Curentul, septembrie 1941 (Anul 14, nr. 4865-4894)

1941-09-01 / nr. 4865

2.­­80 fia$pent) Pe stadionul Giuleşti, se joacă două partide tari aşa cum de mult n’am mai putut vedea. Comisia competiţiei la naţionale nu a lăsat ca, acum când activita­tea sportivă a fost reluată să treacă vreo Duminică în care să nu avem program fo­tbalistic­ Şi, în urma acestei binevenite hotărîri azi în Giuleşti se dispută restanţa la campionatul naţional divizionar A dintre Venus şi Rapid. In urma hotărîrii comitetului fe­deral de football şi handball care a revenit asupra sancţiunilor apli­cate Sp. Studenţesc de C. C. N. s’a dispus programarea ultimului match pe care studenţii îl au de disputat in compania campionilor naţionali, Unirea Tricolor. VENUS—RAPID. VEŞNICUL DERBY In matchul vedetă al zilei echipa negrilor va întâlni pe eternul său rival Rapid. Cum totdeauna întâlnirile dintre aceşti doui maeştri ai soccerului românesc­ au fost dinamice, cu si­guranţă, că şi astăzi nu vor dezi­luziona. In cazul când Rapid şi-ar însuşi cele două puncte puse în joc, va ajunge la egalitate de puncte cu campionii naţionali, numai în ipo­teza că Unirea va pierde jocul ce-l are de disputat în compania ne­grilor. SP. STUDENŢESC. © PIEDICA A UNIRII TRICOLOR Unirea Tricolor—Sp. Studenţesc este matchul tradiţional bine sta­bilit. In maibul de azi, oborenii nu vor căuta să-şi răzbune vechile eşecuri pe care cu siguranţă nu le-au uitat. FORMAŢII VENUS , David, Sfera, Negrescu, Cearaghin, Fredy, Brandabura, Vla­dîmîrescu, Ploeşteama, Hunţiş, Felea, Iordache. RAPIDs Sadowsky, Cu­piţîni, Lenţiheriu, Vin­­ti­la, Răşicoaru, Wetz­er 8­91, Sipoş, Moldoveanui, Barsîky, Radu Florian, Bogdan. UNIREA TRICOLOR­­ Cristea, Marinescu, Ilies­cu, Fierea Anghelache, Paraschiva, Jefiny Dumi­tre­scu, Dedea, Cârjan, Grid­loiu( SP. STUDENŢESC) Mi­şu Constantinescu, Teo­­dorescu, Mi­tan, An­to­n­­escu, Bela, Constanti­­nescu-Grecu, Miulescu, Mihailescu, Mihăilescu, Ştefănescu, Marinescu. ABITRAJUL D. Mitran Constantin (Unirea Tr.—Sp. Studenţesc). CATEGORIA MUSCA Campion : D. Panaitescu. Seria I: Neant; seria II: Ion Chiriac; seria III: Gh. Bidrinschi, N. Ciocan, Im­­păratu Ile şi V. Voinescu. CATEGORIA COCOŞ Campion : Ion Gorun. Seria I: A. Oşea, Ion Sandu şi Aurel Tom­a; se­ria II: N. Stamate; seria III: Al. Ma­rinescu şi Const. Tudose. CATEGORIA PANA Campion : Gh. Popescu. Seria I: C. Dumitrescu, D. Iordănescu, L. Po­pescu, Ion Sandu şi Aurel Toma; se­ria II: A. Costescu şi D. Doicescu; seria III: Gheorghe Fiorea, Costel Stănescu, Const. Tudose şi D. Voicu­­lescu. CATEGORIA UŞOARA Campion : Lucian Popescu. Seria : Ştefan Bogdan şi Gheorghe Covaci; seria II: Const. David şi Aurel Cli­­man; seria III: Al. Călcie, E. Do­­rianu, R. Roşianu, I. Scărlătescu, G. Toth şi V. Zamfir. CATEG. SEMI MIJLOCIE Campion : Const. Clebnoiu. Seria I: Vasile Stoian; seria II: Vasile Ignat; seria III: Grigore Matei, Al.Mehedin­­ţeanu, Gh. Nicolescu şi Sângheor­­ghe I. D. Iancu Ceaureanu (Rapid—Ve­nus)­ORA DE ÎNCEPERE Primul match Unirea—Sp. Stu­denţesc va începe la ora 15. Rapid-Venus la orele 17. PRONOSTICURI Victoriile Rapidului şi a Unirii Tricolor la luptă mare. CATEGORIA MIJLOCIE Campion : M. Teodorescu. Seria I: M. Deculescu, M. Fulea şi P. Milco­­veanu; seria II: Neant; seria III: Const. Radu şi C. Rogoveanu. CATEG. SEMI GREA Campion : Vacant. Seria I: M. Fu­lea şi V. Şerbănescu; seria II: Neant; seria III: Gh. Georgescu, Vasile Pană şi Pop Petre. CATEGORIA GREA Campion : Vacant. Seria I: Iile Pe­­trescu şi V. Şerbănescu; seria II: Neant ; seria III: N. Iorgulescu şi Gh. Popescu. Cuplaj, azi, în Giuleşti Ora 17: Unirea Tricolor-Sp. Studenţesc Ora 17: Rapid - Venus — Arbitri, formaţii, pronosticuri — Clasamentul boxeriilor profesionişti pe 1941 Nistor sare 1.75 m. înălțime liberă ........ ■ .... I in.iwr.« închiderea cursului şcoalei de instructori şi antrenări de atletism La închiderea şcoalei de instructori şi antrenori de atletism, care a avut loc ieri în sala de Anatomie a Aca­demiei­ Naţionale de Educaţie Fizică,­­ col.,C. MEDELEANU, şeful Spor­tului Românesc adresându-se cursiş­­tilor a spus printre altele: Organizarea Sportului Românesc are în programul său următoarele trei capitole : 1. Formarea instructorilor. 2. Cursurile de popularizare. 3. Editarea manualelor de specia­litate. Când cetire rezultatului final a fe­licitat deopotrivă pe cai reuşiţi şi amânaţi, care din cauza timpului prea scurt nu şi-au putut­ însuşi de­­ajuns cunoştinţele adesea noui. Pen­tru completarea şi desăvârşirea aces­tor cunoştinţe se va face un nou examen în ziua de 12 octombrie a.c. A mulţumit deasemenea profeso­rilor care au predat la acest curs precum şi Federaţiei Române de Atletism pentru concursul dat. Făcând un călduros apel la cei reuşiţi, ca la cursul de popularizare a atletismului care va începe în luna Septembrie în diferite centre ale ţării, să contribuie cu toate cunoştin­ţele pentru propăşirea şi ridicarea atletismului românesc Din partea cursistelor şi cursiştilor d. insp. V. Orăşanu aduce cele mai vii mulţumiri pentru creiarea şi or­ganizarea acestui curs în care atleţii diferitelor cluburi au putut să-şi în­­suşiască adevăratele principii de bază ale atletismului. Petraş a câştigat premiul Reuniunea către s’a disputat ori pe hipodromul Băneasa Trap s’a bucu­rat de un imens succes. Un public nurnews a populat cele trei incinte ale câmpului de curse şi nu o­ regretă de je­,, deoarece aler­gările au fost de o rară speculozi­­tate. ■■ Premiul Limanul Nistrului a dat loc la o luptă de toată frumuseţea. Până la sfârşit Nataşa a reuşit să păstreze un infim avantaj. Sosirea a fost splendidă. Spaţiile care au despărţit pe primii trei sosiţi au fost de cap, gât şi cap. . In­,premiul Lăpuşna, Petruş a re­coltat o biruinţă uşoară datorită ga­­lopidul dat din plecare de Josedale Margot, principala lui adversară. Celelalte întreceri s’au dovedit a fi deasemenea spectaculoase.­­ Remarcăm victoria, lui Ikar care a confirmat buna sa condiţie. D. Dimi­­triu a condus impecabil. O victorie semnificativă a repurtat Pica II care a învins cu mare uşu­rinţă. Eleva lui Terehov va face o carieră de vedetă. Fudulia II a mers şi ea în progres. REZULTATELE TEHNICE Premiul Carapciu: 1. Rama, 2. Tu­tun. Cota 16, 13, 12. Premiul Putila : 1. Pica II, 2. Pi­lot Cota ÎS, 13, 28. Premiul Plosca: 1. Fudulia II, 2. Dacian, 3. Cobzar. Cita 33, 14, 28, 21. Premiul Suceveni : 1. Grozava, 2. Garda. Cota 17, 12, 13. Premiul Lăpuşna : 1. Fetrus, 2. Jo­sedale Margot. Cota 16, 10, 10. Premiul Limanul Nistrului: 1. Na­­taşa, 2. Ninon. Cota 13, 10, 12. Premiul Recea : 1. Ikar, 2. Ciulean­dra. Cota 48, 17, 14. Premiul Văscăuţi: 1. Sulfina, 2. Ro­zina. Cota 17, 12, 13. Premiul Răut : 1. Havana, 2. Cobza Şcoala de instructori şi antrenori de atletism Tabloul nominal de clasificare a instructoarelor, instructorilor şi aju­torilor de instructori reuşiţi la exa­menul din ziua de in August anul 1941. INSTRUCTOARE I. Mureşanu Livia; 2. Ebert Mar­tha ; 3. Prejbeanu Constanţa; 4. Pe­tr,eseu. Silvia ; 5. Leviţchi Valeria ; 6. Guţă A. Mana. INSTRUCTORI 1. Bejam Silviu; 2. Cojocaru­ Vic­tor ; 3. Pop I. Vasile; 4. Anghelache Const.; 5. Cruli Nicoale ; 6. Mano­­lescu Gheorghe; 7. Vasile­scu Mar­cel ; 8. Enăchescu Dan; 9. Bătrâna Nicoale. AJUTORI DE INSTRUCTORI 1. Ghiorghiu­ de Dan; 2. Dumitrescu Victor; 3. Ionescu Ştefan ; 4. Tomes­­cu Virgil. Restul cursistelor şi cursiştilor a­mânaţi la acest examen se vor pre­zenta în ziua de 12 octombrie a. c.­­ la un nou examen. Cuvântarea Lt. Col. C. Medeleanu la deschiderea şcoalei de înnot Cu ocazia deschiderii şcoalei de înnot, în prezenţa d-nei Maria Ma­reşal Antonescu, d. col. Medeleanu, şeful sportului românesc, a ţinut ur­mătoarea cuvântare: Sportul, acest creator şi regenator de sănătate şi vigoare, a fost şi râz­­nd de cel mai pozitiv mijloc de edu­caţie. Popoarele care l-au înţeles şi mai a­­les care l-au practicat — şi spiritual şi material — au stăpânit antichitatea şi predomină actualitatea. Sportivul, îmboldit de forţele sale fi­zice şi morale, se găseşte mereu în mişcare, între spirit şi materie, intre observaţie şi creaţie, între pământesc şi dumnezeesc. El poate mult, înfăptueşte durabil este vesel ca soarele, darnic şi iertător ca Dumnezeu. El învaţă istoria de la crucile de pe morminte şi pietrele de hotar, geogra­fia de la şopătul isvoarelor şi crestele munţilor, belşugul din legănatul hol­delor bogate, vrednicia şi curajul de luptător din simţământul propriei lui fiinţe şi a neamului său. Când sportul românesc este încă în­frânat de unii întârziaţi pedagogi şi improvizaţi specialişti, prezenţa duh. doamnă printre vlăstarele sportive, ca­pătă înaltă însemnătate morală. Este deopotrivă cu valoarea celui mai vrednic dintre noi, cinsteşte sportul şi neamul şi in numele sportului româ­nesc vă mulţumesc călduros. Venus şi Luceafă­ 9 rid convoacă toţi jucătorii pe teren Asociaţia „Venus“ invită pentru astăzi Duminică 31 August la ora 10 următorii jucători ai secţiei de foot­ball Venus şi Luceafărul Sil vederea matchului de după amiază: Budan, Savu, David, Negrescu, Sfera, Arsiel Cearaghin, Feraru, Bandrabur, Ene, Pipeşteanu, Petea, Hamis, Cârciog, Iordache, Herescu, Rădulescu, Vasi­­lescu, Năstase, Stănescu, Popescu. Neprezentarea va fi sancţionată. Preşedinte (ss) Al. Eladescu Secretar (ss) I. Ionescu RUGBY De la Tennis Club Român Tenis Club Român, secţia de rugby, convoacă pentru astăzi la orele 10 di­mineaţa pe terenul clubului din Str. Dr. Staicovici, in vederea antrena­mentului, următorii jucători: Bârsan St., Tănase, Zissu, Matees­cu, Marin Ion, Mani, Munteanu, Iri­­mia, Frăţilă I, II Filoti, Exarhu, So­lomon, Parascu, Mărculescu, Popa, Andreeş, Pană, Ghica, Marinescu, Po­­povici L. Moldoveanu, Teodorescu, Tezgheş, Popovici Al. Velescu, Iones­cu Mihai, Ionescu Dan, Condeescu, Tanoviceanu Gh., Tanoviceanu Lulu, Oreviceanu, Negroponte, Chrissove- Ioni, Mănescu, Iordan, Ciocârlan, Bebe Georgescu și Drăghici. Prezența jucătorilor este obligato­rie, în vedere® depresării la Craiova pentru un joc de propagandă. fittrentul UNUI­ XIV, No. 4865, Enni 1 Septembrie 1841 ZIUA DOMNULUI Războiul împotriva păgânilor răsă­rit­eni a redat rugăciunii valoarea şi roitul ei cuvenit. De când armatele române şi aliate pun capăt asupririi bolşevice din est, rugăciunea şi-a re­luat locul în primul plan al preocupă­rilor noastre. Războiul acesta ne-a apropiat mai mult de Dumnezeu; ne împinge la o mai deasă cercetare a sfintelor loca­şuri; ne descoperă sensibilităţi care altădată nu le reţineam; ne face să ne reamintim obligaţii de ordin reli­gios şi bisericesc, care, până acum, nici cel mai iscusit predicator nu iz­butea să vi le scoată în evidenţă. De când este războiu, de când fraţii noştri scumpi mor pe câmpul de luptă pen­tru Patrie şi pentru Credinţă, inimile noastre sunt mai deschise, mâna dreaptă împlineşte cu evlavie sfânta Cruce,­ genunchii sunt mai flexibili, memoria şi-a reluat funcţiunile, şi, iată, că rugăciunile socotite uitate se deapănă ca învăţate acum, ochii sunt mai bogaţi în lacrimi, dar lacrimi sfinţite de dureri lăuntrice, ca pică­turi din potirul cuminecăturii. Se roagă preoţii pentru izbânda oşti­lor creştine, pentru pomenirea eroilor. Cărţi de ritual, rupte şi prăfuite, sunt scoase din firidele altarelor şi cerce­tate. Rugăciuni pentru vremuri de răz­­boiu sunt multe, dar risipite, ceea­­ce îngreunează satisfacerea slujbelor cerute la moment. Un înalt chiriarh, om de mare cultură şi autoritate, a simţit acest neajuns şi, astfel, I. P. S. mitropolit al Bucovinei, Tit Sime­­drea, s-a aşezat la lucru. Cu toate multiplele ocupaţii de ierarh în orga­nizarea arhiepiscopiei, I. P. S. Sa a găsit ceasurile trebuitoare ca să a­­dune şi să tipărească „Ecteniile şi ru­găciunile pentru timpuri de războiu”. Pe lângă scopul de a înlesni preo­ţilor împlinirea slujbelor pentru zi­lele ce trăim, cartea I. P. S. Sale mai are un rost. II exprimă cucernicul au­ Icoane­ lor in „Lămurirea" ce precede cu­prinsul broşurii. „Caut prin această carte să fac în­ceput de unificare a slujbelor noastre bisericeşti. Căci după cum ostaşii no­ştri se luptă toţi după aceiaşi răn­­duială, cade-se să fie şi slujbele noa­stre, toate, săvârşite după un tipic ne­strămutat pe întregul pământ româ­nesc. Iar nu cum este astăzi că mai fie­care îşi îngrdite adaose şi schim­bări păgubitoare întocmirilor noastre bisericeşti”. Cartea cuprinde: ectenii pentru bi­ruinţa oştirilor creştine, ce se rostesc la: vecernie, utrenie şi liturghie; apoi Paraclisul Maicii Domnului, cu rugă­ciunea lui Macarie al Filadelfiei şi Panihida ce se cântă la Tăerea capu­lui sf. Ioan Botezătorul şi oridecâte ori se face pomenirea eroilor căzuţi­­ în războiu. Osteneala vlădichii de la Cernăuţi este binecuvântată de cler şi de o lume întreagă. Pentru frumuseţea ce o cuprind rugăciunile adunate şi tipărite de I. P. S. Tit, noi vom aşterne din ele în coloanele ziarului. Vrem ca ci­titorii să guste din mireasma minu­natelor rugăciuni şi să le aibă, astfel, mai repede la îndemână. A te rugă nu e complicat lucru. Dar a şti să te rogi nu e aşa de uşor. Ru­găciunea îşi are şi ea legile ei, pe care dacă nu le cunoşti şi nu le exe­cuţi, ea rămâne incompletă. Iată, inimosul prelat ne-a descoperit impresionantele rugăciuni. Să le folo­sim, rugându-ne mereu pentru victo­rie şi pentru pomenirea bravilor ostaşi cari îşi dau viaţa pentru Ţară şi Lege. Cartea este scoasă la tipografia Cărţilor Bisericeşti. Condiţiile supe­rioare in care a fost tipărită lucrarea sunt o cinstire pentru cei ce s’au în­grijit de prezentarea ei tehnică. Lorin Popescu LA LUMINA RAMPEI Teatrul municipal I. L. Caragiale Sub auspiciile Asociaţiei Mamelor Române, şi in folosul Adăpostului Co­piilor, se va reprezenta azi Dumini­că 31 August matineu la orele 4 şi seara la orele 8, hilarianta falsă în 3 acte, „Ce vrea femeia vrea şi dracul” de doamna Alice P. Sturdza care a obţinut nenumărate aplauze la scenă deschisă. In rolurile principale au o creaţie remarcabilă d-şoara Paula Culutza, domnele Dora Mihăescu, Elena An­­tonescu şi domnii Sergiu Dumitrescu şi George Podaru. Biletele vândute de Asociaţia A. M. R. sunt valabile până la data de 15 Septembrie 1041 inclusiv. Teatru­l muncitoresc „Luptă şi Trâmblă“ MUŞCATA DIN FEREASTRA a păşit în a doua lună de reprezentare. Faţă de succesul pe care îl obţine, probabil că va mai rămâne pe afiş încă multă vreme. O distribuţie mi­nunată, din care se desprinde: Flo­­rica Sterescu, Jonjou Pavelescu, E­­milia Predescu şi Al. Giugaru, Ion Manta, Valentina Gustav, Gh. Popa Mirea şi Ion Gheorghiu. Textul şi direcţia de scenă: Victor Ion Popa. Duminica viitoare, 7 Septembrie 1941, reîncep matineurile pentru co­pii de la ora 3 d. a. Se va juca fru­mosul basm „Purcelul fermecat” în 7 tablouri în versuri de C. Orendy. In cadrul activităţii pentru ostaşii răniţi pe front, teatrul a jucat ieri d. a., la Spitalul Cotroceni şi Spitalul Regina Elisabeta. Concerte Concertul baritonului Vasile Din­­ga care urma să fie în sala „Arta" azi Duminică 31 crt., ora 5 d. a., va fi în aceiaşi zi şi în aceeaşi oră la „Dalles” cu concursul d-nei Florica Istrate, prima solistă de la Opera din Timişoara şi a maestrului Gh. Niculescu-Basu. Concertul este pus sub patronajul d-lui general Rodrig Modreanu, pri­marul general al Capitalei. Dela Academia Română Premiul Inginer Ion Aprihăneanu, pentru cea mai bună lucrare de E­­lectro-mecanică apărută în anii 1937-1941 și care urmează a se a­corda în sesiunea generală a Aca­demiei Române dela 1942, este de 40.000 lei, nu de 20.000 lei, cum din eroare s’a publicat în broșura pre­miilor. „Legăturile economice dintre Principatele Române şi regatul Sardiniei“ 110 documente din arhivele de la Torino şi Napoli, publicate de prof. D. Bodin Membru din 1935 al „Institutului Regal pentru istoria Risorgimentu­­lui Italian“ şi colaborator din 1936, al celei mai însemnate reviste de istorie contemporană din Italia: „Rassegna Storica del Risorgimen­to“, d. prof. D. Bodin a cercetat cu asiduitate arhivele din Roma, To­rino şi Napoli, adunând o serie în­treagă de ştiri asupra Istoriei Româ­nilor sau legăturilor italo-române şi dând la iveală numeroase şi subs­tanţiale studii în aceste direcţii. Ultima d-sale lucrare „Documente privitoare la legăturile economice dintre Principatele Române şi Rega­tul Sardiniei" cuprinde 110 docu­mente adunate din arhivele de la To­rino şi Napoli. . E vorba de rapoarte ale miniştri­lor şi consulilor pi­emontezi şi napo­­litani din Constantinopol, Petrograd, Odesa, Galaţi, Brăila, Ismail şi Bu­­cureşti, rapoarte care aduc, cu o bogăţie neîntâlnită, formaţii eco­nomice turco-sarde şi ruso-sarde, începute în al doilea deceniu al sec. XIX, pentru libertatea şi creşterea comerţului genovez în Mărea Nea­gră, ca odinioară în evul de mijloc. Urmărim apoi lupta dusă de consu­lii Piemontului numiţi după termi­narea acestor tratative şi interesul presei italiene faţă de Moldova şi Muntenia, ba chiar apariţia unor ga­zete italo-române dedicate schim­burilor­ economice. In urma acestei propagande, mulţi italieni vin în Principate, în special comercianţi— ca aceia de la marea firmă Fedemon­­de din Genova, care în 1831-32 are reprezentanţe la Galaţi, Brăila,, Ca­lafat şi Botoşani. Flota sardă co­mercială substituie pe Dunăre pe cea greacă şi turcă iar schimburile italo-române capătă un ritm tot mai viu, ceea ce explică mai bine participarea Piemontului la răsboiul Crimeii. Cavour voia să înlăture pe cât posibil dominaţia rusă asupra Mării Negre şi gurilor Dunării. Concluzia factorilor politici ita­lieni era că numai România, stăpâ­nă a gurilor Dunării, poate asigura o bună funcţionare a lor în propriu-i interes şi în interesul Europei. Preţioasele documente editate de d. prof. D. Bodin în mod ştiinţific, într’un volum de alese condiţii gra­fice, aduc un aport de seamă la Isto­ria relațiilor ita­lo-române, unele din aceste documente având ele înseși caracterul unor adevărate studii. Cereţi chiar azi Nr. 13 din marea publicaţie săptămânală LECTURA la care veţi găsi o puternică nuvelă a marelui scriitor francez Paul Beleg: „Naufragiul“ Poemele Sângelui Imn In slavă şi mărire, cântaţi!... cântaţi fanfare! Să nu treziţi din somnul — de aur — voevozii! ......................... . . ............................................... « • * t înălţaţi rugi sfinte-acuma, voi ce’ntregiţi hotare Prin veşnica UNIRE spre Bug şi până’n Mare Cinstind cu-al vostru sânge.... şi cronici.... şi rapsozii! Din criptele de veacuri se’nşiră an de an Cu fiecare slovă... şi jertfe — şi altare... Lor, ce-au slăvit un sânge şi sângele... un Neam Cum dorm — somnul de glorii — oştean lângă oştean, In slavă şi mărire, cântaţi!.... cântaţi fanfare! Slăviţi de-apururi STEAUA ce v-a condus pe vei Şi’n urma Ei veni-vor ca’n Betleem Irozii Să vadă ’nfăptuirea prin voi copil Eroi Cu preţu-atâtor jertfe din lumea de apoi! ...................................................................................... • • « ■ Să nu treziţi dim somnul lor — de aur — voevodef Lăsaţi ca să Ie fie somn blănd, iar nu osândă Ca’n vremea când durarăţi — trecând fuior călare Şi Prutul şi Carpatul — Unire prin izbândă. Ci’n simfonie dulce, suavă, caldă blândă înălţaţi rugi sfinte-acuma, voi ce’ntregiţi hotare! Şi proslăvită rugă, nu fie doar cuvinte De dor şi voe bună... Cu marea ’nfrigurare Ce ne-a’nfrăţit pământul in cripte de morminte Duraţi tot mai departe a voastre ju­răminte, Prin veşnica Unire spre Bugu şi până’n Mare! Iar pentru NEAM şi REGE... şi MAREŞALUL CRUCII înălţaţi voi osanale Pe altare de biserici şi al Prea Sfintei Cozii Din care drămuirăţi în munţi în deal şi vale Temeinica Unire a’n­firipării SALE... Cinstind cu-al vostru sânge... şi cronici... şi rapsod! Cinstind cu-al vostru sânge... şi cronici... şî rapsozii Prin veşnica Unire spre Bug şi până’n Mare înălţaţi rugi sfinte-acuma voi ce’ntregiţi hotare. Să nu treziţi dom somnul — de aur — voevozii! In slavă şi mărire, cântaţi!... cântaţi fanfare! Mircea Bonifaciu PITTIŞ »„Cărţulia muncitorului “ D. locot. colonel Petre Cezar, co­mandantul unei industrii militarizate a tipărit pentru educarea sufletească a muncitorului, o interesantă lucra­re intitulată „Cărţulia Muncitoru­lui“, lucrare care cuprinde docu­mente istorice pentru Neamul Ro­mânesc. Lucrarea d-lui locat colonel Pe­tre Cezar, este fără îndoială o im­portantă carte pentru conservarea şi educarea sufletească a lucrătoru­lui român, dar ea este 011 atâtt mai preţuită cu cât a fost împărţită gra­tuit muncitorilor. D. general Constantin Deliceanu, Comandantul comandamentului­­ teri­torial, examinând această lucrare, a elogiat astfel pe autor: „Pentru, mun­ca, interesul şi dragostea ce depu­neţi în calitatea pe care o aveţi,­in dorinţa de luminarea şi îndreptarea pe căile cele mai bune a întregu­lui personal de sub ordinele Dv., vă aduc mulţumiri“. Duminică 31 August 4941 RADIO ROMANIA 1875 m„ 160 kHz., 150 kw. RADIO BUCURESTI 364,5 m„ 823 kHz., 12 kw. POSTUL PE UNDE SCURTE 32,4 m. 9260 kHz., 2 kw. 8.00—9.30: ORA DIMINEȚII : Deschi­derea emisiunii1; Marşuri (discuri); Ra­dio jurnal (I, p. l-a); Concert de fan­fară româno-german; Radio jurnal (I, p. 2-a); închiderea emisiunii. 9.30: ORA RELIGIOASA: I. Trans­misia serviciului religios de la Sf. Pa­triarhie; II. Predică de Pr. Protosin­­ghel Vasile Vasilache. 11.50: Deschiderea emisiunii. 12.00: Jurnal In limba ucrainiană. 12.10: Jurnal în limba rusă. 12.20: Muzică românească (discuri); Sorocul executat de taraful Luţă Io­­viţă; Dete frunza, dete iarba (arch. Vasile Julea, (voce- Rodica Bujor); Sârba lui Jean Sibiceanu (arch. Sibi­­ceanu). 12.30: Ora oficială; Radio jurnal (II); Jurnal cultural şi Poşta sătenilor. 12.50: ORA OSTAŞULUI. 13.50: Serviciul de știri germane. 14.00: Radio jurnal (III). 14.20: Muzică variată (discuri); Ploae de aur, vals de Waldteufel; Serenada spaniolă de Chaminade; Dans suedez de P. Graener. 14.30: ORA RĂNIȚILOR. 15.30: Reportagii de pe front în limba germană. 15.40: ORA SATULUI: I. Semnalul orei; II. învăţătura duminicală : Iubeş­­te-ţi ţara şi glia, cum îţi iubeşti ve­derea ochilor tăi; III. Cuvânt către săteni de Lascarov-Moldovanu; IV. Hora mare a satului; V. Orchestra Costică Tandri. Cântece şi jocuri ro­mâneşti (discuri); VI. „Duşmanul lui Christos“, piesă radiofonică de Victor Ion Popa. DISTRIBUŢIA Moşneagul Arsene Popovici Preotul Marcel Gingulescu Doctorul Jules Cazaban Ofiţerul Petre Dragoman Soţia Maria Mohor Copilul I. Bouroş Crainicul Ion Ghiorghiu VII. Orchestra Vasile Julea. Jocuri şi cântece româneşti (discuri); VIII. Orchestra Nicu Stănescu. Jocuri şi cântece româneşti (discuri); IX. Cro­nica agricolă; X. Taraful Ion Matache (discuri); XI. Doine Hore şi Jocuri din toată ţara; XII. Hora mare a sa­tului; învăţătura duminicală; Semna­lul orei. RADIO ROMANIA 17.15 : Continuarea Orei Satului RADIO BUCUREŞTI şi POSTUL PE UNDE SCURTE 17.15: Transmisia pentru răniţi a matchului de football Rapid—Venus de pe arena Giuleşti. 17.40: UNIVERSITATEA RADIO. Ci­clul: „Streini celebri cari ne-au cu­noscut“ W. Kotzebue de prof. I. V. Patraşcanu. 18.00: Muzică variată. Orchestra „Luceafărul“: Ascher: Primăvara în pădurea vieneză, potpuriu; Dicker: In­termezzo; Melichar: Serenada; Paul Lincke: Gavotă; Ketelbey; In grădina unui templu chinezesc; Franz Lehar: Luxemburg, vals. RADIO ROMANIA — RADIO BUCUREŞTI şi POSTUL PE UNDE SCURTE 18.45: 28 de ani dela prăbuşirea lui Aurel Vlaicu de Victor Ion Popa. 19.00: Jurnal în limba italiană. 19.15: Jurnal în limba ucrainiană. 19.30: Jurnal în limba turrcă. 19.40: Jurnal în limba rusă. 19.50: Serviciul de ştiri germane. 20.00: Radio jurnal (V), închiderea emisiunii. EMISIUNEA PENTRU STRĂINĂTATE PE POSTUL DE UNDE SCURTE DE 32,4 m. Semnal. 22.50: Emisiune în limba greacă. 23.00: Emisiune în limba germani. Muzică (discuri). 23.20: Emisiune în Muzică (discuri). 23.40: Emisiune în limba Muzică (discuri). 24.00: Emisiune Muzică (discuri) 0.15: închiderea emisiunii. limba italiană. la limba francezi engleză. APARE C.LUPIE CM 4. ■riw CAHWflAI ▼ Ch­. at/tmc; 1LAHI8U Looteta.­ MANUALE ŞCOLARE în editura Cooperativei OFICIUL DE LIBRĂRIE Bucureşti II, Bd. Elisabeta 58 Alex. Halunga — ECONOMIA POLITICA — pentru CI. Vl-a a Li­­ceelor Comerciale H. C. Enescu — ISTORIA PEDAGOGIEI—pentru Şcoale Normale de învăţători Sunt singurele cărţi de şcoală alcătuite după noua programă ana­litică. Se găsesc sub tipar şi vor apare în câteva zile .

Next