Curentul, februarie 1943 (Anul 16, nr. 5373-5400)

1943-02-01 / nr. 5373

8 (8 pagini) INFORM­ATI­UNI • Rugăm unităţile mi­litare şi familiile ostaşi­lor căzuţi in războiul din Răsărit, să nu ne mai tri­mită bani pentru anun-ț­urile mortuare ale erol­­or, ziarul "Curentul" în­ţelegând sa publice gra­tuit astfel de texte. Cei cari au de publicat aceste anunţuri le vor trimite direct ziarului şi nu prin intermediari. O Persoanele cari dau anunţuri la Mica şi Marea publicitate, sunt rugate a prezenta odată cu anun­ţul şi Carnetul de iden­titate. • Se adu«* ]* cumaftznţă o* Luni 1 i ubruari« 1P13 ora 17 ar« loc de&eh..­­aeraa c-duâui de oolibai-iata organizat (te Institutul da cercetări agronomice pentru a­ni. Ingineri dela silozuri. D. professor N. Cornăţeanu va vorta despre­ traducţi­a cerealei d­r in Ro­mânia. Comparat­e cu celelalte ţâri producătoare de cereale. Cerealele ca articole de export, Conferintate au loc In Ami­teativul Institutului, B-dul Mărâşeşti Nr. 61. Pot participa orice persoane pe care te interesează problemele tra­tate. • Studenţii Facultăţii de Ştiinţe din Burcui­eţ.­ sunt anunţaţi că apro­­bariau-se de către onor, ministerul culturii naţionale o sesiune de exa­men in Februarie a. c., înscrierile se vor face intre 1—6 Februare in­clusiv, între orele 17—13, de secreta­­riatul facultăţii. Studenţii vor depune­te ghişeele fac. forte de înscriere la examene, chitanţele de plata taxei pe anul şcolar in curs, chitanţele de plata taxei de examen şi caietele de cursu­ri. Datele examenelor se vor anunţa la timp. • Soţ, română de chirurgie ţine şedinţă ştiinţifică Miercuri 3 Fe­bruarie a. c., orele 9 seara, în Am­­fiteatrul Sp­­alului Colţea. Vor face comunicări d-nii: dr. Glorteanu L şi Atenas­u X., dr. Tovaru S., dr. Fă­­gărăşanu I. şi Măniescu. Gh. dr. Mi­­hăilescu Gh. şi Agapie şi d­r. An­­dreoiu C. (Abrud-Ab­bat).­­ D-ntfl. Al. Stephănescu (Hadji- Stephan) va ţine,: Sâmbătă, 20 Fe­bruarie, la orele 6 d. e. în sala A­­cademiei Regale de muzică şi artă dramatică, a 3-a conferinţă, însoţită de lecturi şi recitări lirice şi drama­tice din Moliere : Avarul; Alfred de Muset, Ioa Nuti de Mai.­­ Cu autorizarea mini­sterului cul­turii naţionale şi aprobarea con­siliu­­lu­i profesoral s’a aprobat o sesiune de examene, pentru toţi studenţii Academiei de înalte studii comer­ciale şi industriale din Bucureşti, în Februare 1943. D-rele şi d-nii studenţi, cari au examene restante se vor înscrie deci în această sesiune, până în ziua de Miercuri 3 Februarie 1943 inclusiv. D-rale şi d-nii studenţi, cari au examene restante se vor înscrie deci în această sesiune, până în ziua de Mercuri 3 Februarie 1943 inclusiv. Se atrage atenţiunea acelor cari au examene­ din cauza cărora urmează să­ fie exmatriculaţi sau nu au limita, că au neapărată nevoie de a da a­­ceste examene, pentru a nu suferi, ri­gorile legii. Pentru promovare nu se admite decât o singură restanţă la anul I şi 3 restanţe la ceilalţi ani. La limbile străine se dă examen în anii II şi IV. • D. doctor Paulien va începe se­ria conferinţelor asupra istoriei me­­dicinei”. Miercuri 3 Februarie, arde 5 p. m. în Amfiteatrul Universităţii Ateneului Român (Intrarea Strada Franklin) şi le va continua î­n zilele de Miercuri 10 şi 17 Februarie la aceiaşi oră. • Academia de Agricultură din Ro­mânia ţine şedinţa publică Joi 4 Fe­bruarie 1943, ora 18, cu următoarele com­unic­ări: Profesor Emiric Otete­leşeanu — A­­gri­cul­tura şi Meteorologia. Fritz Connert — Problema Intensi­ficării agriculturii româneşti. Şedinţa va avea loc în sala Progra­mă Silvic­ă B-dul Tache Ionescu Nr. 31. • Un regiment anunţă ef. Concer­tul festiv ce urma să aibă loc în Sala Scala la 20 Februarie, din motive tehnice, a fost suspendat Toate persoanele care au cumpărat bilete pentru acest concert vor resti­tui biletele cumpărate și vor primi contra­valoarea, zilnic, Intre orale 9—13 în Paeagiul Victoria, scara B, et 5, ap. 144 la d. Mihăescu. Persoanei cor cari nu vor restitui biletele până la 20 Februarie, suma respectivă se va depune la C. E. C. — M. A. N. O Se aduce la cunoştinţa elevelor înscrise şi admise la şcoala de infir­miere a Crucii Roşii din Sinaia, că pe ziua de 1 Februarie încep cursurile acestei şcoale când trebue să fie pre­zente. • Studenţi Universofiţii dia B­cureşti, bursieri în band pe anul şco­lar 1942/43, sunt invitaţi să­­ pre­zinte pe Casieria Rectoratului pentru a încasa bursa pe linia Ianuarie­i. In ordinea următoare: Marţi, 2 Februarie, p. IteaUMsito» ! Farmacie şi Drept; Miercut* 3 Fe­bruarie a Facultate* Ştiinţe şi Medi­cină. Joi, 4 Februarie a Facultatea Litere şi Veterinară. De vânzare un grup electrogen patern funcţionare* ca aburi de 10 atmosfere, comp­u­s din­­ o maşină cu aburi orizontală mo­­nocilindrică, fabricat „Sächsische Maschinenfabrick zu Hartmann" pentru puterea efectivă şi dura­bilă de 50 H. P., în perfectă sta­re de funcţionare. Un dinamo de curent continuu pentru 110 volţi şi 364 Amp. fabricat „Siemens Schuckert”, cu 750 rotaţiuni pe minut inclusiv regulator de câmp, întregul grup în stare de funcţionare perfectă. Se poate face şi probă. A se adresa str. Apele Minerale 75, Bucureşti. — 378 — • D. dr. Ion C. Ivănescu, medic primar T.B.C. prin concurs, definitiv în Asigurările sociale, a fost trans­ferat de la Dispensarul T.B.C. Nr. II, ca medic diriginte al Dispensarului T. B. C. Nr. IV, Bl MM pentru locuință și birouri, sau depozite de materiale: cherestea, sticlă­rie, etc., Clădire mare parter st etal, cu teren 2.000 m. p. camere spa­ţioase, calorifer, garaje. Cartier central, cu mijloace lesnicioase de comunicaţie. Doritorii se vor adresa de „DELIA” Bucureşti, str. Şelari 20, telefon 3.49.05 între antele 4-6 d. a. — 380 — 9 Direcţiunea liceului „Spirru Ho­rst” din Bucureşti, face cunoscut ele­vilor particulari că examenele încep Luni, 1 Februarie orele 3 p. m.­ Exa­menele de diferenţă la germană-ita­­liană se ţin în aceiaşi­ zi la orele 10 din vneaţa. • Colegiul arhitecţilor români ţine adunare generală extraordinară în continuare Luni 1 Februarie a. c., ora 4 p. m. Se va discuta chestiunea con­cursurilor publice, planurile Palatului Invalizilor şi diferite probleme profe­sionale. Adunarea se va ţine cu orice numir de membri. !•' I« fiaMfte de atrwoter general al „Soc. franco-Români de material de drum de fier“ din Brăila, lac rStmat vacant prin decenii inffineruhii Nicu Teodorescu, a fost numit de inginer Mihail Rădulescu, actualul subdirac­tor general al acestei societăţi. KorH director general arte toure«* at FolitechnieU din Torino, a activat timp de 18 ani în societatea « cărei conducere a luat-o, ocupând pe rănit funcţii­ de inginer,şef, subdirector şi director al şantierelor de la Brăila şi apoi aceia de subdirector general in Centrala Bucureşti, fiind cel mai a­­propiat colaborator al defunctului in­giner Nicu Teodor­escu. Dr. C. IORDANESCU şi-a reluat consultaţiile dete 13—17 la str. Olari 38, tel. 2.50.61 — 389 — • Miniatorul Culturii Naţionale şi al Cultelor atrage atenţia candidaţilor la practica pedagogică, pe anul curent, că pentru obţinerea certificatului se­­minarului pedagogic, ministerul nu e: te nici un angajament in ceea ce pri­veşte examenul de capacitate pentru limba engleză, Întrucât nu există ast­fel de catedră In învăţământul teoretic secundar. ANUNŢ IMOBIL MARE. SOLID circa 900 m. p. subsol, parter, două etaje, cu parc Înconjurător de cea. 15.000 m. p., poziţie superbă, mij­loace de comunicaţie la îndemână, liber, de închiriat pentru spital, sa­natoriu, ori instituţiuni mari, even­tual vânzare. Oferte serioase in scris adresată „DELLIA", Bucureşti, str. Şelari Nr. 20. — 379 — • Canalu­ril de conducere AG.I.R Invită pe d-nii ingineri a lua parte la adunarea generală a asociaţiei care va avea loc Duminică 31 Ianuarie, ora 10 a. m., cu orice număr de membri prezenţi. • Candidaţii (tele) la examenele de capacitate pentru franceză, exclusiv, vor trece Duminica 31 Ianuarie a. c., ora 11 precis, pala „Asociaţia gene­rală a profesorilor secundari” (str. Gu­tenberg­­), pentru informaţii. • Facultatea de drept din Bucu­raşi aduce re cunoştinţa studenţilor că inserterile la examenele de licenţă şi doctorat pentru sesiunea extraor­dinară din Februarie, îţicep Lumi­­ şi durează până la 6 Februarie a. c. • Se aduce la cunoştinţa celor care au subscris la­­împrumutul Reîntre­girii" tranşa Il-a Aprilie-August 1942, prin Ghişeul Percepţiei IV-a fiscală din calea Moşilor Nr. 167, să se pre­zinte de urgenţă personal sau pr­in procurator spre a-şi ridica titlurile, contrariu se vor consemna la Depu­neri. • In legătură cu o Informaţie apă­­rută în ziare, ministerul culturii na­ţionale şi al cultelo­r precizează că nu s’a aprobat acum nici o transferare în învăţământ. Cele trei profesoare des­pre care s’a vorbit în ziare, se aflau în proces cu ministerul şi obţinând câştig de cauză — li s’a recunoscut si­tuația de transferare în 1940. lorti filetarea comisiunilor ce urmează a judeca apelurile făcute de evreii respinşi de comisiunile de revizuire Pentru completarea comsiunilor ce urmează a judeca apelurile făcute de evreii respinşi de comisiunile de revi­zuire, care urmau să fie scutiţi de mun­ca oblgatorie, au fost desemnaţi urmă­torii d­ni magistraţi : COMISIUNEA DE APEL BUCUREŞTI Comisiunea I : Preşedinte Florin Foi­­şoreanu, preşedinte Curtea de Apel Bu­cureşti, Secretar­­ Iile Dragomire.ro, magis­trat asistent la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Comisiunea H : Preşedinte Constantin N. Duma, preşedinte la Curtea de Apel Bucureşti Secretar: Florin Târăbuţă, procuror la tribunalul Ilfov, Comisiunea III : Preşedinta Vivisile Longhin, preşedinte la Curtea de Apel Bucureşti. , Secretar : Aurel Ispir, procuror la tri­bunalul Ilfov, Comisiunea IV : Preşedinta Emil Vân­tu, preşedinte la Curtea de Apel Bucu­reşti. Secretar: Mihail Borok, judecător de instrucţie la tribunalul Ilfov. Comisiunea V : Preşedinte Constantin Sinevici, preşedinte delegat la Curtea de Apel Bucureşti. Secretar : Ioan Filip, procuror la tri­bunalul Ilfov. Comisiunea VI: Preşedinta loan Gheorghiade, preşedinta la Curtea de Apel Bucureşti. Secretar : Nicolae Beldie, judecăttor la tribunalul Ilfov. Comisiunea VII : Preşedinta loan D. Stănculescu, preşedinte la Curtea de Apel Bucureşti. Secretar : Petre Atanasiu, procuror la tribunalul Ilfov. Comisiunea VIII: Preşedinta Scarlat Nichifor, preşedinte delegat la Curtea de Apel Bucureşti. Secretar: Marus Diesen procuror la tribunalul Ilfov. Comisiunea IX : Preşedinte Mihail Pa­­padopol, preşedinte la Curtea de Apel Bucureşti. Secretar Dumitru Volvorea­nu, procu­ror la tribunalul Ilfov. Comisiunea X : Preşedinta Gheorghe Păduraru, procuror general la Curtea de Apel Bucureşti. Secretar : Ioan Pora, procuror la tri­bunalul Ilfov. COMISIUNEA DE APEL IAŞI Comisiunea I : Preşedinte loan N. Po­­gonat, preşedinte la Curtea de Apel Iaşi. Secretar : Nicolae N. Bossie, judecător de instrucţie la tribunalul Iaşi. Comisiunea II : Preşedinte Petre Gherghel, preşedinte la Curtea de A­­pel Iaşi. Secretar : Mircea, judecător la tribu­nalul Iaşi. COMISIUNEA DE APEL GALAŢI Comisiunea: Preşedinta Alexandru Zamfirescu, procuror general la Curtea de apel Galaţi. Secretar : Alexandra Spătare, judecă­tor la tribunalul Covurlui. COMISIUNEA DE APEL CONSTANŢA Comisiunea : Preşedinte Demostene Rădulescu, preşedinte la Curtea de apel Constanţa. Secretar : Laurlan Bornes­cu, judecător la tribunalul Constanţa. COMISIUNEA DE APEL CRAIOVA Comisiunea : Preşedinta Dimitrie Ral­­cea, preşedinte la Curtea de apel Cra­iova. Secretar : Constantin Averescu, Jude­cător la tribunalul Dolj. COMISIUNEA DE APEL TIMIŞOARA Comisiunea : Preşedinte Nicolae Nico­ Iescu, preşedinte la Curtea de apel Ti­mişoara. Secretar : Ioan Bănuţ, judecător la tri­bunalul Timiş-Torontal. COMISIUNEA DE APEL ARAD Comisiunea : Preşedinte Albert Dumi­­trescu, preşedinte la Curtea de apel Arad. Secretar : Ioan Jancă, judecător la tri­bunalul Arad. COMISIUNEA DE APEL BRAŞOV Comisiunea : Preşedinte Oliviu Cor­nea, preşedinte la Curtea de apel Bra­şov. Secretar : Nicolae Tughin, procuror la tribunalul Braşov. COMISIUNEA DE APEL SIBIU Comisiunea : Preşedinte Mihail Anto­­nescu, procuror general la Curtea de apel Sibiu. Secretar: Mihail Vaida, judecător la tribunalul Sibiu. — oxoxoxox 0 xoxoxoxe—— ULTIMELE 4 SPECTACOLE Teatrul MARIA FILOTTI (Sărindar) SECRETARA TATII AZI DUMINICA MATINEU ora 4 — SEARA LA 8:45 cu aceeaşi formidabilă distribuţie ^_ Miercuri 5 Februarie Premiera celebrei comedii PUSLARfl AU A Trei acte de Guglielmo Giannini smt MARIA FILOtri, V. MAXIMILIAN, Irerdănescu-Bruno, Op­ila Marian, Al. Grugaru, Floricn Ster­escu, Ion Gheorghiu, Ti­tu Vedea, V. Bulandra, Virginia Stoicescu Cartea zilei OCHII STRIGOIULUI roman de CEZAR PETRESCU I­eplică romanului ÎNTUNECARE CUGTETAREA - GEORGESCU DELAFRAS Cronica Şahului Astăzi Duminică 31 Ianuarie a. c., la orele 14,30 precis, la Liceul Cantemir, va începe Campionatul de şah şcolar pe e­­chipe. Concursul va fi condus de d. insp. prof. Arginteanu din Ministerul Educa­ţiei Naţionale. Tot astăzi Duminică 81 Ianuarie a. c., la orele 9 a. m. în sala de lectură a Mini­sterului de Finanţe din Calea Victoriei — clădirea veche—, va avea loc un con­­curs de şah fulger. S’a proectat organizarea Campionatu­lui de şah al Capitalei Intercercuri care în trecut s’a bucurat de un frumos suc­ces şi mai ales a prilejuit afirmarea mul­tor talente şahiste. Pentru desfăşurarea în condiţii optime a acestui campionat, d. insp. special dr. Jean Th. Nicolau din Ministerul de Finanţe, a binevoit a pune la dispoziţie spaţioasele săli ale Cercului de şah Minist. de Finanţe. Pentru orice informa­ţi­uni, Cercurile de şah se f­a­0?V­esa Federației Rorr­âne , de şah, Căsnița ifoftală Nr. 300. Curentul XVI, No. 5378, Com­ T FeBroarie TV* Cronica dramatică Teatrul Savoy (Compania Cărăbuş): „Avand­, Tănase!" revistă in 2 acte (56 tablouri), de d-niî V. Vasilache și Șt. Cristodulo Văzând ce « pofti domnul O. Itrse­tian dacă s’a înghesuit pe tramvai (eu- ‘ pletul „Călătorul cu tramvaiul“), am preferat să-l prindem pe „S“ cu o oră mai devreme şi de aceea vom invita pe cititori să se ducă să-şi puletigă singuri impresiile despre al doilea act al re­vistei „Avanti, Tănase!“ Cât despre primul, dacă a’mi fi * Mya Apostolescu şi un Tănase, dacă n’ar fi d. Trestianu şi ceilalţi eroi ai „Cărăbuşului“, cari au câştigat atâtea bătălii fără muniţii, nu ştim ce ar ră­mâne din el... afară de mirosul greu al unei seri, petrecută­­ într’o atmosferă împroşcată cu mult prea multe spirite ordinare. Din platitudinea te trivialitatea textu­lui, se desprinde pentru d-na Mya Apos­tolescu un pupSet bunicel („o femee cău­tată“), pe care-1 spune după o scenetă mai puţin reuşită („Bravo, Didiuri“). In amândouă, marele talent al vedetei elec­trizează sala. D-na Apostolescu are darul acelui joc total, despre care un om de teatru spu­nea că nu aparţine decât acelora „năs­cuţi să se transfigureze pe scenă". Ast­fel, d-sa risipeşte cele mai mari mijloa­ce, pentru cauza mici, pe cari aproape le ofensează prin superioritate. La jocul d-tale participă sufletul, care mişcă ochii şi trupul vilr­eg, lăsându-ţi impresia u­­nei flăcări care consumă textul, dar care se retrage în culise tot nestinsă. Domnul C. Tănase e aşa cum II ştim, stăpân oricând pe sală, chiar dacă nu e totdeauna stăpân şi pe cuplet. In apariţiile sale de om bătut de soar­tă, d. G. Trastianu are atâta haz personal şi joacă cu o simplicitate in care pune atâta intuiţie artistică. Încât e sincer păcat să le cheltuiască pe un cuplet care după ce te dispune câteva clipe, apoi în­cepe să „fîsiie“ din toate iicheeturile tramvaiului despre care e vorba în el. Și, odată cu vatmanul, începe apoi să „fîsiie“, toată lumea din acest tramvai, fără ca nasul nevinovatului din Onor. Direcţia Generală a teatrelor, care a a­­vut textul la cenzură, să fi simţit a ce miroase exact acest concurs de „fîşîeli“ publice. Alte aspecte ordinare dec revistă sunt simţite — din păcate tot cu mare efect la public­ — de actorul răsfăţat el „Că­­răbuşuui“, care e d. Dan Dumitrescu. Şi bine Înţeles, peste toate astea răsa­re câte o frază patriotică fără ca nimeni să se arat jignit de bălegarul din care o smulg aplauzele unui public care îşi merită spectacolul, fiindcă e complecta­­mente lipsit de orice putere de discernă­mânt. Un moment agreabil te actului I, * scena „La Gapşa“, în­tre­d. Titi Botez evocă frumos clipe din trecut. D-na Zizi Şerban, „îndrăcită" ca tot­deauna, se bucură de aceeaşi primire caldă a publicului, iar d. Ion Antonescu reapare în tipul cetăţeanului cu mustăţi lipite, în care a mai avut atâtea suc­cese. Cântecul d-nei Liana Mihăilescu e răs­plătit cu aprecieri unanime, d-na Jeana Costa are vădite însușiri de teatru cari nu-i sunt bine folosite în revistă, d-rele Coca Wiulescu şi Stela Şuba lasă impre­sii bune, iar d-na Annie Pater e o par­teneră valoroasă a d-lui N. Novak, ta­lentat dansator comic. Baletele însă, lasă de dor­it. „Fete" u­­râte şi disgraţioase, com­ par că, la fie­care pas, se zăpăcesc pe scenă. Mircea Ştefănescu Sărbătorirea lui Ion Sârbul / Duminică 31 Ianuarie ora 1e­­i dimi­neaţa a. c., în Sala Teatrului „COME­DIA"­ un grup de artişti pictori şi scrii­tori a hotărît să sărbătorească 30 de ani de activitate teatrală a d-lui Ion Sâr­bul, societar al Teatrului Naţional şi profesor al Conservatorului Regal din Bucureşti. D. Ionel Teodoreanu va vorbi cu acest prilej despre opera Iui I. Cara­­giale şi despre interpretul său Ion Sâr­­bu în cadrul reprezentărei operei „NA­­PASTA“. In micul local «­ Căminului Artei (Galeriile Cretzulescu) In sfârşit, « ex­­poziţie mare. O expoziţie car» »*­« poveste« a câ­­torva ani din viaţa unui tânăr, talen­tat şi curajos artist. In fiecare din­ pânzele mult«, un fragment din viaţa frământată a în­ceputurilor mari. In fiecare interpretare, o mică etapă a drumului realizărilor, trecută. O în­doială ca o umbră mică, o reuşită a unei rânduiri de valori fie în construc­ţie, fie în colorit, o obsesie uşor înlă­turată, reflexul cald al unei explozii de bucurie sau nouraşul unei melan­colii. Serii Într8fd de tablouri marcând o gradată adâncire În armonizările de tonuri, sunt mărturia grijei lui de a-şi potoli viziunea, de a zăgăzui ordonân­d-o, invazia copleşitoare a culorilor, grija de a nu-şi lăsa sufletul copleşit de această invazie pe care oo­ilul isco­ditor al adevăratului artist o provoacă intotdeauna. Dacă în această seria, culorii« se îngrămădesc în game bogate în intensi­tăţi şi In valori intermediare, ritmate totuşi variat şi armonic, vina este a climatului italian. (Dim. Berea şi-a pe­trecut mai tot timpul studiilor sale post-academice in Italia). Un artist mai puţin rafinat, mai a­­proape de pământ, ar fi cedat impre­siei, exuberanţelor de culoare proprii ambientului şi ar fi căzut în cursa realizărilor facila, ieftine. Dim. Berea, tot neputându-se feri de obsesia culorilor le filtrează şi când nu poate învinge total obsesia, le cu­lege într’o pastă curată, transparent, temperându-le intensitatea, evitând con­trastele violente, stilizează. Peisajele au fiecare atmosfera diver­selor oraşe italiene a căror vrajă ar­tistul o simste profund şi o redă cu infinitele ei nuanţe. O frăgezime, tinereţă şi măsură la opera acesta de prim contact cu marea artă, nitiv pe artist, ci demonstrează mari­­le-i calităţi, bogatel e-i resurse, setea lu­i de cunoaştere. Dim. Berea nu a avut niciodată o bursă, pelerinajul lui in ţările de înaltă cultură artistică a fost un act de viraj , l-a făcut cu mij­loace proprii şi reduse ; doar entuzias­mul, munca şi perseverenţa l-au sus­ţinut în momentele in cari mijloacele lipseau­ cu totul. Această expoziţie e rezultatul unor eforturi de care sunt ca­pabili numai marii înamoraţi ai artei. In portret, dovedeşte preocupări se­rioase şi grija de a se reînoi, Dim. Berea şi-a deschis calea către marile realizări şi promisiunile făcute cu opt ani în urmă la prima lui ex­poziţie de la Fundaţia Dalles, împlinite azi, ne face să credem că promisiunile noui pe care ni le face azi, se vor rea­liza cu aceeaşi promptitudine în vii­tor şi-l vor plasa pe plan internaţio­nal Remarcăm tabloul No. 1 (Tihni­­fi Vaticanul) de o admirabilă construcţie arhitecturală, No. 29 (Portretul Mă­riei Desjardins, extrem de interesant, No. 44 (Villa Medici) No. 10 (Siena) de o rari prospeţime, No 2 (Notre Dame) cu atmosfera cenușie a Parisului fără soare, No. 73 (Copii in soare) cu un colorit luminos si vioi si No. 89, 90 94 foarte simplificate ca expresie si cu multă sobrietate in colorit, care se pot considera punct de plecare pe un drum nou. Dim. Berea nu s’a dat inapoi­­ la nici un sacrificiu pentru a­re o prezentare occidentală a jicnstri expo­ziţii. M. Paciurea Cronica plastică Căminul Artei: Expoziţia Dimitrie Berea Această expoziţie nu consacră defl- DIM. CEREA Tatăl şi fiul La zl „Oglinda actualităţii“ eternă studenţie, o Instrucţiune hntaiectualâ pare an ** teman* deeM odată cu viaţa, dar am sä vă 109 Să n* luaţi lucrările I* seri*«, fl sä nu vă apucaţi de beaba asia jBaze e cea med Ingrată dshe toate, cu alte vorbe, să nu Intraţi niciodată tn Presă. Aceasta dlavetaosca me­serie este un artizanat care se învaţă In attest, adică In redacţia ge­nerală. Cel cu greutăţi intelectuale mai puţine, se Întâmplă să ajungă departe, şi pentru el s'a Inventat proverbul că Presa duce oriunde, cu condiţia să iaşi din ea. Dimpotrivă, cel cari Înţeleg misiunea Precet, şi cari Îşi p­ropun reforme mari, osteneli pentru un ideal seeded te poUtto, cei cari vin instruiţi cât zece profesori universitari, cunosc amărăciunile toate. Ingratitudinea cea mai Inestetică, şi dibpaz bucuroşi că barem moartea i-a servit la Arap. Dar exemplul lor nu folosefta aim Anul Marea si mica puşlama a familiei, după ce a Încercat câteva antipatice profesiuni prozaic», nett- Iragiază tot In Presă. Asta se ţin* mint» şl •» orală cu degetul, pentrucă Presa trebue pregătită. In eternitate pentru cariera de ţap ispăşitor, şl trebue să aibă petele necesare, plus un aloc. Totuş, — totuş, Presa este altceva. Citeam deunăzi cartea publi­cată de confratele nostru d. I. Vion, atât de sugestiv tat­ulat şi „Oglinda Actualităţii". Simplă nevoia de a o fi publicat demonstrează o frumoasă concepţie despre ziaristică. In demnbtiv, fiecare ridică sau coboară pro­fesiunea sa până la sine. Nu există meserii, există numai calităţi de oameni Confratele nostru studenţeşte te *1 In Presă de peste două de­cenii, învaţă *1, mai învaţă şi pe alţii. într*o redacţie, cine nu se in­­strueşte, se curăţă. Viaţa in secolul nostru e vertiginoasă. Ştiinţa e mai revoluţionară decât oamenii. Dacă nu bagi de seamă, şi nu ie­şii la curent cu tot ce se remaniază necontenit, tot ce ai învăţat acum douăzeci de civil, In Chimie, în Drept, In Inginerie, doi bani nu mai valorează. Fruntariile dansează mai iute decât balerinele. Formele de Stat se schimbă, şi odată cu ele, se schimbă personalul lor, se schimbă oameni cari ilustrează secolul nostru şi Istoria. Necontenit apar nume nou. Ce ştim noi despre ele? Cum, şi pe ce cale, au ajuns ele sa în­semneze ceva? Cartea d-lui I. Vion răspunde la o sumă de astfel de întrebări. E un vade-mecum al cetitorului de gazete, un repertoriu de nume şi de noţiuni care fixează Judecata politică şi o leagă de originile unui fenomen, sau ale unui om. Trebue să Încercăm a fi mai siguri de ceea ce se Întâmplă Tn se­colul nostru, decât de ceea ce a fost In trecut. Reuşim pcrre a fl mal siguri? Cred că da. Alături de noi, deavalma en vftel* şi en mntţlmfl* cuvântătoare, dar nediferentiate, cresc semi-zeil Istoriei, oamenii excepţionali. Nu-1 ▼om găsi în niciun dicţionar, dar „Oglinda Actualităţii" ni-l prezintă. In ordine alfabetică, şi am impresia că aceste nume sunt ca piesele unei uriaşe partide de şch. Deocamdată, numai atât, dar ediţiile viitoare ale acestor cărţi o vor Ingroşa, II vor da volum, şi va fi cartea confratelui I. Vron un fel de oracol necesar Intelectualului grăbit, pentru că nici o clipă să nu-l treacă, fără să-l fi învățat ceva, Romulus Dianu Expoziţii „D-na Elena Anton anunţă vernisa­jul expoziţiei tale de pictură Joi 4 Fe­bruarie in sala DALLES". Muzica de cameră In cadrul mani­fest­ării­or artistice şi culturale organizate de Sectoratul Aca­demiei Germane din Bucureşti, în ziua de 6 Februarie pe orele 18 va avea loc in sala Dalles un concert de muzică de camară. Domnii, H&ne Hegért, Bmst Spoiler, Willis Fischer Otto Mesnowski, Alois Wellhard, şi Kurt Steins vor exercita un program compus din Quintetul pen­tru oboi, Quartettul Nr. 17 în Sol Major şi Quinte­tul pentru Klarinet de Ama­deus Mozart. Conferinţe în ziua de Miercuri, 3 Februarie a. c., orele 18 (6 p. xn.), d. profesor E. Otetelişanu, va ţine în ciclul întitulat „România” referatul său „Crima Ro­mâniei”, în amfiteatrul laboratorului de mecanică al Universităţii (b-dul A­­cademiei Nr. 7, intrarea A, etajul I). File rupte din trecut Răsboîul pentru limba românescă P» arena svrtauhti remăn»»» te cdtve «srătr*« ft • itavonlrmelor, timp la detchit o luptă aprigi pentru purificarea limbii românifjii. S’au alcă­tuit mai multe tabere ţi din aceete ta­­b­ere nu ştiu care vor «şi Invinţi txin învingători. Un asemenea răzbel pentru purifica­rea limbii romăneşti s'a mai purtat şi in alte timpuri, laui de pildă, ceva mai departe de zilele noastre, mitropolitul Vten­kimie Costache, al Moldovei, s’a ri­dicat ca un cărturar de mare valoare contra utremnismelor cerând înlocuirea lor cu cuvinte româneşti, uitate şi pără­site de cărturarii laici şi chiar de per­soane bisericeşti. Marele ierarh al Mzericii moldovene pe lângă faptul că dorea punerea in cir­culaţie a cuvintelor româneşti, uitate şi părăsite, mai stabili şi un alt principiu: termenii străini cari nu găseau cores­pondentul in limba româna să fie înlo­cuiţi cu cuvintele greceşti pentru mo­ţiuni că acestea au fost întrebuinţate adesea chiar in limba latină. Lupta dusă de marele ierarh pentru purificarea limbei româneşti se desfă­şura tocmai in momentul când se în­cerca scoaterea limbei româneşti chiar şi din şcoală. Din lucrările şi traduce­rile sale se vede clar lupta dusă contra slavonismelor. Acolo găsim cuvinte sla­vone îndreptate cu cele româneşti, de pildă, susţinea să se zică aşa: binecu­­vântare un loc de blagosloven­ie, ortodox in loc de pravoslavnic, popor în loc de norod, înmormântare în loc de pogriba­­nie, etc. Aşa de pornit era contra cuvintelor mulţi şi mai ales preoţii nu le «te în­ţelegeau, nncăt el însuşi scrie destul »« aspru cuvintele ce urmează în Precu­vântarea sa la Istoria Sacră a Vechiului Testament, spunând: „Dacă nu se va pune sleuilă intrebuinţărei cuvintelor streine neromâne, precum sânt cele str­­beşti sau slavoneşti, ungureşti, turceşti şi altele asemine, şi dacă în locul a­­cestora nu se vor lua înapoi cuvintele cele adevărate româneşti părăsite şi uitate, cum se păstrează, parte prin câr­tiţe şi documentele vechi, parte in pura poporului şi dacă nu vom întrebuinţa pe acestea în locul celor străine, pre­cum au făcut toate naţiile ce au voit a se cultivi, apoi se va împresura oralul naţional din an în an până ce va rosi cu totul şi prin aceasta va peri naţia românească, precum au pierit toate naţiile ce şi-au părăsit limba lor. Drept aceea tuturor cari se împotri­vesc cuvintelor adevărate româneşti, ce acum au început învăţaţii naţiei a le în­trebuinţa, ştiut să fie că se fac duş­manii naţiilor româneşti". Aşa scria şi vorbia prelatul naţiona­list.­ Veniamin Costache, mitropolitul Moldovei. Tot timpul el s’a luptat pen­tru înmulţirea cărţilor şi a ştiinţelor în limba patriei, pentru a avea un cler învăţat şi încuviinţat şi un popor lumi­nat, pentru viitorul naţiei române. Cuvintele reproduse aci, din precu­vântarea mitropolitului Veniamin Cos­tache, cred că vor fi ca o icoană la lupta dusă pentru limba românească Gh. Bucium I­ARNA lamă. Fulgii zăpezii sboară in necu­prinsul negru ca fluturii verii in amur­gul plin de parfum. Vântul, după o o­­dihnă pe aripile splendorii, începe să-şi regăsească puterile voinice de altădată. Pe cer pluteşte viforul alb din poveste şi îmbracă in veşmântul de visuri, fra­tele peisagii. Pe furiş, ca «perlatele clipite de stele, apare o rază furată de nori din soare care toarce acum in frig aurul nou pen­tru zilele ce vin după somn. Norii se joacă cu raza plăpândă, ii ascund pri­virea în braţele sure, o aruncă departe ca pe-o minge, răresc sclipirea tristei orfane şi fug ca nebunii spre calea ui­tată din visuri. Şi când totul se îmbracă în doliu, când totul e numai durere, raza apare din colţuri şi începe iarăşi jocul cu norii iar fulgii cad ca lumina ce-şi strecoară fiorul puterii, dar sunt slabi, sunt pruncii sglabii ai iernii şi dispar înghiţiţi de negrul avid, fără urme. Coloritul pierde o clipă, o tm­puri clipă frumoasă, şi scufundă in sine nă­dejdea că mâine va naşte zile senine. Apar stepele lungi ca durerea, fără umbre şi raze de soare. Sclipirea din albele drumuri răpeşte zilei, ca fulge­rul, dorinţa de-a merge înainte. Vântul bate din aripi ca păsările de pradă şi aruncă fulgii prinşi de ramurile pădu­rii. Peste tot­­ tăcere, Plânge gândul pribeag, rătăcind în deşertul stăpânit de furtuni. Aud cum răsbate un glas îndepărtat, risipind argintul de triluri, prin urletul sălbatic de vănt. E clopotul vieţii şi basmul albelor fantome, prigonit de ter­mina bucuriei. El e singurul sol aştep­tat cu evlavia in deşertul pierdut ba zări. Străbate ca o vedenie scumpă ca­lea uitată şi lasă in urmă tăcerea mai tristă ca stelele st­inse. E mort şi clopo­tul vieţii, pierit in freamătul soartei, fi-a ascuns după crucile înălţate, trilul plângător ca şoapta iubirii, toamna. E iarnă- Ziua toarce în braţele nopţii, amintirea verii bogate. Din fulgii reci apar primele flori albe, întinse pe co­vorul fermecat şi ţesut de mâinile calde ale soarelui blând. Dar vântul răcneşte ca fiara flămândă, şi-mi scutură gândul ce revine tăcut şi umil din farmecul clipei străine. Melodia cântată de lumă în nopţi străbătute de razele rămase in braţele voluptăţii, revine din cripta ve­rii şi-mi duce pe altele umbrite, gândul nostalgic, spre pace. Urlă, urlă vântul sălbatic şi-mi smul­ge ca pe frunze amintirile verii, renăs­cute în zborul lunatic al fulgilor zglobii. E­ iarnă. Totul e alb, flămând şi în­­frumuseţat ca basmul senin peste ur­mele nesctise din minte. Cerul prăvă­leşte ultima podoabă: albastrul iubit- El scufundă şi stelele şi luna, luând le goană ziua din zări posomorite şi aprin­de noaptea sub norii de plumb. E iarnă. Se schimbă înfăţişarea. Pă­mântul înverşunat in alb pare cerul zilei zâmbitor ca sfântul, iar cerul în­doliat fără urma tainei, e pământul toamnei răscolit de ploi şi prigonit de vânturi. Ana Core­ni­na Duminică Si ianuarie 1943 RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 7.30 ; POŞTA MILITARĂ RADIO. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 7.53 ; ORA DIMINEŢII. Deschiderea emisiunii . Radio-jurnal. RADIO ROMANIA Concert de dimineaţă, executat le Fanfara Diviziei de Mare­ Constanţa, condus de cpt. Grăjdeanu. RADIO BUCUREŞTI Concert de dimineaţă. Muzică variată (discuri). 8.50 . ORA COPIILOR. Prezentare li­terară-muzicală de d. George Comă­­r­escu. Se vor citi versuri din El. Fara­go, Otilia Cazimir, Gr. Alexandrescu şi Em. Gârleanu. Poşta copiilor de d-na Titela col. Hagué (Tanti Radio). 9.30: ORA RELIGIOASA : Transmi­siunea slujbei religioase de la Sfânta Patriarhie. 11.15: Transmisiunea concertului sim­­fonic al orchestrei Filarmonia, dirij. de Ionel Perlea, solist : Gerhard Taschner, vioară. 13.15: Ora oficială: Ratio-jurnal (In­formativ, agricol şi cultural). 13.25: Muzică variată (discuri). 13.40 : SERVICIUL DE PUBLICI­TATE. 13.50: Ştirii­ serviciului german. 14.00: Ora oficială ; Radio-jurnal. 14.15 : SERVICIUL DE PUBLICI­TATE. 14.30: ORA RĂNIŢILOR : Orchestra V. Predescu-voce: Claudiu Moldovanu. 15.30: ORA SATULUI : Alex. Lasca­rov Moldovanu ! De vorbă cu sătenii : Muzică românească (discuri) : Valeriu Măgureanu : Gazeta sătenilor. 16.30: ORA MUNCA SI LUMINA. 17.10: închiderea emisiunii. 18.00 : Deschiderea emisiunii : „Pe­treceri cu Nicolae Filimon", prezentare muzicală de Horia Furtună, voce: D. Stancu şi orchestra V. Predescu. 18.15: Muzică cerută de abonaţii Soc. Rom. de Radiodifuziune (discuri). 19.30: Gică Petrescu-voce, a comp. le pian de Eugen Teger. 20.00: Ora oficială ; Radio-jurnal eta­­formativ şi cultural). 20.15 : SERVICIUL DE PUBLICI­TATE. 20.20: Muzică varietă (discuri). 20.45 : Cronica războiului de Romului Seișanu. 21.00: Concertul Orchestrei Radio, dir. de Ion Hartulary-Darclée. 22.00 : Ora oficială ; Radio-jurnel ; Sport. 22.20 : SERVICIUL DE PUBLICI­TATE. 22.25: Muzică din filme (discuri). 23:00: Muzică variată uşoară (discuri). 24:00: închiderea emisiunii. ŞiHoraţiu” la Teatrul Naţional In matineul de astăzi se reprezintă „Horaţiu" în distribuţia actorilor consa­craţi şi anume : D-nele Agepeina Ma­­cra, Sorana Ţopa, Lilli Popovici şi d-ru H . A. Pop Marţian, I. Critico, N. Brancomir, O Brădescu, I. Radu, C. Neacşu. Director de scenă V. Bumbeşti- Asociaţia Creştină a Tinerilor ATENEUL ROMAN Vineri 5 Februarie orele 8.30 seara Al doilea concert dat de Orchestra de Cameră A. C. T. Sub conducerea d-lui TRAI­AN MIHAILESCU Program : Purecii­, Trei piese pentru orchestra de coarde, Drăgoi, Diver­tisment rustic, Dvorak, Două dansuri, Elgar, Serenada și Mozart, Simfonia No. 40. Sol major Biletele la Magazinul de Muzică Gheorghe Panduru Str. Câmpineanu, 4. Telefon : 3.05.19 . 376 - Opera Română Astăzi Duminică 31 Ianuarie în mati­neu Opera Română reprezintă D-NA BUTTERFLY cu Alexandra Elafteres­­cu, Nella Dimitriu, V. Ticulescu și d-nii M. Știrbey, A. Romeanu, C. Ni­­culescu, E. Fanea, C. Teodorianu, L. Si­­mionescu. Dirijează d. Egizio Massini. Seara la ora 8 precis se va reprezen­ta MARTHA cu d-nele Emilia Guţianu, Nella Dimitriu şi d-nii G. Niculescu- Basu, Tomel Spătaru, G. Oprişan, Mir­cea Buciu.

Next