Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1872 (Anul 5, Nr. 1-72)

1872-02-06 / nr. 14

ANUL V. Prețul Abonamentului: Iassi: Pe unu anu 20 lei noi. „ șese luni 10 „ „ „ trei „ 5 „ „ Districte: Pe unu anu 24 lei noi. „ șese luni 12 ,, !> y> 6 „ ,­ Austria: Pe șese luni 14 fr. Germania : Pe șese luni 18 Franc * Francia: Pe șese luni 24 franci. SASST, DUMINICĂ 6 FE­BRU­ARIE 1872. APARE DE TREI ORI PE SĂPTĂMInĂ, DUMINICA, MERCURI ȘI VINERI. Anuneiuri. Rondul de 35 litere sau locul sau 20 bani. REDACȚIUNEA ȘI ADMINISTRAȚIUNEA IA LOCALUL TIPO-LITOGRAFIEI NAȚIONALE. CALENDARUL SEPTEMANEI " T"" 1 . ............. ■" " m“’ ..... ........ " T" " — —"— ................................. ... STILU ! STILU ! PiTnnKin nTTFÎ Răsart Aprs, jj STILU ! STILU I _R­T. _ ______ _ Răsar Activ ! VECHILI.I NOU. J PIUA. PATRONUL 1­ ILEI soar, j soar. | VECHIU.J NOU. j PILA> j PATRONUL 1)ILEI. soar, sol Perru­ar. j fevruat. j Orc. m. ore. m. Ianuarie, i f­evruarie. I­ * : i Ör?m­iOre­ni 6 18 Duminică. Păr. Vucol. 6 551 5 33 10 22 Joi. l­ Muc. Haralambie. I 6 40 5 37 7 19 Luni. Păr. Partenie. 6 54­ 5 34 11 23 Vineri. j Sf. Muc. Vlasie. I 6 47 5 39 8 20 Marți. Muc. Th. Stratilatu. 6 51 5 36 12 24 Sâmbătă, j Părintele Meletie. I 6 46 5 40 Rusia. Pe șese luni 20 franci sau­ 7 ruble hârtie. Inserțiuni și reclame. Bfundul de 35 litere sau locul seu 60 bani. Epistole nefrancate nu se primescu. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Exempkrul 30 de bani. 9 21 Mercuri. Muc. Nichifori._______________________ 6 49, 5 36­ 13_______25 Duminică. |l Ouv. Martinianu 1 6 45 5 40 W“ ANUNCIU. Aducemu cu vie plăcere la cunoștința ono­rabilului publicu, că Tipografia foastă pănă acum proprietate a Domnului Theodoru Ba­­lassan, va lua in curendu o desvoltare insem­­îiată. Domnul Balassan asociinduse cu D-nii Costachi G. Rosetti și Nicu M Gane, a ple­­catu in streinătate in scopu de a cumpără mașine și totu soiul de litere pentru complec­­tarea acestui stabilimentu, care va purta in viitoru titlul de „Tipo-Litografia Națională.“ Promitem numai puțin, că foaea Curieriu­­lui de lassi, va lua asemine o mai mare es­­tensiune de la intăiu Apriliu viitori, prin mă­rirea formatului și abundența materiei. Administrațiunea. Depeși Telegrafice. Paris, 11 Febr. sara. Léon Say s’ a invoita, de a ocupa funcțiunea de prefectu pentru de­partamentul Seinei. Versailles, 12 Febr., La alegerile de ori pentru Adunarea națională a foștii aleși: in Corsica, Roucher, in departamentul Eurei re­publicanul Epouze, in departamentul Côtes­ du Nord, generalul Lasalle, Belgrad, 12 Febr. „Gazeta Oficială“ pu­blică convențiunea preliminară cu baronul Hirsch, pentru căile ferate a­le Serbiei și face apelu la căți­va concurenți in termen de pa­tru luni, cu începere de la 10 Febr. a. c. pentru a-și înainta acești concurenți condi­­țiunile lor, guvernului serbescu. Londra 12 Febr. „Daily Telegraf“ rapor­tează din Berlin: principele Bismark și-au o­feritu in Londra serviciele sale, pentru a tra­­paca Anglia cu America. Paris, 12 Febr. „Universul“ scrie: o de­peșă din Roma cu data de 12 a. c. declară de neadeverit, scriea, cum că cardinalul Anto­­nelli ar fi resiliatu concordatul de la 1801, cu privire la Lorena și Alsacia. Londra, 12 Fevr. Gladston, in camera de­putaților, confirmă scirea despre asasinarea vi­­ce-regelui de India, Lordul Mayo. Asasinul este un­ criminalist mohomedanu. Goldsmit interpelează pe Gladstone in privința memo­­rand­ilor asupra „Alabamei.“ Gladston res­­punde, că nu este oportuna, și ar fi o lovi­tură față cu regimul american, de a da pu­blicității acele memorande. Londra, 13 Febr. Lordul Rapier, actual­­minte guvernor din Madras, va înlocui pro­­visoriu, pe asasinatul­­­lt-rege. Londra, 13 Febr. „B­uroul Reuter“ afirmă cum că ambasadorul american Senk ar fi prii­­mit, astăzi, respunsul Americei, la Nota Lor­dului Granville. Calcuta. 13 Febr. Motivul asasinărei vice­regelui din India, se crede a fi fanatismul; incidentul au provocat o mare ferbere pe in­sula Bombai. No. 14 Serii din Intru „Romanul“ arată că: „Pressa“ s’a su­păratu foarte pe d. Mavrogheni și se întreabă de unde provine necazul ? ! Mânia este foarte mare, deși „Pressa“ o arată publicului subt formă de susți­nere, de protecțiune pentru d. ministru de finan­țe. Aceasta caută, este denunțiarea făcută de „Românul“ publicului și d-lor deputați, că s’a căl­catu legea pentru stingerea datoriei flotante. De­putații cunoscură afacerea și tăcură. La 24. Ia­nuarie a. e. d. loan Deșliu, senatore, ceru soco­teală marelui ministru. Acestea sunt cuvintele­­ Rarului supra menționata, care continuă : „ce face anse „Pressa“ vSȚendu, că „Rom­ănul“ tace și nevoindu se lasă pe d. ministru să se bucure de călcarea legii, ne provoacă in 29. Ianuariu a. c. se cumpera tăcerea. Reproducăndu Românul art. 12. din legea respectivă care sună: „ănsă cum­părătorii vor fi datori a vărsa d’odată prețul in­tegrabii ala obligațiunelor, inpreună cu dobânda de optu la sută pe anu, calculată de la momen­tul inchiderei sub­scripțiunei și pănă la momen­tul cumpărărei și nu se vom­ bucura de prima prevăzută prin ultimul aliniatu alu art. 9. „aici Românul face conclusiune d­icăndu, este credem evidinte, că prin călcarea acestui articolu s’a a­­dusu Statului nu folosul, ce se­­ zice, ci o pagu­bă reală de 850.000 lei noi și apoi indi­ce trecând prin unu șiru de argumenturi: „Avem dar, viola­rea legei, avem sucitura ei, avem declarări ofici­oasă neadeverate și specule mari la bursă in de­favoarea tesaurului.“—Acestea toate sunt clisele „Romănului“ in cestiunea verifărei obligațiunelor Statului făcută de d. ministru Mavrogheni. In urmă căpătăm informațiuni prin „Românul“ că d. Bib­escu directorele casei de depuneri va fi în­locuiții cu d. Mărgăritescu. Jurnalul „Patria“ din Bucuresci in una din coloanele sale, cu titlul „înalta curte de compluri“ ne raportă: In con­formitate cu art. 62. din legea sa organică, cur­tea vine a da relațiuni despre lucrările săvârșite de ea in cursul anilor 1870 și 71. Prin unu tab­lou alăturatu acestui aetu de relatare, se arată resultatul constatărilor curții, in urma verificărei făcută compturilor anume arătate. Acum­ pentru a treia oară este, că curtea cu ocazia publicărei expunerii sale, arată dificultăți ce intimpina in inchierea exercițiului seu intregii. Este timpu ca să se dea curții mijloacele necesare, pentru ca se poată corespunde pe deplinu la misiunea ei. Subsemnați. Președinte A. Romalo, consilieri: Em. Grădișteanu, G. Nițulescu, Ioan Crețeanu. „Gar­distul Civicu din Galați“ revine eară, asupra stag F­C­I L­E­T­O­N. COPII DU­M FLORI de Leonida Grigoriță. I. (urmare:) Mai remasă incă Nicea și provinciele din Asia, aici se refugiă Teodora Lascaris reintemeindu tro­nul greco-romanu. Avu vise „Lascaris“ să se lupte lunga timpu cu prinții din casa comenică. Alexiu comeneanul, inalță pe țermurile „Trape­­zuntului“ bandiera unei none revoluțiuni. Dar’ imperatorul de la „Nicea“ sufocă toate în­cercările lui. Dacă vise, pe de-o parte „Lascaris“ ajutatu de circumstări și curagioasele sale întreprinderi scapă imperiul greco-romanu din abisele revoluțiunelor interne, făurite de adversarii săi, pe de altă parte „Bizanțul“ sub stăpânirea aventuriosului „Bal­duin“ nu mai puținu era aproape de decadență. „Balduin“ domni in Constantinopolia unu anu intregii, prinsu apoi in o ridiculă espediție contra Bulgarilor, muri la 1206 de-o moarte siluită. Fratele seu „Enricu“ și „Petru de Curtenai“ ca loviți de­ o fatalitate neinduplicabilă, plătiră scumpu anii lor de domnia, dinpreună cu „Ro­bert“ fiul celui din urmă... toți iși finiră viața, iubiți de mana unui asasinii sinistru. Acestu imperiu nu putea avea o îndelungă du­rată.—Fondatii contra orientalilor, arăta pănă la moarte de bizantini, pentru influința, ce­ o esersă „Papa“ și regimul francesu... tronul aventurie­rilor usurpători de la apusu, se clătină din temelii. „Lascaris“ muri după o domnie înțeleaptă și după elu „loan Vatațiu“ apucă in măni, destinul imperiului greco-romănu de la „Nicea.“ In urma acestor doi regeneratori a splendoarei greco-romane, domnitorii de la „Nicea“ au fostu mai multu niște tirani lași ! In momentele decadenței reciproce „Bizanțul“ d­etinatu de ura și neîncrederea poporului.... „Nicea“ prada celor mai lașe tirănii, nu era alt­ceva de asceptatu, decât unu barbatu energicu, carele cu o lovitură se fărime amendoue tronurile ilustrie din orientul crescinu și pe damnaturile lor, se clădească antica splendoare a Bizanțului. La anul 1259 lașul tiranii de la „Nicea“ Teo­dor al II-lea moare, lăsându după sine unu fiu nevrestnicu și de epitropu-mentor al fiului seu, pe Mihail Paleologul. Numai insistănm asupra crimelor acestui omu, care redicatu din neînsemnata masă a poporului, usurpă tronul de la „Nicea“ prin oribila asasi­nare a nefericitului seu fiu tutelar ! Poate soarta splendoarei creștinătății orientale au hotăritu astfeliu...­ Destul, ca la anul 1261, Iulie 25 noaptea, „Bi­zanțul că­ Ju in manele lui Mihail Paleogul, „Bal­duin“ al II-lea părăsi cu rușine tronul Constan­­tinopolei, refugindu-se in țerile apusene, unde muri in retragere, uitatu și necunoscuții. Reședința impéraților de la „Nicea“ se strămută eară la Bizanțu. Iată dar: „Nicea“ odinioară cuprinsă de ame­­țala și valurile unei vieți sgomotoase, recăzută in molatecele­brațe, a som­iolentii cămpenesci! Am putea z­ice, că acestu orășel, pe timpul de care vorbimu, părea, că, plănge după mărirea de altă dată. Neinsemnătatea pentru acestu orășel, care au servitu unu timpu îndelungații, de residență im­­peraților bizantini, insă nu deveni pănă la acelu gradu de umilință totală... căci dacă nu resida acum insuși imperatul intre zidurile lui, se putea incă mândri, că sora lui Mihail Paleologul iși a­­lesese acestu orășel de locuință și nu lăsa să se pustiească de totu, palatul imperătescu. Ce-i dreptu nu era viața de sub ultimele­­ jile a imperatorilor,­ cu toate acestea nu intănjiau din când in când, m­alți oaspeți de la „Bizaru“ se vi­­siteze residență de altă dată a imperiului greco­­roman, și atunci locuitorii „Nicei“ erau destul de satisfăcuți, vedendu, că nu-i uită de tot, acei, cari odată s’au adumbrită in neînsemnatul lor o­­rașu.—Nu mai departe, decăt de vr’o optu­m­ile, înainte de incidentul femei cu grădinarul Teodor d­in parcu, „Nicea“ avu fericirea de-a priimi intre zidurile sale pe luna și frumoasa princeasă „Ma­ria“ nepoata puternicului Mihail Paleologul, carea veni se vadă pe scumpa ei mamă, ce-­și petrecea remășițele vieții in palatul de „Nicea.“ Nici odată nim­e, n’au vetjutu pe aceasta prin­­ceasă și o cunosceau numai din svori și nime

Next