Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1870 (Anul 3, Nr. 51-119)
1870-09-17 / nr. 82
CURIERUL DE IASSI, relua in Europa și in lume rangul ce’i aparține. Cei cari mergu să se lupte să’și aducă aminte de Laon !“ „Pressa“ de la 24 sept. serie : „Circulă zgomotul că doue forturi și anume Vincennes și Montrouge aru fi fostu ocupate de cătră armatele germane, ba se 4i °e chiar că se bombardează Parisul.. Nimicu adevératu din toate acestea, incăt privesce armatele germane, pănă in momentul de față, n’avem nici o solie care să ne autori se a crede că au inceputu atacul; 400,000 francesi sunt intre forturile Parisului gata a primi orice atacu și a nu părăsi posițiunile ocupate pănă ce mai ăntâiu nu vor fi exterminați. Aci se va desfășura toată puterea și activitatea ambelor armate in luptă ! Aci se va vedea ce sunt acele forturi ale Parisului și cătă trudă și greutate trebuesce pentru ca Parisul se poată fi bomberdata. Lucrările făcute pentru a fortifica Parisul au inceputuncă din primele zile ale luptei, unde mii de oameni au lucratu ziua și noaptea pentru a da de lucru armatelor germane. Apoi, 400,000 de oameni intre forturi, aceasta nu este glumă, ei potu resista totdeauna la o armată mai mare in mineru, căci au a lupta sub scutul unor intăriri puternice, unde voru fi totdeauna mai multu apărați, și mai puțini espuși!.. . “ Tot „Pressa“ de la 25 sept. intr’unu articol de fondu scrie: „Cu căt armatele germane, împinse de victoriile repurtate, iau o atitudine mai amenințătoare in sinul Franciei, cu atăt patriotismul francesu scre se opună o resistență desperată. Parisul, această nouă Atenă, vatra luminei și civilisației, este incinsu d’unu cercu de focu, unu cercu care este gata să se stringă pentru a’lu mistui. Dar in sufletul locuitorilor din această capitală a lamei, pană acum nu vedemu cătuși de puținu curagiul și tăria morală infrănte. Din contra, nu vedemu decăt preparative pentru o luptă care se resumă in doue cuvinte: resburare și moarte. Cu toate cuvintele lui Trochu, că întăririle Parisului sunt neapropiabile pentru inamicu, Parisul poate se cadă. Dar nu va cădea in mana Prusianilor. Va cădea in brațele mistuitoare ale flăcărilor. Germanii nu vor arbora stindardele lor victorioase decăt pe nisce ruine fumegănde. Resbunarea Germanilor va fi dreaptă, a Francesilor sublimă. Dar Parisul cădutii va fi o pată neagră in lume. Lumea fără Paris va fi o navă fără busolă, fără lumina stelelor. Popoarele libere și mari vor regreta. Popoarele sclave și mici vor tremura. Și bătrâna Germanie nu va ști cum se împace dorul acestora popoare. Și din clipa cănd entusiasmul victoriei se va risipi, din acea zi ea va desprețui laurii cu ,cari s’au incoronatu armatele ei in Francia. Căci dacă Parisul poate se cadă, Francia nu va cădea, și o ură adâncă, seculară, va domni spiritul ambelor popoare.“ „Monitorul oficial“ scrie: In Anglia manifestările simpatice pentru Francia se imulțescu din ce in ce in clasele urbere. Mai multe meetinguri au avutu și vor avea locu spre a pregăti „o mare demonstrațiune naționale“ al cărui scopu va fi de a grăbi pe guvernul anglii să recunoască oficialminte republica franceză și să se silească a face ca ostilitățile să înceteze intre Francia și Germania. Asemenea și manifestul partidului democraticu german cere precurmarea ostilităților intre ambele părți beligerinți, nevoind ca să se vatăme onoarea poporului francesc și integritatea teritoriului seu. Explosiunea cetății de Laon a datu locu prințare la nisce apreciări diverse. Astfel ul Independence beige crice că, faptul intemplăndu-se după ce guvernul din Paris autorizase capitularea nu se mai poate vedea intr’énsul unu actu de eroismu deliberatu din partea comandantului pieței, ca se poată face se sară in aeru o piață înainte de a o preda sau in momentul cănd inamicul o ia prin forță, dar nu cănd se predă prin o convențiune. Mai multe diare parisiane, esprimăndu o opiniune contrară, vedum acestu faptu unu actu de eroismu. Diarul la France, ridicăndu tonul, se esprimă, in această privință, precum urmează : „O țeară unde se produce asemene acte este o țeară pe care invasiunea străină n’o va pleca niciodată. Antiquitatea nu ne arată nimicu mai mare și istoria comandantului cetății de la Laon va deveni legendară. Acesta exemplu va electriza toate inimile francese. Elu rescumpără multe greșeli și este de natură a inspira inamicului serioase reflecțiuni. Greșele deplorabile au fostu comise in conducerea resbelului; neprevederea, ușurința, îngrijirea au fostu împinse pănă la cele din urmă margini. Geniul militaru aluferei noastre suferă o eclipsă, care sperăm nu va fi decăt momentană. Dar ceea ce n’a peritu este eroismul soldaților noștri, disprețul morții, devotamentul cătră patrie. Să onorămu și se admirămu aceste virtuți bărbătesci, ele sunt semănța fecundă din care poate renasce regenerarea țerei. Pe acestu fondu remasu eroicu in mijlocul tuturor corupțiunilor și copleșirilor de pe suprafață, Dumnezeu va face să cadă o rază de geniul acela resbelicu ce a prodigiatu părinților noștri; și Francia, scapată de invasiunea ce nisce culpabili incapacități au atrasu asupră’i va lorii locale. *** (Consiliul Comunal) n’a ținutu ședință nici sâmbăta nici marfa trecută, din causă că, după convocările făcute, D-nii, membri nu s’au adunatu in numerul cerutu de regulamentu. *** (Trotoarele) Cea mai insemnată notiță ce trebue să inregistrămu in buletinul acestei săptămăni, este negreșita punerea in aplicație a decisiunei On. Cons. Com. prin care se rădicară treptele ce se aflau pe la mai multe magazii și case cu ușile spre stradă, și cari prin mai multe locuri ocupau trotoarele astfel, incăt acele deveneau nefrecventabile. Dacă vomu considera câți ani au trecutu deja, de cănd trotuarele noastre au stătutu in cea mai miserabilă stare, fără ca vreunul din consiliile trecute să se fie ingrijitu câtuși de puținu de ele, apoi trebue să votămu o vie recunoscință pentru Consiliul actual, care n’a trecutu cu vederea aceasta calamitate, ce intre multe altele, bântuia urba noastră in modul cel mai simțibil, căci era intr’adeverit o calamitate, cănd trecătorii se vedeau impedecați de a frecventa cu comoditate trotoarele, izbindu-se cănd de o treaptă cănd de alta. Dar aceasta este incă numai începutul unui faptu bunu, pre care Onor. Consiliu trebue să lu complectele, dăndu trotoarelor noastre toată reparația posibilă. On. Consiliu trebue să scie, din esperiență chiar, la ce ticăloșie au ajunsu trotoarele noastre, așa că mai alesu cănd plouă, și iarna cănd îngheață, nu’i chipu să treci pe ele, fără a te e spune pericolului de a-ți frânge mănele și picioarele; și aceasta numai din causa că pietrile odinioară cuadrate, acii au devenitu concave, pare că sunt treuce de adăpatu vitele. Aici dar trebue o reparație radicală. Nu ne indoim deci, că On. Consiliu apucăndu pe o cale bună, nu se va opri mai nainte de a o percurge, și atunci să fie siguru că va intălni cele mai sincere recunoscințe din partea cetățenilor. (Circu.) Marța trecută a avutu locu cea ăntăi representație a teatrului de momițe, condusa de D. Liphard. Dintre piesele represintate mai interesante ni s’au părutu a fi: Mademoiselle Petipa, sau nenorocirea prin malacolu, esecutată de cânele mirosu spaniol Prinz; inntălnirea și promenada D-lui Marchisu cu madame Pompadour, intovărășitu de servul lor, scenă comică esecutată de momițe și căni, canele de școală Neptun și calul cel de aportare Bijou. Dar decăt toate mult mai interesante au fostu piesele: Mare pot pourri gimnasticu, esecutatu de 5 căni mițoși și in fine „Robinson“ sau călărețul patrupedu, care a esecutatu cele mai grele sărituri călări peste bariere, prin cercuri și baloane, terminăndu cu celebra săritură peste podu. Sunt interesante aceste representațiuni și merită negreșitu să fie vedute, căci ele ne arată cele mai admirabile resultate, ce o școală bună poate să aibă chiar și pentru animalele neraționătoare. Intre aceste Circul D-lui Hiltteman incă a esecutatu mai multe piese din cele mai frumoase. Publicul, considerăndu timpul nefavorabil ce a duratu toată clina, a fostu destul de numerosu. *** (Bordeie.) Unu locuitor din disp. IV, caisele trecute a inceputu a’și rădica unu bordeiu fără autorisațiunea Primăriei. Alăltă eri seară doi gardiști adăpostindu-se intrănsul contra ploaei, s’a năruitu tot pămêntul ce servea ca acoperementu și căijendu asupra gardiștilor, unul din trănșii a și muritu indată, iar celalaltu este transportațui la ospital, unde o face cu puțină speranță de a se mai scula.— Se scie, că pentru asemenea bordeie Primăria niciodată nu dă autorisațiune, căci ele fiindu făcute din pământu, pe de o parte desfigurează orașul, pe de altă parte sunt pericululoase, putăndu-se nărui. Dar d-nii sub-comisari din acea despărțire ce făceau oare, pe căndu se rădica acelu bordeiu?... D-lor n’au veijutu, n’au alujitu nimicu!.. . *** (Cetirnu) in „Gardistul“ din Galați: „O turbă, o bataie scandaloasă de Crâșmă, provenită de la o casă de prostituțiune, din gura vadului Comanaki, a tulburatu lumea. Duminică seara 16 Sept. Cinci marinari francezi, de la hatelul de resbelu, se zice că se incăerase cu niște localnici. Grație autorităților locale, care intervenindu la fața locului, au reprimatu disordinea, restabilindu liniștea. Trei răniți și unu mortu au fostu efectul acestui tumultu scandalosu. Garda națională încă sosise la locul de scandal, dar ne mai fiindu necesitate de concursul ei, n’a luatu parte activă. *** (Ploile) ce durează acum de v’ro două săptămăni au produsu mai multe vărsări de apă, astfel: Prutul de la moșia Hermezeu in josu s’a reversatu atăt de tare incăt toate productele șesului s’au inecatu in apă aducăndu-se prin aceasta o pagubă foarte insemnată. *** (Boala de căni și măre) ecsistă in urba noastră; cel puținu aceasta pare a se dovedi prin împrejurarea, că la mai multe locuri sterpe și chiar pe unele strade se vedu lepădate și lungite asemenea mortăciuni, cari infectează aerul... Inserțiuni și reclame*). Domnule Redactor. La Curtea cu jurați din Roman, in 19 ale curentei se va judeca unu procesu de Bigamie. Faptul este tot atăta de machiavelicii, pe căt și scandaloșu. Aflămu că dl. Rojniță, apărătorul imparțialu, a oferitavoacea și sprijinul său in favoarea nenorociților inculpați. Suntemu nerăbdători a videa verdictul juriului, fi-va tot așa de imparțial ca acela cu Mantu Daraban? ... Primiți etc. Unu cetățanu. Primul Președinte al Curței de Apelu din Iassi. No. 2323. Licitațiunea ținută la 8 August espiratu pentru darea in antreprindere a publicațiunilor oficiale numai de resortul acestei Curți, nefiind aprobată de ministeri din causă că prețul eșitu este prea exageratu, subsemnatul in urma celor comunicate de ministeri prin telegrama No. 8325, de a se ține o nouă licitațiune, are onoare a ve invita se publicați prin foaea ce reditați ca la 30 a curentei, terminul ficsatu pentru noua licitațiune, in condițiunile publicate prin Monitora, pe la oarele 12 dimineața, concurenții ce vor fi să se presinte in camera acestei Curți cu legiuite garanții, cunoscăndu ănsS d-nii concurenți că in urma acestei licitațiuni Ministerul nu va mai primi nici o ofertă. D. Roseti. — La 26 Sept. urmându a se ține o nouă licitațiune pentru darea in antrepriză a 30 stăni. lemne, pentru încăperile Curței, și 24 str. pentru jud. de pace din orașu și județe pe iaria viitoare 1870—71. Concurenții se vor presenta in camera acestei Curți, cu legiuite garanții. Primăria comunei Iassi. La 21 Sept. se dă cu chirie unu bani pe timpu de 3 ani, incepetori de la 26 Oct. viitoru, a bisericei Sf. Haralambu, din acestu orașu. — La 22 Sept. este a se ține licitațiune, pentru rearendarea pieței din jurul palatului cotuunalu pe comptul fostului antreprenoru d. P. Văleanu, și pe timpu de la inchierea contractului pănă la 26 Oct. anul viitoru 1872, d-nii amatori să se presinte in camera acestei Primării însoțiți cu garanții de căte 600 lei noi, spre a pute fi admiși la concurență. Primăria urbei Peatra. La 10 Noemv. se dă in antrepriză următoarele venituri comunale, și anume: 1) tacla de la gazul fotogenii; 2) de la tutunu, tabacu și țigări; 3) romu cu adaosul, zaharu, cafe, untu-de-lemnu, luminări de stearinu, luminări fabricate in gazu, vinarele străine; 4) cărțile de jocu, toate acestea pe timpu de 3 ani de la 1 Ianuarie viitoru 1871; 5) tacla jugăritului de 18 și 9 bani, pe unu anu de la 1 Ianuarie 1871. Licitațiile se vor ține la Primărie, concurenții vor fi preparați de garanții legale, condițiile se vor putea vide la Primărie. Primăria urbei Neamțu. Regulăndu-se din nou terminula 21 a curentei, pentru darea in antrepriză procurarea a 13,140 oeăorzii cu prosu, trebuitoare cailor comăniței pe unu anu cu incepere de la 1 curentu; d-nii concurenți se vor presenta in Camera acestei Primării a urbei Neamțu, la arătatul terminu, întovărășiți de o garanție formală pe valoare celu puținu de 80 galbeni, sau bani in numerariu de 40 galbeni. Pentru întreținerea cultului israelitu din această urbă, urmându a se da in antrepriză tacsa impusă de acea națiune asupra camei cuceru de orice soiu de vită sau paseri, ce se vor tăe și vinde in acestu tărgu spre consumare pe timpu de 3 ani, începători de la la următoarei luni Septemvrie, se publică ca muștereii ce vor vor a lua in antrepriză asemenea tacsă să se infățoșeză in pretoriul acestui oficiu la 24 a curentei lunioarele 10 de dimineață, întovărășiți de o garanție in numerariu, 200 galbeni, sciindu-se că cu tacsa ce se va strânge pănă la antreprizaire, contractierul va fi scădutu la plata căștiurilor. Pentru economi. Bucuresci, 17 Sept. (Relaționare). Comercială. In septemăna trecută comerciul a fostu foarte neinsemnatu. Hărtiele noastre de statu au suferitu astă dată unu scăițementu de circa 1 pănă la 11. °0, dar și pentru acestu cursu atăt de apăsatu numai cu greutate se aflau cumpărători, deoarece fiecare cu mare încordare așteaptă resultatul decurgerei mai departe a acestui resbelu tristu și deocamdată se ținu reservați. (Obligațiunile rurale) cari in septemăna trecută au ajunsu cursul de 99*/4 pănă la 9942, astăzi nu află cumpărători nici cu 98. Cumpărătorii in partide mai mari se află numai cu 974?. In (Obligațiunile romane Openheim) 8 ° 0 a fostu numai o mică desfacere, cursurile erau intre 87—88. Obligațiunile romane de calea ferată (Strousberg) așijdere prea puținu au fostu căutate. Cursurile in cari s’a făcuțui încheieri, balansau intre 60—61. Mandate la casa centrală numai cu cea mai mare greutate s’au pututu trece, deoarece escamptarea lor din partea ministerului financiar mai cu desevărșire este sistată. Prețul pentru aceste mandate variază cu o perdere de 3—5 °/„. *) Responsabilitatea articolelor publicate sub această rubrică privesce numai pe autorul articolului.