Curentul, mai 1944 (Anul 17, nr. 5820-5850)
1944-05-01 / nr. 5820
WL XVII, XI 58*0 4 PAGINI 7 LEI Situata la începutul lui Mai de PAMFIL ŞEICARU ( Se impune o examinare a situaţiei generale militare de evoluţia căreia atârnă şi situaţia pe-Necontestat că anglo-americani prepară executarea unei dercări în mai multe puncte, tru a se achita de obligaţiile iie la Teheran. Bombardamenexecutate asupra României, Mariei şi Ungariei formează început de executare. Ce ecou a avut aceste bombardamente, Rusia Sovietică, o dovedesc de două lozinci anunţate de itul de radio Moscova, între elelalte lozinci destinate manifestărilor de 1 Mai. „Să trăiască lianţa anglo - americano-sovieică“; „Salutăm pe aviatorii iericani şi englezi cari combat atâta dârzenie spatele frontului inamic“. Aceste manioni sunt o indicaţie sigură a nei faze de înţelegere, de colaorare între aliaţi. In acelaş timp indirectă mărturisire a aprobatei invazii, proectată de anglomericani, al cărei soroc trebue coincidă cu reluarea ofensivei iseşti. Postul de radio Londra, la 29 prilie, ne transmitea următoare: „Harold King, corespondentul ecal al agenţiei „Reuter“, retează din Moscova . Tensiunea este din zi în zi, în capitala vietică. Nu se publică nimic spre evenimentele de pe front combatant, dar se observă meroase semne că în spatele retului oficial sunt în curs pnimentele importante piergătoare , pentru începerea ei mari ofensive generale, şi după lozinca oficială, nici o limbare esenţială nu se procede fronturile combatante, activitate încordată atât pe nt, cât şi în spatele frontuluimandamentul german este însebi de activ, stăruind să ia în evidenţă puterea trupesovietice, în mai multe secte ale frontului, şi mai ales la esele spre litoralul Mărci Ral, la poalele Carpaţilor şi la itierele mutilate ale Roma După ultimele rapoarte, anii au concentrat forţele tolerabile în Moldova. In reea Sevastopol, străzile orai sunt văzute prin binocle punctele de observaţie ale elor sovietice. Zeci de mii de au pus Germanii pe drumile care duc spre Sevastopol, tivitate febrilă se desvoltăru repunerea la punct a căierate şi a podurilor în spafrontului rus“, vederea care exaltă pe ruşi, şi din aceste rânduri din Iuda“ de la 29 Aprilie : „vice noastre au creiat o sit favorabilă pentru lovitura disi simultană dinspre vest, estpoporul sovietic sahotărîrea aliaţilor săi“, reeşi din acest text că americanii ar urma să facă oră în vest (probabil în a, pe al cărui subsol insunal ei pun mare preţ) şi îndică în Peninsula Balcainfinit probabil în Grecia, rea guvernului Papaneste, probabil, în legătură astă eventualitate, ebarcare anglo-americană da ar putea fi utilizată și a înlătura ezitările Tureterminând intrarea ei în u. Simultan cu aceste de- i ar urma să se reia oferisească, astfel ca să se victoria asupra Germaîndoială că Rusia Soviette grăbită să termine cât prede posibil războiul, dar grăbiţi sunt americanii şi ei de a termina campania apa, spre a se întoarce cu forţele lor împotriva Japonului lundi Maiu, este cel rezervat marilor şuirile acestei gigantice măsure forţe. Fără îndoială că americanii vor prezenta ca lvitură de succes sfârşitul ei lupte din Italia, unde, la luni, tot aşteaptă să interna, publicitatea pe care o fac, ace străbate în presa engleză mai ales se pun mari speranţe pe reuşita acestei debarcări menită, în planurile angloamericane, să însemne decisiva, adică terminarea în 1944 a răsboiului, în Europa. Vor apărea arme noui, la anglo-americani, cum vor apărea şi la germani, ca elemente de surprindere menite să răvăşească toate socotelele adversarului. Se pare că anglo-americanii vor face tot posibilul pentru o complectă reuşită nu a debarcării, care nu ar însemna nimic mai mult decât o repetare a loviturii neisbutite din Italia, ci pentru a realiza invazia. Fără îndoială că aviaţia va fi concentrată în sprijinirea acestor operaţii, cum se va căuta o deslănţuire a forţelor insurecte din Franţa, acel front invizibil de care se tot vorbeşte. Fireşte că animarea acestui front invizibil se va face prin lansarea câtorva mii de paraşutişti care să decidă şi elementele ezitante. Germania se va găsi la începutul operaţiunilor, în poziţie de defensivă şi pe frontul de Est şi pe frontul de Vest. Nu se observă nici o febră de îngrijorare la comandamentul german, dimpotrivă, o hotărîre calmă de a pregăti unele surprize, menite să zdruncine grav optimismul aşteptărilor aliaţilor. Izbutesc planurile anglo-americano-ruse ? Sincronizarea atacurilor anglo-americane în Vest cu cele ruseşti în Est va putea oare sfărâma armătura rezistenţii germane? Atunci, la sfârşitul celui de al cincilea an de războiu, ar urma să intrăm în faza armistiţiului. Dacă nu izbutesc? Dacă nici una din aşteptările aliaţilor nu se realizează? Atunci, prelungirea războiului creiază noui situaţii politice, chiar între aliaţi. Dacă, pentru Rusia Sovietică, Europa formează obiectivul politic decisiv, în viitoarea desvoltare a preponderenţei sovietice, pentru anglo-americani obiectivul economic ră- _ . « » mmmm H 'V, mi nu * VM ' Pe coasta unei insule din Marea Egee. (Ph. Ho.). — — ...........................—iu. ■, ,1 ___ înaintea marei furtuni mâne tot Asia. Mai ales pentru — P[*jH tClCfODOClll COrGSPOIldCIltlll (Uli Beilill — americani bătălia Pacificului are o importanță națională; tot viitorul american este în funcție de doborîrea Japoniei și de asigurarea unei dominaţii americane totale, în Pacific. In luna Mai intrăm în faţa marilor decisive militare ale răsboiiului, decisive militare cu con- , . . . , * „ 1 condiţiile terenului şi de twutsutu*secinţe politice, Şi in cazul unei I Vistrului. Apoi contraatacurile trupelor isbutiri a aliaţilor, şi în cazul U- germane şi ungare in spaţiul dela Vest nei iWWiri si deci în acela al de Colomeea, precum şi vigurosul comnei reiZDUllTL Şl aeci, in aceiaşi trai atac german din spaţiul Kowel, care prelungirii răsboiului. I s'a soldat cu încercuirea unei impor-BERLIN, 29. — Numai puţine evenimente de o însemnătate militară demnă de menţionat arată tabloul situaţiei pe toate fronturile de luptă exceptând pregătirile de cele mai mari proporţii. Pe frontul răsăritean au fost mari acţiuni în spaţiul dintre Tighina şi Dubosari, precum şi la Nord de Iaşi. In ambele aceste sectoare acţiunile inamice au fost neutralizate de apărarea germano-romănă favorizate fiind şi de condiţiile terenului şi de revărsările tante grupe de luptă sovietice, capturăndu-se peste 2000 de prizonieri, un general de divizie cu intreg scaiul san major şi mari cantituaţi de arme şi material de război in afară de mai mii de morţi rămaşi pe câmpul de luptă. In Italia au fost timoate acţiunile întreprinse de trupelede recunoaştere. Acestea au fost in esenţă toate evenimentele militare. Dimpotrivă concentrarea armatelor sovietice în vederea declanşării marei ofensive se află in ultimul stadiu. In Italia reîmprospătarea frontului american a fost desăvârşită. In sfârşit terorismul războiului aerian ca preludiu al invaziei a căpătat proporţii extraordinare. Răspunsul a fost dat prin anunţarea că grele formaţiuni aviatice de luptă germane ataci cu tmn efect concentrări de vase din porturile coastei sudice ale Angliei. Posturile de radio din Londra au difuzat în întreaga lume : „Invazia va începe înainte de sfârşituu lui Aprilie, datorită condiţiunilor favorabile metereologice. Din toate semnele se constată totuşi că bătălia invaziei va fi pusă în destăşprfire înainte de mijlociul iniţiui. „Făcând abstracţie de faptul din aceste declaraţii este multă verbozitate propagandistică, forurile germane işi dau perfect seama de faptul că angloamericanii trebue să îndrăznească odată acest salt nn necunoscut ţii sunt în măsură să cuteze acum să dea asaltul general împotriva cetăţii europene şi că faza actuală poate fi caracerizată „liniştea înaintea furtunii". Ce vor să realizeze aliaţii in domeniul militar La această întrebare forurile competente militare sunt absolut clarificate. In Răsărit noua luptă este iminentă, comandamentul sovietic urmărind să atingă vechile ţeluri sovietice. Obiectivele militare ale conducerii soiietce sunt următoarele : 1) atingerea Deltei Dunării în spaţiul românesc. 2) Străpungerea bastionului Carpaţilor pentru a ajunge în tetritoriul Ungariei. 3) Ajungerea în guvernământul general după cucerirea Lembergului şî oraşelor Prozemist şi Lublin. 4) Spargerea liniei germane de pe Nipru între Rogacev şi Orşa precum şi străpungerea frontului de la Vitebsk. 5) Neutralizarea frontului băltii între Nevel şi Narva, pentru a realiza superioritatea navală în Marea Baltică şi a exercita presiunea finală supra Finlandei. Acestea sunt scopurile apropiate şi sensul militar al iminentei ofensivei generale sovietice de pe frontul de Răsărit. _ In Italia planurile anglo-americanilor fintesc realizarea unei străpungeri a frontului german între Ortona și gurile râului Gorgliano care a fost totuși apărat în cele patru bătălii de la Cassino- Cucerirea Romei formează obiectivul apropiat. Posibilitatea de a întreprinde debarcări în Balcani din bazele de la Bari şi anume între Spezia şi Arseille este urmarea bătăliei de străpungere intenţionată. A interesant de subliniat următoarele fraze importante scrise de periodicul Nord-american „Fortune" in legătură cu invazia. Succesul invaziei atârnă nu numai de numărul şi calitatea potenţialului de oamenisi armament întrebuinţate de ambele tabere ci şi de numeroase imponderabile. Victoria va depinde de factorul voinţei. Acel care va avea o voinţă mai puternică un spirit de întreprindere mai mare şi o idee mai îndrăzneaţă acela va învinge. Victoria va depinde nu de planuri, ci de oameni Cronica războiului ......................... de ROMULUS SFISANU Luptele de la Sevastopol. Sistemul barajelor de mine din spaţiile maritime Cu toate că fortificaţiile de la Sevastopol au fost distruse, aşa încât nu mai poate fi vorba de o „cetate“, înălţimile de la nord de golful Savernaia şi din jurul oraşului, ocupate de trupele române şi germane, formează un fel de baraj, iar drumurile ce trec prin văi sunt toate acoperite de mine. Din cauza particularităţii terenului accidentat şi a zonelor minate, inamicul nu poate ataca cu formaţiuni masive de tancuri şi de infanterie, ci numai cu detaşamente speciale de asalt, care fiind supuse unui fac puternic şi concentrat, suferă pierderi severe. Comandamentul sovietic din Crimeea — cel puţin aşa reese din cele ce a anunţat Moscova până acum câteva zile — a crezut că trupele germane şi române, odată retrase în regiunea Sevastopol, nu vor opune rezistenţă şi vor fi uşor şi repede „lichidate“ graţie superiorităţii numerice covârşitoare a forţelor din grupul al IV-a de armate sovietice aflate în această peninsulă. Luptele de la Sevastopol dovedesc, nu numai spiritul combativ al trupelor germane şi române, prin rezistenţa îndârjită ce opun atacurilor inamicului, dar şi moralul lor ridicat. Pe Nistrul inferior, între nord de Tighina şi Liman, ca şi în regiunea de la nord de Iaşi, atacurile susţinute de forţele sovietice, au fost respinse, sau oprite prin contra-atacuri. La sud-vest de Covd, o formaţiune inamică a fost nimicită. In canalul Mitii, aproape de coasta Bretanii, o luptă navală s’a dat în noaptea de 27 Aprilie între un grup de vedete rapide germane şi o formaţiune de distrugătoare engleze. Un distrugător englez s-a scufundat, iar o vedetă rapidă germană a suferit avarii. După informaţii germane, englezii continuă să concentreze vase de transport în apropiere de insula Wight din canalul Mânecii. Pe lângă uriaşul sistem de fortificaţii dela vest, ce se întinde dela capul Nord până la Pirinei, în apropiere de Biaritz, cunoscut sub numele de „Wall-Atlantic“, germanii au mai construit baraje de mine în largul coastelor Norvegiei şi ale Danemarcei, în golful german din Marea Nordului şi în largul coastelor Olindei şi Belgiei, în canalul Mânecii şi în golful Gasconiei. După o ştire din Berlin, în ultimele opt zile detaşamentele de geniu germane au stabilit în golful Gasconiei un baraj de mine, pe o lungime de 200 km. şi o mare adâncime, cuprinzând peste 200.000 de mine de diferite tipuri — fixe, derivante, magnetice, — precum şi alte capcane ingenioase pentru vasele inamice de suprafaţă, sau submersibile. Anglo-americanii au făcut şi ei baraje de mine parţiale împotriva submarinelor germane în marea Nordului în spaţiile maritime din canalul Mânecii dintre coasta Angliei şi a Franţei, în zonele considerate periculoase, în canalul S. George dinre Irlanda in Anglia; în strâmtorile Gibraltar şi Otranto din Mediterana, precum şi în anumite zone din Adriatica şi marea Egee. Atât oceanul Atlantic şi o parte din oceanul îngheţat de Nord, din apropierea coastelor Europei şi a insulelor Britanice, cât şi mările Nordului, Mânecii, Irlandei, Mediterană, Tireniană, Adriatică, Ionică şi Egee, sunt acoperite de numeroase baraje de mine şi curse, atât germane, cât şi anglo-americane. O trecere maritimă foarte periculoasă pentru Anglia, Pentland Firth, dintre insulele Orcade şi Scoţia, n’a putut fi niciodată minată din cauza mareelor rapide Ca să controleze şi să protejeze această trecere periculoasă, marina engleză foloseşte un număr mare de vase-patrule şi vase antisubmarine ,care formează un fel de baraj mobil. Nici canalul Otranto, dintre marea Adriatică și marea fonică, ce are adâncimi *i'-ă la 1100 m., nu noa'e f| eficace minuni. De aceea anglo-americanii au sporit numărul vaselor de patrulare in această zonă importantă. Situaţia Angliei este astăzi mult mai grea decât în timpul războiului mondial trecut, din cauză că Germania ocupând întreaga coastă occidentală a Europei de la capul Nord până la ^iaritz, precum și anioane totalitatea coastelor de nord ale Mediteranei și mărilor sale anexe, domină și pus parte din spațiile maritime reimetive. De aceea angloame-tea*ă,; n’au mai putut să construiască baraje de mine ca în 1917—1918, în oceanul Atlantic, marea Nordului, canalul Mânecii și Mediterana. Reamintim că în 1918 anrio-americanii au construit uriașul baraj de mine dintre insulele Orcade și coastele Norvegiei, pe o lungime de peste 450 km. In vara si toamna acelui an marinarii americani au pus 50.560 de mine, iar marinarii englezi 13.545. Amiralitatea britanică, care a stabilit barajul strâmtorii Calais, în 1916, a fost nevoită în 1917 să construiască un alt baraj de mine mai puternic, după propunerea făcută de vice-: '-alul Bacon, şeful patrulelor din Dover, între Warne Shoal, Gris-Nez şi prin strâmtoarea Calais până la Folkestone. Acel sistem de baraj propus de vice amiralul Bacon era bazat pe mine aşezate la suprafaţă cu porţiune intrare la Folkestone şi la Gris- Nez şi luminat de vase-faruri prevăzute cu reflectoare puternice. Cum astăzi germanii stăpânesc coastele occidentale ale Europei, ei au avut şi au posibilităţi să creeze baraje de mine de siguranţă în toate zonele maritime considerate periculoase. Aşa se şi explică teama ce au anglo-americanii de obstacolele ce le va întâmpina o eventuală debarcare a forțelor lor pe coastele de vest ale Europei, când ei nu stăpânesc zonele maritime respective. Ministerul Muncii aduce mulţumiri muncitorilor de toate categoriile Pentru pildele de muncă, devotament şi solidaritate socială şi naţională, arătate de muncitori cu prilejul bombardamentelor aeriene, şi menţionate în rapoartele Inspectoratelor de Muncă, Ministerul Muncii aduce, cu prilejul zilei de 1 Mai, călduroase mulțumiri muncitorilor de toate categoriile. Un sergent din reg. 7 Roşiori a distrus critca care de luptă ORDIN DE ZI PE NAŢIUNE Nr. 58 din 29 Aprilie 1944 Sergentul Cojocaru Ion din Regimentul 7 Roşiori, comandantul unei grupe de tunuri anticar, a distrus în ziua de 13 Aprilie 1944 cinci care de luptă inamice. Plin de curaj şi spirit de sacrificiu, a înţeles să treacă ochitor la unul din tunurile grupei sale, pentru a înfrunta mai bine atacul carelor inamice şi pentru a fi pildă oamenilor de sub comanda sa. Pentru această frumoasă faptă de arme, a fost înaintat la gradul de sergent major, a fost decorat şi a primit o recompensă. Pentru curajul, spiritul de jertfă şi vrednicie ostăşească, ORDON ! Citarea pe naţiune a serp-'tbiluî Cojocaru loan (ss) I. Antonescu Mareşal al României Şi Conducătorul Statului Cun I I Mai I ' “*# Director: PjjWIL ŞEICARU T administrația elvedere Nr. t IANS: 3 27.59 3.40.86 4 84 40 3.40.88 3 27.33 4 89 28 Redacția Secretariatul Secretarul; gen. Redacția politics Redact!«’ aportiva Provincia Cab. directorului Adtorul delegat Contab. fi depot. Abon. fl publicit. Expediţia ar vânz Tipografia 8.24.17 8.54.82 8.40.80 3.40.84 423.82 4.84.48 4.92.99 Biroul comenzilor. Personalul. Contenciosul Proprietar : „Curentul” S. A. R. Tribunalul Ilfov. Registrul publicaţiilor No 174/1938 Taxa poştală plătită in numerar conform adresei direcţiei generale P. T. T. No. 29.744/1989 ABONAMENTE : In provincie: 1 an 1700 lei; 6 luni 900 lai; 8 had 500 lei; In Capitală : 1 an 2.000 lei; 6 luni 1.000 lai ; 3 luni 600 lei; Instituţiile particulare şi de Stat 3.500 lei anual Pilduiri din alte vremi de E. ROŞCA-MALIN Anii de după Unirea ca Mare, prinşi în vănzeala pasiunilor politice, au pierdut în bună parte sentimentul dragostei pentru trecut Pilda vieţii de luptă a înaintaşilor, plină de experienţa altor vremi, era prea puţin luată în considerare, de acela prezentul era o perpetuă răscruce, o intortochere de tendinţe şi o invălmăşală de idei. Drumul existenţei noastre ce-l zidăream în cei 25 ani nu era străjuit decât puţin de învăţămintele a ceia ce a fost; nu era încadrat indisciplina aspră a trecutului, de aceia viitorul nu se putea desemna clar, înşelând nu mintal pe o bună parte dintre oamenii ce au stat la cârmă ci şi poporul ce nu era împărtăşit din potirul de aur al trecutului. Lipsa aceasta de aderenţă la vremile de ieri s-a resimţit mai puţin în Transilvania. Pe pământul Sarmisegetuzei umbra veacurilor prea apăsa greu pe amintirile de acolo pentruca să fie uitat mausoleul cu eroi şi martiri; prea erau adânci rănile abea cicatrizate de împlinirile României Mari pentruca să nu se mai audă ecoul indepărtatelor vaete înscrise decât in sbuciilmul anonim al sufletelor. Dramatismul încleştărilor, răstignirilor şi răbufnirilor trăia din plin, alimentat de pleiadă întreagă de învăţaţi de la Universitatea Daciei Superioare, acei Alma Mater Napocensis... Acest sentiment de veneraţiune a fost apoi Întărit in mod nebănuit după crucificările nevolnic consimţite din ultimii ani, când tot ce are mai reprezentativ intelectualitatea transilvană a populat ceriul speranţelor româneşti cu superbele icoane ale vitejiilor şi martirajelor străbune, spre a da singure glas prezentului înlănţuit. Sufletul ardelean s’a adunat bloc de solidaritate luminoasă spre a înfrunta noile uragane sub vigoarea pildelor din trecut, pentru ca nici o casnă să nu ne poată dobori. Cine va însemna frământarea Transilvaniei din acești ani va rămâne uimit constatând cum au avut glas numai filete istoriilor, numai paginate revistelor cari publicau pe toate tonurile şi nuanţele felimitele înfăţişeri ale tuturor epocilor. O statistică sumară ne arată că in ultimii ani au apărut in Ardeal peste 1000 volume cu conţinut istoric. Niciodată această disciplină a ştiinţei n'a cunoscut atâta Înflorire ! Pe linia acestor înalte preocupări, Institutul de Istorie Naţională din Cluj a tipărit vol. 4 din „Studii istorice“ a d-lui prof. inio, Ioan Lupu, iar Academia Română volumul de documente privitoare la „Revoluţia Românilor din Transilvania In anii 1848—49". Ce aduce volumul d-lul prof. univ. loan Lupaş — fără îndoială linul dintre titanii istoriei noastre — este greu de cuprins In Increstarea dintr'un articol de gazetă. O citare a capitolelor : „Răscoalele ţărăneşti din veacul al 18-lea”, „Prigonirea mitropolitului In* Jonest“, ,,Emigration! în massă peste Carpaţi“, „Măcelul din Seliste din 1774”, „Mucenicul de la Roma”, „Rebeliunea lui Todoran”, „O anchetă în Cioara”, „Sentinţa de moarte a lui Horia“... etc., ne lămuresc asupra conţinutului, înţelesurilor şi învăţămintelor. Studiul d-lui prof. univ. Silviu Dragomir vine parcă să încoroneze strădaniile istoricilor din ultimul timp, prin faptul că publică prima carte de acte şi documente scoase din arhivele Vienei privind lupta generaţiei din 1848. „Prin publicaţia noastră — spune d-sa — am dori să îndeplinim, incă înainte de sorocul centenar, o veche datorie faţă de generaţie care a aşezat temelii puternice Vieţii naţionale a Românilor din Transilvania. Admiându-l la un loc hârtiile, admirabile mărturii ale celor mai generoase silinţi, şi culegând toate actele, în care se urmăreşte mişcarea românească, chiar şi cele pătrunse de spirit duşmănos, vrem să contribuim la o mai bună cunoaştere a epocei, restabilind faptele in lumina lor adevărată şi precizând cu mai multă exactitate partea fiecăruia in frământarea plină de nădejdi, de sacrifici şi, mai pe urmă, de decepţii amare". O deosebită importanţă prezintă colecţia de faţă prin faptul că aruncă o lumină neaşteptată asupra multor faze ale mişcării din 1848, cari au rămas până acum necunoscute istoriografiei române, din lipsă totală de informaţiuni vrednice de crezământ. Revolta in judeţele din Nordul Transilvaniei, rolul comisarului Gavril Mihali şi Intervenţia locotenent-colonelului Urban, care inaugurează revoluţia intr’o regiune locuită masiv de populaţie românească şi o duc apoi, fie din nepricepere, fie dintr’un complex de împrejurări nenorocite, la o definitivă înfrângere, întregesc cu un capitol nou istoria frământărilor atât de dramatice. Acţiunea stăruitoare a gloatelor româneşti în sud-estul Transilvaniei şi colaborarea lor cu armata imperială formează o bună parte a colecţiei de faţă, răscolind din pulberea uitării numele scumpe nouă ale prefecţilor şi viceprefecţilor C. Secăreanu, N. Orghidan, I. Comşia, G. Roman şi al tribunalului I. Morariu. Câteva piese lămuresc pregătirea şi desfăşurarea expediţiei de desarmare a oraşelor ungureşti din Inima Ardealului la începutul lui Noembrie 1848, iar altele complectează Informaţiile despre cele dintâi incursiuni ungureşti în Zarand şi despre chimii în care a înţeles comandamentul armatei imperiale să apere populaţia românească de teroarea şi jafurile revoluţionarilor maghiari. Cum înţelegea să se aplece Vteta----asupra jalbelor româneşti în cari neam oftat de atâtea veacuri întreg amarul pe la dregătoriile împărăteşti, ne dovedeşte mărturia d-lui Silviu Dragot»!r : „Deschizând manusori piele frumos copiate, am băgat seamă de îndată că ele nu au fost nici măcar răsfoite de vreun oficial. Cerneala avea încă un luciu prospet şi, întorcând foiie de foaie, nisipul,, în care sclipeau fire aurii, mi s'a revărsat bogat pe masa de scris. Am înţeles atunci că ele nu au fost citite şi că guvernul imnoratului Francisc Iosif nu ţinea să cunoască nici faptele de eroism, nici sacrificiile aduse pentru cauza sa de poporul românesc”. Aşa erau vremile de atunci: mişeliilee In înşelarea iluziilor poporului român care credea în „drăguţul” dels Schönbrun... Istoria neamului şi-a urmat Insă marşul însângerat pentru a pildui celor ce vin. Filele cărţilor de istorie cuprind atâtea deslegări iar capitolele atâtea liniştitoare certitudini pentru toate vremile . Comandamentul de căpetenie al armatei lroii — Vitejia regimentului 11 roşiori — In Crimeea, niciun eveniment important. Pe Nistrul inferior, toate atacurile inamicului au rămas zadarnice. La nord de Iaşi, inamicul a atacat din nou cu forţe proaspete, sprijinit puternic de aviaţie şi care de luptă. In lupte înverşunate, trupele romăno-germane au oprit forţele sovietice peste tot şi apoi, prin contraatacuri, le-au aruncat spre nord, recucerind vechea poziţie de rezistenţă. Inamicul a suferit pierderi mari în oameni şi material. In ultimele 3 zile, au fost distruse, în cooperare cu aviația, 70 care de luptă inamice. Cu ocazia acestor lupte, s-a acoperit de glorie regimentul 11 Roșiori, și comandantul său, colonelul Cheruvin, care a fost rănit. mm*? wlllili «444 ,^ * •' 4 •• '•' '-'1 Lupta împotriva bandelor comu- ' ’ • *‘ -Ă niste în Balcani