Ultimul gangster“ şi trupa de reviste Nicu Burmaz. FRANKLIN (Ateneul Român): „Balalaica" şi ,,Totul pentru dragoste". GLORIA : „Prinţesa Tarakanowa“ şi „Paradisul burlacilor". GRAND: „Focul din Chicago" şi „Serenada primăverii". ILEANA: „Când femeia spune nu" şi „In numele legii". IZBÂNDA: „Bărbierul din Sevilla“, Jurnal şi complectare. LIA : „Patima" şi „Idealul îngerilor". LUCIFER: „Secretul celor 13 mascaţi". LIZEANU: „Lanţuri sfărâmate", „Zenobia“ şi ansamblul teatral Georgescu Iaşi. MARCONI: „Armata germană", „Falsificaatorii" şi trupa de Reviste M. Nedeianu şi M. Bejan. MILANO: „Misiunea secretă" şi „Paradisul alb". MARNA : „Copii în luptă cu viaţa", „Jertfa supremă" şi trupa de reviste Titi Mihăilescu. MEXIC: „Pantera Neagră" şi „Emigrante". MIORIŢA: „Rio" şi „La răscruce de vânturi“. MODEL: „Kentucky (oraşul pasiunilor) şi „Suez“. NERO : „Balalaica" şi „Agentul mascat". NONI: „Sabetay", „Salvatorul vestului sălbatec" şi „Pagini mâhnitoare 21—23 Ianuarie. ODEON: „Infernul deşertului" cu Charles Vanel şi „Femei deschideţi ochii". PARIS: „Călăreţul misterios" operă complectă. PACHE: „Stânca de mărgean" şi „Trei fetiţe dulci“. PELEŞ: „Şarpele” şi „Plăcerea nebunilor”. REX: „Primul bal” şi „Ducele de West Point“. SPLENDID: „Sânge de mexicană” şi „Inima unei regine”. TOMIS : „Omul invizibil“ şi „Stan şi Bran eroi fără voie“. TRIUMF: „Nu suntem singuri" şi „Insula emigranţilor". TEATRUL CINEMA CULTURAL BUC. NOUI: „Oamenii de mâine” şi „Trebue să mă iubeşti”. UNIC: „Visul doamnei Butterfly“ şi „Ora fatală". VENUS: „Pygmalion" şi „Aventura", Rebeliunea din 21. 22, 23 Ianuarie. VERGU: „Bell Ami“ şi „D. III. 88 camarazi de zbor". VICTORIA : „Balalaica” şi „D-na şi d-nul detectiv”. VOLGA: „Tragedia imperială" şi Mătuşa din Canada". VOLTA BUZEŞTI : „Patrula albă” şi „Valsul nemuritor”. N. R. Rugăm a se trimite schimbările de program săptămânale Sâmbăta •—IO«»««o4toiO«OISI— Farmaciile de serviciu Luni 31 Martie 1941 Pierre Andrei, Calea Victoriei 14, I, 3.76.66; Vasiliu Gh., Calea Victoriei 68, I, 3.69.20; Frunză El. Popescu, B-dul Regele Carol 23, I, 4.52.04; Stern Herman, Calea Văcăreşti 38 I, 3.45.76; Fichman Nahman, Str. Sf. Apostoli 52 I, 3.65 40; Nistor Traian, Calea Griviţei 112 II, 4.91.84; Ciocoiu George, Str. Ştirbey Vodă 55 II, 5.15.25; Cotingiu Ion, B-dul Banu Manta II, 4.10.36; Paleacu Mihail, B-dul Filantropia 103 II; Vascanu Gh., B-dul Tache Ionescu 12 III, 2.86.22; Dr. Voitinovici A., Calea Victoriei 206 III; Sotirescu A., Şos. Ştefan cel Mare 2 III; Vaeni C-tin, Str. Romană 17 III, 2.01.84; Drăguş George, Str. Viitor 114 II, 2.33.46; Bibicescu Tempeanu, Calea Călăraşi 240 IV, 367.63; Niculescu M. Stănescu, B-dul Pache 34 IV, 3.24.73; Georgian Nicolae, Str Th. Speranţia 1 IV, 3.78.63; Nicolescu Alex., Calea Şerban Vodă 147, V, 5.37.22; Cristidi loan, Calea Rahovei 120 VI 3.20.61; Popovici Napoleeon, Calea Rahovei 265 VI, 3.82.37; Dr. Ullman Ludovic, str. Dr. Davilla 7 VI 3.0030. Literatura noastră pedagogică, destul de săracă în raport cu cea a altor neamuri, n’a înregistrat de mult în inventarul ei vremelnic o carte mai scrupulos închegată, și, dacă aprecierea noastră e îngăduită, nici mai frumos scrisă, ca lucrarea d-lui Bartolomeu Popescu, după a cărei lectură ne-am dat seama de imensa trudă depusă, poate ani de zile, pentru a ne pune la îndemână o operă cuprinzătoare, obiectivă şi de minuţioasă informaţie. E surprinzător că deşi analiza, operei marelui pedagog ceh se supune exigenţelor autorului, care merg uneori, până la un criticism sever, stilul e dulce şi cunoaşte întorsături abile, ca şi când nu acelaş creier ar fi căutat spre forme şi adâncuri... Am găsit în această lucrare masivă pasagii învăluite intr’un fluid cald, lăsându-ţi impresia că autorul prezentei monografii ţi-ar povesti despre cel mai apropiat prieten, la a cărui nefericită viaţă şi agitate gânduri a fost martor. B. B. P. a evocat, plecându-se cu pioasă recunoştinţă in faţa numelui lui I. A. Comenius, figura acestui gânditor şi sfânt al veacurilor noastre. Desigur, sfânt in sensul învăţăturilor propovăduite şi a faptelor cari niciodată n’au fost mai prejos de cuvintele lui. E o calitate să însufleţeşti o figură încadrată într’o epocă. Pentru aceasta e necesar să dai cadru epocei şi culoare timpului; abia la urmă introduci personajul. In alţi termeni, reconstitui epoca, pentru a înţelege în toată plenitudinea ei opera unui autor. E tocmai ceea ce a făcut d. Bartolomeu Popescu. Până acum, cine amintea de Comenius, ataşa, la acest nume, câteva titluri de cărţi: „Didactica Magna", „Janua linguarum reserata“ şi „Orbis pictus sensuatium", fără să-şi pună Întrebarea dacă autorul lor n'a încercat mai mult decât să ofere „Arta de a învăţa pe toţi toate“. E drept că la noi, în afară de prefaţa la traducerea regretatului P. Gârboviceanu a „Didacticei magna“, n’a adus nimeni nicio informaţie sau lumină Cu cartea d-lui Bart. Popescu, suntem la prima încercare serioasă de a interpreta şi a tălmăci opera celui mai creştin dintre pedagogi (Exceptând pe sf. Francisc de Sales, învăţătorul săracilor). Pentru aceasta nu i-a fost suficientă literatura streină în care se comentează opera comeniană, a întreprins călătorii, mergând pe urmele magului născut la Nironice (Moravia). Aceste temeinice investigaţii îi aduc şi satisfacţii. Astfel, în Biblioteca Naţională din Strasburg, întâmplător, a dat peste „Primitiae laborum" (începutul muncii), exemplar rar, tipărit cam în acelaş an cu „Didactica Magna“, (1657) la Amsterdam, în care e vorba despre începuturile şcoalei în Transilvania, la Şaroş-Patak, şcoală înfiinţată din îndemnul şi cheltuiala prinţului Sigismund Racoczi, la 1650 Dar ceea ce dă valoare lucrării d-lui B. P. e punctul de vedere nou prin care priveşte d-sa opera lui Comenius : filosofia. Prin urmare, a găsi ce e etern şi universal in opera sa. O nedumerire desigur pentru acei caren’au fost obişnuiţi a vedea în Compenius un filosof. Să acceptăm încercarea d-lui B. P., nu dându-i crediiă acestei afirmaţii, căci şi d-sa recunoaşte puţinătatea filosofiei comehiene, ci efortului de a dovedi, documentând că ideea de Pansofie la C Comenius, corespunde unei cunoaşte. „Numesc pansofie ce imaginea vie ( univers are legătură în toate 120). Nu filosofia, ci pe fluviul de scurgere al lrale a lui Comenius, prin concepţia revoluţionară preconizând predarea învăţământului în limba maternă, declarând războiu tuturor tradiţionaliştilor, robi ai unor metode seci, grele şi infructuoase. Deci afară cu latina, pentru a intra în şcoală limba vie, limba vorbită! Aceasta coincide la noi cu prefaţa la Noul Testament a lui Simion Ştefan (1648). Trăim în aceeaşi epocă. Nu insistăm asupra principiilor fixate de Comenius în acest domeniu. Ele sunt cuprinse în Biblie. Să învăţăm ce trebue, cum trebue şi pentru cine trebue. Pune un deosebit de mare preţ pe educaţie. Multe din legile şi mijloacele formulate de el, au rămas şi astăzi în picioare. Cum a fost văzut de contemporani ? E suficient a şti că însuşi Rene Descartes, filosoful francez, îl avea în mare stimă. Mai târziu la vreo 80 de ani Herder şi Goethe, vor avea cuvinte frumoase pentru el Un idealist pătruns din copilărie de cuvântul Domnului, pe care-1 va servi la Fumneke, întâi ca pastor, apoi episcop al „Fraţilor Boemi" tot scrisul său se va resimţi de această intimitate cu misterul divin şi lectura Bibliei. Cum am putea să scriem într’un foileton, ceea ce d’abia a încăput într’o carte de trei sute şi ceva de pagini ? De aceea, am ruga pe cititorul acestor rânduri să ne creadă că e departe de noi părerea de a fi prezentat aşa cum trebue, această carte. Fiecare capitol deschide o perspectivă spre a aprecia opera lui Comenius Asupra căruia să ne fi oprit 7 întreaga carte e grea de gânduri, ca un pomplîn de rod în Inima toamnei Lectura te fură, pe nesimțite, te oprești doar în cazul vrenei notări pe mars»it«*u!wwaati tfetNWâ Cu vădite calități literare, trazși ian găsit un cult, oase ssal repede anstresia că aicl neobservat la corectarea generală prin curăţimea şi valoarea ei( vorba de tinerime), pag. 249. Să nu supere d. Bartolomeu Popescu da nu-i împărtăşim punctul de vedere ; şederea lui I. A. Comenius Şaroş-Patak ar avea o importanţientru noi. Şi-i absolut sigur că s-a dat seama că poporul românesc e cel care trebue să fia socotit ca apărat stăpânitor al Ardealului“. p. 26). Ipotetic, poate afirma acest lucru. Afiria ar căpăta prestigiu dacă s’are pe un cuvânt scris a lui I. A. Denius. Astfel e o evanescenţă grică. Dincolo limitele înţelegerii noastre, vor; rămas multe adevăruri cuprinţn lucrarea d-lui Bartolomeu Pocu. E posibil, fiindcă noi am spu chiar la început, că a cea mai uriaşă şi mai completă carte scrisă jpj-a lui I. Amos Comenius şi »»erei lui. ftffodiae Albu O carte de actualitate Bartolomeo Popesc». Filosofia şi pedagogia creştină a lui I. A. Comenius universale a care este ului, care îşi părţile" (pasagogia a fost mergiei cererămas mare Lugubra descoperire din gara Timişoara Tragical sfârşit al naui controlor C. F. R. TIMIŞOARA, 30. — In zorii zilei de azi personalul de serviciu al gărei locale a găsit, pe una din liniile de garaj, — cadavrul mutilat oribil, — al controlorului de poduri Theodor Gavrilescu, în etate de 46 de ani şi domiciliat in oraşul nostru. Nimeni nu-şi poate explica cum s-a produs tragicul sfârşit al nefericitului controlor Gavrilescu. Din ordinul parchetului cadavrul a fost transportat la morga spitalului local spre a i se face autopsia, întrucât comisia de anchetă nu-şi poate încă explica dacă la mijloc este vorba de o nenorocire, de o sinucidere, sau de un fioros asasinat. Anchetarea misterioasei morţi din gara locală, este condusă in prezent de către comisarul dr. Santău şeful secţiei judiciare a chesturei, care, prin declaraţii şi reconstituiri, încearcă să clarifice cât mai neîntârziat misterioasa moarte a controlorului c. f. r. Gavrilescu. Cu noi amănunte asupra acestei afaceri încă atât de misterioasă, vom reveni la timp. Festivalul Mutilaţilor Invalizi de Război la „Arta“ In saloanele soc. „Arta” a avut loc eri un festival organizat de mutilaţii invalizi de război, în folosul asociaţiei. Din fondurile realizate se vor distribui sume de ajutor, căminelor asociaţiei şi nevoiaşilor invalizi de războiu. D. cpt. în rezervă Marghiloman, a ţinut conferinţa de deschidere, arătând realizările soc. „Mutilaţilor Invalizi de război”, care se vădesc mai ales prin căminele de odihnă, organizate în staţiunile balneo-climatice. In faţa unei asistenţe alese, s’au produs următorii protagonişti a scenei româneşti: d-na Maria Blejanu dela Opera Română, d. Ion Dumitriu-Romano, d-na Elena Dimitriu col. Popescu şi d. Ion Manu dela Teatrul Naţional. La pian, maestrul Const. Silvestri dela Opera Română. 7 Cwrenfin UNUL XIV, No. 4716, Marți, 1 Aprilie 1947 La zi Umblând prin ţară De două săptămâni umblu prin ţară, — prin ţara frământată de răutăţile omeneşti şi de puterea lui Dumnezeu, — Care este atot bun şi Îndelung Iertător, Care ne-a ocrotit din cele mai Îndepărtate vremuri până azi, — dar Care işi arată din când in când nemărginita putere, fără însă a ne pierde ci numai spre a r te încerca, — spre a ne întoarce pe calea cea dreaptă, spre Bunul păstor, oile cele rătăcite ! Câte nu auzi şi ce nu vezi, umblând prin ţari ? ! Intr'un orăşel din Transilvania, — pe peronul unei gări unde aşteptam un tren care avea numai 180 minute întârziere, emim amestecat printre ţăranii cari veniseră la zi de târg de primăvară şi aşteptau să se întoarcă la casele lor. Aşteptarea lor, ca şi a mea, trece greoiu, cu atât mai greoiu cu cât portarul gărei mai adaugă din când in când câte o mică Întârziere in plus, privind trenul nostru mult aşteptat. Intre doi săteni, — unul Intre două vârste şi altul bătrân dar drept ca lumânarea, — venise vorba despre... „adunarea asta cu numărătoarea părerilor, oamenilor, faţă de faptele săvârşite de Ghinăralul Antonescu”. Din cista lor sfătoasă am prins un crâmpei de vorbe, — căci nu se cade să te bagi in vorba altora aşa ca din senin şi nici nu-i cu cale să iscodeşti, să tragi cu urechea la cele cele şoptite, spun alţii. Păcatul meu este cu atât mai greu, cu cât l-am făcut in săptămâna începătoare a postului mare; — am tras cu urechea, prinzând spusele celui mai tânăr către moşneag, care sunau cam aşa... „La noi în sat am mers cu toţii pă „da”, c’aşa ne-am socotit noi că-i mai cu drept şi cu înţelepciune; — ăi mai tineri încă au mers cu noi pă „da”, c’au văzut şi ei că unde-i cărunţimea satului, acolo-i cuminţenia şi gândul ăl bun” ! — Bătrânul işi dădu şi el cam aşa părerea.......Apăi, bade, cocorul ăl mai bătrân e în fruntea şirului şi albina mai mărişoară e regina stupului; ş'aşa a fost decând ii lumea, ăl mai vârstnic a călăuzit p'ăl mai micuţ; — şi când ţâncul prinde să sburde, mai departe de ochii ălui mai mare, rar de scapă zdravăn; — c’aşa-i tocmeala hirii, ăl micuţ să’nveţe, ăl mare şi dea poveţe"Nu cred să-mi fi scăpat ceva din spusele acelor doi săteni. A doua zi, intr’alt oraş, in Oltenia, intr’un autobuz tixit ca o cutie cu sardele, un bătrân gârbovit şi îngândurat mă tot Întreba mereu, undei Comenduirea. L-am lămurit. — Intrebându-1 apoi, ce-l mână spre Comenduirea Pieței. Oftând și măsurându-mă de sus până jos bătrânul mi se spovedi: — ....I*. — blestemăţii copilărești. Mă duc să iau acasă pe nepotu-meu, că i-a dat drumu dela incutetoare, unde-a stat pentru bâzdâcurile lui. Asta-i trebuia lui, domnişorule, să se înhăiteze la treburi de-alea, — să facă revoluţie” 7 ! — „Dar ce vârstă are nepotul dumitale, moşule, — şi unde-i tatăsău, de te osteneşti dumneata pentru asta” 7! — intrebai eu. — „Apoi cât să aibă, atuchi-l-ar pisicile, merge pă 16 ani; — şi tatsău îl concentrat de pă toamnă, — că de era tat-su acasă când cu revoluţia aia, i-ar fi tras o sfântă bătaie şi l-ar fi ţinut acasă ; — dar acuma tot o să-i tragem un pui de.... Învăţătură , că pă urmă l-a lecui tat-său de boala revoluţiei, — bată -l toaca să-l bată, că ne-a făcut de ruşine In sat şi m'a pus pi drumuri om bătrân” ! Autobuzul s’a oprit in faţa Comenduirei. Bătrânul coboară încet-incet cu dăsagii pe umeri... — „II duc mâncare, nătângul, ce să fac,... să-l omor z !...H duc mâncare, l-oi bruftui şi g’o cuminţi, domnişorule, că nebunise rău, — şi ce băiat bun s'arăta de mic, — iac’aşa, s’a luat după unul, după altul, — asta-i trebuia lui! Nici nu i-au crescut mustăţile şi s'a apucat de revoluţie!... Bat-o focu de revoluţie ! Da —băiatu s'o cuminţi, că n’a făcut-o din capu lui”.Necăjit şi îngândurat moşneagul a intrat la Comenduirea Pieţii, — pe unde nici ca oştean, nu-i dusese păcatele, — cum chiar el spunea!! N. D. Petrescu-Joiţa Adunarea generală extraordinară a Soc. „Tinerimea Română11 Societatea „Tinerimea Română” a ţinut ori, la orele 11 dim., adunare generală extraordinară pentru votarea modificării Statului, iar la orele 12, adunarea generală ordinară. Au fost de faţă d-nii: general dr. Mihăilescu, preşedintele Soc. „Tinerimea română”, prof. dr. Hamat, preşedintele administrativ al Societăţii, general Virgil Rădulescu, general Tantzi Rosetti, profesor D. Murăraşu, secretarul Societăţii, Rădulescu-Niger, părintele Partenie, părintele Crăciunescu, Cezar Pascu, prof. Nichifor, prof. St. Dobrescu, d-na prof. Statnichievici, d-ra prof. Voinescu, d. prof. Dan Smântănescu, d-na Dinco, Costin Petrescu, C. Negulescu, Al. Ionescu, dr. Cârnaru, prof Stoicescu, prof. Budurăscu, prof. Zamfirescu, I. V. Săndulescu, prof. Stoicescu, etc. Deschizând şedinţa d. dr. MIHAILESCU, preşedintele „Tinerimii Române”, spune, printre altele: „înainte de a începe activitatea noastră, se cuvine să ne reamintim de acela care, prin munca lui, ne-a dat putinţa să fim aici, împreună, într’un adevărat cuib românesc: mult regretatul Nae Dumitrescu. Viaţa fostului preşedinte al „Tinerimii Române" s-a identificat cu existenţa acestei societăţi, pe care a condus-o cu râvnă, cu abnegaţie şi chibzuinţă, transformând-o într-o înaltă instituţie de educaţie şi cultură naţională. Iată de ce pierderea lui a fost pentru societate o pierdere dureroasă, sdruncinătoare. Idealul măreţ, care a fâlfâit în faţa ochilor unui adolescent, a fost dus la realizare, după o vieaţă de luptă şi sârguinţă. Lumea a înţeles ce reprezintă Nae Dumitrescu în viaţa noastră naţională, căci numai aşa se poate explica respectul şi admiraţia caldă cu care era înconjurat. Trăia atât de intens pentru idealul pe care-l urmărea, încât toţi cei din preajma lor se simţeau, ca sub puterea unei vrăji, urcând, plini de avânt, cu el spre culmi. Nae Dumitrescu a ştiut să-şi apropie şi să reţină in preajma lui oameni de ispravă, căliţi în flacăra aceleiaşi sfinte credinţe. Astăzi el stă limpede în mintea noastră a tuturor ca un simbol de vrednicie şi ca o pildă de totală abnegaţie. Duhul marelui preşedinte al „Tinerimii Române", prezent printre noi, ne va călăuzi munca pe care o începem astăzi. Să-l rugăm pe bunul Dumnezeu să binecuvânteze şi munca noastră, cum a binecuvântat-o pe a lui”. Pentru odihna sufletului celui care a fost Nae Dumitrescu, s’a păstrat Un minut de pioasă reculegere. D. preşedinte a făcut apoi o dare de seamă despre activitatea desfăşurată de societate pe anul 1940 şi despre greutăţile cu care a avut să lupte. D. cenzor C. ŞTEFANESCU a citit raportul cenzorilor. D. dr. HAMAT a arătat situaţia financiară pe anul 1940, adunarea aprobând cuvenita descărcare. S’a votat apoi noul buget, cum şi noul statut al Societăţii. Biroul societăţii s’a completat cu d-nii prof. D. Murăraşu, prof. Dobrescu şi părintele Crăciunescu. La sfârşit s’au trimis telegrame de omagiu şi devotament: M. S. Regelui, Conducătorului Statului şi d-lui ministru al Educaţiei naţionale. „Bucureştii de altă dată" Conferinţa lui Radu D. Rosetti Sub auspiciile soc. „Principele Oreea", d. Radu D. Rosetti, a confemţiat aseară în sala Dalles. Subiecil conferinţei a fost: „Bucureştii deltă dată“. Conferinţa a avut caracterul unei şezători literare, d. Radu D.osetti, citind din operile sale cu pvire la viaţa de altă dată a cetăţiii Bucur. Cu talentul de povestitor recunicat, d-sa a evocat aspecte şi framente din Bucureştiul pe care noii de azi nu-l cunoaştem decât din căţile lui C. Bacalbaşa, Gion sau Rac Rosetti. Pe locurile unde azi se înaţă Capitala modernă, era altă dată oraş patriarhal, în care poezia avi primul loc. Un al doilea capitol al tnereţii Bucureştilor îl constitue lăutarii, în frunte cu Ciolac. Timp de o oră s’au perindat figurile pseudo-legendare, personagii celebre, a căror viaţă apare astăzi atât de neverosimilă. Totuşi adevărata viaţă a Bucureştilor nu e cunoscută, din lipsa aproape totală de documente. Expoziţia sculptorului C. Baraschi se închide azi Azi se Închide expoziţia sculptorului C. Baraschi din sala Dilles. Expoziţia s-a bucurat de un desăvârşit succes. Noua premieră a teatrului Municipal „I. L. Caragiale” Teatrul Municipal „I. L. Caragiale“ anunţă pentru mâine 1 Aprilie, ora 3 seara precis, premiera celebrei cortiedii a lui Dario Niccodemi „SCAMPOLO“. Fermecătoarea poveste a micuţei vagabonde, care a făcut o strălucită carieră pe toate scenele din lume, va afla pe scena Teatrului Municipal, o interpretare tinerească şi însufleţită, Prin contribuţia regisorului CONSTANTIN GEORGESCU, de la Teatrul Naţional — şi a unui excelent mănunchiu de actori. In rolurile principale, vor apare: D-nele Telly Barbu-Negrescu, Puica Stănescu, Paula Culitza şi d-luii Jenică Constantinescu, Niculescu-Cadet, Milică Milian, Justin Handoca şi Dorel Urlăţeanu. D. TRAIAN CORNESCU semnează decorurile, iar dl. N. BUICLIU muzica de scenă. Luni 3* Hârtie 494* RADIO ROMANIA 1875 m., 160 kHz. 150 kW. RADIO BUCURESTI 364,5 m. 823 kHz. 12 kw. POSTUL PE,UNDE SCURTE .32,4 m. 8260, kHz. 2 kw. 6.45—8.45: ORA DIMINEŢII: Muzică de dimineaţă; Radio jurnal (I); Continuarea muzicei de dimineaţă. 12.30: Muzică din opere franceze: (discuri); Uvertură din „Regele Ysului“ de Lăllo (Orchestra filarmonică din Berlin dirij. de Albert Wolf); Aubade din „Regele Ysului” de Lalo şi Romanţa lui Nadir din „Pescuitorii de perle“ de Bizet (voce: Joseph Rogatcelwsky); Arie din „Herodiade“ de Massenet (voce: Louis Musy); Aria Margareta din „Damnaţiunea lui Faust“ de Berlioz (voce: Yvonne Gall); Arie din „Mireille” de Gounod (voce: Georges Thill; Arie din „Maroul" de Baland (voce: Georges Thill; Marş şi Cor din „Carmen“ de Bizet (corul şi orch. operei din Hamburg, dirij. de Schmidt, Isserstedt). 13.15: Radio jurnal (II). 13.30: Muzică de prânz: Orchestra Costică Nandin: De ţi-am greşit, iţi cer iertare romanţă; Hora şapte scări şi o Sârbă; E noapte, tango de Ninel Hirizescu şi Să nu mă uiţi că mă iubeşti slow de Villnov; Jocuri ardeleneşti. Serviciul de Ştiri germane. 14.00: Continuarea muzicei de prânz: Orch. Costică Tandin: In satu’n care mam născut romanţă de Dendrino. Merge în‘t*, la fântână, cântec românesc de Titi Vrăbiuţă; Cărăuleanca, joc din Dolj. J 1 14.10: Radio jurnal (III). 14.30: Continuarea muzicei de prânz: Costica . Tandin : Idile, vals de Waldteufel; Din lacrimi s’a născut iubirea, tango de Ninel Hirizescu; Săbtărelul şi Hora bătrânilor; Ai să uiţi pana mâine, tango de Liliana Delescu; E mult de-atunci, romanţă; Boerească ca la Şegarcea şi Hora lui Ciungu. 15.00: Radio jurnal (IV); Jurnal cultural. 15.15: Muzică variată ușoară (discuri): Andaluza de Taeye; Conchetărie de Mahr; In frumoasă Sicilie, tango de Siegel; Vals de Costică Ionescu. 18.00: Concert de muzică simfonică franceză (discuri): Introducere din Ferraae de D’Indy (arch. Conservatorului din Bruxelles dirij. . de Désiré Defaux); Concertino de Jean Francaix (Pian Francaix și filarmonica din Berlin dirij. Leo Borchard); Simfonia în si bemol major de Chausson (arch Conservatorului dirij. de Pierre Coppola); Vânătorul blestemat de César Franck Goossen Avent Gardén’ dirij’ de Eusebw 19.00: Cărţi şi reviste. RADIO ROMANIA 19.15: Muzică populară românească S. Bugeanu armonică, V. Constantin clarinet acomp. la ţambal de Sandu Ioviţa şi Voicu Ciobanu flaut. I. Bugeanu armonică, Constantin clarinet acomp. de Sandu Ioviţă la ţambal. Cui îi ară plugul bine şi Nu mă calea pe picior; Trece Leana pe colnic; Săraca inimă bună. II. Voicu Ciobanu flaut; Doine şi jocuri româneşti de Tib. Brediceanu, III. Bugeanu armonică; Costantin clarinet acomp. de Sandu lovită la ţambal; Săbtărelul şi Hora isvoarelor; Sârba de la Severin; Arii naţionale. IV. Voicu Ciobanu flaut: Jocuri româneşti de Tib. Brediceanu. RADIO BUCUREŞTI 19.15: George Manoliu (vioară) şi Nicolae Marcovici (pian). Cesar Franck : Sonată. RADIO ROMANIA SI RADIO BUCURESTI 19.50: Serviciul de ştiri germane. 20.00: Radio jurnal (V). RADIO ROMANIA 20.10: Cântece din Ardeal Ştefan avu voce: Brediceanu: Frunză verde unzuliţă; Drăgoi: Ş’aseară fusei a de astă; I. Borgovan: Strigă mierla; G. ,ma: Cântecul păstorului; Monţia: j e dor de munţi; Ion Borgovan: arce putică. 0.35: Muzică românească (discuri). RADIO BUCUREŞTI 9.10: Melodii de Dostal D-ra Consta Bădescu (voce); Lied; Mi-am duit inima; O zi fără tine; Pauză; »fiul asmului de iubire. 1.30: Jurnalul pentru străinătate In Ifem turcă. .40: Continuarea muzicei de Doistal YJ: D-ra Constanţa Bădescu: Pârtie 1 Utecele tale. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 45: Prof. Victor Papacostea : Colabotoril lui Mihai Viteazul : Radu Stan. 90: ORA ITALIEI: I. Roma de azi derof. Alex Marcu, II. Muzică dă Rughi (discuri): Pinii de la viile Bliesse (Orch. simf. din Milano, du de Lorenzo Molajoli); Fântânei® Roli (orch. simf. din Londra dirij. de Alit Coates; Serbări romane (arch. sin din Milano dirij. de Molajoli): unurnal italian. 1: Radio-jurnal (V); Sport. 23: Dansuri de Chopin (discuri). RADIO ROMANIA 2: Muzică românească (discuri) ; Doc frică mi-e că mor ca mâine (voi Măria Tănase); Viţă de bănăţea şi Au plecat Moţii la ţară, doină ,te-aşi mai trăi până la vară şi Tinu Copil eram, sârbă (voce: Maria Otache). RADIO BUCUREŞTI 22 Jurnalul pentru străinătate in lmtgreacă. ADIO ROMANIA SI RADIO BUCURESTI 22. Ciclul sonatelor de Beethoven : VasiFilip vioară şi paul Jelescu- P’anîonata No. 4 în la minor: a) Pres b) Andante schersezo; c) Allegrolto. 23. Jurnalul pentru străinătate în limba germană şi italiană. 23. Muzică variată uşoară (discuri). 24. Jurnalul pentru străinătate te limbi franceză şi engleză. O.10.30 . Muzică variată uşoară (disej: Paso doble de Marauina şi Tangle Reisfeld: Fox de Winkler; Marituise-serenadă de Meisel voce: Marc Wittrisch); Ti-pi-ti, fox de Grevi Cinematograful Românesc" nouavistă de cinematografie şi teatru" apare în curând. Conderea ei, îşi propune să fie un înotar sincer şi obiectiv al tuturor celor şi tuturor pieselor de teatre se joacă la noi. „Ciintograful Românesc” va fi singur publicaţie de la noi, care nu va crupe nimeni. Cei c vor să vadă un film sau o piesă tă, să citească in curând „Cinemgraful Românesc“, care nu are să dajeze pe nimeni.