Curentul, august 1942 (Anul 15, nr. 5193-5223)

1942-08-01 / nr. 5193

t­­8 paging Modificarea unor articole din legea pentru organizarea Casei Construcţiilor Monitorul Oficial de ieri publică Secretul lege de modificarea unor articole din legea pentru organiza­rea Casei Construcţiilor din 30 Mar­tie 1939. După aceste modificări scopul a­­cestei Instituţiuni este de a înlesni populaţiunii cu mijloace mărginite în prim rând asiguraţilor Casei Cen­trale a Asigurărilor Sociale, şi în al doilea rând funcţionarilor pu­blici, dobândirea de căminuri proprii. Pentru înde­plinirea acestui scop, Casa Construcţiilor, îşi va procura fonduri pe care le va întrebuinţa pentru: a) A cumpăra terenuri pen­tru a le vinde în întregime sau în parcele celor îndreptăţiţi să dobân­dească sprijinul acestei Case; b) A construi, a vinde pe bani gata sau pe termen lung şi a închiria case şi locuinţe de anumite tipuri, prevăzute în legea de faţă; c) A executa în contul primăriilor toate lucrările e­­dilitare; d) A acorda împrumuturi în numerar pe termen lung, pentru re­pararea, renovarea sau transforma­­rea de case de tip popular şi de tip economic, aparţinând numai asigura­ţilor Casei Centrale şi funcţionarilor publici; e) A construi edificii publice pentru contul Statului, judeţelor, mu­nicipiilor, comunelor şi instituţiunilor de utilitate publică, în limita sume­lor pe care aceste instituţiuni le vor pune la dispoziţiunea Casei Con­strucţiilor. Casa Construcţiilor vine în spriji­nul beneficiarilor ei prin: a) Efec­tuarea lucrărilor de construcții în regia Casei Construcțiilor; b) Vinde­rea de imobile pe credit; c) închi­rierea imobilelor aflătoare în pro­prietatea sau posesia Casei Construc­țiilor; d) Acordarea de "­fonduri cu titlu de împrumut garantat cu ipo­­tecă de rangul I, pe termen până la 10 ani, în scopul de a repara, renova sau transforma locuinţa tip popular sau economic. Preţul de cumpărare a imobilelor vândute de Casa Construcţiilor, se va plăti în rate, la datele fixate prin contractele de vânzare. Odată cu ratele de amortizare se va plăti şi dobânda respectivă al că­rui procent va fi cel puţin l°/zi mai mare decât cel socotit Casei Con­strucţiilor de către creditorii săi. Nici într’un caz acest procent nu va putea fi mai mic de 2®/tl anual, oricare ar fi originea fondurilor în­vestite. Fondurile ce se acordă cu împru­mut se vor elibera beneficiarilor în rate, treptat cu înaintarea lucrărilor, numai pe baza planurilor întocmite şi a situaţiunilor de plată încheiate. Asiguraţii Casei Centrale a Asi­gurărilor Sociale fără copii­ vor a­­chita preţul de cumpărare al imobi­lelor în termen maximum de 20 ani; acei cu un copil, în termen de ma­ximum 25 ani; iar acei cu mai mulţi copii, în termen de maximum 30 ani. Pentru a beneficia de termenele de mai sus, copiii trebue să fie minori şi sub îngrijirea părinţilor la data atribuirii imobilului. Funcţionarii publici vor achita preţul de cumpărare al imobilului în termen de maximum 20 ani Sunt scutite de orice taxe comu­nale de construcţ­iu­ni şi de orice im­pozite de orice natură către Stat, ju­deţ, municipiu sau comună, con­­strucţiunile, renovările, transformă­­­rile şi adăugirile executate de Casa Construcţiilor sau cu sprijinul ei, după următoarele deosebiri: a) Case­le şi locuinţele de tip popular sunt scutite pe termen de 20 ani, dela data când au devenit în stare de locuit; b) Casele şi locuinţele de tip econo­mic sunt scutite pe termen de 15 ani, dela data când au devenit în stare de locuit; c) Construcţiunile re­novate sau transformate în locuinţe de tip popular sau economic, sunt scutite conform distincţiunilor dela alin a şi b, însă numai pentru va­loarea sum­elor împrumutate de Casa Construcţiilor. Pentru construcţiunile nouă, scuti­rea cuprinde şi terenul pe care ele sunt făcute, precum şi curţile şi gră­dinile ce depind de el» Vor beneficia de avantajele acor­date de această lege: a) Asiguraţii Casei Centrale a Asigurărilor Socia­le cu o vechime de cel puţin 3 ani neîntrerupţi, având în fiecare an mi­nimum de cotizaţie de 40 săptămâni, în afară de cazurile de boală şi con­centrare dovedite şi cu vârsta mini­mă de 25 ani şi maximă de 50 ani. Membrii Casei de Pensiuni a Zia­riştilor, indiferent de vârstă, vor fi consideraţi ca asiguraţi ai Casei Centrale şi li se vor atribui o cotă de 2 la sută din numărul de locuin­ţe ce se vor construi pentru asigura­ţi; b) Funcţionarii publici definitivi, civili şi militari, cu o vechime de cel D. Titus Dragoş, Ministru subsecre­tar de Stat la departamentul Români­zării, colonizării şi inventarului, a sem­nat ori decizia, privind înfiinţarea O­­ficiului de închiriere pentru imobilele urbane aparţinând C. N. R.-ului. ART. 1. — Se înfiinţează pe data prezentei Deciziuni un Oficiu de în­chiriere la Centrul Naţional de Ro­mânizare. ART. 2. — Oficiul de închiriere va fi condus de un Comitet compus din: a) Un consilier desemnat de Consi­liul de Administraţie al Centrului Naţional de Românizare, ca Preşe­dinte; b) Administratorii Generali din Bucureşti; c) Conducătorul ad­ministrativ al Oficiului. • ART. 3. — Oficiul de închiriere va avea următoarele servicii: Ser­viciul evacurarilor; Serviciul închi­rierilor; Secretariatul, și numărul de funcționari necesari. ART. 4. — Oficiul de închiriere C. N. R. este condus din punct de ve­dere administrativ de referentul şef de la Serviciul Contencios al Centru­lui Național de Românizare. Oficiul de închiriere va indica i­­mobilele, apartamentele şi magazi­nele ce sunt de închiriat de la 26 Oc­tombrie prin afişare la sediul său şi prin lipire de bilete de închiriat pe imobile, apartamente şi magazinele respective; lipirea de bilete se va face prin îngrijirea şi sub răspunde­rea administratorilor giranţi şi a ad­ministratorilor generali. Afişarea şi lipirea biletelor se face în intervalul de timp 1 August — 15 August inclusiv. ART. 5. — Solicitanţii de imobile, apartamente şi magazine vor depune la Oficiu cererile de închiriere în in­tervalul de timp de la 15 August până la 5 Septembrie a. c. Cererile de­puse în altă parte sau peste data de 5 Septembrie nu se vor lua în consideraţie. Cererile se vor face pe formulare tip care se vor găsi la administraţiile generale de Sector şi la Oficiu. Ele se vor plăti cu preţul imprimat şi vor fi timbrate în conformitate cu dispoziţiunile legii Timbrului. La cereri se vor anexa toate ac­tele pentru dovedirea condiţiilor de preferinţă arătate în art. 67 din le­gea Nr. 398 diin 1942, pentru admini­strarea şi lichidarea bunurilor Cen­trului Naţional de Românizare. ART. 6. — In acelaş interval dela 15 August — 5 Septembrie, locata­rii evrei cari pretind că beneficiază de prelungire prevăzute de art. 6 al Legii chiriilor din 23 Martie 1942, vor adresa cererile lor Oficiului de în­chiriere cu toate actele pe care se sprijină. ART. 7. — Solicitanţii de imobile, apartamente şi magazine vor primi de la Oficiul de închiriere autoriza­ puţin 5 ani neîntrerupţi, în limita sumelor prealabil puse la dispoziţia Casei Construcţiilor de fiecare in­stituţie în parte; c) Instituţiile pu­blice. Intre persoanele din aceeaşi catego­rie de îndreptăţiţi se vo­r prefera a) Acei care şi-au îndeplinit serviciul în armata de operaţiuni; b) Acele care sunt căsătorite şi au copii mai mulţi. Sprijinul Casei Construcţiilor în vederea atribuirii de locuinţe, repa­rări, renovări sau transformări, se poate acoda unuia din soţi sau a­mândurora. Nu se poate acorda sprijinul Casei Construcţiilor, acelora care posedă în localitatea unde îşi exercită func­ţiunea o altă locuinţă pe care ar putea-o locui, fie aparţinând solici­­tatorului, fie celuilalt soţ­­ţiuni de vizitarea imobilelor şi a­­partamentelor solicitate, semnate de conducătorul administrativ al Ofi­ciului sau funcţionarii împuterniciţi. Vizitarea imobilelor şi apartamen­telor se va face între orele 4 (16) — 7 (19) in fiecare zi, inclusiv sărbăto­rile legale. Deţinătorii evrei sunt obligaţi a lăsa liberă vizitarea între aceste ore. Opunerea de orice manieră fiind con­siderată ca act de sabotaj a români­zării, va atrage pe lângă pedepsele legale, administrative și evacuarea de îndată. ART. 8. — Atribuirea se va face în conformitate cu prevederile art. 67 din legea Nr. 398 din 27 Mai 1942. Petiţionarii care nu vor anexa la cererile lor dovezile din care să re­zulte dreptul de preferinţă vor fi a­­similaţi petiţionarilor care nu au nici un drept de preferinţă. In cazul când doi sau mai mulţi solicitanţi vor fi egal îndreptăţiţi conform legii pentru obţinerea ace­luiaşi apartament sau aceluiași ma­gazin, se va decide prin tragere la sorți. ART. 9. — In termen de 5 zile de la atribuirea de către Oficiu a imobilu­lui, apartamentului sau magazinului cerut, noul locatar va achita la C. E. C. prima rată contractuală din chirie depunând a 6-a zi dovada de plata chiriei la cancelaria Oficiului. Neplata primei rate sau nedepu­­nerea dovezii atrage anularea auto­mată a Deciziei dată de Comitet şi reafişarea imobilului, apartamentului sau magazinului. Predare® Imobilului se va face în conformitate cu dispoziţiunile art. 73 din legea No. 398 din 1942. Chiriaşii care obţin imobile, maga­zine şi apartamente prin Oficiul de închiriere C. N. R., sunt obligaţi ca la încheerea contractului de închi­riere să depună o garanţie în nu­merar egală cu 10 la sută din va­loarea contractului, pentru asigura­rea contractului Renunţarea la chirie, închiriere după termenul de mai sus, sau ne­­semnarea contractului, atrage deplin drept pierderea sumelor plătite în fo­losul C. N. R.-ului și afișarea din nou spre închiriere a imobilului res­pectiv. ART. 10. — Locatarii evrei ale că­ror imobile, apartamente sau maga­zine vor fi destinate altora, vor fi somaţi să lase libere imobilele, a­­partamentele şi magazinele respec­tive cel mai târziu la 26 Ocotmbrie 1942. Cei cari nu se vor conforma ace­stor invitaţiuni vor fi deferiţi Justi­ţiei pentru sabotarea operei de ro­mânizare şi vor fi evacuaţi cu pro­cedura sumară prevăzută de art. 15 din legea 398 din 27 Mai 1942, — deosebit de daune la care pot fi ţi­nuţi răspunzători. AR. 11. — In oraşele din provin­cie închirierile vor fi făcute de ad­ministratorii generali al bunurilor, cari vor respecta prevederile legii şi instrucţiunile primite; în lipsă de instrucţiuni speciale se vor urma dispoziţiunile acestei Deriziuni în măsura în care se pot adapta la o­­biceiul locului şi la situaţia de fapt. ART. 12. — Procedura şi detaliile pentru funcţionarea acestui Oficiu, vor fi întocmite de Centrul Naţional de Românizare şi vor avea caracter d® instrucţiuni. -----oxoxoxox • xoxoxoxo—— SO de case şi o moschee distruse de incendiu ISTANBUL 30 (Rador). — Intr’un sat din apropiere de Karabuk, un violent incendiu a distrus 30 de case şi o moschee. Numeroase familii au rămas fără adăpost. înfiinţarea oficiului de închiriere pentru­ imobilele urbane­mmM c. n. R.-ului Spectacole pentru răniţi Ministerul Propagandei Naţionale a depus toate eforturile pentru a orga­niza sistematic, în cadrul unei opere de largă semnificaţie naţională, nu­meroase spectacole la spitalele de Z I. din Capitală. Astfel în intervalul de la 21—26 iulie a. c. s-a organizat un turneu la spitalele de răniţi de pe Valea Pra­hovei, la instituţiile militare şi la cursurile de vară de la Vălenii de Munte. Echipa de propagandă, alcătuită din 22 de persoane a vizitat pe rând spi­talele de răniţi din Ploeşti, Sinaia, Azuga, Predeal, Stupini şi Braşov. .S’au mai­ dat spectacole la Braşov şi Predeal pentru soldaţii din garni­zoană, precum şi pentru elevii liceu­lui militar şi pentru copiii dela colo­niile de vară. La Vălenii de Munte s’a dat un spectacol pentru cei 50 de cursişti, bursieri ai Ministerului Pro­pagandei Naţionale, aleşi dintre învă­ţătorii ţinuturilor desrobite. Programul spectacolelor în acest turneu a fost alcătuit potrivit scopu­lui ce-l urmăresc şi anume din : mu­zică vocală, muzică instrumentală, de­clamaţii, jocuri naţionale, teatru pre­cum şi diferite divertismente de pres­tidigitaţie şi iluzionism. Şi-au dat concursul la aceste spec­tacole : echipa de jocuri A. C. T., or­chestra Nicu Predescu şi următorii artişti: I. Dronea, Tanţi Petrescu, Achim (canto), N. Baltagiu, Eugen Petrescu, D. Buruc, Sever Tita şi Zamfir Oiţă. Pentru reuşita acestor spectacole bine organizate, atât conducătorii spitalelor, cât şi autorităţile militare au exprimat mulţumiri ministerului propagandei. -----OXOXOXOX • xoxoxoxo----­ La Hamburg a conferenţiat recent profesorul Johansen, directorul Semi­narului istoric al Universităţii hansea­tice, vorbind despre puterile de muncă constructivă ale Germanilor in trecu­tul rusesc. El s’a ocupat şi cu „cartie­rul istoric al Nemţilor din Moscova“, în care s’au aşezat dela sfârşitul seco­lului al 16-lea o mulţime de diplomaţi, învăţaţi, medici şi alţi specialişti, iar mai târziu chiar şi negustori şi tehni­cieni. Prin influenţa culturală a acestei suburbii germane, pe care o frecventa foarte des Petru cel Mare, venind în contact cu mentalităţi apusene, s’a a­­juns la europenizarea Rusiei. Dar ţarismul începu la un moment dat să submineze influenţa culturală germană şi de atunci s’au schimbat lucrurile. Rusia şi-a tăiat singură pi­lonii care o ajutau în vederea unei europenizări. Ea a netezit astfel indi­rect calea spre­ haosul bolşevic de după primul război mondial. (Uta). mse „Cartierul nemţilor* Moscova din ii. Originea numelor de botez. — In timpurile primitive şi in epoca pă­gână, copilul venit pe l­um­e era so­cotit, nu ca o pacoste — ca adesea in ziua de astăzi — ci ca o bine­cuvântare cerească, iar părinţii nu mai ştiau cum să-şi exprime bucuria pentru acest dar al dumnezeirii. Gri­ja lor de căpetenie era, în primul rând, să dea copilului un nume care -i reflecteze mulţumirea lor sufle­tească şi să-şi arate recunoştinţa că­tră divinitate pentru darul primit. Numele pe care trebuia să-l poarte copilul în viaţă trebuia să exprime această mulţumire sau să însemneze o urare a lor de a-şi vedea proge­nitura înzestrată cu anumite însuşiri, deosebit de bune şi de frumoase, care să-l facă fericit cât va trăi, să fie iubit şi vestit întră.oameni, birui­tor tfl războaie *■*' Wsl w exoti­că primele nume pe care le întâlnim la popoarele cele mai vechi, începând cu vechii Evrei, găsim în Sfânta Scriptura nume ca : Baruch „binecuvântat", Beniamin „fiul noro­cului", Eliezer­­Lazăr „Dumnezeu e ajutor", En­şeva (Elisabeta) „sfinţită de Dumnezeu", Gabriel „omul lui Dumnezeu", Immanuel „Dumnezeu cu noi", loiachim „Dumnezeu înalţă lohanan (loan „Dumnezeu e îndură­tor", losua „Doamne ajută", Natha­nael „Dumnezeu a dat", etc. Vechii Greci având o mulţime de divinităţi, mai mari şi mai mărunte, părinţii puteau să-şi aleagă zeul sub a cărui protecţie doreau să-şi pue copilul, sau căruia să-i mulţumească pentru odorul cu care i-a blagoslo­vit. Astfel se explică numele urmă­toare : Apollódoros „darul lui Apo­lón", Heródotos „darul zeiței Hera Om­ona­"- Isidores „darul zeiței isis”, Theodósios, Theódoros, alături de forma inversă Dorótheos „dan­, lui Dumnezeu", Theóphiles „iubit de Dumnezeu”, etc. Altele exprimă do­rinţa părinţilor de a-şi vedea copilul vestit în viaţă : Nikódemos, sinonim cu Nikefaot „biruitor peste popoare", Alézandros „protector al oamenilor", Plutarehos „cel dintâiu dintre bo­gaţi", Kalfistratos „soldat frumos", Nikephóros „aducător de biruință", etc., etc. » la Romani, numele individuale sunt extrem de reduse. Se cunosc în to­tul abia 36 de nume, dar se poate ca, la origine, numărul lor să fi fost mult mai mare. Varrón ne-a transmis o listă de 32 de nume, din care 14 nu mai erau obicinuite în epoca lui Sylla. Prenumele Romanilor nu se pot explica toate, unele din ele fiind de origine obscură. Parte din ele ex­primă o urare de prosperitate, ca : Faustus (plin de favoare), Gaius (ve­sel), Tullus (înălţat), Servius (conser­vat), etc. A­itele indică momentul naşterii, era: Manius (născut dimi­neaţa), Lucius (născut la lumina zilei), etc. Un singur nume e dedicat divi­nităţii : Marcus, com­** Mam­er­­cus „zeul Miarte". Trecem acum la vechii Germani. La aceştia, copilul era pus sub protec­ţia binevoitoare a zeilor, cum re­zultă din următoarele nume : Thor­­wald „Dumnezeu să-l aibă în grijă", de la numele zeului Thor Corespun­zător acestui nume, în epoca creş­tină, e Gotthold, rezultat din Gott­­wald. Numele angio-saxon Oswald, contras din Answald, format din Ansen sau Asen, cum se numeau u­­ne­le divinităţi nordice, şi wald „în­grijeşte, cârmueşte", are aceeaşi în­semnare. Wilhelm derivă de la nu­mele zeului Wiii, fratele divinităţii lor Odht, şi din helm „coif", şi în­semnează prin urmare „coiful zeului Wiii". Mai târziu, în epoca creştină, divinitatea intră în compoziţia nu­melor sub forma Gott „Dumnezeu". Astfel sunt : Gottschalk „robul lui Dumnezeu", corespunzător numelui grecesc Theodulos ; Godwin „prie­ten d, lui Dumnezeu", format ca și grec. Theophilos, ital. Amedeo, fre­­cvent în casa de Savoia, și slav. Bogumil; Gottfried , pacea lui Dum­nezeu", de unde Ital. Goffredo, franc Godefroy și Joffre. Din acest nume german derivă, prin abreviaţiune, numele marelui poet Goethe şi al lui Götz (von Berlichingen). Gottlieb e o deformare, prin etimologie populară, din Gottleib, şi nu însem­nează deci „iubit de Dumnezeu", ci „trupul lui Dumnezeu", corespunză­tor vech grec, Theoteknos şi grec, modern Ch­ristopulos. Pe lângă aceste numiri, create sub influenţa creştinismului,­­găsim la ve­chii Germani nume care reflectă nă­zuinţele părinţilor pentru copiii lor în epoca eroică. Astfel , Sigmar „bi­ruitor glorios", din al cărui patro­nimic Sigmaring îşi trage originea familia Sigmaringen; Sigeberg, Sie­vert, Sieber „strălucit în biruinţă", corespunzător grec. Nikophanes, Hermann, g­esit Herrmann — cum se scrie astăzi — din Hartman „om al oastei, al războaielor"; Balter „po­runcitor ,cârmuitor" ; Hildebrand , sa­bie de războiu" ; Ferdinand sau Fer­nando (formă spaniolă, adusă în Germania de fratele lui Carol al V-le­a) însemnează „viteaz în răz­boiu", etc. Ne mărginim să cităm numai acestea, din satele pe care le avem însemnate. Vechii Slavi, influenţaţi întru câtva de onomastica germană, au adoptat şi ei aceleaşi norme în ce priveşte numirea copiilor. Pe lîngă faptul că puneau copilul sub protecţia divini­tăţii, mai constatăm atâta naivitate şi atâta duioşie ce se reflectă din numele ce obicinuiau şi continuă şi astăzi v­a da copiilor lor, încât ţi se pare că e vorba de un popor cu totul primitiv, eşti abia din prima fază a omenirii. Parte din aceste nume ni le-au transmis şi nouă, în primele timpuri ale contactului no­stru cu Slavii. Se recunoaşte în ace­ste numiri influenţa exercitată de mamele slave, căsătorite cu Români, asupra numelor date copiilor. Să cităm câteva exemple: Bogdan „dăruit de Dumnezeu", co­respunzător ebraicului Nathancel, lat. Deodatut, Ita4, Diodato, franc Dieudonné, etc. alături de Bojidar ,dar și lui Dumnezeu", corespunzător grec. Theodoros sau Dorotheos ; Bo­gomil „iubit de Dumnezeu"; Bogo­­slav , s­ava lui Dumnezeu", etc Apoi n­ume ca : Blag, Blagote „bunul" ; Vesel „veselul"; Gal, Galeş „alinta­tul" ; Dobr, cu o mulţime de deri­vate, cele mai multe împrumutate şi de„ Români, , bunul" ; Doina, Dobcin, Dobci­o „alăptatul"; Drag „scumpul", cu numeroase derivate, pătrunse şi în onomastica noastră: Duş, Duşita ,sufleţelul" ; Jivo, Jivko „viu!" ; Ziat, Zlatke „aurul" ; Kres „frumosul” ; Liub „iubitul"; Miad, Miadin „tână­rul" ; Neag, Neagoie „desmie­datul"; Rad (rom. Radu) „slobiul, veselul"; Siad „dulcele", etc. Numeroasele compuse cu -slav, -mil, -drag, -rad, etc. se regăsesc în mare parte în onomastica română din trecut și — multe din ele — încă astăzi, în anumite regiuni ale țării noastre Astfel sunt : Dragoslav „căruia i-e dragă slava", Radoslav „cu slava veselă", Stanislav „cu slava statornică", Vladislav „cu slava de a stăpâni", Dragomir „cu pace dragă", Dobromir „cu pace bună", Vladimir „cu pace în stăpânire", Ta­­tomir „pacea tatălui", Liubidrag „iu­bit şi drag", etc. Am ţinut să facem această Intro­ducere spre a putea explica rari­tatea numelor de botez, de esenţă creştină, în cele mai vechi docu­mente ale noastre. Empiricus Abecedar latin Onomastica română Cureatul ANUL XV, No. 5193, Sâmbăta I August 1941 Savanţii străîni în Reich Oficiul pentru străinătate al docen­ţilor germani şi-a desfăşurat şi în acest semestru activitatea sa. Această activi­tate constă în a oferi oamenilor de ştiinţă din diferitele ţări europene un mediu corespunzător şi posibilităţi de vizitare. Membrii germani ai acestui oficiu care-şi are sediul la Berlin şi filiale în toate marile oraşe universi­tare din Reich, au misiunea de a intro­duce oamenii de ştiinţă şi înalţii aca­demicieni străini în piaţa germană, de a-i pune într'un contact camaraderesc cu colegii lor germani, în sfârşit de o adânci legăturile de prietenie deja existente. Aceste legături spirituale ce se leagă între oaspeţii străini şi oa­menii de ştiinţă germani se creiază prin conferinţe, vizitări de localităţi importante, prin orice poate duce la cunoaşterea unui popor. In prezent se află in Reich 1003 de oameni de știință străini (RDV). ARTISTICE CULTURALE Tenorul Gigli a cântat la Berlin pentru răniţi BERLIN, 30 (Rador). — In urma invitaţiei d-lui Dino Alfieri, am­basadorul Italiei la Berlin, tenorul Beniamino Gigli, care se găseşte în prezent în capitala Reichuluii, a cântat in cursul unei recepţii, dată la ambasada Italiei, pentru răniţi. Au asistat la acest concert mi­niştri Reichului, dr. Goebbels şi Funk, precum şi numeroase alte personalităţi din lumea politică Emisiuni radiofonice Privelişti româneşti se intitulează noul ciclu al Universi­tăţii Radio care va fi deschis de d. Va­­leriu Puşcariu Vineri 31 Iulie printr’o conferinţă în care va înfăţişa farmecul şi pitorescul munţilor noştri. Tosca la Italii . In programul săptămânal de operă al posturilor noastre de Radio, figurează pentru Vineri seară celebra operă a lui Puccini, Tosca, într’o aleasă distribuţie cu protagoniştii italieni: Carmen Metis în rolul Floria Tosca; Piero Pauli în Mario Cavaradossi; Apollo Granforte in Scarpia; Giovanni Azzimonti în Ange­­lotti. Orchestra şi corul sunt ale Operei Scala dirijate de Carlo Sabarno. Un roman de succes­­ 4 PE TRIMESTRUL 2 A apărut numai de câteva zile în vi­trinele librăriilor romanul de humor al scriitorului şi caricaturistului Neagu Rădulescu „4 pe trimestrul 2“ înregis­trează un succes record de vânzare şi critică. Spre deosebire de „Turnul Babel“ (a­­părut în 4 ediţii), Neagu Rădulescu a­­duce în „4 pe­­trimestrul 2“ un alt cli­mat rar întăritit în literatura noastră. Romanul e un imn al tinereţei şi al a­­dolescenţei. Scris cu verva caracteris­­­tică a lui Neagu, acest roman e sor­tit unui mare succes. Numai după câ­teva zile de la apariţie prima ediţie poate fi considerată ca epuizată, editura „Contemporană" punând în lucru ediţia II-a din această carte tinerească. NEAGU RADULESCU Teatrul Studio Pe scena Studioului continuă repre­zentarea piesei „O crimă celebră" me­lodramă în 5 tablouri de D.Em­ery și Cormon. Joacă Întreg anasamblul de la pre­­­mieră In frunte cu d-nii: Nicu Dimi­­triu, Emil Botta, Marcel Gingulascu, Florin Scărlătescu și d-nele Lili Popo­­vici, Ana Madeleine Andronescu, Nora Peyow, Vicky Corciov, Tilda Radovici, Getta Chembach etc. Direcția de scenă o semnează de Ion Şahighian. Lirica germană în limba italiană Editura italiană Sansoni anunţă pu­­­blicarea unei colecţii de lirică germa­nă în traducere italină, care va cu­prinde cele mai frumoase poezii lirice de la Luther până în zilele noastre Traducătorul, Perso Nestor, a selecţio­nat aproximativ 170 de poezii. BIBLIOFILA Cel mai mare anticvariat din ţară cumpără şi vin­de: cărţi române, străine ediţii rare, stampe, gravuri, monede, documente, picturi alese. BIBLIOFILA In faţa ilarului „CURENTUL”, S+r Domniţa Anastasia 8. Tel. 3.32.82. La zi „S’a suhârli“ „Ce aşa lucru grav că un mucos de clasa patra gimnazială a spus, chiar dinaintea statuei, că Heliade a mierlit?.. In ora mea, la cursul su­perior, pe când traduceam cântul din Eneida unde poetul arată pe zeiţa Minerva cutremurându-se toată în faţa unei privelişti crunte, ce crezi c'a exclamat un elev?... S’a suhărit. Aşa e românul: zeflemist, hăzos din lira". Astfel îmi vorbi tovarăşul de latineşte după apariţia articolaşului trecut. Iar domnul secretar al şcolii zise: „Ş'apoi, numai cu dumneavoas­tră şi-a putut permite asemenea glumă. Ia să fi fost alt profesor ori eu"». A urmat o discuţie veselă Intre cei patru-cinci inşi câţi eram în cancelarie. Eu am vorbit cam aşa, ştergându-mi din când in când lacră­­mile de râs ori din pricina unei metehne pe care o tot caut cu aliile şi picături de ochi. Nici vorbă că românul, pe lângă că se naşte poet, e şi glume­ din fire. Dar unde’l de glumă, să glumim; şi unde'l serios, să ne pătrundeml Ce inseamnă limbajul ăsta pungăşesc in gura unor şcolari?.. Nu văd gluma, spiritul, hazul, întocmai cum n­ am văzut distincţia ironică In gura unei profesoare căreia vorbindu-i Intr’o noapte cu lună, de noc­turnele Iul Chopin, de amor, pe sub nişte tei viitoriţl, ea Îmi zise: „Ia nu mă mai lua In bălălăul.." Şi pe urmă, când un şcolar deformează cu vorbe pungaşeşti textul unei pagini frumoase, Înseamnă că nu simte, că nimic din procesul su­fletesc, din emoţia estetică a scriitorului nu a luat atingere cu conştiinţa lui. Heliade a mierlit.. Minerva s'a suhârit... Ce mai rămâne din sublimul concepţiei lui Eminescu, dacă aşi pastişa aşa strofa in care Luceafărul zăreşte din Înălţimi pe Cătălina Îmbrăţişând pe Cătălin? Hyperion ginea de sus. El galeş acuşica. Abia un braţ pe gât i-a pus. Şi suspină gagica. E o adevărată profanare in templul etern al frumosului, nu e aşa?.. Cât despre prea marea mea apropiere de şcolari, spusei domnului se­cretar că e mai bine aşa, decât cu asprime şi distanţă, că numai aşa pă­trunzi sufletul copilului; că dacă şcolarul ascunde cu vorbe frumoase gânduri urâte sau neisprăvite; că... Şi fi povestit o Întâmplare din viaţa unui dascăl foarte muncitor dar foarte sever. Văzând el că elevii nu vor sâ Înveţe matematici, a luat o joardâ mlădioasă şi s’a pus cu bătaia pe ei: harşt, trosc, plici !.. Intr'o zi, sco­ate pe unul la tablă. „Ştii ori nu ştii teorema?.." răcni profesorul agitând joarda. „Ştiu!" răspunse elevul. „El, hal, tncepel" strigă iar profesorul. Dor băiatul sta Încremenit cu tibişirul in mână; apoi, luându-şi Inima 'n dinţi Îngână: „Domnule profesor, ştiu; dar, dar, dar... „Ce?" se răsti dascălul. „Dar aruncaţi nuiaua din mâna..." Profesorul zvârli coarda, şi şcolarul făcu teorema. Iar acum, scriind aceste rânduri, scot din raft o carte veche, pră­fuită, cu margini veştede, şi in ea aflu tălmăcit după revista englezească Sunday School­ Record: „Şcolarul trebue să înveţe a deosebi între drep­tate şi nedreptate; a iubi din tot sufletul frumuseţea caracterului şi a mo­ravurilor nobile; şi a evita tot ce este ordinar..." Joachim Botez ■ aaMMMMi Instititul de muzică german pentru străini Institutul de muzică german pentru străini nu se folosește de săli de con­certe modeme sau de sale, ci activează Intr’o sală de stil în Palatul de mar­moră din Potsdam astfel preiază at­mosfera aceia de unitate arhitectonică, care favorizează concentrarea şi stimu­lează spiritual. Cursurile care se ţin aci nu sunt simple lecţii, d­intr’un chip special se deschide tinerilor studenţi de muzică adâncimile artei pe baza unei colabo­rări camaradereşti. „CÂNTECE NAŢIONALE" Acest frumos mănunchi de cântece naţionale apare la îndemnul d-lui prof. Gh. Alexianu, guvernatorul Transnis­­­­triei, ca prim început de popularizare între fraţii noştri de dincolo de Nistru, a cântecelor noastre patriotice. Culegerea este prefaţată de d. prof. Liviu Rusu. Intre altele, domnia sa, scrie: ... In istoria mai nouă a poporului românesc, cântecul a avut Un rol de în­chegare sufletească. La răscruci de veac, când destinul ne-a impus anumi­te storunci, atât in frământările lăun­trice cât şi în chemările de războiu, s’au ivit cântecele naţionale. Neamul întreg, neţinănd seamă de hotarele vremelnice, le-a căutat şi le ştie. A venit timpul ca şi Românii de peste Nistru să-şi mărturisească prin ele conştiinţa românească"... Tipărirea broşurei are un scop ime­diat de răzgăndire în mijlocul poporu­lui.Pentru elevii şcolilor moldoveneşti din Transnistria, această culegere de cântece naţionale este o fericită reali. Claviaturii Basarabia , Ziarul nouei vieţi româneşti a in­trat în al II-lea an de apariţie. Urăm confratelui de la Chişinău, viaţă lungă­­ şi plină de fapte româneşti. Pe aripele vântului unul din cele mai bune romane ale literaturii străine a ajuns la ediţia IV-a în traducere românească. Meritul de a fi difuzat această carte îl are editura Naţionala Mecu. Adelina Cărdeţ publică un ultimul număr al „Revistei Bucovinei“ frumosul ciclu „Cântece de Primăvară" din care reproducem ul­timul grup de versuri : Fără fald de ură Sufletul lin mie — , Fi­ld de scriptură — Alba cărăruie. Mir de roze peste Plaiurile aceste, Străluciri de rouă, Duh de viaţă nouă... Revista învățămân­­tului industr­ial aduce în ultimul număr un bogat şi interesant material de : I. Săceanul, Ion Sterian, V. Dragomir, T Nicoară, A. P. Ionescu, E. Florian etc. Marinarii noştri Războiul Reîntregirii este un foarte interesant, deşi succint studiu asupra operaţiilor Marinei Re­gale in războiul actual, datorit d-lui lt. c­dor N. Popescu-Deveselu. Acest studiu, apărut sub auspiciile Ligei Navale Române, arată precis şi luminos adevăratele minuni pe care le-a înfăptuit, mica dar eroica marină ro­mână in lupta sa disproporţionată cu colosul bolşevic. Comorile de artă ale poetului Gerhart ni a ttgt t m a n si Comorile de artă, ale poetului ger­man Gerhard Hauptmann le-a strâns în vila „Wiesenstein" din Agnetendorf în Riesengebirge, vor apare cu ocazia celei de a 80-a aniversare a poetului în Noembrie în „Liegnitzer Katalog", datorită iniţiativei primarului din Liegnitz. Printre sălbatic! Povesteşte scriitoarea „Th­alina", în volumul „Les Rates de Vaventure", o călătorie făcută în insula Mollicole printre triburile de canibali. La debarcarea in insulă au întâm­pinat-o cete de sălbateci cu figurile bestiale — creaturi înfricoşate cari mai purtau încă pe figuri sigiliul oi­ţelor antropofagice. Acolo, a văzut insă şi un misionar. Omul lui Dumnezeu care locuia printre mâncătorii de oameni de ÎS ani,învăţase limba lor şi zi de zi s a chi­nuit propovăduindu-le cuvântul sfintei Evanghelii să-i ridice din umbra mor­ţii la lumină. La adevăr. La Hristos-Dumnezeu. Ce însemna pentru acest fanatic iu­bitor de Dumnezeu şi de oameni co­liba mizerabilă in care trăia izolat de orice rază de civilizaţie ? Acolo într’o permanentă dăruire şi jertfire pentru lumină trăia ca un a­­postol păstorind turma de sălbatici cu o dragoste şi cu un zel demn de vre­murile creştinismului primar. Drept armă avea Evanghelia. Adăpost-Dumnezeu. (­ Sunt acestea fapte uriaşe.­­ Sunt minuni extraordinare. Acesta este un caz. Dar adunate din toate părţile lumii se ridică la cifre nespuse. Milioane de misionari-preoţi ai Bisericii lui Hristos — s’au jertfit şi se jertfesc in­că, — dela ţinuturile de flăcări tropicale până in tenebrele de ghiaţă ale polului nord, — pentru lu­minarea sufletelor şi adunarea lor din imperiul negru al idolilor, — în împă­răţia luminoasă, glorioasa şi nepieri­toare a lui Hristos. Sunt fapte cari aprind candelele nă­dejdii in inimi, ne înalţă ochii către Cer şi ne îndeamnă la luptă pentru Dumnezeu. Const. Goran Vineri 3* Iulie 1942 RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 6.55—8.00: Ora dimineţii : Deschide­rea emisiunii; Radio-jurnal: Concert de dimineaţă; executat de Regimentului ed Gardă Cărare; închiderea emi­siunii. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 11.30: POSTA MILITARA RADIO. 12.00: Emisiuni speciale In limbile ucrainiană şi rusă. RADIO ROMANIA SI RADIO BUCURESTI 12.30: Deschiderea emisiunii: Muzică de compozitori ardeleni (discuri). 12.50: ORA OSTĂŞEASCA ROMANO­­GERMANA. 13.50: Știrile serviciului german. 14.00: Radio-jurnal. 14.20: Muzică variată (discuri). 14.30 : ORA RĂNIŢILOR: Orchestra Victor Predescu (voce Petre Gusti). 15.30: închiderea emisiunii, RADIO ROMANIA. RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 17 40: Emisiuni speciale in limbile ucrainiană şi rusă RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 18.00: Deschiderea emisiunii: Cronica ştiinţifică şi artistică 18.20: Orchestra Luca Bănăţeanu — voce : Aurel Moldovan-Sibianu : Mu­zică naţională 19.00: Operetişti : Planquette şi M­a­rca RADIO ROMANIA 19.15: POSTA MILITAR­A RADIO. RADIO BUCUREŞTI 19.15: Ţări prietene şi aliate: FIN­LANDA RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 19.50: Ştirile serviciului german. 20.00: Radio-jurnal. 20.10 : Muzică variată (discuri). 20.40 : UNIVERSITATEA RADIO — Ciclul : „Privelişti româneşti” V. Puş­cariu : Muntele 21.00: Seară de operă: „Tosca” operă în trei acte de Puccini. Distribuţia: Floria Tosca Carmen Melis Cavaradossi Pierre Pauli Scarpia Apollo Granforte Angelottl Giovani Azzimonti Orchestra şi Corul Operei Scala, dir. de Carlo Sabajno. După actul I (21.50—22.10) Radio-jur­nal. După actul II (22.43—22.48) Sport RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 23.10: Muzică variată uşoară (disc.) 24.00: închiderea emisiunii. RADIO MOLDOVA (280,9 m.) 13.00: Deschiderea emisiunii, învăţă­tura zilei. Muzică uşoară (discuri). 13.20: Radio-jurnal (I). 13.30: Muzică din operete (discuri). 14.00: Radio-jurnal (TI). 14.20: Taraful Gică Potcovaru. 15.00: Închiderea emisiunii. Muzică pentru orchestra de salon (discuri) 18.50: Radio-jurnal în limba rusă. 19.00: Muzică corală din opere (disc.) 19.15: Lecturi literare — D. prof. Pe­tre Troae 19.30: Muzică variată (discur). 20.00: Muzică de cameră D-ra Lucia Burada-vioară și d-na Xenia Moscu­­pian: 2 sonate de Mozart. 2030: Radio-jurnal (III). 20­40: Orchestra de promenadă din Iaşi dirijată de­­ prof. Carol Nesek. 21­10: Cântă Tito Schipa (discuri). 22.00: Radio-jurnal (IV). 22.20: Muzică de jazz (discuri). 22.30: Închiderea emisiunii.­­ Expoziţia Brentano Aschaffenburg, fosta reşedinţă vară a principilor din Mainz, adăp­teşte mormântul poetului Clemens Bri­tano, care a murit aci acum 100 de s după o viaţă extrem de agitată. Cu­cazia aniversării s’a inaugurat în­­ zeul oraşului o expoziţie comemora­tă, care dă o imagine asupra vieţii creaţiei poetului şi în acelaş timp asupra romantismului german în p­are muzică şi pictură.

Next