Curentul, noiembrie 1941 (Anul 14, nr. 4926-4955)

1941-11-01 / nr. 4926

8 (10 pagini) Publicitate In fiecare zi minimum zece cu oferte de serviciu 2 LEI CUVÂNTUL CĂUTĂM un mecanic lăcătuş şi un tâmplar, pentru imediată angajare la ziar. Se caută elevi (ucenici) la tipogra­fia „Curentul". A se adresa şefului tipografiei. Vânzări 3 LEI CUVÂNTUL Banig la« DEOANE „Hohner", Gramofoane, Plăci, Viori, STRADA BARAŢIEI 49. BĂRBII LĂUTARII felă să-l viziteze la noua adresă: STRADA BARAŢIEI 49. ________________________________T-8320 O B­I LE Dormitoare, Sufragerii, Studio­uri, Galerii nuc, vinde convena­bil Sf-ta Vineri 11, Bărăției 51, „ÎNLESNIREA“. 1-8320 MARTIE .,targu-mureş“ IulImual Bucureşti, Carol 17 vinde : Dormitoare. * Sufragerii, Studiouri, Fotolii, mobile sepa­rate, câteva zile mai eftin. 1-7626 . Strada Smârdan 17, Etaj. Asortat cu a­­parate la Baterii şi Priză, de la Lei 6.500. Vinde si in rate. 1-7824 vinte. — In chenar prețul dublu V a im mioc (38°m' le p,)( 5 came­re, 2 bucătării, 2 magazii, curte cu pomi fructiferi, strada pavată și luminată. Adresa: Str. A. 75. (Parcul Rahova). Tramvai 7—15. 1­8320 Diverse S lei cuvântul IMRtll DECORATIVE Picturi, Zugrăveli, Vopsitorii, reparaţiuni de zidărie şi depara­zitări prin gazificare. Adresaţi-vă la : MIHAI DU­MITRU, absolvent BELE-ARTE, specializat la firma „GIUSEPPE­­SANFFREDO“, Roma. Telefon 3.05.23, Str. Delea Veche 12. 1­8320 ACEI care n’au ocupaţie, nu-şi câştigă existenţa precum şi cei ocupaţi, care mai vor să câştige ceva, femei, bărbaţi, pot fabrica acasă tot felul de săpunuri, par­­fumerii, cosmetice, pudre, cre­mă ghete, cleiuri, bronzuri, ule­iuri, muştar, vopsirea, tratarea părului, pomade, schippp, scro­­beală, romuri, cognacuri, lichio­ruri, şampanii desoseţirea, dre­gerea vinurilor, etc. Fără insta­laţii sau cunoştinţe speciale. Broşura 200 reţete chimice pe înţelesul oricui (adevărata mină de aur) lei 210, Provincia lei 255, Georgescu, b-dul Elisabeta 12. Intrarea cinematografului Re­gal, etaj 2. 3­8140 MOBILE FINE Studiouri, Dormitoare, Sufrage­rii, Garnituri de birouri, conve­nabil, GOGU D. GEORGESCU, Bărăției 55, depozit B-dul Maria 1. Telefon 4.75.14. 1-7805 PIAN BLUTHNER și Pianină Schiedmayer, noi, vând. Blank 18 (Bonaparte). 1-8313 VÂND 25 scroafe de prăsilă și 50 grăsimi rasă mangaliță cu palatin. Scroafele 2-6 ani. Gră­sinii 8 lunii. De asemenea 6 vaci fătate, cu lapte. Creţoiu, str. Gri­­viţei 165, Călăraşi-Ialomiţa. 2­8306 Cumpărări 3 LEI CUVÂNTUL ARGINT uzat, monezi de argint, AUR uzat. Vindeţi obţinând preţul cel mai mare la „BIJUTERIA RO­MANEASCA“ S. A., numai la centrala: strada Carol No. 14 etaj I, stânga. 30-6961 BI­LTR mill mărime, Dia­mante, Dinţi de aur, Argintării, Monezi de argint cumpără, plă­tind cele mai mari preţuri, CEASORNICĂRIA ELVEŢIA­NĂ PAVES, Buzeşti­­, fondată 1894, 7892 CAUT URGENT VALT de po­rumb dimensiune lung, 60-80 cm., grosimea tăvălugilor 25-30 cm. Oferte T. ILIESCU, Fraţii Goleşti 33, Craiova. 2­6664 R&ANZFÎHDI urdă d­ouă s­unt-DlfllIl&LiUla­ nuri, prune us­cate, mazăre, linte, păsări, miere, fasole, alimente diferite cumpăr. Teodorescu, Căsuţa Poştală 48, Bucureşti. 13 A­n Ifl reparaţiuni, BiMlJlUf transformări, ixecută conştiincios, laboratorul modern „Radio Reflex", cumpă­­ă şi vinde aparate ocazie, Sfin­ilor 4 (colţ Domniţei). 1­7864 Cu această firmă artistică faimoasa comedie „Omul cu Mărţoaga" va porni In curând In turneu în toată ţara. Maestrul Soreanu va întruchipa pe arhivarul îndrăgostit de oameni şi de gloabe, înprumutând acestui persona­giu şi verva comică şi adâncimea tragică necesară. Cei ce au văzut pe vremuri valo­roasa comedie a d-lui Ciprian în in­terpretarea regretatului Ion Morţun ori a lui G. Calboreanu, vor avea prilej să vadă personagiul lui Chi­­rică într-o lumină nouă, acea pe care personalitatea maestrului Soreanu l-o imprimă cu Infinite nuanţe, accente şi resonanţe. Rolul arhivarului, du­pă magistrala compoziţie din „Institutorii", este ne­îndoios cea mai desăvârşită creaţ­une a maestrului Soreanu. Autorul va întruchipa pe Varlam, prietenul nedespărţit al lui Chirică şi d. Ciprian dăruie acestui persona­giu toată prospeţimea humorului său caustic. In partitura dificilă a inspectorului general administrativ abrutizat de profesiunea sa, excelentul societar Victor Antonescu sculptează un admi­rabil bronz artistic, stârnind râsul şi compasiunea cu egală uşurinţă. Un teilet artistic excepţional: —IV. Soreanu, G. Ciprian, Victor Antonescu— ■ LA ZI Pohod na Sibir Cu Europa *n spat* şi cu amărăciunea surghiunului In Inimă, în marş forţat, Stalin goneşte spre Siberia. El străbate acum calea fără de întoarcere pe care în decurs de sute şl sute de ani, au mers, În­frăţiţi In aceiaş halucinantă ticăloşie, Indezirabilii tututor regimurilor musculeşti, aceiaş drum pe care, altădată, prinţ şl ocnaş işi dădeau mâna, lăcrimând după stropul de azur­ rămas tn urmă. Stalin goneşte spre Siberia şi cnutul viscolelor timpurii 11 biciuia fără milă, sângerând buzele cari un pătrar de veac n'au rostit decât cuvântul moarte. Nici o compătimire, nici un protest nu Întovărăşeşte funerarul cortegiu. Ba, dimpotrivă, o generală ilaritate sgudie frenetic Întreaga ome­nire. Surâde, sire-se, chiar şi domnul Churchill. Dar cum să nu râdă lumea şi dece­sa şi stăpânească zâmbetul domnul de la Londra când, împotriva tuturor aşteptărilor, ucazul de de­portare al lui Stalin a fost semnat de Hitler? Auzi dumneatal Berlinul să dea ordin şi Moscova să execute. Adică să se fi Întors lumea pe dos? Căci noi ştian­ din bruma de Istorie Învăţată prin şcoli, că nici­­odată o deportare n’a fost dictată de altcineva decât de un sbir moscovit.­­ Cercetaţi, de-a lungul secolelor, frământarea slavă şi veţi vedea că toate aceste ucazuri erau întărite cu sigiliile unor Ivan cel Groaznic, Petru cel Mare, Ecaterina 11-a şi, dacă vreţi. In timpul din urmă, chiar şi cu al acestui, azi surghiunit, Stalin. Ce profunde prefaceri vor fi răvăşit Imensa turmă roşie dacă a fost necesar să se ceară sprijinul Fuehrerului pentru Îndepărtarea si­nistrului cioclu. Fără Îndoială, nu toată această fără de hotar harababură, n'au fost nici ochi să vadă, nici braţe să strunească. Sabie streină vine as­tăzi să readucă liniştea, belşugul, libertatea. Gonind către noaptea şi gheţurile eterne ale Siberiei, înfrântul semizeu, va Înţelege poate că e chemat Intriacolo de blestemele miilor de desrădăcinaţi. Şi In seri târzii, când căinţa îl va arde inima, lor lacrimile îl vor îngheţa în gene, va tresări desluşind In vaerul viscolului tânguiri de doină dintre Prut şi Bug. Căci sunt, din mila lul­ mulţi fraţi de-ai noştri pe acolo. Vor fi Insă târzii şi lacrimile­­şi căinţa. Din Siberia nu se Intoarce nimeni fără voia Domnului. Şi Dumnezeu... M. Constantsitescu De vorbă cu fekifai An, marele dirijor japonez Azi a apărut în vitrinele librăriilor romanul de mare humor al scriitoru­lui şi caricaturistului Neagu­­ Rădu­­lescu, intitulat „Sunt Soldat şi­ Călă­reţ“. .r 1 . • După savurosul „Tom Babel“, a­­juns într-un timp record la ediţia IlI-a, Neagu Rădulescu oferă cetito­rilor şi admiratorilor săi o lectură tot atât de antrenantă. „Sunt Soldat şi Călăreţ" (ediţia II-a revăzută) a apărut în editura „Cultura Românească" şi se va bu--.......... Cred că ştii Că muzicanţii cura, desigur, de acelaş răsunător succes ca şi „Turnul Babel“. SPECTACOLELE CAPITALEI nu avea de ce să se teamă de urgia­­rile lui nu e metal, ci însuși duhul acestor himere, căci aurul din versu- i poeziei: Griffons, de mois vous n’avez cure, Ni de mes vers... Mes biens ne sont pour vous ni pour voire caverne; L’or que vous chérissez n'est pas mon souverain, Ni non plus je ne le gouverne. II ne m’importe guére et je marche m.on train. II est assez modeste et n’aime le tapage; Et vous pourriez sur cette page, Oil de untre or fameux ne luit le moindre grain, Me voi er un alexandrin: J’en fera's, sur-le-chdrjp, un deux, trente et miile au trés. J’aime mleut mes biens que les vótres. In loc de coroane, pe mormântul proaspăt al lui Tristan Deréme se cuvine să aducem — ale sale dintru ale sale — minunata jerbă de v suri pe care el o așeza pe mormân poetului Eugéne Mars­an : Pour Eugéne Marsan les roses que tu cueilles, Qu’elles ai ent la beauté des matins radieux; Que la rosée encor briile d toutes leurs feuilles, Pareille, triste muse, aux larmes de tes yeux / Le songé de nos jours n’est plus qu ’une fumée, Et le sort est habile A plier nos genoux ; Médite et parle bas : la tömbe est mal férméé ; II n'a point achevé de riper parmi nous.... ...Le choix et le lien... 11 faut neuer ses roses, Pour en faire un présent qui píalse á notre ami; Et nos pleurs ont mouillé la gerbe que tu poses Sur la térré oú son corps est A peine endormi. A Tristan Dereme, cântăreţul boemei Pentru cruce șî hotare... Vara — vamă de miresme — Nalţă 'n tei catapitesme Şi clopotniţe de soare Din ciorchinii grei de floare Vântul — boare de amiază — Smirnă 'n jur cădelniţează, Prohodind cu versuri sfinte Tăria caldelor morminte... Fulgeraţi de-acelaşi glonte Fiu de şerb şi fiu de conte închinare Eroului Căpitan Emil Cernescu „mort pentru Patrie“ Dorm cu suflete smirne In umbrare de sul­fine. Pier sub zări însângerate Focuri tot mai depărtate, Ctitorind pe Bug şi Mare Temelii de noui hotare... Vara — câmpuri de mătase — Suie ’n slavă parastase Şi cununi de preamărire Pentru sfânta-ne oştire... Ioan Cârdei închirieri CAMERA elegant mobilată, acces bac, telefon, intrare separată, 2.500 lei lunar, (tramvai 9, 17,16) Str. Ge­meni 8 bis prin Vasile Las- 1­8320 POZIȚIE ADMIRABILĂ. Prăvă­lie mare, pivnițe, încăperi, apar­tamente, libere, închiriez. Russe, Calea .Rahovei 231 (Frizerie). 3-8109 ZU VERMIETEN elegante Villa (Erdgeschoss), 12 Räu­me, Bad, Parkett, Garage, Nebenräume, Telefon. Geeig­net für Wohnung oder Bu­reau. Tel. 34084. 1-8326 murit Tristan Derem*, poetul boemei de astăzi. Cântărețul saloanelor, al femeilor frumoa­se şi al livezilor smălţuite a plecat discret cu ultimele pasări întârziate spre meleaguri mai calde, luminate de mai multă dragoste, încălzite de mai m­ultă lumină. Omenirea pierde, fără să ştie, una dintre acele puţine făptuiri alese care se străduesc să îm­brace realitatea hâdă a vieţii în dan­tela inefabilă a trilurilor fermecă­toare. In umbra unu­i pseudonim luminos (cine îşi mai aminteşte numele lui a­­devărat?), a murit un om. Dar poe­tul trăeşte. Căci Tristan Dereme a fost un poet autentic in viaţa şi în versurile lui. Cum el însuşi o mărtu­riseşte, gâlgâie în sufletul lui, după căuşul cuvântului, isvorul poeziei: La poisie est en mo* coeur comme [une source. Qui saunait arréter ses flots, pú s’abreuvent la ehivre et l’ourse, Oii I« şiirent l’automne et Ies co­­• íquetieofcs £ Lecţii şi meditaţii A \ţ I IP Cursul Special ** w I mmm Technic, primeşte înscrieri de noui elevi, avânt 2-4 cl. sau practică atelier. Cursurile technice de speciali­zare (Electrotechnica, Mecanica, Desenul Technic, etc.) se predau prin lecţii scrise, trimise acasă, aşa că elevul poate urma şcoala în orele libere, fără a-şi părăsi ocupaţiile (şi provincia). Absolvenţii pot deveni prin specializare: Desenatori technici, radiotelegrafişti, technicieni e­­lectro-mecanici, conducători şi şefi de atelier şi de uzină, etc. Prospectul informativ se tri­mite contra mărci răspuns: Di­recţiunea Cursului Special Tech­nic, Str. Sf. Voevozi No. 3, Bu­cureşti, 3­8158 Primim, spre publicare: PUBLIC AŢIU N E Subscrisul Grigore Gr. Dumi­­trescu-Micşunel, domiciliat în com. Băneasa Ilfov — Pădurea Băneasa Parcul privighietorilor, aduc la cu­­noştiinţa generală că am emis su­­rorei mele, d-na Smaranda Căpi­tan Emil Marinescu, din Bucureşti str. Popa Savu Nr. 77, mai multe cambii în valoare totală de 500.000 lei, drept garanţie pentru execu­tarea convenţiunei intervenită în­tre noi. Din valoarea acestor cambii nu devine exigibilă decât numai câte o rată lunară de 10.000 lei înce­pând din luna octombrie 1941, plata urmând a fi făcută de mine numai în mâinile D-sale, scadenţa intregei sume fiind in anul 1945. Orice scontare a acestor cambii făcută la oricare bancă sau terţă persoană nu-mi este cu nimic opo­zabilă. Grigore Gr. Dumitrescu-Micşunel Pădurea Băneasa, Parcul „Privi­ghetorilor” Terţetul: Soreanu, Ciprian, Victor Antonescu este garanţia unei reali­zări de mare artă şi publicul din ţară va avea prilejul să aprecieze la justa sa valoare acest mare spectacol. Frumoasa şi talentata artistă Anca Balaban va împrumuta rolului principal femenin toată felinitatea şi perversiunea necesară; D. Sireteanu va fi un „Nichita“ impresionant prin cinismul, sălbăticia şi egoismul său; N. N. Matei va întruchipa un „Ideo­log“ de artistică calitate; «Sabina Mu­­şatescu va cuceri aplauze la scenă deschisă într’o scurtă dar substan­ţială apariţie. Flori­ca Teodoru este o credincioasă şi hazlie „Fira", iar talentul robust al d-lui I. Mazilu, con­turează un impresionant „stăpân al calului“. In restul distribuţiei: Ion Pela, Stoicescu, Mihăileanu şi Comănescu. Asupra valorei literare şi drama­tice a piesei „Omul cu Mărţoaga" e de prisos să insistăm . Lucrarea d-lui Ciprian s’a înscris de multă vreme intre operile clasice ale dramaturgiei noastre. D. Ciprian sărbătoreşte In acest turneu cei 30 de ani ai săi de teatru şi cu acest prilej va vorbi publicului din ţară, făcând un bilanţ umoristic al activităţii sale de actor şi autor. •—«itiexoi • xoxoxoxo—• Bazarul de la spitalul nr. 354 La spitalul de răniţi No. 354 insta­lat în localul seminarului central din bulevardul Maria No. 75, va avea loc Duminică deschiderea bazarului orga­nizat la acest spital de comitetul filia­lei de „Crucea Roşie“ a sectorului III Albastru. La acest frumos bazar sunt invitaţi Duminică dimineaţă toţi cei care înţeleg să secundeze opera pa­triotică de asistenţă a răniţilor. Pentru Tristan Dereme poezia, din care fusese plămădită întreaga lui făptură, era un act vital, nu o în­cercare de evadare din viaţă. Poezia dădea până şi chinurilor lui volupta­tea unor delicii: II faut chanter comme on respire ; C’est la voie d’un secret empire Qui frémit aux plus humbles vers, Ét qui livre aux ămes complices, Sur Ies rythmes de l’univers, Nos peines pleines de délices. Viaţa lui se confundă minunat cu poezia. Tristan Deréme a trăit-o din plin. Uneori s’a amuzat s’a scrié, pentru bucuria lui și a câtorva poeți „au coeur fervent, au regard pur“ : Ma vie en sillence s’écoule, C’est pour peu d’homm.es que j'écris, Car si je chantais pour la foule Je pousserais bien d’autres cris. Gloria nu-l ispitește, cu tămâieli­­le ei. La gloire celut, jounit, se fript Domnul Ekital An, dirijorul, japonez care va conduce orchestra „Filarmoni­ca” la concertul de Duminecă 2 Noem-­ brie, se află de câteva zile în Capi­tală, ocupându-se serios de repetiţii pentru­ a pune la punct concertul de la Ateneu. Deşi foarte ocupat, Domnul Ekitai An a avut amabilitatea să se pună la dispoziţia noastră pentru un interview. Tânăr, slab, cu o figură mobilă şi Inteligentă, domnul Ekitai An este re­prezentantul tipic la marelui­­popor, ja­ponez prin vitalitatea şi energia sa. — Veniţi mi se pare, pentru a doua oare în România . — Da. Am avut ocazia anul trecut să mă prezint pentru prima oare me­lomanilor bucureşteni, in cadrul unui concert al orchestrei „Radio". Căldu­roasa primire ce mi s’a făcut atunci m’a încurajat să revin, mai ales că d. George Georgescu, directorul „Filar­monicei" mi-a dat prilejul­­ să dirijez această orchestră, pe care o consider drept una din cele mai importante ale Europei. — Ce părere aveţi despre publicul meloman al Capitalei? — Consider publicul român drept un public foarte pretenţios şi foarte pre­gătit. Viaţa muzicală intensă din Ca­pitala dvs., ca şi o pleiadă de artişti renumiţi, a căror faimă a depăşit de mult frontierele, au format un public muzical de înaltă şcoală. De aceea aş­tept concertul de Duminecă, de la Ate­neu cu oarecare emoţii, deşi sper să mulţumesc, ca şi anul trecut, exigenţii mei ascultători din România. — Mi-aţi putea spune ceva despre programul concertului Dvs? — De data aceasta am îndrăznit să ocup cea mai mare parte­ din­ program cu compoziţii proprii, deoarece mi-am­ dat seamă în concertul de anul trecut că muzica japoneză este foarte gustată de publicul român. Partea de exotism din această muzică în care încerc să evoc viaţa, eroismul, bucuriile pastora­le sau dansul poporului meu, se pare că au plăcut îndeosebi. Prin limba uni­versală a muzicii vreau să contribui la întărirea legăturilor de tradiţională prietenie dintre ţările noastre. Şi aşi fi foarte fericit dacă muzica mea ar putea evoca ceva din sufletul japonez, apropiind şi mai mult aceste două popoare, care se înţeleg şi se stimea­ză reciproc. — ..............? nu au darul vorbirii, fiindcă au la în­demână vocabularul mult mai bogat Et s’effeuille de l’aube au sote, Et J’aime mienx furnér ma pipe Que renifler son encensoir. Mânuia versul cu îndemânare, in­ventase contra-asonanţa, dar nu a­­vea ambiţia să ajungă celebru prin exploatarea unor noul posibilităţi tehnice, ca alţii, pe care cu o ironie atât de fină 11 biciueşte in povestea „Găinei care clocea nud”, ca să-şi facă knock-out colegele de cuibar. Dans la cour du polais chinois OÚ l'indiffirence l’oublie, v La pouie qui couvait des nolr Est morte de mélancolié... * ■ ' !'■ . _ Vv . \ Ironia, care pune surdină senti­mentelor năvalnice față de alții, îl­ ajută să-și poată privi din afară propriile lui slăbiciuni. Când vesel, când elegiac, când fantezist — când toate laolaltă — scrisul lui Tristan Deréme te­ face să simţi, de la primele Versuri, prezenţa unui climat poetic aparte. . Uneori pare uşuratic într’adins, dintr’un simţimânt de pudoare: nu vrem­ ca cititorul să vadă în profunzimea versurilor, fondul de tristeţe: Queique rose que tu cuellles, Üne nuit la fanéra; Le vent fait voler leş feuilles, Les amours, étc.j, ţ-ţV: ;; eP. '■ rj'ţi1'* al muzicii. Deci, la revedere pe Du­minecă la Ateneu, unde „voi vorbi” timp de aproape trei ore, graţie or­chestrei „Filarmonica”, care interpre­tează nu numai muzica mea, ci şi sen­timentele mele.­Rep. Deschiderea stagiunei Teatrului Municipal Astăzi la orele 10 dim. va avea loc sfeştania şi festivitatea de inaugurare a stagiunei Teatrului Municipal I. L. Caragiale. .Bulerv. Schitu Măgu­reanu No. 1). Vor lua parte domnii gen. Rosetti miniistrul educaţiei naţionale şi arte­lor, general Rodrig Modrean­u prima­rul general al Capitalei, Li­viu Re­­breanu directorul general al Teatre­lor şi numeroase alte personalităţi culturale,' « * *•' t « . • .I . ■ Cărţi-reviste .Zilele acestea­­va­-apare de sub ti­par „ANUARUL MEDICILOR“, pri­ma lucrare de acest gen cu caracter oficial..........• * Anuaruul este«Întocmit de Oficiu de studii şi documentare al ministerulu sănătăţii, pe baza recentului recensă­mânt general al medicilor, şi va cu­prinde situa­ţiunea fiecărui medic practician, oficial sau neoficial, cu indicaţiunea precisă a instituţiunilor medicale de stat sau particulare în care activează şi cu arătarea domiciu­­lui actual. A apărut Sunt Soldat şi Călăreţ (ed. II-a) NEAGU RADULESCU Et pourtant j’atme Ies roses, . Le feuillagb et• lbs amours Et. bien d’autres belles choses Qui ne durent pas toujours... Queique rose que tu cueilles, Une nuit la fanéra; Mais la rose avec ses feuilles, C’est la vie. Etc... „Mourir, n’est-ce point toujours partir trop tôt ?...“ scria Tristan De­réme, la moartea­ lui Pouch­on, un fârtat de boemă. întrebarea se poate întoarce asupra propriei lui vieţi, frântă la o jumătate de veac. Ple­când, Tristan Derem duce cu el toa­te cântecele trăite numai, dar ne­­­cântate. Versurile pe care s’a amuzat să le scrie —­esei scrisul avea amă­răciunile lui, cum reiese din această strofă : Cha que aube annonce wne victoire Que î’autre aube flitrit. Plus hetireux celui qui n’icrit ■ Eţ ne, pense qu'â bőire. — sunt firimituri­ de aur rămase de la ospăţul unor zei. Tristan De­réme, care a dat himerelor şi zeilor antici viaţă din viaţa lui, merita să stea cu ei la­ masă. , Cântăreţul Grifonilor — odrasle de­­vultur şi de leu, iubitoare de aur — CALENDAR. Viner, 31 Octombrie 1941 ORT. : Sf. Ap. Stahle. CAT.: Sf. Wolfgang. PROT.: Wolfgang. TEATRE s TEATRUL NAŢIONAL : „Hamlet”. STUDIO : „Astă seară se joacă fără piesă”. COMOEDIA: „Prostul din bac”. SĂRINDAR : „Oraşul fără avocaţi”. TEATRUL LUPTA ŞI LUMINA: Be­lache. SAVOY : „Aşa te vreau Tănase”. ALHAMBRA : „Un vals vienez”.. TEATRUL NOSTRU : „Scadenţa dra­gostei”. TEATRUL TUDOR MUŞATESCU: „A­­mor Sovietic”. TEATRUL COMIC : „Luna ştie dar nu spune". TEATRUL MUNICIPAL: (Premieră). Totul pentru patrie“. CINEMATOGRAFE­­ Centre M­ARO: „Răscoala Burilor'*, (Ohm Krüger) cu Emil Jannings şi jurnale de război. SCALA: „Păcatul”, jurnale UFA şi ONC. CAPITOL: „Portul destinelor” cu Alice Faye, Fred Mac Muray şi Ri­chard Green, şi jurnale de război UFA şi ONC. TRIANON: „Lupta pentru desrobire” şi Jurnal U. F. A. Nr. 528 şi O. N. C. Nr. 13. SELECT: „Nevasta brutarului“ cu Raimu şi Ginette Leelercq şi jurnal nou de război. FEMINA : „Prima decepţie" cu Dean­na Durbin. REGAL: „Preludiul dragostei” şi jurnale UFA 527 şi ONC 13. PALAS BOULEVARD : „Căpitanul de poştă" şi jurnal. ARPA: „Fiul lui Frankestein” cu Boris Karloff. Jurnal de război Nr. 11. FORUM: „Ultima întâlnire“ şi Jur­nale. ROXY : „Viaţa la răspântie” şi Jur­nal de război. ELISI­E: „Demonul din umbră", jurnal de răsboi şi trupă de reviste. OMNIA : „Tinereţea lui Tom Edi­son", jurnal şi Trupa Gândăcel. NISSA : „Cântecul Patriei", com­­plectare, momente de groază şi jurnal ONC Nr. 12. FRANKLIN : „Iubirea lor” şi jurnal. BIZANTIN : „Fecioarele trăsnite”, Bu­­cureşti-Odesa cu Traian Florescu, V. Moran şi Jeana Doljan şi Jurnal de război. Cartiere AIDA: „John­ny Appolo", jurnal de război şi complectare. ALCAZAR : „Asediul Alcazarului” Jurnale. Tristan Deréme ne ajută să plân­gem, cu propriile lui lacrimi, moar­tea omului din poet. Căci numai o­­mul a murit. Poetul trăeşte şi va trăi în inimile noastre cu multe .’versuri din culegerile: Les Ironies AMERICAN : „Misterul din Saptona” şi jurnale. BARCELONA: „Hotel Imperial", jurnal, trupa Niculescu Georgică. COTROCENI : „Patrula albă" şi Jur­nale UFA şi ONC. CARMEN : „Cruciadele" şi Jurnal. CARMEN-SYLVA : „Biruitorii ae­­rului”. Cruciada anti-bolşevică şi trupă de reviste. CRANGAŞI: „Prizonierele destinaţ lui" jurnal şi trupa Georgescu-Buzău. DICHIU : „Condotieri“, jurnal şi Compania Titi Columbeanu. DACIA : „Bal-Paré" şi jurnal. DIANA: „Omul Invizibil", jurnal da război şi trupa Jan­ Tomas. EDISON : „Agentul G. intră In ac­ţiune", jurnal şi Moscova pe drio cu N. Burmaz. FLORIDA: „Bismarck" şi jurnal de război. GLORIA: „Iubirea lor" şi Jurnal. ILEANA : „Iţi aminteşti” şi jurnal. IZBANEA : „Traviata" şi jurnal. LIA : „Mâini descătuşate” şi jurnal. LIZEANU : ,S. O. S. Carfax" şi Jur­nal de război. MARCONI : „Quartetul Renatel” Jur­nal şi trupa de reviste Nedeianu. MARNA : „Adevărata glorie" jurnal şi Trupa Titi Mihăilescu. MILANO: „Hora Tery"şi Jurnal. MEXIC: „Călăreţul misterios X 94”, războiul contra bolşevicilor şi ar­tişti. MIORIŢA : „Richard al HI-lea" şi jurnal. MODEL : „O viaţă Întreagă” şi jur­­nale ONC şi UFA. NERO: „Bărbierul din Sevila“ şi Jurnal. NONI: „Eşti un Înger” şi Jurnal de război. Nr. 8. ODEON : „Cleopatra" şi Jurnal. PACHE : „Visul d-nei Butterfly" şi Jurnal. PARIS: „Bufallo-Bill (Seria D-a)", Jurnal completare şi revistă. REX : „Tarzan Stăpânul Junglei” şi Jurnal. SPLENDID : „Puntea enspinelor" şi Jurnal ONC Nr. 11. TOMIS: „Aripi frânte” şi Jurnal ONC Nr. II. TRIUMF: „Cei trei Cadonas” şi Jur­nal UFA şi ONC Nr. 12. TEATRUL CINEMA CULTURAL „BU­CUREŞTII NOI”: „Romanţa“. Jurnal românesc, şi Trupele Jora in trans­formări şi Angelovici in Comedii. UNIC: ..Diavolul focului" şi j­urnale UFA şi ONC. UNIREA : „Iubirea lor”. Jurnal al complectare. VENUS : „Fetiţele au crescut" Jurnal Nr. 9 şi comedie. VERGU : „Kora Terry", Jurnal Nr. 12 şi revista Iulian nn Manda artistă. VOLGA: „Pe veci a ta" şi jurnal de război Nr. 11. VOLTA BUZESTI: „Opereta" Jurnal de război Nr. 12 și Comp. de reviste Filmul Românesc: «I sentimentales (1909), Petits Poémes (1910) La verdure darée (1922), Le Zodia<jue ou les Étoílr.s sur Paris (1927), Pcémes des Colombes (1929), Le Poéme des Griffons (1938), etc. Aurel Tita D. G. CIPRIAN Gi­rental ANUL XIV, No. 492©, Sâmbătă 1 Noembrie 1941 Vineri 34 O­comb­rie 4.9 *4 RADIO ROMANIA şi RADIO BUCUREŞTI 8,55—8,30: Ora dimineţii. Deschide­rea emisiunii. Radio jurnal (I): Concert de marşuri-discuri. Concert de fanfa­ră româno-german, închiderea emisiu­nii. 12,00: Deschiderea emisiunii. Diferite instrumente (discuri). 12,30: Radio-jurnal (ID; Poşta săteni­lor. 12,50: Ora Ostaşului. 13,50: Serviciul german de ştiri. 14 00: Radio-jurnal (III). 14,20: Muzică uşoară (discuri) Vals de Zb­ier; Chitara dragostei-tango de Po­­terat (voce: Tino Rossi); Melodie de Morgan. 714,30: Ora Răniţilor. a) Orchestra Costică Tandin; voce: Rodica Bujor şi Alexandru Grozuţă: Arii naţionale; Berlinul noaptea-pot­­puriu de Lincke; Colea’n vale la fân­tână (voce: Rodica Bujor); Bachner: Vezi rândunelele se duc (voce: Alex Grozuţă); Mă gândesc mândru la tine (voce: Rodica Bujor); Du-te bade dra­cului, doină dela Blaj (voce: Rodica Bujor); Pe lângă plopii fără soţ, ro­manţă); Sună codru dintr’o frunză (voce: Rodica Bujor); Leon: Cântecul ochilor (voce: Alex. Grozuţă); Trage bobii şi-mi ghiceşte­ doină din Ardeal (voce: Rodica Bujor); Tango ţigan de Boţea şi Să nu ne mai despărţim-vals lent de Dendrino; Călugărul din ve­chiul scit-romantă (voce: Alex. Gro­­zuţă); Când eram un sat la mine-cân­­tec din Banat (voce: Rodica Bujor); .Cântece şi locuri de pretutindeni. 15,30: Reportagii germane de pe 22.40: Jurnal în limba franceză, front 15,40: închiderea emisiunii. 18,00: Radio Jurnal (IV). 18,05: Ora ostășească româno-ger­­mană. 19,05: Cronica dramatică. 19,20: Ziua economiei: I. Al. Tomos­roveanu, Director G-ral CEC: Ziua E­­conomiei. II. .,Toamna"-poezie de Sully Prudohmme. N­L „Moș Nae" de vorbă cu copiii. 19,50: Serviciul german de ştiri. 20,00: Radio jurnal (V). Sport 20,15: Concert de masă. Muzică uşoa­ră (discuri). 20,40: Universitatea Radio-Ciclul „Mari financiari in trecutul Statului nostru", Prof. Victor Slavescu, Petre P. Carp. 21,00: Opere cu acelaş subiect: „Ma­non” de Massenet şi „Manón Lescaut” de Puccini Prezentarea muzicală de Alfred Alessandrescu. 22,00: Radio jurnal (VD. 22,15—23,00: Rapsodii şi suite (disc.). RADIO ROMANIA RADIO BUCUREŞTI SI POSTUL PE UNDE SCURTE 23,00: Muzică variată uşoară (discuri) 24,00: închiderea emisiunii. EMISIUNE PENTRU STRĂINĂTATE PE POSTUL DE UNDE SCURTE Semnal. 21,00: Jurnal ucrainian. 21,10: Jurnal rus. 21,20: Jurnal turc. 21,30: Jurnal italian. 21,40: Muzică variată (discuri). 22,00: Jurnal în limba germană. Mu­zică (discuri). 22,20: Jurnal în limba italiană. Muzică (discuri). 22:50: Jurnal in limba engleză. Expoziţii Pictorul G. Tomaziu deschide Sâmbătă 1 Noembrie, la Ateneul Ro­mân, expoziţia sa de desene şi ilus­traţii.

Next