Curentul, decembrie 1943-ianuarie 1944 (Anul 16, nr. 5673-5710)

1943-12-01 / nr. 5673

2 (8 pagini) Justiţia are cuvântul S’a casat... R. B. condamnat la două luni în­chisoare corecţională pentru o infrac­ţiune comisă, face apel, înaintând totodată şi o cerere de reabilitare conform D. L. 831 din 1942. Cererea de reabilitare este însă respinsă pe considerentul că, dacă prima condi­ţie, ad că starea de libertate era în­deplinită de către cel care ceruse reabilitarea, in schimb cea de a doua condiție cerută pentru a se acorda reabilitarea, adică prezentarea la u­­nitate în vederea trimiterii pe front, nu fusese îndeplinită — deoarece R. B. se găsea... chiar pe front, împotriva respingerii cererii de reabilitare, R. B. face recurs la înal­ta Curte de casație. Intre timp intervenind D. L. 2705 din 12 octombrie 1943, care modifica legea 813 din 1943, înglobând în ca­­tegoria celor cu drepturi la reabili­tare și pe acei ce se găseau în mo­mentul publicării legii", pe fron­t, înal­ta Curte — socotind că recursul lui R. B. este fondat întrucât conform, dispozițiu­lor art. 474, partea 111-a, care prevede că sunt supuse cm aici hotărârile, care au fost date sub im­periul unei legi vechi, atunci „când până la judecarea recursului a inter­­venit o lege mai favorabilă inculpa­­tului", a admis recursul casând de­cizia cu trimitere­a (Dec. 2728 din 943 Casaţie S. 11-a). Funcţionară de încredere Proprietari lacomi Prin rechizitoriile date de d. procu­ror Burdea au fost trimişi în judecata instanţelor speciale pentru combaterea sabotajului economic,următorii proprie­tari, vinovaţi de a fi încercat să-şi e­­vacueze chiriaşii ce beneficiau de con­tracte prelungite, pentru ca apoi să-şi poată specula casele : Tom­a Simionescu Gruiu, proprietar din str. prof. Alexandru Locusteanu nr. 17; Nicula Pinsi si Maria Pinsi proprie­tari In cartierul Dămărcia, str Ge­neral Dragalina nr. 7; Maria Ionescu si Elena Ionescu pro­prietare din str. Balei nr. 7; Mihail St. Mihăilescu proprietar din Calea Rahovei nr. 214. Trimis în judecată Prin rechizitor a fost trimis în ju­decată individul Mihail Ionescu, din B-dul Basarab nr. 9. Acesta, fără să ţină seamă de legi şi de oameni, pro­fitând de absenţa unei vecine, i-a violat fetiţa în vârstă de patru ani, transmiţându-i copilului şi o boală venerică. înşelăciuni în convenţiuni Prin rechizitor a fost deferit instan­ţelor corecţionale inginerul I­ Ciaca­­lopol, proprietarul firmei Unio Tehnica acuzat de a fi comis delictul prevăzut în, art. 551 c. penal. Numitul încheind cu Fundaţia Carol I, o convenţie prin care se angaja să-i procure o pompă­­ mar­că străină, a procurat o pompă indigenă. Depozite în străinătate Cu concluzii de arestare au fost îna­intaţi unui cabinet de instrucţie Const. Brighin din Aleea Rumeoară nr. 30 şi Ion Wither din calea Victoriei nr. 25. Numiţii intenţionau să predea suma 10.000.000 lei (bani găsiţi asupra lor), unui terţ, pentru ca acesta să-i trans­porte în străinătate in vederea consti­tuirii unui depozit pentru ce doi. Prin indiscreţia curierului intenţiile celor doi tovarăşi au ajuns la urechile agen­ţilor poliţiei speciale, care i-a prins şi înaintat parchetului. A falsificat un buletin de joc Ioan Wolfsthal din str. Pitiş nr. 12 a fost trimis în judecata instanţelor corecţionale pentru fals. Numitul, plăsmuind un buletin de pariu aus­triac, l-a dat drept bun unor ama­tori, reuşind în felul acesta să-l văn­­dă cu suma de 10.000 lei, întâmplă­tor, ieşind şi restul cailor câştigător şi cumpărătorii prezentându-se pen­tru a încasa câştigul, s-a constatat şi falsul. Câştig cu orice preţ Negustorul ambulant Leon Cocium­an din str. Lipscani nr. 2, a încercat nu de mult să se pricepească cu ori­ce preţ. Punând mâna pe 500 dolari, a cău­tat să-i vândă unui vechi amator de valută foarte, Constantin Ionescu din str. Gh. Chiţu nr. 1. Deoarece nu-i lăsa inima să se despartă de dolari dar vroia să aibă şi un câştig serios, Co­ciun­an, a căutat să se înţeleagă cu un agent de poliţie care în schimbul unui „cadou frumos” să confişte de formă şi dolarii şi banii, păcălind şi păgu­bind astfel pe cumpărător. Om corect, agentul a raportat cazul şefilor săi, aşa încât L. Cocium­an şi C. Ionescu au fost prinşi cu devizele a­­supra lor. Ambii au fost trimişi în judecată pentru călcarea legii devizelor şi mită. In baza ordonanţei definitive a fost deferită instanţelor corecţionale Emilia Mi­ncu, din Bd. Brătianu nr. 25. Nu­mita fiind casieră la careul Wilson, profitând de situaţia sa, sustrăgea re­­purat bani din casă, vărsând patronu­lui sume mai mici decât acele primite de la chelneri. In felul acesta in aproa-­­ Florin Constantinescu, din şoseaua Vitan nr. 129 şi prietenul său Alexan­dru Andrci din str. Fluerului nr. 19, au­­fost trimişi în judecata tribunalului corecţional pentru uzurpare de titluri pe două săptămâni numita şi-a însu- i deoarece, s’au dat într’o seară pe str. şit 200,000 Iei — din banii care nu-i ! Oituz drept agenţi suii poliţiei de mo­­sparţineau. 1 100 vn rî lftirî+iwi ravuri, legitimând trecătorii. Poliţişti de ocazie inforimaţiuni • Rugăm unităţile mi­­litare şi familiile ostaşi­lor căzuţi in războiul din Răsărit, să nu ne mai tri­mită bani pentru anun­ţurile mortuare ale eroi­lor, ziarul „Curentul” înt­feiegând să publice gra­­fa în aceste anunţuri. @ In Monitorul Oficial Nr. 279 din 29 Noembrie 1943 a apărut deciziu­­nea ministerială prin care se acordă noui concesiuni de farmacii.­­ D. Ion Vasiliu, şef de serviciu, delegat secretar al primăriei oraşului reşedinţă Bârlad, se destitue din func­ţiune, pentru greşeli grave în servi­ciu în contra onoarei. O „Avântul ţării”, cu sediul în str. Olteni, nr. 15, roagă stăruitor pe toţi membrii ce posedă uniformă şi cei fără uniformă, să se prezinte Miercuri 1 Decembrie 1943, orele 9 dim., la se­diul societăţii pentru a lua parte cu drapelul la Ateneul Român, unde se serbează Unirea Gărzilor Ardelene.­­ Remunerarea profesorilor şi pro­fesoarelor de specialitate delegaţi să controleze practica comercială a ele­vilor şi absolvenţilor Şcolilor comer­ciale, se va face cu o indemnitate egală aceleia primită de profesori di­­riginţi, pentru fiecare grupe de mi­nimum 25 de elevi sau absolvenţi controlaţi, iar pentru numărul ce de­păşeşte acest minimum, plata va fi proporţională.­­ D. Constantin Micu, asistent u­­niversitar şi actual şef de cabinet, se numeşte director de cabinet în Mi­nisterul Culturii Naţionale şi al Cul­telor, în post vacant.­­ D. dr. Emil Odăgescu, doctor în drept cu­ elogii, asistent universitar, fost magistrat, se numeşte referent şef al Oficiului de Studii, Documen­tare şi îndrumare al Subsecretaria­tului de Stat la Muncii iar d. Alexan­­drescu P. Gheorghe, doctor în drept, avocat, se numeşte referent titular la acelaşi Oficiu.­­ D. dr. Ion Doboşan, primarul Municipiului Timişoara, se numeşte membru în comitetul de direcţie al Teatrului Naţional şi Operei Româ­ne din Cluj la Timişoara, în locul d-lui dr. Eugen Pop, fost primar. „ Facultatea de Litere şi Filoso­­fie din Bucureşti — face cunoscut candidaţilor înscrişi pentru ocuparea postului de assstent , vacant pe lân­gă catedra de limba şi literatura greacă de la acea­stă Facultate, că la 8 Decembrie a. c. ora 9 a. m. va a­­vea loc concursul. „ Liceul „Cantemir Vodă“ din Bucureşti are libere mai multe posturi de pedagogi. Se preferă institutori şi învăţători pensionaţi.­­ Următorii conferenţiari defini­tivi de la Politehnica din Bucureşti, se încadrează ca profesori agregaţi : d. conferenţiar definitiv I. Drosescu, la catedra de Curs general de maşini de la catedrele comune ale Politehni­cei din Bucureşti şi d. D. Băiatu, la catedra de Tehnologia mecanică şi desen industrial de la Facultatea de Electromecanică de la Politehnica din Bucureşti. „Regia Loteriei de Stat rea­minteşte publicului jucător că câştigurile conform art. 21 şi 24 din Condiţiunile Generale pentru jucători, se plătesc de Colectori fără nici o reţinere de impozite, taxe sau alte cheltueli. Eventualele abateri vor fi semnalate Direcţiunei Generale, B­dul Elisabeta No. 5”. — 489 — C D, avocat consilier Radu Teodo­­rescu, se numeşte membru in Com­isiu­­nea instituită la Preşedinţia Consiliului de Miniştri, pentru examinarea situa­­ţiunii evreilor care intră în prevederile art. 6 din legea Nr. 254 din 1941, astfel cum a fost modificată prin legea Nr. 143 din 10 Martie 1943, In locul d-lui avocat consilier Mircea Enăchescu, tre­cut în alt post.­­ Se constitue la Centrul Naţional de Românizare, următoarea comisiu­­ne de propuneri pentru numiri, îna­intări şi transferări: preşedinte, con­silier tehnic Mircea Niculescu, direc­torul general al C. N. R., delegat; supleant: d. Octav Maiorescu, subdi­rector general, delegat; membri: d. Const. Theodoresc­u, directorul contabi­lităţii ; supleant: d. Iosif Hurjui, sub­directorul contabilităţii; d- Dumitru Mandea, directorul personalului, de­legat ; directorul serviciului unde există vacanţă ; supleant: subdirec­torul sau şeful de serviciu respectiv ; secretar, d. Şerbănescu Aurel. „ Facultatea de litere şi filosofie din Bucureşti, face cunoscut studenţi­lor de anul I-iu (numai băeţi), că în­cepând­ de Joi 2 Decembrie a. c., ora 7 dim., sunt obligaţi să se prezinte la Asistenţa Universitară (Facultatea de Drept) pentru a face vizita medicală. Prezenţa este absolut obligatorie în ziua respectivă. • Institutul de studii şi cercetări balcanice ţine şedinţă azi, 30 Noembrie a. c. ora 18, în sala de Istorie Româ­nilor de la facultatea de litere, etaj III, unde vor face comunicări d-nii: Victor Papacostea: „Reprezentantul Moldovei la delimitarea frontierei Turco-Ruse în 1740“; Dimitrie Berciu: „O problemă din preistoria Balcanilor”. După comunicări au loc discuţii.­­ Consiliul General al Confedera­ţiei Asociaţiilor de Profesionişti Inte­lectuali din România (C.A.P.I.R.) va ţine şedinţă Joi 2 Decembrie a. c. o­­rele 18,­la sediul din palatul A.G.I.R. din str. Romană Nr. 8. • Se aduce la cunoştinţa tuturor fiilor târgovişteni că „Asociaţia Târgo­­viştenilor şi Dâmboviţenilor" s’a consti­tuit pe ziua de Duminică 28 Noembrie 1943. Cu acest prilej toţi târgoviştenii şi dâmboviţenii sunt rugaţi să-şi trimită adeziunile. Acestea urmează a fi trimise d-lui lt. col. mag. D. D. Atanasiu, str. Plevnei nr. 1, Bucureşti, sau d-lui Lazăr Pe­­trescu, primarul oraşului Târgovişte. D D. Ministru Subsecretar de Stat al Aprovizoriârii armatei şi popu­laţiei civile, a semnat o decizie prin care 16 întreprinderi industriale sunt obligate a produce cantităţile de să­pun necesare pentru acoperirea ne­voilor armatei pe lunile Decembrie 1943 şi Ianuarie 1944.­­ Din cauza neterminării repara­ţilor la localul din str. Berzei nr. 29, examenul de admitere la Şcoala Su­perioară de Misionare a Consiliului de Patronaj din Bucureşti, se amână pentru data de 15 Decembrie a. c. Candidatele, care nu și-au trimis toate actele, le vor complecta la pre­­zentare. • D. Dumitru V. Georgescu, avo­cat în Contenciosul subsecretariatului de Stat al Aprovizionării armatei şi populaţiei civile, se numeşte delegat al subsecretariatului de Stat al apro­vizionării armatei şi populaţiei civile pe lângă A. S. H. „Solagra“ în locul d-lui C. Calmuschi. In această calitate d. Dumitru V. Georgescu are atribuţiunea de a con­trola, în limitele legale, modul cum societatea „Solagra“ îşi îndeplineşte mandatul­ primit prin deciziunea nr. 1377 din 9 Septembrie 1943 a Subse­cretariatului de stat al aprovizionării armatei şi populaţiei civile. OPERA ROMÂNA anunţă că biletele pentru specta­colul extraordinar „RIGOLETTO” cu 3MMME MICHEAU care trebuia să aibă loc Luni 29 la Teatrul Naţional se va preschimba astăzi, Marţi 30 c., la agenţia „ORFEU”. Spectacolul a fost amânat pentr­u ziua de Joi 2 Decembrie şi va avea loc in sala Operei. Biletele pentru BĂRBIERUL DIN SEVILLA, spectacol care va avea loc Miercuri 1 Decembrie rămân valabile. VICHY, Octombrie 1943 D. Jacques Bompard), spirit bogat în idei, profund, bun psiholog şi de per­fectă bună credinţă, ne arată într’o lu­crare recent apărută, mică dar de o ne­tăgăduită valoare, responsabilităţile lite­rare in dezastrul Franţei din 1940. ’­ Au­torul fixează atudinea intelectuală fran­ceză faţă de ultimul războiu, cum a fă­cut­­ Michel Mohart, pentru războiul din 1870 intr’un studiu despre care­­am avut ocazia să vorbim în coloanele aces­tui ziar.s) După războiul din 1870, Renan scria : „În lupta care a luat sfârşit inferiorita­tea Franţei a fost mai ales, de natură intelectuală: ceea ce ne-a lipsit nu a fost Inima, ci capul. Instrucţia publică este un subiect de importanţă capitală : inte­ndenţa franceză a slăbit ; ea trebue în­tărită. Cea mai mare eroare a noastră e de a crede că omul se naşte complect c­at. I./ii)P3 rr?rn «c*-»*-'4-“ r r1—­fectul profund al Franţei; inferioritatea militară şi politică a noastră nu are altă cauză; noi ne îndoim prea mult despre ceea ce pot face reflecţia şi combinaţiu­­nea savantă". După 70 de ani — constată d. Bom­­pard — s'a produs aceiaşi slăbiciune. Care a fost partea scriitorilor francezi în această slăbiciune ? Numeroase măr­turii ne arată ce groaznică nelinişte a cuprins sufletul tinerilor scriitori din 1918 şi mai întâi sufletul scriitorului ce­lui mai mare şi celui mai in vârstă, Paul Valéry : „Vijelia a trecut — scria acesta din urmă — şi totuşi noi suntem îngrijoraţi, ca şi când vijelia s’ar fi deslănţuit a­­cum". Paul Eluard afirma cu amărăciune : „Da, am sperat totul şi am disperat de toate: de viaţă, de dragoste, de uitare, de somn, de forţe, de slăbiciuni“ Iar Philippe Harris spunea : „Lumea şi prea tânără, co­pleşitoare, buimăcitoare, în care m’am trezit, ce voiu face în ea ." Philippe Soupault afirma că îi este sete şi că în acelaş timp e disperat. Unii şi-au lăsat viaţa în ambianţa a­­ceasta de tragică îngrijorare, alţii s’au acomodat. Iar câţiva scriitori nu se mul­ţumesc să suporte această atmosferă de nelinişte, ci o caută anume, o cultivă, cu un cuvânt, se complac în ea. Edmond Jaloux scria în 1930, că ca­racterul comun al literaturii din ultimii zece ani a fost „să arăte în acelaş timp o imensă dragoste pentru viaţă şi un dispreţ pentru ea în tot ce­ea se mani­festă ca ceva organizat şi o imposibili­tate crescândă pentru scriitor de a-şi descoperi singur sufletul în mijlocul a­­cestei vieţi“. Pe de altă parte, condiţiile în care se exercită meseria de scriitor se deose­beau cu totul de cele dinainte dis războ­iul din 1914—1918. Odinioară tânărul care visa să facă literatură era împins de o vocaţiune sacră. Fireşte, aceasta nu însemna că avea geniu, nici chiar talent, dar cel puţin el simţea în sine o nevoe obscură, sinceră, profundă şi foarte respectabilă de a se exprima. De la 1920 încoace se produc mari­ schim­bări. Nu se mai scrie din imperative spirituale sau sufleteşti, ci din motive "„nini a câştiga bani cât mai mulţi cât mai repede şi prin cel mai m­e *■ . De când arta de a câştiga — .... d perpnH Dresset­­ a avut pTft.c ădere faţă de arta de a scrie de când unii editori au putut să transfo­me succesul în proprie lor afacere, scutind scriitorul de orice risc şi mergând până a-i asigura, prin mensualităţi, o securi­tate aproape administrativă, literatura era considerată de mulţi ca o carieră foarte râvnită, fiindcă ea oferea posibi­litatea de a aştepta succesul de la abili­tatea altuia". Cu un contract de editor şi un condei, său mai bine cu un stilou, sau chiar cu o maşină de scris, ce speranţe nu pu­teau fi nutrite? Se ştia că Jean Girau­­doux a câştigat 100.000 franci aur cu un roman pe care l-a scris în 17 zile, că la Pierre Frondiaie, valeţi în pantaloni scurţi primeau invitaţii , că Pierre Be­noit făcea ocolul pământului, ca un sim­plu miliardar şi fără să-l coste un ban. D. Paul Morand se lăuda că are maşina cea mai rapidă din lume. Atunci cer­neala a început să îmbete. S’a creiat o adevărată mistică în jurul ei. Dimpotrivă, scriitorii afişau un dis­preţ suveran pentru luptele politice. Francois Mauriac răspundea unei an­chete făcută in 1926 de Roger Giron spu­nând că aceia cari fac politică îi sunt tot aşa de streini ca şi „corporaţia oa­­menilor­ afiş­­au a cioclilor" şi că nu are deloc dorinţa să se unească cu ei. Şi el exprima opinia generală a scriitori­lor francezi Dar afirmând ca „Statul să-și facă a­­facerile sale și sâ mă lase în pace ca la rândul meu să mi le pot face pe ale m­ele'' acești tineri nu-si dădeau sec.aia că Statul putea sâ-ș i facă afacerile In detrimentul lor. „Vă plâng că nu vă o­­cupati de politică — scria acum mai bine vie o sută de ani urmi literat Roger-Collard — fiindcă să ştiţi că într’o bună zi politica va fi aceea care se va ocupa de d-voastră“. Este exact ce s’a întâmplat scriitorilor francezi. A nu voi să te baţi nu însem­nează că nu vei fi bătut. (Bompard, op. cit. p. 25 şi următoarele). Şi totuşi niciodată nevoia de elite nu a fost mai imperios necesară. Niciodată sentimentul insuficienţii lor nu a fost mai evident. „Declinul lor n’a aşteptat venirea maselor la putere — scrie d. Bompard. El a pregătit-o şi a tolerat-o. In răsturnarea morală de după războ­iul mondial, omul cinstit a bătut în re­tragere, in faţa fluxului care creştea reped­e. El nu mai există decât incog­nito“. Maurice Muret a vorbit despre „Mărirea elitelor"; s’ar putea vorbi, — poate cu mai multă dreptate, — de e­­clip­sa lor. „O generaţie nu e nimic — scria Armand Petitjean — dacă ea nu se încarnează în câteva capete gândi­toare și într’o mică minoritate violentă $i harnică". Unde au fost capetele gân­ditoare în epoca dintre cele două răz­boaie ? se întreabă d. Bompard. Dar este ceva și mai important. In a­­junul războiului, răspunzând unei an­chete, Julien Benda declara : „,Eu cred cu d-voastră că există tot­deauna directori de conştiinţă, cari sunt chiar aceia pe cari ii indicaţi : oamenii politici, Scriitorii, ziariştii. Dar este ceva care ii separă în mod radical de cei de odinioară, anume ci în loc să conducă opinia publică, sau chiar să în­cerce să o­­schimbe, grija lor supremă este de a o menaja şi de a o servi. Fap­tul e de netăgăduit pentru şefii politi­cei şi gazetăriei. El este aproape în ace­iaşi măsură pentru scriitori şi intelec­tuali. Caut pe aceia cari spun în mod clar şi hotărît publicului lucruri pe care le cred juste, dar care nu i-ar face plă­cere". In preajma anului 1930, scriitorii s'au apropiat de politică fără voie, de cele mai multe ori. Dar luând parte la ea, împinşi din împrejurări, ei s’au compor­tat ca partizani. Unii s’au clasat la dreapta, iar alţii la stânga. Şi vizând partidul advers, fiecare partizan vorbea de trădarea cărturarilor. Arun­­cându-se intr'o luptă confuză, intelec­tualii au agravat şi mai mult încă con­cluzia, fiindcă sub pretextul că vor să facă ordine, ei urmau de fapt cuvinte de ordine. Ceea ce a dat un caracter tragic eve­nimentelor din Iunie 1940 nu e atât ca­racterul militar al înfrângerei franceze, cât mai ales caracterul intelectual şi spiritual al ei, — afirmă ă. Bompard. Presa franceza susţine că această carte impune tuturor acelora cari au mânuit condeiul în perioada de la 1920 la 1940, un serios examen de conștiință. Corespondent *) Jacques Bombard : „Respönsabílítés Httériiréé d’bier ét d’aujourd’hui". Pafis 1943 Ed Didién .*) Michel Mohrt: „Les intéUectuels de­­vaát la défaíte", 1ÉY0 Scrisori din Franţa Cronica ideilor în Franța Responsabilitățile spirituale. Literatura și înfrângerea franceza din 1940 e—■ Curentul ANUL XVI, No. 5673, Miercuri 1 d­ecembrie 1943 ARTISTICE-CULTURALE Conferinţa d-lui prof. H. Schneider D. prof. H. Schneider, titularul ca­tedrei de limba germană de la facultatea de litere din Bucureşti, va vorbi în ziua de Vineri 3 Decembrie la orele 19 în sala de conferinţe a institutului german pentru ştiinţă în limba germa­nă despre: „Griechische Götter und germanische Götter”. Câteva invitaţii se pot ridica de la secretariatul institutului str. Vasile Lascăr 43. Concertul de lieduri al d-nei Lucia Petraşcu In faţa unui public select a avuit loc aseară la Dalles concertul de lieduri al d-nei Lucia Petraşcu. Cu o deosebită sensibilitate muzicală au fost interpretate lieduri de Griee, Brahms şi Schumann. Nostalgia peisagi­ului nordic infinit s’a îmbinat cu însufleţită şi exuberanta exprimare a specificului nostru în fru­moasele bucăţi: „Le rideaux de ma vou­sine” de Alfred Alexandrescu şi „Vino bade iar acasă” de Tiberiu Bre­­diceanuu. Programul concertului a fost alcătuit cu multă îngrijire, atât din punct de vedere al electicităţii sale, întrucât ne-a dat prilejul să ascultăm pe lângă fru­moasele lieduri germane şi câteva bu­căţi pline de faimte ale muzicei fran­ceze, ruseşti şi italiene. Acompaniamentul la pian al d-lui Va­lentin Worsky, de la Opera Română, foarte bine susţinut. Concert Jubiliar Sandu Albu Marţi 7 Decembrie, ore 20, va avea loc la Ateneul Român Concertul violo­nistului Sandu Albu pentru împlinirea a 25 ani de carieră artistică. Maestrul George Enescu a binevoit să accepte să consfinţească prin prezenţa sa la pupi­trul Filarmonicei acest concert jubiliar al d-lui Sandu Albu. Programul ales şi interesant cuprin­de Concertul în re major No. 7 de Mo­zart cu cadenţele de George Enescu, Concertul op. 82 în la minor de Al. Glazounov şi prima audiţie la noi a­­ concertului în re minor de Schumann. AU APARUT COLECTIA LEGILOR ROMÂNIEI No. 68 Codul Penal Lei 250 No. 69 Procedura Penala Lei 250 No. 127 Codul Civil Lei 650 No. 128 Procedura Civilă Lei 450 No. 230 Codul Comercial Lei 500 CODUL HAMANGIU vol. XXXI, cuprinde Co­durile și Procedurile de mai sus, legate în pânză Lei 2000. EDITURA SOCEC & Co. S. A. R. Se găsesc la toate librăriile. — 479 — La zi Unde s’a refugiat fericirea.. De curând, s'a stins din vieaţâ, în vârstă de nouăzeci şi şapte de ani, cel mai înţelept om din lume. Acest om spusese odată unui grup de oameni dispuşi să-l asculte „Motorul este la originea tuturor războaielor şi neînţelegerilor din­tre popoare. Dacă vrem să trăim în pace şi fericire, să nu avem motoare printre noi". Thomas Currie, aşa se numeşte răposatul înţelept, era regele ne­încoronat al insulei Tristan-da-Cunha, unde domnea iubit şi venerat de cei 191 supuşi ai săi. Tot aşa se chema şi tatăl de curând răposatului, care în 1810, a debarcat pe această insulă stâncoasă, aliată în plin ocean Atlantic la jumătatea drumului dintre Capul Bunei Speranţe, din Africa, şi gure lui Rio de la Plata, din America de Sud. Cu timpul, insula pustie s-a populat. Au venit aci câţiva germani câţiva portughezi, un olandez şi câteva femei din Cap, injghebându-se o colonie unde se vorbea o limba ciudată, amestec de cinci limbi euro­pene. Un colonist, caporal care păzise pe cealaltă insulă din Atlantic, Sf. Elena, pe Napoleon, voia sa introducă un regim militar, foarte puţin pe placul lui Currie, adept al vieţii patriarhale, aproape de natură, fără arme şi maşin... După fireşti conflicte intre caporalism şi democraţia patriarhală, aceasta din urmă triumfă, în 1853, prin moartea militarului. In 1885, trăiau pe insulă o sută de locuitori fericiţi când, in urma unui groaznic accident, nu mai râmase decât patru bărbaţi şi nouăzeci de femei şi copii. Printre supravieţuitori era şi Thomas Currie, nepotul fondatorului. înfruntând ca şi strămoşul, toate piedicile, el isbuti să salveze din nou colonia care, în 1909, număra aproape o sută de membri. Dar dispreţuita civilizaţie continentală aduse pe insulă o plagă grozavă. Câţiva şoareci scăpaţi de pe o corabie portugheză, umplură in câţiva ani insula, distrugând recoltele, şi proviziile, făcând să izbuc­­neascâ foametea, cu cortegiul ei de suferinţe. Thomas Currie, care nu cunoştea ce însemnează descurajarea, deşi avea şaizeci de ani, s'a hotărât, pentru prima oară in vieaţa lui, să iasă din insulă, plecând la Cap, pentru a găsi mijloacele necesare in lupta împotriva rozătoarelor, sau sa organizeze evacuarea eL Când a văzut în oraşul Cap, automobilele, trenurile, moneda, tele­fonul, închisoarea, toate lucruri necunoscute de el şi de supuşii săi, a conchis că civilizaţia înseamnă sclavia omului. Înseamnă nefericirea lui. N’a mai vrut sa evaculeze insula şi sa vină pe continent. In 1930, şoarecii au fost complet nimiciţi pe insula fericită, unde cei 191 locuitori duc o viaţă Îmbelşugată şi tihnită. Pe Tristan-da-Cunha nu se cunoaşte cei doi ochi ai diavolului, banul şi alcoolul. Nu există nici un fel de maşină. Un „binefăcător" a vrut sâ dă­ruiască lui Currie o maşină de scris. Acesta a refuzat-o. Amiralitatea engleză a voit să instaleze pe Insulă un post de te­­legrafie fără fir. Currie a refuzat energic... Cu toate acestea, pe insulă domneşte o civilizaţie „sui-generis". Instituţiile de acolo sunt chiar de un modernism transcendent. Toate bu­nurile sunt puse in comun şi împărţite după nevoile fiecăruia. Un con­siliu de femei se ocupă de soarta femeii şi a copilului, un matriarhat In­teligent şi practic, fără exagerări... Insula nu se­ războieşte cu nimeni. Singurii ei duşmani sunt acei cari vor s-o „civilizeze" cu sila. Când o bandă de turişti a debarcat, intr'o zi, la Edimnburg — ca­pitala insulei — a fost primită cu ospitalitatea tradiţională a insularilor, ca şi când ar fi fost naufragiaţi. Când însă, au voit sâ fotografieze, să cânte îa gramofoane, iar turistele să danseze pe plaje. In short, bătrânul Thomas Currie s’a făcut foc şi a gonit banda înapoi pe vapor. Iar în 1337, când Hollywood-ul a descoperit insula şi a voit sâ facă cu locuitorii un film exotic, bătrânul s'a supărat iarâş, cerând categoric, să fie R-qfl in pace. Şi au fost lăsaţi. Acum, tânărul Currie, al treilea rege al Insulei, care după moartea recentă a tatălui său, mori de Inimă rea câ nu ajunge suta de ani, e hotărât să respecte cu străşnicie tradiţia moştenită... Trebue să mărturisim că înţelepciunea evadând de pretutindeni, s'a refugiat pe această insulă minusculă, unde domneşte fericirea bu­colică, pe care noi, bieţii civilizaţi — cu motoare — n'o cunoaştem decât din cârti... A. Pomescu Ateneul Român Salonul de Arte Decorative al Ate­neului Român închizându-se în seara de 3 Decembrie c. expozanţii sunt invi­taţi a-şi ridica lucrările cât mai neîn­târziat. Artiştii pictori C. Constantinescu, N. Grant, Maria Bănică şi Ileana Rădu­­lescu îşi vor deschide expoziţiile, la Ateneu, în ziua de 5 Decembrie a. c., orele 11 dimineață. Cursurile de speciali­zare în igenă şi medi­cină preventivă Joi 2 Decembrie, ora 15 se deschi­de cursul de igienă şi medicină pre­ventivă în amfiteatrul Institutului de igienă din Bucureşti, str­ Dr. Leonte 1­3. Cursurile vor urma conform programului Şedinţa intimă a Academiei Române Academia Română a ţinut şedinţă in­timă Vineri 26 Noembrie curent, la orele 16.30, sub preşedinţia d-lui prof. I. Si­­mionescu. D. Ion I. Nistor a arătat că la 24 No­embrie curent, s-au împlinit 100 de ani de când Mihail Kogâlniceanu rostea în aula Academiei Mihăilene, din Iaşi, me­morabilul „cuvânt introductiv" la cursul său de istorie naţională. Aniversarea a­­ceasta merită să fie comemorată şi la Academia Română, care, de la înfiinţa­rea ei, şi-a făcut un titlu de onoare de a cultiva pe lângă limba română şi stu­diul istoriei naţionale. Dar cum comemorările nu sunt decât clipe de reculegere pentru cei ce pot pătrunde tainele vieţii spirituale, come­morarea de astăzi nu’ar fi la înălţimea meritelor celui sărbătorit, — zice d. Nis­tor — dacă nu ne-am însuşi măcar a­­cum, după o sută de ani, ceva din bo­gata comoară d­e gândire şi metodă isto­rică, pe care ne-o conservă cuvântul in­troductiv al lui Mihail Kogâlniceanu, D. D. Gusti recomandă atenţiunii Aca­demiei lucrarea d-lui Stanciu Stoian „Sociologia şi pedagogia Satului" (Bu­cureşti 1943). , D. Gh. Macovei a prezentat vol. XXII din „Anuarul Institutului Geologic al României“ (Buc. 1943). D. Gh. I. Brătianu a fost delegat să reprezinte Academia la festivitatea ce va avea loc la Universitatea din Iaşi, pentru aniversarea a 100 de ani de la rostirea „Cuvântului introductiv“ al lui Mihail Kogâlniceanu la Academia Mihăi­­leană. D. General R. Rosetti a prezentat : 1) Donaţia d-rei Elena Odobescu, con­stând din 17 liste die suneturi de moşii, etc. 2) Donaţia Societăţii Române de Ra­diodifuziune constând din 75 de discuri. D. prof. Alex. Lapedatu, secretar ge­neral, a prezentat următoarele publi­­caţiuni ale Academiei : 1) Gr. T. Popa : „Eine neue . Auífás­­üng ueber die Hypophise begruendet durch die auf experimntellem Weg« erzeugten Veraenderungen" (Buc. 1943). 2) M. D. Mezincesco : „Quelques pro­­blémes coweeraant 1’alimentation de 1* population rurale de Roumanie“ (Buri 1943). ■ SUB TIPAR I RON­­­nul „Poiana Sângerului“ de cunoscutul scriitor Clitus Constantinescu autorul romanului de răsunător succes „LACUL „ESTEMAT” Edit. Cartea Românească - 413 CîcMiaturiiL Memoires secrete du beau Lauzun prezentate de Edmond Pilon (Paris, ed. Colbert.) 1943 Iată-le, în sfârşit, aceste memorii se­crete, aşteptate de atâta vreme prece­date de o reputaţie de scandal care, acum când au fost date în vileag, s’a dovedit a fi fost cu totul neîntemeiată şi mai ales exagerată. La dreptul vorbind, acest frumos Lau­­zun, după care toate femeile se prăpă­deau, trebuie să fi fost un nesuferit. Ingânfarea dusă până la un asemenea grad, e greu de tolerat. Nici irezistibil n’a fost, iar cuceririle sale, alături de ale lui Casanova de pildă sunt succese de licean. Povestito­rul e mediocru şi omul în sine e şi mai rău. Cartea însă e cât se poate de inte­resantă, prin zugrăvirea unui mic grup de bărbaţi şi femei a cărui Influenţă, sau exemplu, a avut consecinţe înde­părtate. Studiul cu care­­ Edmond Pilon face introducerea la memoriile secrete, este o remarcabilă contribuţie la istoria unei epoci incomplet cunoscute. Sub titlul „Degrevări fiscale pentru expulzaţii şi refugiaţii din Ardeal", d. avocat dr. Aurel Mărgineanu, secretarul general al Asociaţiei refugiaţilor,­­ publicat în e­­ditura R. Cioflec o broşură cuprinzând D. L. 1036 din 26 Noembrie 1941 cu mo­dificările şi completările din D. L. re­cent semnat. Ambele decrete legi sunt comentate şi adnotate în aşa fel, încât sunt o preţioasă călăuză pentru refu­giaţii din Ardeal întru dobândirea a­­vantagiilor fiscale pe care Guvernul­ li le-a acordat cu scopul să le uşureze în­cadrarea în viaţa economică a ţârii. Buletinul ţesătoriilor A apărut" ..Buletinul Asociaţiv Proo­fesionale a ţesătoriilor de bumbac, la şi cânepă, din România” Nr. 2, cu ur­mătorul sumar: Emil Agalidi: „Del® clearing la compensaţie”; Antonio Ba­­rendson: ..Evoluţia şi dezvoltarea indus­triei de cânepă în Japonia”; Industria celofibrei în Germania: Am­ovicionarea cu textile a rechinilor bombardate: Cul­tura şi posibilităţile de întrebuinţări in­dustrială ale egevei: Activitatea lui ,.Comptoir Linier”- Culturil­e experi­mentale de Asclepias, etc etc. Redac­ţia: Bu­cureşti, Str. Ing. A. Saligny Nr. 6 Interesanta mrefată iscăleşte W S Mblegham îl* noul roman lansat de ed. R. Ciof.ce „Doamna Bradock” traduce semnată de dr .Titl Giurgea. Recent în aceiaşi edi­tură au mai apărut: cărţile Jungled de Rudyard Kipling şi Sub Stele de A. J. Cronin, înregistrează un frumos succes de librărie, lucru ne­cunoscut până acum, cu o ediţie critică, masivul volum al poeziilor lui Emin­es­cu, volum îngrijit de d. Perpesieius, cu­prinzând numeroase planşe şi reprodu­ceri Această monumentală operă cri­tică apărută in „Editura Fundaţiilor Regale", face parte din seria unor mari lucrări de bogată documentare biblio­grafică, — reamintin­d cu acest prilej amănuntul că toate operele cari apar la această tiparniţă, sunt însoţite­ de câte o fişe bibliografică, necesară în special bibliotecilor. Povăţuitorul creştinului Anul I No. 7, 15 Noembrie 1943, Foaie de zidire sufletească pentru popor, edi­tată de Episcopia Hotinului. Apare la Bălţi, de două ori pe lună. Gh­GETAREA-GEORGESCU DELAFRAS prezintă din : LITERATURA ITALIANA MODERNA romanul de mare răsunet ANKH, FATA DE REGE de GUIDO MILANSSI Un roman plin de mister și ucigătoare pat­ină. Miercuri 1 Decembr­e RADIO ROMANIA RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 6.55—8.00: Ora dimineţii. Deschiderea emisiunii. Radio jurnal. Concert de dimineaţă. RADIO ROMANIA DACIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 12.45 : Deschiderea emisiunii. Radio jurnal (informativ, agricol şi cultural). 13.00 Ora ostaşului. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 13.50 : Ştirile serviciului german. 14.00 : Radio jurnal. 14.15 : Publicitate. 14.30 : Ora răniţilor . Orchestra Radio dirij. de Th. Rogalski şi Corul Radio, condus de prof. I. Croitoru. 15.30 : Muzică românească (discuri). RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI Şl POSTUL DACIA ROMANA 15.40 : Poşta militară Radio. 16.00 : Ora oficiului educaţiei tineretu­lui şcolar secundar. 17.00 : închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA Şi RADIO BUCUREŞTI 17.55: Deschiderea emisiunii­­ pe limba franceză. RADIO ROMANIA 18.15 : Jurnal în limba turcă. RADIO BUCUREŞTI 18.15 : Ştirile serviciului german RADIO ROMANIA­­1 RADIO BUCUREŞTI 18.30 : Festival de muzică ardelenească. — Soc. corală „Carmen”, dirij. de Ion Chirescu. 19.00: Viaţa noastră culturală de Em. Bucuţa. 19.15: Continuarea festivalului de muzică ardeleanească. 19.40: Publicitate. 19.45: Radio-Jurnal. 20.00: Muzică de Brediceanu şi Dri­gei (disc.). 20.25: Poeţi ardeleni — recitări 20.40: ALBA-IULIA. 21.00: ORA GERMANIEI. 22.00: Radio-Jurnal. Sport. 22.15: Publicitate. 22.20: Muzică variată ușoară (disc.). 23.30: închiderea emisiunii. De la Institutul francez de inalte Studii în România Is­stitutul francez de înalte studii, (bd. Dacia 27), anunţă pentru Marţi 20 Noembrie, orele 18,30 conferinţa d-lui Marcel Fontaine, profesor în misiunea universitară franceză, despre: „Paris sous la Restauration”.

Next