Curentul, decembrie 1943-ianuarie 1944 (Anul 16, nr. 5673-5710)
1943-12-01 / nr. 5673
2 (8 pagini) Justiţia are cuvântul S’a casat... R. B. condamnat la două luni închisoare corecţională pentru o infracţiune comisă, face apel, înaintând totodată şi o cerere de reabilitare conform D. L. 831 din 1942. Cererea de reabilitare este însă respinsă pe considerentul că, dacă prima condiţie, ad că starea de libertate era îndeplinită de către cel care ceruse reabilitarea, in schimb cea de a doua condiție cerută pentru a se acorda reabilitarea, adică prezentarea la unitate în vederea trimiterii pe front, nu fusese îndeplinită — deoarece R. B. se găsea... chiar pe front, împotriva respingerii cererii de reabilitare, R. B. face recurs la înalta Curte de casație. Intre timp intervenind D. L. 2705 din 12 octombrie 1943, care modifica legea 813 din 1943, înglobând în categoria celor cu drepturi la reabilitare și pe acei ce se găseau în momentul publicării legii", pe front, înalta Curte — socotind că recursul lui R. B. este fondat întrucât conform, dispozițiulor art. 474, partea 111-a, care prevede că sunt supuse cm aici hotărârile, care au fost date sub imperiul unei legi vechi, atunci „când până la judecarea recursului a intervenit o lege mai favorabilă inculpatului", a admis recursul casând decizia cu trimiterea (Dec. 2728 din 943 Casaţie S. 11-a). Funcţionară de încredere Proprietari lacomi Prin rechizitoriile date de d. procuror Burdea au fost trimişi în judecata instanţelor speciale pentru combaterea sabotajului economic,următorii proprietari, vinovaţi de a fi încercat să-şi evacueze chiriaşii ce beneficiau de contracte prelungite, pentru ca apoi să-şi poată specula casele : Toma Simionescu Gruiu, proprietar din str. prof. Alexandru Locusteanu nr. 17; Nicula Pinsi si Maria Pinsi proprietari In cartierul Dămărcia, str General Dragalina nr. 7; Maria Ionescu si Elena Ionescu proprietare din str. Balei nr. 7; Mihail St. Mihăilescu proprietar din Calea Rahovei nr. 214. Trimis în judecată Prin rechizitor a fost trimis în judecată individul Mihail Ionescu, din B-dul Basarab nr. 9. Acesta, fără să ţină seamă de legi şi de oameni, profitând de absenţa unei vecine, i-a violat fetiţa în vârstă de patru ani, transmiţându-i copilului şi o boală venerică. înşelăciuni în convenţiuni Prin rechizitor a fost deferit instanţelor corecţionale inginerul I Ciacalopol, proprietarul firmei Unio Tehnica acuzat de a fi comis delictul prevăzut în, art. 551 c. penal. Numitul încheind cu Fundaţia Carol I, o convenţie prin care se angaja să-i procure o pompă marcă străină, a procurat o pompă indigenă. Depozite în străinătate Cu concluzii de arestare au fost înaintaţi unui cabinet de instrucţie Const. Brighin din Aleea Rumeoară nr. 30 şi Ion Wither din calea Victoriei nr. 25. Numiţii intenţionau să predea suma 10.000.000 lei (bani găsiţi asupra lor), unui terţ, pentru ca acesta să-i transporte în străinătate in vederea constituirii unui depozit pentru ce doi. Prin indiscreţia curierului intenţiile celor doi tovarăşi au ajuns la urechile agenţilor poliţiei speciale, care i-a prins şi înaintat parchetului. A falsificat un buletin de joc Ioan Wolfsthal din str. Pitiş nr. 12 a fost trimis în judecata instanţelor corecţionale pentru fals. Numitul, plăsmuind un buletin de pariu austriac, l-a dat drept bun unor amatori, reuşind în felul acesta să-l văndă cu suma de 10.000 lei, întâmplător, ieşind şi restul cailor câştigător şi cumpărătorii prezentându-se pentru a încasa câştigul, s-a constatat şi falsul. Câştig cu orice preţ Negustorul ambulant Leon Cociuman din str. Lipscani nr. 2, a încercat nu de mult să se pricepească cu orice preţ. Punând mâna pe 500 dolari, a căutat să-i vândă unui vechi amator de valută foarte, Constantin Ionescu din str. Gh. Chiţu nr. 1. Deoarece nu-i lăsa inima să se despartă de dolari dar vroia să aibă şi un câştig serios, Cociunan, a căutat să se înţeleagă cu un agent de poliţie care în schimbul unui „cadou frumos” să confişte de formă şi dolarii şi banii, păcălind şi păgubind astfel pe cumpărător. Om corect, agentul a raportat cazul şefilor săi, aşa încât L. Cociuman şi C. Ionescu au fost prinşi cu devizele asupra lor. Ambii au fost trimişi în judecată pentru călcarea legii devizelor şi mită. In baza ordonanţei definitive a fost deferită instanţelor corecţionale Emilia Mincu, din Bd. Brătianu nr. 25. Numita fiind casieră la careul Wilson, profitând de situaţia sa, sustrăgea repurat bani din casă, vărsând patronului sume mai mici decât acele primite de la chelneri. In felul acesta in aproa- Florin Constantinescu, din şoseaua Vitan nr. 129 şi prietenul său Alexandru Andrci din str. Fluerului nr. 19, aufost trimişi în judecata tribunalului corecţional pentru uzurpare de titluri pe două săptămâni numita şi-a însu- i deoarece, s’au dat într’o seară pe str. şit 200,000 Iei — din banii care nu-i ! Oituz drept agenţi suii poliţiei de mosparţineau. 1 100 vn rî lftirî+iwi ravuri, legitimând trecătorii. Poliţişti de ocazie inforimaţiuni • Rugăm unităţile militare şi familiile ostaşilor căzuţi in războiul din Răsărit, să nu ne mai trimită bani pentru anunţurile mortuare ale eroilor, ziarul „Curentul” întfeiegând să publice grafa în aceste anunţuri. @ In Monitorul Oficial Nr. 279 din 29 Noembrie 1943 a apărut deciziunea ministerială prin care se acordă noui concesiuni de farmacii. D. Ion Vasiliu, şef de serviciu, delegat secretar al primăriei oraşului reşedinţă Bârlad, se destitue din funcţiune, pentru greşeli grave în serviciu în contra onoarei. O „Avântul ţării”, cu sediul în str. Olteni, nr. 15, roagă stăruitor pe toţi membrii ce posedă uniformă şi cei fără uniformă, să se prezinte Miercuri 1 Decembrie 1943, orele 9 dim., la sediul societăţii pentru a lua parte cu drapelul la Ateneul Român, unde se serbează Unirea Gărzilor Ardelene. Remunerarea profesorilor şi profesoarelor de specialitate delegaţi să controleze practica comercială a elevilor şi absolvenţilor Şcolilor comerciale, se va face cu o indemnitate egală aceleia primită de profesori diriginţi, pentru fiecare grupe de minimum 25 de elevi sau absolvenţi controlaţi, iar pentru numărul ce depăşeşte acest minimum, plata va fi proporţională. D. Constantin Micu, asistent universitar şi actual şef de cabinet, se numeşte director de cabinet în Ministerul Culturii Naţionale şi al Cultelor, în post vacant. D. dr. Emil Odăgescu, doctor în drept cu elogii, asistent universitar, fost magistrat, se numeşte referent şef al Oficiului de Studii, Documentare şi îndrumare al Subsecretariatului de Stat la Muncii iar d. Alexandrescu P. Gheorghe, doctor în drept, avocat, se numeşte referent titular la acelaşi Oficiu. D. dr. Ion Doboşan, primarul Municipiului Timişoara, se numeşte membru în comitetul de direcţie al Teatrului Naţional şi Operei Române din Cluj la Timişoara, în locul d-lui dr. Eugen Pop, fost primar. „ Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti — face cunoscut candidaţilor înscrişi pentru ocuparea postului de assstent , vacant pe lângă catedra de limba şi literatura greacă de la această Facultate, că la 8 Decembrie a. c. ora 9 a. m. va avea loc concursul. „ Liceul „Cantemir Vodă“ din Bucureşti are libere mai multe posturi de pedagogi. Se preferă institutori şi învăţători pensionaţi. Următorii conferenţiari definitivi de la Politehnica din Bucureşti, se încadrează ca profesori agregaţi : d. conferenţiar definitiv I. Drosescu, la catedra de Curs general de maşini de la catedrele comune ale Politehnicei din Bucureşti şi d. D. Băiatu, la catedra de Tehnologia mecanică şi desen industrial de la Facultatea de Electromecanică de la Politehnica din Bucureşti. „Regia Loteriei de Stat reaminteşte publicului jucător că câştigurile conform art. 21 şi 24 din Condiţiunile Generale pentru jucători, se plătesc de Colectori fără nici o reţinere de impozite, taxe sau alte cheltueli. Eventualele abateri vor fi semnalate Direcţiunei Generale, Bdul Elisabeta No. 5”. — 489 — C D, avocat consilier Radu Teodorescu, se numeşte membru in Comisiunea instituită la Preşedinţia Consiliului de Miniştri, pentru examinarea situaţiunii evreilor care intră în prevederile art. 6 din legea Nr. 254 din 1941, astfel cum a fost modificată prin legea Nr. 143 din 10 Martie 1943, In locul d-lui avocat consilier Mircea Enăchescu, trecut în alt post. Se constitue la Centrul Naţional de Românizare, următoarea comisiune de propuneri pentru numiri, înaintări şi transferări: preşedinte, consilier tehnic Mircea Niculescu, directorul general al C. N. R., delegat; supleant: d. Octav Maiorescu, subdirector general, delegat; membri: d. Const. Theodorescu, directorul contabilităţii ; supleant: d. Iosif Hurjui, subdirectorul contabilităţii; d- Dumitru Mandea, directorul personalului, delegat ; directorul serviciului unde există vacanţă ; supleant: subdirectorul sau şeful de serviciu respectiv ; secretar, d. Şerbănescu Aurel. „ Facultatea de litere şi filosofie din Bucureşti, face cunoscut studenţilor de anul I-iu (numai băeţi), că începând de Joi 2 Decembrie a. c., ora 7 dim., sunt obligaţi să se prezinte la Asistenţa Universitară (Facultatea de Drept) pentru a face vizita medicală. Prezenţa este absolut obligatorie în ziua respectivă. • Institutul de studii şi cercetări balcanice ţine şedinţă azi, 30 Noembrie a. c. ora 18, în sala de Istorie Românilor de la facultatea de litere, etaj III, unde vor face comunicări d-nii: Victor Papacostea: „Reprezentantul Moldovei la delimitarea frontierei Turco-Ruse în 1740“; Dimitrie Berciu: „O problemă din preistoria Balcanilor”. După comunicări au loc discuţii. Consiliul General al Confederaţiei Asociaţiilor de Profesionişti Intelectuali din România (C.A.P.I.R.) va ţine şedinţă Joi 2 Decembrie a. c. orele 18,la sediul din palatul A.G.I.R. din str. Romană Nr. 8. • Se aduce la cunoştinţa tuturor fiilor târgovişteni că „Asociaţia Târgoviştenilor şi Dâmboviţenilor" s’a constituit pe ziua de Duminică 28 Noembrie 1943. Cu acest prilej toţi târgoviştenii şi dâmboviţenii sunt rugaţi să-şi trimită adeziunile. Acestea urmează a fi trimise d-lui lt. col. mag. D. D. Atanasiu, str. Plevnei nr. 1, Bucureşti, sau d-lui Lazăr Petrescu, primarul oraşului Târgovişte. D D. Ministru Subsecretar de Stat al Aprovizoriârii armatei şi populaţiei civile, a semnat o decizie prin care 16 întreprinderi industriale sunt obligate a produce cantităţile de săpun necesare pentru acoperirea nevoilor armatei pe lunile Decembrie 1943 şi Ianuarie 1944. Din cauza neterminării reparaţilor la localul din str. Berzei nr. 29, examenul de admitere la Şcoala Superioară de Misionare a Consiliului de Patronaj din Bucureşti, se amână pentru data de 15 Decembrie a. c. Candidatele, care nu și-au trimis toate actele, le vor complecta la prezentare. • D. Dumitru V. Georgescu, avocat în Contenciosul subsecretariatului de Stat al Aprovizionării armatei şi populaţiei civile, se numeşte delegat al subsecretariatului de Stat al aprovizionării armatei şi populaţiei civile pe lângă A. S. H. „Solagra“ în locul d-lui C. Calmuschi. In această calitate d. Dumitru V. Georgescu are atribuţiunea de a controla, în limitele legale, modul cum societatea „Solagra“ îşi îndeplineşte mandatul primit prin deciziunea nr. 1377 din 9 Septembrie 1943 a Subsecretariatului de stat al aprovizionării armatei şi populaţiei civile. OPERA ROMÂNA anunţă că biletele pentru spectacolul extraordinar „RIGOLETTO” cu 3MMME MICHEAU care trebuia să aibă loc Luni 29 la Teatrul Naţional se va preschimba astăzi, Marţi 30 c., la agenţia „ORFEU”. Spectacolul a fost amânat pentru ziua de Joi 2 Decembrie şi va avea loc in sala Operei. Biletele pentru BĂRBIERUL DIN SEVILLA, spectacol care va avea loc Miercuri 1 Decembrie rămân valabile. VICHY, Octombrie 1943 D. Jacques Bompard), spirit bogat în idei, profund, bun psiholog şi de perfectă bună credinţă, ne arată într’o lucrare recent apărută, mică dar de o netăgăduită valoare, responsabilităţile literare in dezastrul Franţei din 1940. ’ Autorul fixează atudinea intelectuală franceză faţă de ultimul războiu, cum a făcut Michel Mohart, pentru războiul din 1870 intr’un studiu despre caream avut ocazia să vorbim în coloanele acestui ziar.s) După războiul din 1870, Renan scria : „În lupta care a luat sfârşit inferioritatea Franţei a fost mai ales, de natură intelectuală: ceea ce ne-a lipsit nu a fost Inima, ci capul. Instrucţia publică este un subiect de importanţă capitală : intendenţa franceză a slăbit ; ea trebue întărită. Cea mai mare eroare a noastră e de a crede că omul se naşte complect cat. I./ii)P3 rr?rn «c*-»*-'4-“ r r1—fectul profund al Franţei; inferioritatea militară şi politică a noastră nu are altă cauză; noi ne îndoim prea mult despre ceea ce pot face reflecţia şi combinaţiunea savantă". După 70 de ani — constată d. Bompard — s'a produs aceiaşi slăbiciune. Care a fost partea scriitorilor francezi în această slăbiciune ? Numeroase mărturii ne arată ce groaznică nelinişte a cuprins sufletul tinerilor scriitori din 1918 şi mai întâi sufletul scriitorului celui mai mare şi celui mai in vârstă, Paul Valéry : „Vijelia a trecut — scria acesta din urmă — şi totuşi noi suntem îngrijoraţi, ca şi când vijelia s’ar fi deslănţuit acum". Paul Eluard afirma cu amărăciune : „Da, am sperat totul şi am disperat de toate: de viaţă, de dragoste, de uitare, de somn, de forţe, de slăbiciuni“ Iar Philippe Harris spunea : „Lumea şi prea tânără, copleşitoare, buimăcitoare, în care m’am trezit, ce voiu face în ea ." Philippe Soupault afirma că îi este sete şi că în acelaş timp e disperat. Unii şi-au lăsat viaţa în ambianţa aceasta de tragică îngrijorare, alţii s’au acomodat. Iar câţiva scriitori nu se mulţumesc să suporte această atmosferă de nelinişte, ci o caută anume, o cultivă, cu un cuvânt, se complac în ea. Edmond Jaloux scria în 1930, că caracterul comun al literaturii din ultimii zece ani a fost „să arăte în acelaş timp o imensă dragoste pentru viaţă şi un dispreţ pentru ea în tot ceea se manifestă ca ceva organizat şi o imposibilitate crescândă pentru scriitor de a-şi descoperi singur sufletul în mijlocul acestei vieţi“. Pe de altă parte, condiţiile în care se exercită meseria de scriitor se deosebeau cu totul de cele dinainte dis războiul din 1914—1918. Odinioară tânărul care visa să facă literatură era împins de o vocaţiune sacră. Fireşte, aceasta nu însemna că avea geniu, nici chiar talent, dar cel puţin el simţea în sine o nevoe obscură, sinceră, profundă şi foarte respectabilă de a se exprima. De la 1920 încoace se produc mari schimbări. Nu se mai scrie din imperative spirituale sau sufleteşti, ci din motive "„nini a câştiga bani cât mai mulţi cât mai repede şi prin cel mai me *■ . De când arta de a câştiga — .... d perpnH Dresset a avut pTft.c ădere faţă de arta de a scrie de când unii editori au putut să transfome succesul în proprie lor afacere, scutind scriitorul de orice risc şi mergând până a-i asigura, prin mensualităţi, o securitate aproape administrativă, literatura era considerată de mulţi ca o carieră foarte râvnită, fiindcă ea oferea posibilitatea de a aştepta succesul de la abilitatea altuia". Cu un contract de editor şi un condei, său mai bine cu un stilou, sau chiar cu o maşină de scris, ce speranţe nu puteau fi nutrite? Se ştia că Jean Giraudoux a câştigat 100.000 franci aur cu un roman pe care l-a scris în 17 zile, că la Pierre Frondiaie, valeţi în pantaloni scurţi primeau invitaţii , că Pierre Benoit făcea ocolul pământului, ca un simplu miliardar şi fără să-l coste un ban. D. Paul Morand se lăuda că are maşina cea mai rapidă din lume. Atunci cerneala a început să îmbete. S’a creiat o adevărată mistică în jurul ei. Dimpotrivă, scriitorii afişau un dispreţ suveran pentru luptele politice. Francois Mauriac răspundea unei anchete făcută in 1926 de Roger Giron spunând că aceia cari fac politică îi sunt tot aşa de streini ca şi „corporaţia oamenilor afişau a cioclilor" şi că nu are deloc dorinţa să se unească cu ei. Şi el exprima opinia generală a scriitorilor francezi Dar afirmând ca „Statul să-și facă afacerile sale și sâ mă lase în pace ca la rândul meu să mi le pot face pe ale mele'' acești tineri nu-si dădeau sec.aia că Statul putea sâ-ș i facă afacerile In detrimentul lor. „Vă plâng că nu vă ocupati de politică — scria acum mai bine vie o sută de ani urmi literat Roger-Collard — fiindcă să ştiţi că într’o bună zi politica va fi aceea care se va ocupa de d-voastră“. Este exact ce s’a întâmplat scriitorilor francezi. A nu voi să te baţi nu însemnează că nu vei fi bătut. (Bompard, op. cit. p. 25 şi următoarele). Şi totuşi niciodată nevoia de elite nu a fost mai imperios necesară. Niciodată sentimentul insuficienţii lor nu a fost mai evident. „Declinul lor n’a aşteptat venirea maselor la putere — scrie d. Bompard. El a pregătit-o şi a tolerat-o. In răsturnarea morală de după războiul mondial, omul cinstit a bătut în retragere, in faţa fluxului care creştea repede. El nu mai există decât incognito“. Maurice Muret a vorbit despre „Mărirea elitelor"; s’ar putea vorbi, — poate cu mai multă dreptate, — de eclipsa lor. „O generaţie nu e nimic — scria Armand Petitjean — dacă ea nu se încarnează în câteva capete gânditoare și într’o mică minoritate violentă $i harnică". Unde au fost capetele gânditoare în epoca dintre cele două războaie ? se întreabă d. Bompard. Dar este ceva și mai important. In ajunul războiului, răspunzând unei anchete, Julien Benda declara : „,Eu cred cu d-voastră că există totdeauna directori de conştiinţă, cari sunt chiar aceia pe cari ii indicaţi : oamenii politici, Scriitorii, ziariştii. Dar este ceva care ii separă în mod radical de cei de odinioară, anume ci în loc să conducă opinia publică, sau chiar să încerce să oschimbe, grija lor supremă este de a o menaja şi de a o servi. Faptul e de netăgăduit pentru şefii politicei şi gazetăriei. El este aproape în aceiaşi măsură pentru scriitori şi intelectuali. Caut pe aceia cari spun în mod clar şi hotărît publicului lucruri pe care le cred juste, dar care nu i-ar face plăcere". In preajma anului 1930, scriitorii s'au apropiat de politică fără voie, de cele mai multe ori. Dar luând parte la ea, împinşi din împrejurări, ei s’au comportat ca partizani. Unii s’au clasat la dreapta, iar alţii la stânga. Şi vizând partidul advers, fiecare partizan vorbea de trădarea cărturarilor. Aruncându-se intr'o luptă confuză, intelectualii au agravat şi mai mult încă concluzia, fiindcă sub pretextul că vor să facă ordine, ei urmau de fapt cuvinte de ordine. Ceea ce a dat un caracter tragic evenimentelor din Iunie 1940 nu e atât caracterul militar al înfrângerei franceze, cât mai ales caracterul intelectual şi spiritual al ei, — afirmă ă. Bompard. Presa franceza susţine că această carte impune tuturor acelora cari au mânuit condeiul în perioada de la 1920 la 1940, un serios examen de conștiință. Corespondent *) Jacques Bombard : „Respönsabílítés Httériiréé d’bier ét d’aujourd’hui". Pafis 1943 Ed Didién .*) Michel Mohrt: „Les intéUectuels devaát la défaíte", 1ÉY0 Scrisori din Franţa Cronica ideilor în Franța Responsabilitățile spirituale. Literatura și înfrângerea franceza din 1940 e—■ Curentul ANUL XVI, No. 5673, Miercuri 1 decembrie 1943 ARTISTICE-CULTURALE Conferinţa d-lui prof. H. Schneider D. prof. H. Schneider, titularul catedrei de limba germană de la facultatea de litere din Bucureşti, va vorbi în ziua de Vineri 3 Decembrie la orele 19 în sala de conferinţe a institutului german pentru ştiinţă în limba germană despre: „Griechische Götter und germanische Götter”. Câteva invitaţii se pot ridica de la secretariatul institutului str. Vasile Lascăr 43. Concertul de lieduri al d-nei Lucia Petraşcu In faţa unui public select a avuit loc aseară la Dalles concertul de lieduri al d-nei Lucia Petraşcu. Cu o deosebită sensibilitate muzicală au fost interpretate lieduri de Griee, Brahms şi Schumann. Nostalgia peisagiului nordic infinit s’a îmbinat cu însufleţită şi exuberanta exprimare a specificului nostru în frumoasele bucăţi: „Le rideaux de ma vousine” de Alfred Alexandrescu şi „Vino bade iar acasă” de Tiberiu Brediceanuu. Programul concertului a fost alcătuit cu multă îngrijire, atât din punct de vedere al electicităţii sale, întrucât ne-a dat prilejul să ascultăm pe lângă frumoasele lieduri germane şi câteva bucăţi pline de faimte ale muzicei franceze, ruseşti şi italiene. Acompaniamentul la pian al d-lui Valentin Worsky, de la Opera Română, foarte bine susţinut. Concert Jubiliar Sandu Albu Marţi 7 Decembrie, ore 20, va avea loc la Ateneul Român Concertul violonistului Sandu Albu pentru împlinirea a 25 ani de carieră artistică. Maestrul George Enescu a binevoit să accepte să consfinţească prin prezenţa sa la pupitrul Filarmonicei acest concert jubiliar al d-lui Sandu Albu. Programul ales şi interesant cuprinde Concertul în re major No. 7 de Mozart cu cadenţele de George Enescu, Concertul op. 82 în la minor de Al. Glazounov şi prima audiţie la noi a concertului în re minor de Schumann. AU APARUT COLECTIA LEGILOR ROMÂNIEI No. 68 Codul Penal Lei 250 No. 69 Procedura Penala Lei 250 No. 127 Codul Civil Lei 650 No. 128 Procedura Civilă Lei 450 No. 230 Codul Comercial Lei 500 CODUL HAMANGIU vol. XXXI, cuprinde Codurile și Procedurile de mai sus, legate în pânză Lei 2000. EDITURA SOCEC & Co. S. A. R. Se găsesc la toate librăriile. — 479 — La zi Unde s’a refugiat fericirea.. De curând, s'a stins din vieaţâ, în vârstă de nouăzeci şi şapte de ani, cel mai înţelept om din lume. Acest om spusese odată unui grup de oameni dispuşi să-l asculte „Motorul este la originea tuturor războaielor şi neînţelegerilor dintre popoare. Dacă vrem să trăim în pace şi fericire, să nu avem motoare printre noi". Thomas Currie, aşa se numeşte răposatul înţelept, era regele neîncoronat al insulei Tristan-da-Cunha, unde domnea iubit şi venerat de cei 191 supuşi ai săi. Tot aşa se chema şi tatăl de curând răposatului, care în 1810, a debarcat pe această insulă stâncoasă, aliată în plin ocean Atlantic la jumătatea drumului dintre Capul Bunei Speranţe, din Africa, şi gure lui Rio de la Plata, din America de Sud. Cu timpul, insula pustie s-a populat. Au venit aci câţiva germani câţiva portughezi, un olandez şi câteva femei din Cap, injghebându-se o colonie unde se vorbea o limba ciudată, amestec de cinci limbi europene. Un colonist, caporal care păzise pe cealaltă insulă din Atlantic, Sf. Elena, pe Napoleon, voia sa introducă un regim militar, foarte puţin pe placul lui Currie, adept al vieţii patriarhale, aproape de natură, fără arme şi maşin... După fireşti conflicte intre caporalism şi democraţia patriarhală, aceasta din urmă triumfă, în 1853, prin moartea militarului. In 1885, trăiau pe insulă o sută de locuitori fericiţi când, in urma unui groaznic accident, nu mai râmase decât patru bărbaţi şi nouăzeci de femei şi copii. Printre supravieţuitori era şi Thomas Currie, nepotul fondatorului. înfruntând ca şi strămoşul, toate piedicile, el isbuti să salveze din nou colonia care, în 1909, număra aproape o sută de membri. Dar dispreţuita civilizaţie continentală aduse pe insulă o plagă grozavă. Câţiva şoareci scăpaţi de pe o corabie portugheză, umplură in câţiva ani insula, distrugând recoltele, şi proviziile, făcând să izbucneascâ foametea, cu cortegiul ei de suferinţe. Thomas Currie, care nu cunoştea ce însemnează descurajarea, deşi avea şaizeci de ani, s'a hotărât, pentru prima oară in vieaţa lui, să iasă din insulă, plecând la Cap, pentru a găsi mijloacele necesare in lupta împotriva rozătoarelor, sau sa organizeze evacuarea eL Când a văzut în oraşul Cap, automobilele, trenurile, moneda, telefonul, închisoarea, toate lucruri necunoscute de el şi de supuşii săi, a conchis că civilizaţia înseamnă sclavia omului. Înseamnă nefericirea lui. N’a mai vrut sa evaculeze insula şi sa vină pe continent. In 1930, şoarecii au fost complet nimiciţi pe insula fericită, unde cei 191 locuitori duc o viaţă Îmbelşugată şi tihnită. Pe Tristan-da-Cunha nu se cunoaşte cei doi ochi ai diavolului, banul şi alcoolul. Nu există nici un fel de maşină. Un „binefăcător" a vrut sâ dăruiască lui Currie o maşină de scris. Acesta a refuzat-o. Amiralitatea engleză a voit să instaleze pe Insulă un post de telegrafie fără fir. Currie a refuzat energic... Cu toate acestea, pe insulă domneşte o civilizaţie „sui-generis". Instituţiile de acolo sunt chiar de un modernism transcendent. Toate bunurile sunt puse in comun şi împărţite după nevoile fiecăruia. Un consiliu de femei se ocupă de soarta femeii şi a copilului, un matriarhat Inteligent şi practic, fără exagerări... Insula nu se războieşte cu nimeni. Singurii ei duşmani sunt acei cari vor s-o „civilizeze" cu sila. Când o bandă de turişti a debarcat, intr'o zi, la Edimnburg — capitala insulei — a fost primită cu ospitalitatea tradiţională a insularilor, ca şi când ar fi fost naufragiaţi. Când însă, au voit sâ fotografieze, să cânte îa gramofoane, iar turistele să danseze pe plaje. In short, bătrânul Thomas Currie s’a făcut foc şi a gonit banda înapoi pe vapor. Iar în 1337, când Hollywood-ul a descoperit insula şi a voit sâ facă cu locuitorii un film exotic, bătrânul s'a supărat iarâş, cerând categoric, să fie R-qfl in pace. Şi au fost lăsaţi. Acum, tânărul Currie, al treilea rege al Insulei, care după moartea recentă a tatălui său, mori de Inimă rea câ nu ajunge suta de ani, e hotărât să respecte cu străşnicie tradiţia moştenită... Trebue să mărturisim că înţelepciunea evadând de pretutindeni, s'a refugiat pe această insulă minusculă, unde domneşte fericirea bucolică, pe care noi, bieţii civilizaţi — cu motoare — n'o cunoaştem decât din cârti... A. Pomescu Ateneul Român Salonul de Arte Decorative al Ateneului Român închizându-se în seara de 3 Decembrie c. expozanţii sunt invitaţi a-şi ridica lucrările cât mai neîntârziat. Artiştii pictori C. Constantinescu, N. Grant, Maria Bănică şi Ileana Rădulescu îşi vor deschide expoziţiile, la Ateneu, în ziua de 5 Decembrie a. c., orele 11 dimineață. Cursurile de specializare în igenă şi medicină preventivă Joi 2 Decembrie, ora 15 se deschide cursul de igienă şi medicină preventivă în amfiteatrul Institutului de igienă din Bucureşti, str Dr. Leonte 13. Cursurile vor urma conform programului Şedinţa intimă a Academiei Române Academia Română a ţinut şedinţă intimă Vineri 26 Noembrie curent, la orele 16.30, sub preşedinţia d-lui prof. I. Simionescu. D. Ion I. Nistor a arătat că la 24 Noembrie curent, s-au împlinit 100 de ani de când Mihail Kogâlniceanu rostea în aula Academiei Mihăilene, din Iaşi, memorabilul „cuvânt introductiv" la cursul său de istorie naţională. Aniversarea aceasta merită să fie comemorată şi la Academia Română, care, de la înfiinţarea ei, şi-a făcut un titlu de onoare de a cultiva pe lângă limba română şi studiul istoriei naţionale. Dar cum comemorările nu sunt decât clipe de reculegere pentru cei ce pot pătrunde tainele vieţii spirituale, comemorarea de astăzi nu’ar fi la înălţimea meritelor celui sărbătorit, — zice d. Nistor — dacă nu ne-am însuşi măcar acum, după o sută de ani, ceva din bogata comoară de gândire şi metodă istorică, pe care ne-o conservă cuvântul introductiv al lui Mihail Kogâlniceanu, D. D. Gusti recomandă atenţiunii Academiei lucrarea d-lui Stanciu Stoian „Sociologia şi pedagogia Satului" (Bucureşti 1943). , D. Gh. Macovei a prezentat vol. XXII din „Anuarul Institutului Geologic al României“ (Buc. 1943). D. Gh. I. Brătianu a fost delegat să reprezinte Academia la festivitatea ce va avea loc la Universitatea din Iaşi, pentru aniversarea a 100 de ani de la rostirea „Cuvântului introductiv“ al lui Mihail Kogâlniceanu la Academia Mihăileană. D. General R. Rosetti a prezentat : 1) Donaţia d-rei Elena Odobescu, constând din 17 liste die suneturi de moşii, etc. 2) Donaţia Societăţii Române de Radiodifuziune constând din 75 de discuri. D. prof. Alex. Lapedatu, secretar general, a prezentat următoarele publicaţiuni ale Academiei : 1) Gr. T. Popa : „Eine neue . Auífásüng ueber die Hypophise begruendet durch die auf experimntellem Weg« erzeugten Veraenderungen" (Buc. 1943). 2) M. D. Mezincesco : „Quelques problémes coweeraant 1’alimentation de 1* population rurale de Roumanie“ (Buri 1943). ■ SUB TIPAR I RONnul „Poiana Sângerului“ de cunoscutul scriitor Clitus Constantinescu autorul romanului de răsunător succes „LACUL „ESTEMAT” Edit. Cartea Românească - 413 CîcMiaturiiL Memoires secrete du beau Lauzun prezentate de Edmond Pilon (Paris, ed. Colbert.) 1943 Iată-le, în sfârşit, aceste memorii secrete, aşteptate de atâta vreme precedate de o reputaţie de scandal care, acum când au fost date în vileag, s’a dovedit a fi fost cu totul neîntemeiată şi mai ales exagerată. La dreptul vorbind, acest frumos Lauzun, după care toate femeile se prăpădeau, trebuie să fi fost un nesuferit. Ingânfarea dusă până la un asemenea grad, e greu de tolerat. Nici irezistibil n’a fost, iar cuceririle sale, alături de ale lui Casanova de pildă sunt succese de licean. Povestitorul e mediocru şi omul în sine e şi mai rău. Cartea însă e cât se poate de interesantă, prin zugrăvirea unui mic grup de bărbaţi şi femei a cărui Influenţă, sau exemplu, a avut consecinţe îndepărtate. Studiul cu care Edmond Pilon face introducerea la memoriile secrete, este o remarcabilă contribuţie la istoria unei epoci incomplet cunoscute. Sub titlul „Degrevări fiscale pentru expulzaţii şi refugiaţii din Ardeal", d. avocat dr. Aurel Mărgineanu, secretarul general al Asociaţiei refugiaţilor, publicat în editura R. Cioflec o broşură cuprinzând D. L. 1036 din 26 Noembrie 1941 cu modificările şi completările din D. L. recent semnat. Ambele decrete legi sunt comentate şi adnotate în aşa fel, încât sunt o preţioasă călăuză pentru refugiaţii din Ardeal întru dobândirea avantagiilor fiscale pe care Guvernul li le-a acordat cu scopul să le uşureze încadrarea în viaţa economică a ţârii. Buletinul ţesătoriilor A apărut" ..Buletinul Asociaţiv Proofesionale a ţesătoriilor de bumbac, la şi cânepă, din România” Nr. 2, cu următorul sumar: Emil Agalidi: „Del® clearing la compensaţie”; Antonio Barendson: ..Evoluţia şi dezvoltarea industriei de cânepă în Japonia”; Industria celofibrei în Germania: Amovicionarea cu textile a rechinilor bombardate: Cultura şi posibilităţile de întrebuinţări industrială ale egevei: Activitatea lui ,.Comptoir Linier”- Culturile experimentale de Asclepias, etc etc. Redacţia: Bucureşti, Str. Ing. A. Saligny Nr. 6 Interesanta mrefată iscăleşte W S Mblegham îl* noul roman lansat de ed. R. Ciof.ce „Doamna Bradock” traduce semnată de dr .Titl Giurgea. Recent în aceiaşi editură au mai apărut: cărţile Jungled de Rudyard Kipling şi Sub Stele de A. J. Cronin, înregistrează un frumos succes de librărie, lucru necunoscut până acum, cu o ediţie critică, masivul volum al poeziilor lui Eminescu, volum îngrijit de d. Perpesieius, cuprinzând numeroase planşe şi reproduceri Această monumentală operă critică apărută in „Editura Fundaţiilor Regale", face parte din seria unor mari lucrări de bogată documentare bibliografică, — reamintind cu acest prilej amănuntul că toate operele cari apar la această tiparniţă, sunt însoţite de câte o fişe bibliografică, necesară în special bibliotecilor. Povăţuitorul creştinului Anul I No. 7, 15 Noembrie 1943, Foaie de zidire sufletească pentru popor, editată de Episcopia Hotinului. Apare la Bălţi, de două ori pe lună. GhGETAREA-GEORGESCU DELAFRAS prezintă din : LITERATURA ITALIANA MODERNA romanul de mare răsunet ANKH, FATA DE REGE de GUIDO MILANSSI Un roman plin de mister și ucigătoare patină. Miercuri 1 Decembre RADIO ROMANIA RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 6.55—8.00: Ora dimineţii. Deschiderea emisiunii. Radio jurnal. Concert de dimineaţă. RADIO ROMANIA DACIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 12.45 : Deschiderea emisiunii. Radio jurnal (informativ, agricol şi cultural). 13.00 Ora ostaşului. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 13.50 : Ştirile serviciului german. 14.00 : Radio jurnal. 14.15 : Publicitate. 14.30 : Ora răniţilor . Orchestra Radio dirij. de Th. Rogalski şi Corul Radio, condus de prof. I. Croitoru. 15.30 : Muzică românească (discuri). RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI Şl POSTUL DACIA ROMANA 15.40 : Poşta militară Radio. 16.00 : Ora oficiului educaţiei tineretului şcolar secundar. 17.00 : închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA Şi RADIO BUCUREŞTI 17.55: Deschiderea emisiunii pe limba franceză. RADIO ROMANIA 18.15 : Jurnal în limba turcă. RADIO BUCUREŞTI 18.15 : Ştirile serviciului german RADIO ROMANIA1 RADIO BUCUREŞTI 18.30 : Festival de muzică ardelenească. — Soc. corală „Carmen”, dirij. de Ion Chirescu. 19.00: Viaţa noastră culturală de Em. Bucuţa. 19.15: Continuarea festivalului de muzică ardeleanească. 19.40: Publicitate. 19.45: Radio-Jurnal. 20.00: Muzică de Brediceanu şi Drigei (disc.). 20.25: Poeţi ardeleni — recitări 20.40: ALBA-IULIA. 21.00: ORA GERMANIEI. 22.00: Radio-Jurnal. Sport. 22.15: Publicitate. 22.20: Muzică variată ușoară (disc.). 23.30: închiderea emisiunii. De la Institutul francez de inalte Studii în România Isstitutul francez de înalte studii, (bd. Dacia 27), anunţă pentru Marţi 20 Noembrie, orele 18,30 conferinţa d-lui Marcel Fontaine, profesor în misiunea universitară franceză, despre: „Paris sous la Restauration”.