Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1870 (Anul 3, Nr. 51-119)

1870-09-17 / nr. 82

CURIERUL DE IASSI, relua in Europa și in lume rangul ce’i aparține. Cei cari mergu să se lupte să’și aducă aminte de Laon !“ „Pressa“ de la 24 sept. serie : „Circulă zgomotul că doue forturi și anume Vincennes și Montrouge aru fi fostu ocupate de cătră armatele germane, ba se 4i °e chiar că se bombardează Parisul­.. Nim­icu adevératu din toate acestea, incăt privesce armatele germane, pănă in momentul de față, n’avem nici o solie care să ne autori se a crede că au inceputu ata­cul; 400,000 francesi sunt intre forturile Parisului gata a primi ori­ce atacu și a nu părăsi posițiu­­nile ocupate pănă ce mai ăntâiu nu vor fi exter­­minați. Aci se va desfășura toată puterea și ac­tivitatea ambelor armate in luptă ! Aci se va ve­dea ce su­nt acele forturi ale Parisului și cătă trudă și greutate trebuesce pentru ca Parisul se poată fi bomberdata. Lucrările făcute pentru a fortifica Parisul au inceputu­­ncă din primele­­ zile a­le luptei, unde mii de oameni au lucratu ziua și noaptea pentru a da de lucru armatelor germane. Apoi, 400,000 de oameni intre forturi, aceasta nu este glumă, ei potu resista totdeauna la o armată mai mare in mineru, căci au a lupta sub scutul unor intăriri puternice, unde voru fi totdeauna mai multu apărați, și mai puțini es­­puși!.. . “ Tot „Pressa“ de la 25 sept. intr’unu articol de fondu scrie: „Cu căt armatele germane, împinse de victo­riile repurtate, iau o atitudine mai amenințătoare in sinul Franciei, cu atăt patriotismul francesu scre se opună o resistență desperată. Parisul, a­­ceastă nouă Atenă, vatra luminei și civilisației, este incinsu d’unu cercu de focu, unu cercu care este gata să se stringă pentru a’lu mistui. Dar in sufletul locuitorilor din această capitală a la­mei, pană acum nu vedemu cătuși de puținu cu­­ragiul și tăria morală infrănte. Din contra, nu vedemu decăt preparative pentru o luptă care se resumă in doue cuvinte: resburare și moarte. Cu toate cuvintele lui Trochu, că întăririle Pari­sului sunt neapropiabile pentru inamicu, Parisul poate se cadă. Dar nu va cădea in mana Pru­­sianilor. Va cădea in brațele mistuitoare ale flă­cărilor. Germanii nu vor arbora stindardele lor victorioase decăt pe nisce ruine fumegănde. Res­­bunarea Germanilor va fi dreaptă, a Francesilor sublimă. Dar Parisul cădutii va fi o pată neagră in lume. Lumea fără Paris va fi o navă fără busolă, fără lumina stelelor. Popoarele libere și mari vor regreta. Popoarele sclave și mici vor tremura. Și bătrâna Germanie nu va ști cum se împace dorul acestora popoare. Și din clipa cănd entusiasmul victoriei se va risipi, din acea zi ea va desprețui laurii cu ,cari s’au incoronatu arma­tele ei in Francia. Căci dacă Parisul poate se cadă, Francia nu va cădea, și o ură adâncă, se­culară, va domni spiritul ambelor popoare.“ „Monitorul oficial“ scrie: In Anglia manifestările simpatice pentru Fran­cia se imulțescu din ce in ce in clasele urb­ere. Mai multe meetinguri au avutu și vor avea locu spre a pregăti „o mare demonstrațiune naționale“ al cărui scopu va fi de a grăbi pe guvernul an­glii să recunoască oficialminte republica franceză și să se silească a face ca ostilitățile să înceteze intre Francia și Germania. Asemenea și manifestul partidului democraticu german cere precurmarea ostilităților intre ambe­le părți beligerinți, nevoind ca să se vatăme o­­noarea poporului francesc și integritatea teritoriu­­lui seu. Explosiunea cetății de Laon a datu locu prin­­ț­are la nisce apreciări diverse. Astfel u­l Inde­pendence beige crice că, faptul intemplăndu-se du­pă ce guvernul din Paris autorizase capitularea nu se mai poate vedea intr’énsul unu actu de eroismu deliberatu din partea comandantului pi­eței, ca se poată face se sară in aeru o piață înainte de a o preda sau in momentul cănd ina­micul o ia prin forță, dar nu cănd se predă prin o convențiune. Mai multe diare parisiane, espri­­măndu o opiniune contrară, vedum­ acestu faptu unu actu de eroismu. Diarul la France, ridicăndu tonul, se esprimă, in această privință, precum ur­mează : „O țeară unde se produce asemene acte este o țeară pe care invasiunea străină n’o va pleca nici­odată. Antiquitatea nu ne arată ni­­micu mai mare și istoria comandantului cetății de la Laon va deveni legendară. Acesta exemplu va electriza toate inimile francese. Elu rescum­­pără multe greșeli și este de natură a inspira inamicului serioase reflecțiuni. Greșele deplora­bile au fostu comise in conducerea resbelului; neprevederea, ușurința, îngrijirea au fostu împinse pănă la cele din urmă margini. Geniul militaru alu­ferei noastre suferă o eclipsă, care sperăm nu va fi decăt momentană. Dar ceea ce n’a pe­­ritu este eroismul soldaților noștri, disprețul mor­ții, devotamentul cătră patrie. Să onorămu și se admirăm­u aceste virtuți bărbătesci, ele sunt se­­mănța fecundă din care poate renasce regenera­rea țerei. Pe acestu fondu remasu eroicu in mij­locul tuturor corupțiunilor și copleșirilor de pe suprafață, Dumnezeu va face să cadă o rază de geniul acela resbelicu ce a prodigiatu părinților noștri; și Francia, scapată de invasiunea ce ni­sce culpabili incapacități au atrasu asupră’i va­ lorii locale. *** (Consiliul Comunal) n’a ținutu șe­dință nici sâmbăta nici marfa trecută, din causă că, după convocările făcute, D-nii, membri nu s’au adunatu in numerul cerutu de regulamentu. *** (T­rotoarele) Cea mai insemnată no­tiță ce trebue să inregistrămu in buletinul acestei săptămăni, este negreșita­ punerea in aplicație a decisiunei On. Cons. Com. prin care se rădicară treptele ce se aflau pe la mai multe magazii și case cu ușile spre stradă, și cari prin mai multe locuri ocupau trotoarele astfel­, incăt acele de­veneau nefrecventabile. Dacă vomu considera câți ani au trecutu deja, de cănd trotuarele noastre au stătutu in cea mai miserabilă stare, fără ca vre­unul din consiliile trecute să se fie ingrijitu câtuși de puținu de ele, apoi trebue să votămu o vie recunoscință pentru Consiliul actual, care n’a trecutu cu vederea aceasta calamitate, ce in­tre multe altele, bântuia urba noastră in modul cel mai simțibil, căci era intr’adeverit o calami­tate, cănd trecătorii se vedeau impedecați de a frecventa cu comoditate trotoarele, izbindu-se cănd de o treaptă cănd de alta. Dar aceasta este incă numai începutul unui faptu bunu, pre care Onor. Consiliu trebue să­ lu complectele, dăndu trotoa­­relor noastre toată reparația posibilă. On. Con­siliu trebue să scie, din esperiență chiar, la ce ti­căloșie au ajunsu trotoarele noastre, așa că mai alesu cănd plouă, și iarna cănd îngheață, nu’i chipu să treci pe ele, fără a te e spune pericolului de a-ți frânge mănele și picioarele; și aceasta numai din causa că pietrile odinioară cuadrate, acii au devenitu concave, pare că sunt treuce de adăpatu vitele. Aici dar trebue o reparație radicală. Nu ne indoim deci, că On. Consiliu apucăndu pe o cale bună, nu se va opri mai nainte de a o per­­curge, și atunci să fie siguru că va intălni cele mai sincere recunoscințe din partea cetățenilor. (Circu.) Marța trecută a avutu locu cea ăntăi representație a teatrului de momițe, condusa de D. Liphard. Dintre piesele represintate mai interesante ni s’au părutu a fi: Mademoiselle Pe­tipa, sau nenorocirea prin malacolu, esecutată de cânele mirosu spaniol Prinz; inntălnirea și pro­menada D-lui Marchisu cu madame Pompadour, intovărășitu de servul lor, scenă comică esecutată de momițe și căni, canele de școală Neptun și calul cel de aportare Bijou. Dar decăt toate mult mai interesante au fostu piesele: Mare pot pourri gimnasticu, esecutatu de 5 căni mițoși și in fine „Robinson“ sau călărețul patrupedu, care a ese­cutatu cele mai grele sărituri călări peste bariere, prin cercuri și baloane, terminăndu cu celebra să­ritură peste podu. Sunt interesante aceste represen­­tațiuni și merită negreșitu să fie vedute, căci ele ne arată cele mai admirabile resultate, ce o școa­lă bună poate să aibă chiar și pentru animalele neraționătoare. Intre aceste Circul D-lui Hiltte­­m­an incă a esecutatu mai multe piese din cele mai frumoase. Publicul, considerăndu timpul ne­favorabil ce a duratu toată clina, a fostu destul de numerosu. *** (Bordeie.) Unu locuitor din disp. IV, cai­sele trecute a inceputu a’și rădica unu bordeiu fără autorisațiunea Primăriei. Alăltă­ eri seară doi gardiști adăpostindu-se intrănsul contra ploaei, s’a năruitu tot pămêntul ce servea ca acopere­­mentu și căijendu asupra gardiștilor, unul din trănșii a și muritu indată, iar celalaltu este tran­sportațui la ospital, unde o face cu puțină speranță de a se mai scula.­­— Se scie, că pentru asemenea bordeie Primăria nici­odată nu dă autorisațiune, căci ele fiindu făcute din pământu, pe de o parte desfigurează orașul, pe de altă parte sunt peri­­cululoase, putăndu-se nărui. Dar d-nii sub-comisari din acea despărțire ce făceau oare, pe căndu se rădica acelu bordeiu?... D-lor n’au veijutu, n’au alujitu nimicu!.. . *** (Cetirnu) in „Gardistul“ din Galați: „O turbă, o bataie scandaloasă de Crâșmă, provenită de la o casă de prostituțiune, din gura vadului Co­­manaki, a tulburatu lumea. Duminică seara 16 Sept. Cinci marinari francezi, de la hatelul de resbelu, se zice că se incăerase cu niște localnici. Grație autorităților locale, care intervenindu la fața locului, au reprimatu disordinea, restabilindu liniștea. Trei răniți și unu mortu au fostu efec­tul acestui tumultu scandalosu. Garda națională încă sosise la locul de scandal, dar ne mai fiindu necesitate de concursul ei, n’a luatu parte activă. *** (Ploile) ce durează acum de v’ro două săptămăni au produsu mai multe vărsări de apă, astfel: Prutul de la moșia Hermezeu in josu s’a reversatu atăt de tare incăt toate productele șe­sului s’au inecatu in apă aducăndu-se prin aceasta o pagubă foarte insemnată. *** (Boala de căni și măre) ecsistă in urba noastră; cel puținu aceasta pare a se dovedi prin împrejurarea, că la mai multe locuri sterpe și chiar pe unele strade se vedu lepădate și lun­gite asemenea mortăciuni, cari infectează aerul... Inserțiuni și reclame*). Domnule Redactor. La Curtea cu jurați din Roman, in 19 ale cu­rentei se va judeca unu procesu de Bigamie. Fap­tul este tot atăta de machiavelicii, pe căt și scan­­daloșu. Aflămu că dl. Rojniță, apărătorul impar­­­țialu, a oferita­voacea și sprijinul său in favoarea nenorociților inculpați. Suntemu nerăbdători a videa verdictul juriului, fi-va tot așa de imparțial ca acela cu Mantu Daraban? ... Primiți etc. Unu cetățanu. Primul Președinte al Curței de Apelu din Iassi. No. 2323. Licitațiunea ținută la 8 August es­­piratu pentru darea in antreprindere a publica­­țiunilor oficiale numai de resortul acestei Curți, nefiind aprobată de ministeri din causă că prețul eșitu este prea exageratu, sub­semnatul in urma celor comunicate de ministeri prin telegrama No. 8325, de a se ține o nouă licitațiune, are onoare a ve invita se publicați prin foaea ce reditați ca la 30 a curentei, terminul ficsatu pentru noua li­citațiune, in condițiunile publicate prin Monitora, pe la oarele 12 dimineața, concurenții ce vor fi să se presinte in camera acestei Curți cu legiuite garanții, cunoscăndu ănsS d-nii concurenți că­ in urma acestei licitațiuni Ministerul nu va mai primi nici o ofertă. D. Roseti. — La 26 Sept. urmându a se ține o nouă li­citațiune pentru darea in antrepriză a 30 stăni. lemne, pentru încăperile Curței, și 24 str. pentru jud. de pace din orașu și județe pe iaria vii­toare 1870—­71. Concurenții se vor presenta in camera acestei Curți, cu legiuite garanții. Primăria comunei Iassi. La 21 Sept. se dă cu chirie unu bani pe timpu de 3 ani, incepetori de la 26 Oct. viitoru, a bi­­sericei Sf. Haralambu, din acestu orașu. — La 22 Sept. este a se ține licitațiune, pen­tru rearendarea pieței din jurul palatului cotuu­­nalu pe comptul fostului antreprenoru d. P. Vă­­leanu, și pe timpu de la inchierea contractului pănă la 26 Oct. anul viitoru 1872, d-nii amatori să se presinte in camera acestei Primării însoțiți cu garanții de căte 600 lei noi, spre a pute fi admiși la concurență. Primăria urbei Peatra. La 10 Noemv. se dă in antrepriză următoarele venituri comunale, și anume: 1) tacla de la ga­zul fotogenii; 2) de la tutunu, tabacu și țigări; 3) romu cu adaosul, zaharu, cafe, untu-de-lemnu, luminări de stearinu, luminări fabricate in gazu, vinarele străine; 4) cărțile de jocu, toate acestea pe timpu de 3 ani de la 1 Ianuarie viitoru 1871; 5) tacla jugăritului de 18 și 9 bani, pe unu anu de la 1 Ianuarie 1871. Licitațiile se vor ține la Primărie, concurenții vor fi preparați de garanții legale, condițiile se vor putea vide la Primărie. Primăria urbei Neamțu. Regulăndu-se din nou terminu­la 21 a curentei, pentru darea in antrepriză procurarea a 13,140 oeă­orzii cu prosu, trebuitoare cailor comăniței pe unu anu cu incepere de la 1 curentu; d-nii con­curenți se vor presenta in Camera acestei Pri­mării a urbei Neamțu, la arătatul terminu, înto­vărășiți de o garanție formală pe valoare celu puținu de 80 galbeni, sau bani in numerariu de 40 galbeni.­­ Pentru întreținerea cultului israelitu din a­­ceastă urbă, urmându a se da in antrepriză tacsa impusă de acea națiune asupra camei cuceru de ori­ce soiu de vită sau paseri, ce se vor tăe și vinde in acestu tărgu spre consumare pe timpu de 3 ani, începători de la la următoarei luni Septemvrie, se publică ca muștereii ce vor vor a lua in antrepriză asemenea tacsă să se infățo­­șeză in pretoriul acestui oficiu la 24 a curentei luni­oarele 10 de dimineață, întovărășiți de o ga­ranție in numerariu, 200 galbeni, sciindu-se că cu tacsa ce se va strânge pănă la antreprizaire, contractierul va fi scăd­utu la plata căștiurilor. Pentru economi. Bucuresci, 17 Sept. (Relaționare). Comercială­. In sep­­temăna trecută comerciul a fostu foarte neinsemnatu. Hăr­­tiele noastre de statu au suferitu astă dată unu scăițem­entu de circa 1 pănă la 11­. °­0, dar și pentru acestu cu­rsu atăt de apăsatu numai cu greutate se aflau cumpărători, de­oa­rece fiecare cu mare încordare așteaptă resultatul decur­­gerei mai departe a acestui resbelu tristu și de­o­cam­da­­tă se ținu reservați. (Obligațiunile rurale) cari in septemăna trecută au a­­junsu cursul de 99*/4 pănă la 9942, astăzi nu află cumpă­rători nici cu 98. Cumpărătorii in partide mai mari se află numai cu 974?. In (Obligațiunile romane Openheim) 8 °­ 0 a fostu numai o mică desfacere, cursurile erau intre 87—88. Obligațiunile romane de calea ferată (Strousberg) așij­­dere prea puținu au fostu căutate. Cursurile in cari s’a fă­cuțui încheieri, balansau intre 60—61. Mandate la casa centrală numai cu cea mai mare greu­tate s’au pututu trece, de­oarece escamptarea lor din par­tea ministerului financiar mai cu desevărșire este sistată. Pre­țul pentru aceste mandate variază cu o perdere de 3—5 °/„. *) Responsabilitatea articolelor publicate sub această rubrică privesce numai pe autorul articolului.

Next