Curentul, ianuarie 1944 (Anul 17, nr. 5711-5731)

1944-01-11 / nr. 5711

' 9 (6 pagini) ^ p©i»f fost Popa învins de Istrate Gheorghe Popescu şi-a surclasat adversarul Anena Circului Milea a fost ieri ne­încăpătoare pentru spectatorii veniţi să aplaude un spectacol pugilist­­. Programul — cu excepţia întâlnirii Popa—Istrate — a reuşit să mulţu­mească pe cei prezenţi Ultimii matcri — vedeta — a procurat grele momente de spectacol pugilistic, de care nu este vinovat Ion Popa ci numai adversarul său. Ion Istrate a abuzat, in tot cursul matchu­lui, de lovituri nepermise, de ţineri neregulate şi de at­itudii total incom­patibile cu ideea de sport. In străinătate asemeni comportări sunt imediat şi drastic sancţionate Se merge până acolo încât se opreşte material, descalificându-se boxeurul vinovat şi reţinându-i-se bursa. In materiul de ieri, nici un domn judecător n’a crezut că ar fi oportun un avertisment. Poate că in fond au ş­, dreptate să evite asemenea situaţii, deoarece publicul acesta nu este des­tul de „pregătit” pentru asemenea ho­tărâri. Suntem convinşi că în cazul când domni judecători ar fi procedat aşa cum impunea fazele matchului, publicul­ ar fi huiduit. Vina lui Istrata rămâne însă ca o pată în tânăra sa activitate sportiva-pugiliatică. Ion Popa nu putea boxa altfel cu un adversar ca Istrate, aşa încât lo­­v­tura joasă rămâne o greşală. Pen­tru că nu se poate presupune altceva atunci când „infractorul” conduce tot timpul un match şi domină net situa­ţia şi adversarul. Ion Popa a fost declarat învins. Ion Istrate însă recunoaște în Popa pe cel mai bun. DAVID A ÎNVINS PE COSTEL DUMITRESCU Primul match profesionist al zilei expune pe Constantin David lui Cos­­tel Dumitrescu. Conduce lupta maestrul George Stănescu. Această întâlnire a corespons in­­ cedat însă treptat, treptat in toiul aşteptărilor A fost o partida a unui adversar mai bun. Gheorgh­e Popescu în totală revenire In semi-vedetă s’au întâlnit pe ringul dela Milea, Gheorghe Popescu, fostul campion naţional al categoriei pană și Géza Toth. Acesta a fost şi cel mai spectaculos match al zilei. Ambii boxeuri au dearfăşurat întreaga gamă a posibili­tăţilor lor, făcând un spectacol mult aplaudat. Toth a comis unele gre­şeli care i-au adus­­ la timpul lor numeroasele huidueli ale unui public care rău iartă gesturile urâte, mai a­­les atunci când ele vin de la sportivi Gh. Popescu a utilizat­­ de data extrem de disputată d­e primul până în ultimul minut al matchului. In prima parte a disputei Costel Dumi­trescu are un uşor avantaj asupra lui David. Braşoveanul îşi revine însă şi termină ultimele reprize făcând un box clar. Dumitrescu a terminat mai toate reprizele „groggy”. Dumitrescu a mai primit şi două avertismente pentru box neregulat. Dealtfel David a avut arcada spar­tă dator­tă unor lovituri cu capul. Cu toate aceste scăderi, Costel Dumitres­cu are meritul de a fi făcut o par­­tidă curajoasă în faţa unui David. Se poate spune chiar că, până în repriza Vl­a el era câştigătorul partidei. A fata aceasta — cu mai multă dexteritate ambele braţe. A avut chiar unele lo­vituri reuşite, Toth a dat dovadă de o rară rezistenţă. Ori­care alt boxeur ar fi căzut în faţa loviturilor net­­praznice, trimise de ploeştean. De la acest match am plecat cu constatarea că Gheorghe Popescu este în revenire de formă, învingător la puncte Gheorghe Po­pescu. Acest match a fost condus cu des­tul tact de excelentul arti­tru­d. Ion Firu. Gala de box de la Milea zece şi decizia a venit implacabilă, învingător prin descalificarea ad­versarului Ion Istrate. A arbitrat bine d Christache Ne­­goiţă, N. Dumbravu Boxeurui Ion Popa şi Ion Istrate înaintea matchului Ion Popa, după ce î-a bătut bine pe Istrate, a pierdut matchul Vedeta a pus faţă în faţă pe Ion Popa, campionul naţional al cate­goriei semi­mijlocii şi Ion Istrate, un boxeur tânăr care s’a relevat astăvară într’un match cu Pană Vasile. Aşteptam să vedem în Istrate un boxeur de talent, un adversar cu ţinuta de adevărat sportiv. Am fost însă trist impresionaţi când ne-am dat seama că asistăm la exhibiţiile unui pseudo-boxeur, ale unui ele­ment lipsit de seriozitate ce o im­pune dogma sportivă-Scăpat de câteva ori de la „k­out" de gong sau de „artificii nespor­tive“ Istrate, purtat din corzi în corzi a fost lovit jos, din greșală de Popa. Căzut, a fost numărat până la Inaugurarea cursurilor şcoalei de arbitri s’a făcut ieri la A. N. E. F. Ieri dimineaţa începând dela orele 10,30 s’a inaugurat în sala de cursuri de’­a Anef, cursurile şcoalei de arbitri de football Au participat — afară de elevii ar­bitri — conducătorii federaţiilor, re­prezentanţii presei şi numeroşi spor­tivi. După sfeştanie a vorbit d. Fetrescu, despre arbitri şi arbitraj. Asistenţa în timpul slujbei religioase Eri la Băneasa Trap Cuprinzând alergări echilibrate cu loturi numeroase, reuniunea de eri de pe hipodromul Băneasa Trap, a a­­tras o asistenţă deosebit de nume­roasă recoltând astfel un succes ca­tegoric. Este drept că şi programul a fost la înălţime dând loc la dispute strân­se, asigurând o distincţie netă de spectaculozitate. Starea terenului n’a influenţat cu nimic şansa cailor, astfel că întrece­rile au revenit concurenţilor cu prima sau a doua şansă. Jocul austriac început ori cu miza iniţială de 100.000 lei s’a ridicat la su­ma de 945 500 lei. REZULTATELE PI. FRICA: 1 Hotin, 2 Ialomiţa; Cota 38, 10, 10. Pr. LUPOVA : 1 Bătuta, 2 Hatmanu Florea; Cota 28, 29, 22. Pr. EDINŢI: 1 Rapida, 2 Ostanda; Cot 29, 11, 11. Pr. HUNEDORA : 1 Hangiu, 2 Tum­ba, 3 Şoimii II; Cota 45, 15, 20, 14. Pr. GORNIST: 1 Aron, 2 Amy Scot­land; Cota 28, 20, 30. Pr MAICANESTI: 1 Liţa, 2 Albi, 3 Se­ ’orita. Cota 31, 19, 39, 66. Pr. INIMIOARA: 1 Râmniceanca, 2 Bistricioara. Cota 94, 18, 34. Sportul Studenţesc a câştigat derbiul cu Colţea la basket In cadrul cupelor P.T.T. întrerupte două săptămâni din cauza sărbătorilor, match-urile contând pen­tru cupele P. T. T. de volley şi bas­ket, au continuat ieri în aaria P. T. T Etapa a cincea disputată ori a avut în program matchuri tari, iar echi­pele prezentându-se în bune condi­­ţiuni, etapa a cunoscut un deplin succes. Un public extrem de numeros a ur­mărit cu pasiune partidele şi credem că dacă intrarea nu era limitată prin­­tr’un număr fix de invitaţii am fi în­registrat ori un record de spectatori, greu de egalat. Deşi fără prea mult antrenament, echipele s’au prezentat cu efective complecte şi jucând cu mare însufle­ţire au dat naştere la partide foarte interesante. Clou-ul zilei l-a constituit material de basket dintre cele două bune echi­pe — ambele candidate la câştigarea monumtului trofeu, — Cerţea şi Spor­tul Studenţesc. Ne aşteptăm la un joc technic, fru­mos şi în acelaş timp dinamic. Nu ne-am înşelat decât într’o oare­care măsură, asupra tectonicei. Aşa cum a decurs şi mai ales aşa cum s’a sfârşit, material a avut însă darul de a ridica toată asistenţa în picioare. Deşi la pauză Conducea cu 21 la 6 Colţea care era oarecum favorită, a părăsit terenul învinsă de autoîncre­­dere şi de efortul câinesc al studenţi­lor, care le face cinste. Sportul Studenţesc a rămas mai de­parte a doua in clasamentul celor mai bune echipe din ţară, după Viforul Dacia, şi candidaţi serioşi la cuceri­rea cupei P.T.T. P.T.T. a mai urcat cu trei locuri în clasament în urma victoriei asupra fa­voritei ÎNAINTE. Celelalte matchuri au dat câştig de cauză favoriţilor, după lupte mai mult sau mai puţin interesante. REZULTATE TECHNICE BASKET P.T.T. — ÎNAINTE, 34—31 (17—15). V. S. C. — E. F. A, 41—22 (19—5). Sp. Studenţesc — Colţea 14—30 (6-21). VOLEY V. S. C. — A. C. T„ 15—11 '+, 8—15 + 14—15. P.T.T. — Av. Sportiv, 8—15, 15—10, 6—15. VM. Dacca — Medicina, 6—15, 14—15. S'a deschis patinoarul Venus In prezenta unui mare număr de tineri sportivi s-a deschis ieri noul pa­tinoar al Venusului. Iată un aspect al arenei şi al spor­turilor prezenţi la acest eveniment. Ediția 2-a din romanul „Poiana Sângerului“ da apreciatul scriitor Clitus Constantinescu.­­ Ci I re­ni­ul ANUL XVII. No. 5711, Mărfi II Ianuarie 1945 Vivi cucii. • • vfuMilvi Expoyiag de desene a pii­oiului Berea La zi ucul nu este numai o pasare cu cântec de bun augur sau o anexă anacronică de ceasornic. In vocabularul afectiv al unei școli mili­tare, „cuc” este elevul de anul întâi, proaspăt încorporat și — ca atare — mai mult joacă decât cântă (după cum îi cântă, prin viu grai sau din fluel, instructorul, elev de anul doi). Pe lângă atâtea ceasuri cu cuc, se cuvenea sâ fie şi câţiva cuci cu ceas. Ei bine, cucii de la Şcoala de ofiţeri In rezervă din Câmpulung-Musee­ se pot felicita că au sosit intr'un ceas bun. Cu un tren mai de­vreme înaintea cucilor le-a venit vestea, veste care a produs o adevărată explozie de bucurie. Cu greu se resemnaseră elevii cari au absolvit primul an de şcoală la gândul că anul întâi nu se mai face la Câmpulung şi, în lipsă de cuci, vor rămâne el... singuri­­cuc, pe şcoală, sâ termine anul doi Mai târziu, când s'a aflat că, totuşi, va lua flintă anul întâi, deşi ştiau cu toţii, fiecare se simţea dator să spună tuturor camarazilor pe care îi întâlnea : — „Ai aliat ? Vin cucii !.„” încă de îndată ce au intrat pe poarta sollii, Intr'o încolonare aproximativă, care îţi lăsa impresia unei centuri militare încheiată stân­gaci, peste haina lor civilă, — camarazii de anul doi au venit să-l exa­mineze, curioşi, ca pe nişte făpturi exotice. Ducii se uitau sperioşi la gradele lor şi la zidurile albe, obositor de albe sau la dormitoarele şcolii, curate ca nişte săli de spital. In ziua când au apărut toţi, scoşi ca din cutie, echipaţi de şcoală cu efecte noul, cu dami de naftalină, cucii au fost ridicaţi din starea lor de paria, în care îi zăbovea haina civilă, şi au fost primiţi, tacit, în sânul familiei. Şi acum mai stau vestoanele ţepene pe ei, iar punerea moletierelor e încă o problemă, cu care se muncesc amarnic dimineaţa, la echipare, fără să fi reuşit a o rezolva pe deplin. Cucii sunt numai ochi şi urechi. Citeşti in privirile lor o sfială amestecată cu admiraţie. Au, doar, sub ochi un model, pe care te stră­­duesc să-l ajungă, dacă nu să-i depăşească. Tragerea demonstrativă, cu tot armamentul infanteriei, i-a răscolit profund, semănându-le în suflet o deplină încredere în puterea de foc a armei lor şi admiraţie pentru felul în care au reuşit camarazii lor mai mari să se folosească. La rândul lor, elevii de anul doi, căliţi de un an de militărie, se simt în faţa cucilor mai maturi şi mai siguri de ei. Nu se pot plânge cucii că n’au fost norocoşi. Anul trecut, când şcoala bâjbâia încă o potecă, atât conducerea, cât şi elevii au avut de luptat cu greutăţi neînchipuite. Fără să se plângă, fără să cârtească, şi unii şi alţii au îndurat lipsurile, au luptat, au învins. Zidurile ostile de acum un an te primesc astăzi cu faţa luminată a unui amfitrion ospi­talier. Mozaicul, marmora, cristalul au împlinit vraja, prin care o cazar­mă de regiment a fost transformată intr'o şcoală model, Înzestrată cu tot confortul modern. Parcă şi vremea a ţinut să le fie mai prielnică. Acum un an, cu gândul la drumurile desfundate şi la o lapoviţă nenorocită, un cuc plouat scria, pentru sine, descriind un peisaj mai mult sufletesc : Sunt frate umil cu nămolul călcat în bocanci, pe un drum de cazarmă, toamna, târziu. Mă risipesc cu burniţa măruntă cernută prin sita deasă a brazilor şi mă adun in băltoace. Oglindă umilă în ramă de mocirlă încerc cerul să-l cuprind... Dar parcă cerul fugea tot mai departe, sub năruirea bolovănoasă a norilor şi noroiul cânta in bocancii rupţi. In ritmul pasului de manevră. Dacă ar căuta să întrebe, în taină, pietrele, ar alia multe şi mi­nunate lucruri camarazii de anul întâi. Aleile cazărmi­, cu noroaie pe care numai cisma s'ar fi încumetat să le înfrunte, au fost pavate frumos cu pietre adunate, una câte una, din Râul Târgului, de elevi. Munca sfinţeşte omul şi îi dă puteri să schimbe chipul lucrurilor. Prin muncă s’a realizat această mare transfigurare. In acest colţ pitoresc al ţării, mândru de tradiţiile lui voevodale, Şcoala de ofiţeri rez­­ini. Nr. 3 şi-a deschis, cu eforturi nebănuite, un drum propriu, un drum luminos. Ducii de anul acesta au datoria să res­pecte tradiţia de muncă şi seriozitate ctitorită de camarazii lor de anul doi şi să o transmită, la rândul lor, celor ce vor veni după el, cu sporul de tâlc, pe care îl vor aduce roadele muncii lor. Aurel Titu Pictorul Dem Berea prezintă pentru zece zile la „Căminul Artei" In galeriile Cretzulescu şase zeci desene. CULCUŞUL GONDOLELOR Dimitrie Berea Expoziţia a fost inaugurată Miercuri 8 Ianuarie şi se va închide Sâmbătă ÎS Ianuarie.. ARTISTICE CULTURALE Vernisajul sculptorului I. Vlasiu Duminică 9 ianuarie la orele 11 dimi­neaţa, a avut loc în sala Dalles verni­sajul talentatului pictor şi sculptor, Ion Vlasiu. Lucrările expuse de d-sa au fă­cut obiectul unei mari admiraţii a nu­meroasei şi selectei asistenţe. Conferinţe „Uniunea comesenilor“ a Închiriat sala „Dalles” pentru un ciclu de con­ferinţe privind Ardealul nostru. Confe­rinţele vor avea loc în fiecare Sâmbătă la orele 18, începând cu ziua de 22 ia­nuarie. Vor conferenţia d-nii : dr. Iuliu Ha­­ţdeganiu, rectorul universităţii „Regele Ferdinand I“ din Sibiu ; prof. Gh. Bră­­tianu; dr. Ion Matei, rectorul Acade­miei comerciale din Braşov ; P. S. S. S. Episcopul dr. Vasile Aftenie ; prof. Ale­xandru Lapedatu şi Zenobie Pâclişaniu, membri ai Academiei Române ; Const. C. Brătianu şi dr. Valeriu Roman, foşti miniştri; profesorii Ghiţă Pop, Gh. So­­fronie, P. Papacostea şi dr. Victor Mo­­togna. Subiectele şi ordinea conferinţelor vor fi anunţate la timp. Conferinţe experimen­tale D. Emanoil Crom­ac va conferenţia în ciclul de „Conferinţe experimentale“ organizate de A. C. T. în sala Dalles Vor da concursul doamnele Silvia Şer­­bescu, Nella Dimitriu, d-nii Dinu Li­­patti,, Miron Şoarec, Virgil Pop, Cornel Gheorghiu şi alţii. A treia conferinţă experimentală are loc Duminică 16 Ianuarie 1944 ora 4:30 p. m. Programul va fi executat de­­ Cornel Gheorghiu pian (Sonata Op.57 Appasionata), d. Secăreanu va cânta lie­duri, acompaniat de d. V Gheorghiu d-nii Miron Şoarec pian, prof. Zelinsk­­oboik, C. Metani clarinet, Staver Nistor corn, D. Alexandrescu fagot, vor execu­ta quintet pentru suflători şi pian. In fiecare seară locali­­zarea de MARE SUCCES a maestrului PAUL GUSTI TEATRU«. MUNCA’ii CUMPĂNĂ INIMII comedie în 3 acte, cu AL. GIUGARU în reprezentaţie şi Geo Barton, Irina Ră­­chiţeanu, Nelli Nicolau, N. Ştefănescu, Costin, Iliescu, C. Vitencu, M. Marinescu, I. Necşules­­­­cu, C. Ne­­goescu, N. Ene, etc. In matinee pentru copii „URSUL“ Al. Giugariu Şezători literare , bătă Constantin Gane deschide Sâm­ 15 Ianuarie, orele 4,30 d. a., în sala mare a Ateneului Român noul ci­clu de conferinţe organizat de Asocia­ţie Creştină a Tinerilor pe tema: „Fi­guri de Domni şi Domniţe”. Se va vorbi despre: Domniţa Ruxandra. Conferinţele se vor continua in fiecare Sâmbătă Expoziţii Eri dimineaţă a avut loc la „Dalles” vernisajul expoziţiei de pictură al d-rei Coca Muţianu Pacumul J.radio Luni 10 ianuarie 1344 RADIO ROMANIA RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 6.55—8.00 : Ora dimineţii ; Deschiderea emisiunii ; Radio-Jurnal ; Concert de dimineaţă; Muzică variată (discuri), închiderea emisiuni. RADIO ROMANIA RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL DACIA ROMANA 12.46 : Deschiderea emisiunii ; Ora ofi­cială; Radio-jurnal. 13.00 : Ora ostaşului. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 13.50 : Ştirile serviciului german. 14.00: Ora oficială; Radio-jurnal. 14.15 : Publicitate. 14.30 : Ora răniţilor, Orchestra Soc. de Editură-voce: Lia Crăciunescu. RADIO ROMANIA POSTUL DACIA ROMANA Poşta militară radio. Emisiune specială in limba SI 15.30 16.10 rusă. 16.30 închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 17.57 : Deschiderea emisiunii . Cronica vieţii studenţeşti. RADIO ROMANIA 18.15: Jurnal în limba turcă. RADIO BUCUREŞTI 18.15 : Ştirile serviciului german. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 18.30 : 1. D-ra Cristina Gheţu-voce; II. D-ra Marie Martha Rincuţă-harpă. 19.15 : Corul Radio, condus de Prof. L Croitoru. 19.45 : Publicitate. 19.50 : Ora oficială . Radio-jurnal. 20.00 : Concert ih re minor pentru pian şi orchestră de Mozart (discuri). 20.30 : Universitatea Radio : „Carh ss apără organismul”, Dr Petre Condrea: „Reacţia umorală“ 20.50 : Teatru : „Destin” de Mihai Ti­­can Rumano. 22.00 : Ora oficială ; Radio-jurnal ; Sport. 22.15 : Publicitate. 22 20 : Trio Radio (Josef Prunner­­pian, Th Lupu-violonce! şi D Teodoru vioară) ; Trio de Mozart în do maior. 22.40 Muzică variată uşoară (disc.). 21.50 23.00 : Emisiune pentru străi­nătate pe postul Dacie Română 1 Promovarea elitelor sociale Niciodată, ca în cursul acestui răs­­boiu, nu s’a simţit mai mult nevoia e­­litelor sociale a căror promovare fu­sese — în trecu­t şi pretutindeni — mai mult decât defectuoasă. Dacă ro­lul elitelor în viaţa popoarelor repre­zintă suportul principal ce permite desvoltarea armonioasă a colectivită­ţii, în schimb lipsa sau şubrezenia unei asemenea baze sociale duce dea­­dreptul la catastrofe. Discuţiile In ju­rul acestei chestiuni au dus mai tot­deauna la rezultate sterile. In special, în ţările din Orientul apropiat, elite­le pretins sociale au fost până mai deunăzi reprezentate prin agenţii e­­lectorali de vază (gen-„cacic“), prin mandarinat şi nepotism, într’un cu­vânt prin tot felul de artificii şi im­provizaţii trecătoare. Domnia efectivă a elitelor aparţine viitorului. Deziderat în zilele noastre şi certitudine pentru viitorul apro­pia­t, problema elitelor sociale nu mai­ poate fi minată sau eliminată de aşa zisul lichelism social. Celebra revistă franceză, nemuri­toarea ,,Revue des deux Mondes“ (Nr. din Nov. a. tr.) se face ecoul elitelor sociale într’un articol substanţial şi plin de actualitate, închinat memoriei profesorului Sergent, acest model de­săvârşit al elitelor franceze. Comentând cu prilejul morţii tim­purie a marelui savant şi francez, Profesorul Dr. Sergent, testamentul intelectual şi moral al acestui ilustru dispărut, autorul articolului de mai sus proclamă că formarea morală şi intelectuală a elitelor sociale face parte din preocupările conducătorilor politici actuali, condiţionând renaşte­rea modernă a Franţei. Prin formarea elitelor în toate profesiunile şi orga­nizaţiile de stat, prin consacrarea lor în locurile ce li se cuvine, se poate vorbi cu drept cuvânt de rezolvarea problemei. Spre a face parte din elitele sociale, un om trebue, după reţeta Prof. Ser­gent, să primească mai întâi o forma­ţie morală fundamentală din pragul copilăriei, de pe genunchii unei mame duioase, pătrunsă de răspunderea e­­ducaţiei copilului ce va încredinţa mai târziu societăţii. Prezenţa mamei şi a principilor re­ligioase contribue la formarea edu­caţiei şi caracterului Caracterul joacă un rol primordial în existenţa elitelor. El lipseşte în cele mai multe ocaziuni. Dar, trebue să luăm aminte : atât indivizii cât şi popoarele dispar din lipsă de carac­ter, iar nu din lipsă de inteligenţă. Profesorul Sergent ne mărturiseşte, în testamentul său spiritual, că din cauza francheţei sale, a trecut de­seori în ochii contimporanilor ca un caracter ciudat! Dar el adaugă : „între masca unei figuri veşnic ama­bilă dar de reală duplicitate morală şi aparenţa uneori severă a altei fi­guri ce nu-ţi ascunde surprize, înclin pentru cei din urmă“... De multe ori, a avea un „bun caracter” înseamnă a nu avea deloc ! In schimb, a avea un „rău caracter”, înseamnă totuşi că ai unul ! Dealtfel şi Clemenceau-Tigrul, spunea acelaş lucru: „Quand on a du caractere, il est toujurs mauvais“!! După realizarea formaţiunei mora­le, intervine în mod necesar pregăti­rea intelectuală. Aceasta se desăvâr­şeşte prin cunoaşterea şi pătrunderea studiilor clasice (umanităţile) care trebue să ne înveţe a judeca, înainte de a studia şi a înţelege, înainte de a reţne noţiunile destinate memoriei. In mod inevitabil, Profesorul Sergent nu-şi ascunde amărăciunea studiilor moderne, când elevii şi studenţii con­timporani se pasionează cu precădere de vedetele sportive sau cinematogra­fice. Specializat în studiile medicinei in­terne, ale cărei taine le a cercetat şi cunoscut cu răbdarea, tenacitatea şi probitatea savantului, Prof. Sergent a lăsat la pragul unui mormânt prea timpuriu deschis, cele mai desăvârşi­te elite medicale, cu ecouri universa­le. Această operă de reorganizare şi stimulare a medicinei este datorită la rândul ei, savantului Sergent, el însuşi model al elitelor medicale. Prezidând pentru ultima dată, la 6 ianuarie 1942, şedinţa Academiei de Medicină din Paris, savantul francez vorbi în termeni nobili şi afectuoşi despre educaţia morală a elevilor săi. „Să formăm studenţii şi viitorii noş­tri intelectuali” spuse Sergent, pătrun­­zându-i de cele două sfaturi ce în mod constant le-am repetat în fU­­ga mea carieră profesorală : datoria îna­intea interesului, onoarea mai presus de toţi arginţii. Precepte la care eu mai adaug două maxime, cele mai frumoase şi mai sociale din religia creştină : „Iubiţi-vă unii pe alţii“ şi „Faceţi pentru alţii ceea ce aţi dori ca aceştia să facă pentru voi“.. Pe natul oli­anţei fizice şi morale, intr’o epocă de încercări dramatice artă», pentru Franţa cea eternă cât şi pentru restul ome­­rei, Profe­­sorul Sergent a fost recompensat de către şeful statului francez, mareşalul Re­tain cu insignele Legiunii de Onoare tr. grad de mare ofiţer Prin dispariţia terestră a acestui model desăvârşit al en­ eloi viii uri moment de groaznice distrugeri şi în­cleştări răsboinice, datoria epil­­or este de a duce mai departe forţa spi­­r­ituilu nemuritor luminând calea eli­telor zilei de mâine. Promovarea elitelor sociale din toa­te ţările apare ca ult comandament suprem ce va permite in alcătuirea societăţii de după acest monstruos răsboiu, reintroducerea civilizaţiei constructive. Pentru aceasta să nu pierdem niciun moment din vedere, că naţiunile se conduc prin ce puţin­ aleşi, adică brin elite : „paucis hu­manum vivit genus” .. Dr. Iorgu Popescu Claviaturi Hunedoara noastră se intitulează revista de muzică popu­lară şi folclor ce apare sub îngrijirea lui Nicolae M. Isac In paginile ei se oglindeşte cu multă fidelitate întreaga comoară de producţii literare din acel colţ de Transilvanie. In „Transilvania noastră” săptămânalul condus de poetul Ion T. Ilea, d.Merin Radu Voinea publică a­­ceastă poezie de puternică trăire rom­o­­românească, intitulată „Letopiseti” : Ţara jumătate. Sufletul ca rana... Nu mai rabdă cerul. Nu mai scrie peana... Nu mai rabdă vatra. . Fruntea ca amarul, Inima ca piatra, Sufletul ca farul.. Fraţii traşi pe roată... Sănge, numai sânge... România toată, Soarta oarbă-­i plânge. Mihai Voevodul, înfruntând duşmanii ,ş i-a fost luat norodul Să dărâme anii Ţara ruptă'n două- Lacrimi şi ruşine... Cu tristeţe ploui, Vestea nu mai vine Palmă pe obrajii Unei ţări ca luna. Unei ţări ca brajii Ghimpi­­i fac cununa Gând domnesc şi soare Muşcă puştii fierul Plânge la hotare Dumnezeu şi cerul D. Grigore Popa distinsul intelectual şi luptător al nevaliei tinere ardelene a scos la edi­tura „Miron Neagu" din Sighişoara un nou volum intitulat : „Peisaj ardelean“ Cartea cuprinde trei capitole: „Peisto ardelean“, „Culmi“ şi „întoarcere la ie­roare" Asupra ei vom reveni. "De la Petrui Maior* 99 la Octavian Goga“ se intitulează volu­mul pe cere d. Vasile Neteu l-a ierer­­dinţat editurii „Cugetarea“. Volumul va apare in cursul lunei Fe­bruarie. In revista „Dacia l ediviva” d. Mihail Beniuc publică o pătrunză­toare poezie inttulată „Umbra lui n­ehr’S Codrule, tu ştii mai bine şi cunoşti. Eu văd numai pete roşii-brune. Dar jalea vestitelor oşti Doar tu o poţi spune Ascult şi eu frunza : vibrează Scrâşneşte ’n rugii­­ ca oţelul. De-o mie de ani tu auzi cum nech­ azi Calul lui Gelu. Mi-e teamă, bătrânule codru, mi-e groazăI Copitele rup stâncile ’fi trup. Cine-şi aşează Coiful de aur al lunii pe cap ? Gemând mi proptele de primul copaci Sub zale ! Alerg prin pădure buimac­ul-­ miros de sânge pe vale. | Vai mie ! aici este moarte, blestem. Eu însumi printre umbre o umbră. Pe cine să chem f Gelu de-o mie de ani prin codru tot umbrf. gft- TANTI COCEA Teatrul MARIA FILOTTI IN FIECARE SEARA LA 7,30. Matti­euri ora 3:30 ROMANT­A 3 acte de Ed. Sheldon cu TANTI COCEA, R. BULFINSCHI, G. DEMETRU (de la T. Naţional) etc

Next