Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1873 (Anul 6, Nr. 81-146)
1873-07-22 / nr. 84
4Tryr.yrr;.t.,i miiu ív, i lim . f... I - m Comuna Calafat, de la 15—18 iulie, bolnavi vechi 3, noi 9, total 12, morți 1. Însănătoșiți 8, ramași bolnavi 3. Județul Doljiu, comuna Dobridor, de la 15—16 iulie, bolnavi vechi 3, noi 6, total 9, însănătoșiți 5, remași bolnavi 4. Comuna Rudari, de la 15 — 16 iulie, bolnavi vechi 17, noi 8, total 25, morți 2, remași bolnavi 23. Comuna Risipiți, de la 15—16 iulie, bolnavi vechi 31, noi 5, total 36, morți 3, însănătoșiți 6, remași bolnavi 27. Total general: bolnavi vechi 58, noi 32, suma 90, morți 6, însănătoșiți 20, remași bolnavi 64. NUMIRI. Prin decret cu No. 1.219, de la 2 iulie curent, după propunerea făcută prin raport de d. ministru secretar de Stat la departaamentul justiției, sunt numiți și permutați: Domnul I. Panaitia, actul jude instructors la tribunalul de Dorohoiu, in secași dualitate la tribunalul Covurluiu, in locul d-lui Boian, demisionat. D. G. Ciornoiu, fost membru de tribunal, întrunind condițiunile art. 1 și 7 din legea de admisibilitate, jude de instrucțiune la tribunalul Dorohoiu, in locul d-lui Panaitiu, permutat. D. N. Nicolescu, licențiat in drept din Paris, actual procurare la tribunalul Ilfov, întrunind condițiunile art. 1, 3 și 7 din legea de admisibilitate, membru la același tribunal, in locul d-lui Gr. Bengascu, demisionar. VI. Gr. Z. Oair, doctor in drept, actual procurare la tribunalul Russeu, in aceași dualitate la tribunalul Ilfov, la locul d-lui Nicolescu, înaintat. D. Procopie Dimitrescu, actual suplinite la tribunalul Dămbovița, Întrunind condițiunile art. 1 și 7 din citata lege, procurare la tribunalul Buzeu, ia locul d-lui Cair, permutat. D. N. Măcescu, fost suplininte de tribunal, întrunind condițiunile menționatelor articole, suplimiate la tribunalul Dămbovița, in locul d-lui Procopie Dimitrescu, trecut in alt post, D. Grigorie Iulian, actual grefier la tribunalul Romanați, întrunind condițiunile art. 88 din legea de organisare judecătorească, cap de portărel la același tribunal, in locul vacant. D. Al. Costantinescu, vechiu adjutore in grefa tribunalului Romanați, întrunind condițiunile art. 1 și 7 din legea de admisibilitate, grefier la același tribunal, in locul d-lui Iulian, trecut in alt post. i>. G. Petrasa, actual registratore, întrunind condițiunile art. 1 și 5 din citata lege, adjutare de grefă la tribunalul Romanați, in locul d-lui Constantinescu. Înaintat. D. loan Savin, actual adjutare judelui de pace din plasa Funda, județul Roman, in aceași dualitate, in orașul Roman, in locul d-lui 1. D. Cocea, demisionat. D. I. Zaharescu, fost copist in grefa tribunalului Tecuciu, adjutore judelui de pace din plasa Funda, județul Roman, in locul d lui Savin, permutat. D. loan Nicolescu, fost adjutore al judelui de pace, adjutore judelui din plasa Tecajeni, județul Prahova, in locul vacant. GAMIÉUL DE ÎAȘI ȘTIRI DIN AFARĂ. FRANȚIA. Adunarea națională in ultimele ședinți votă legea prin care se desființază taxa asupra materiilor de prima importanță. D. Rouvier propuse a se adauge incă un articlu la această lege prin care să fie suprimi taxa ce se plătește pentru pavilion, propunerea incă nu s’a votat, inse care e probabil că se va adopta. Adunarea va prelungi sesiunea actuală cu vre-o doue, trei zile mai mult de căt se prevedea, pentru a vota tratatele de comerciu ce-i sunt puse înainte. Adunarea aprobă, prin 38,2 votări contra a 155, aquisițiunea unui fresco de Rafael, aquisițiune făcută sub guvernul d. Thiers de cătră d. J. Simon, care fusese foarte atacat pentru aceasta de cătră organele dreptei ; din cauză că frescul in valoare de 207,000 franci a fost cumpărat fără consultarea Adunării. Deasemenea s-a votat legea prin care se institue judecători suplementari consilielor de resbel, pentru procesul mareșalului Bazaine. Pretențiunea prințului Napoleon de a fi restituit ca general in rândurile armatei franceze, este adevărată, deși a fost desmințită prin foile oficioasă. La început mareșalul Mac Mahon refuză, insă este indocată dacă el va persista in refuzul său. Bonapartiștii pretind, cu drept cuvânt că servitute lor in coadițiune valorează cel puțin arăta cătate d. Target, numit ministru la Haye. A asemăna pe vărul imperatorului cu principii de Orban, este pentru ei un escelent respins în declarațiunea de decadență. Guvernul știe bine că Francia n’a uitat incă evenimentul de la Sedan, și aceasta il face circumspect in alegerea aliaților Bonapartiști, inse sunt activi. Alegerile pentru locurile vacante din Adunarea națională nu se vor face pănă la sfârșitul lunei Septemvrie. Poate guvernul speră că pănă atunci, prin destituirile de prefecți de subprefecți, de primari, care se vor face după închiderea Adunării, cum și prin măsurile ce plănuește a lua în contra presei vor infrica pe adversarii săi. Inse coalițiunea, „liga oamenilor de bine“ nu pare a face progres in departamete, pe cănd republicanii n’au perdut până acum nimic din popularitatea lor. Evacuațiunea teritoriului de germani se face in bună ordine, afară de o mică încurcătură la Charleville, care nuse fa exagerată prin foile publice, ANGLIA. Camera lorzilor s’a ocupat in ședința din urmă cu reforma judiciară, după care a urmat o lungă desbatere asupra celei mai însemnate chestiuni care s’a tratat in sesiunea actuală a parlamentului, desbatere care s’a terminat prin a amâna chestiunea pănă peste trei luni. E vorba de bilial d. Stansfeld care făcuse a intra in dreptul comun câteva proprietăți privilegiate care pănă aici nu erau supuse irapolitului. După această lege trebuiau se urmeze alte doue destinate a asigura o mai bună repartițiune a taxelor locale. Necesitatea acestei reforme e recunoscută de toți, unse fiecare o înțelege din puntul său de vedere. Clasa de mijloc se plânge că unele proprietăți nu plătesc imposit, de exemplu, minele, pădurile și bunurile nemișcătoare ale coronei. Aristocrația din contra arora se arunce sarcinele comunale asupra budgetului general al statului, care stă mai ales din imposite indirecte și prin urmare e suportat in mare parte, de cătră clasele muncitoare. Temeiurile invocate de oposițiune pentru amânarea introducerii acestor măsuri sunt neînsemnate. Adevăratele temeiuri inse nu le spun. Agitarea in contra taxelor locale au inceput’o partida lori, cu d. Massey Lopes in frunte, cu speranță că de aici va eși o mișcare favorabilă pentru interesele proprietarilor fondări. Inse după ce guvernul a aratat modul in care vra a fi deslegată chestiunea, lorii au înțeles că resultatele nu vor corespunde așteptării. . Și aceasta e adevarata causa a amânării. Astfel, cel puțin pentru anul de față, repartițiunea taxelor va remăne cea de pănă acum. Bilul care tratează despre revizuirea legii de instrucțiune de la 1870 s’a votat după o a treia cetire in camera comunilor. Aceasta era una din gestiunile cele mai spinoase ale sesiunii. GERMANIA. Guvernul prusian are intențiunea de a presenta oamenilor regatului, la începutul sesiunei viitoare, un proect de lege prin care va opri orice procesiune religioasă afară de biserică. Expunerea motivelor acestui proect va cuprinde toate informațiunile care le cere guvernul Direcțiunei superioare a poliției, și cu deosebire rezumatul raporturilor privitoare la excesele care s’a făcut la asemene procesiuni, in anul trecut. In provinciele Posen și Silesia, faptele scandaloase însemnate cu acea ocasiune sunt numeroase. AUSTRO-UNGARIA. Intre Rusia și Austria se observă o apropiere de interese mai mare ca pănă aici. Arhiducele Albert, care a mers in Varșovia spre intimpinarea țarului a fost primit de curtea Rusiei cu o atențiune care arată importanța ce dă țarul acestei onori din partea Austriei. Imperatorul Austriei, Francisc Josef, va face și însuși in toamnă, in luna lui Septemvrie, o visită la St. Petersburg și în Moscova. Acestei visite se atribue multă însemnătate politică. Ea arată un adevăr o reconciliare și o apropiere intre aceste două curți, care nu va remăne fără influență asupra afacerilor politice. ELVEȚIA. Cele doue consilii ale Adunării naționale din Elveția au aprobat și pus sub garanția federală cele două legi noue, care s’a dat cantonul Genevei și din care ună privește organizarea cultului catolic, ceealaltă dceardă cetățenilor din alte cantoane elvețiane, domiciliați in Geneva, dreptul de a lua parte la alegerile comunale. SPANIA. Minoritatea revoluționară a Cortesilor, hotărând de a nu mai lua parte la ședințe, de la formarea ministeriului conservator Salmeron, s-a declarat tot deodată in favoarea insurecțiunei din Cartagena, făcută prin generalul Contreras. Membrii ei se pregătesc a merge să se unească cu generalul, pentru a constitui un guvern opus celui din Madrid. Deocamdată toate silințele lor țintesc a câștiga in partea lor pe Pig-Margall, care pănă cănd a fost la putere i-a asigurat despre devotamentul seu. D. Pig-Margall inse se indoește a lua parte la guvernul ce voește a se constitui in Cartagena, temendu-se poate că se vor naște și acolo desbinări intre republicani, cum s’a intemplat in Malaga. In privința militară asemenea Cartagena e lipsită de capi. Contreras a cerut de la Barcia, președintele comitetului revoluționariu din Madrid, oficieri pentru nouele trupe. Marina sa este asemenea in cea mai rea stare; oficierii și mateloții desertează unii pentru a nu lua parte la insurecțiune, alții pentru a intra pe la vetrele lor. In fine, autoritatea generalului Contreras nu se întinde mai departe de împrejurimea cetății ce ocupă; celelalte localități ale provinciei refasă a i se supune și urmează voluntari pentru a manținea automia lor. La Madrid se continuă negocierile intre dreapta și stânga pentru a aproba constituțiunea in bloc și a suspenda ședințele Cortesilor. După știrile din urmă, intransigenții au renunțat de a mai face răscoală in Madrid Unul din capii lor, Roque Baroia, intitulat președintele comitetului de salute publică a capitalei, a luat'o la fugă, temăndu-se se nu fie arestat. Generalului Contreras in se se atribue intențiunea de a cuprinde Madridul. Se pretinde că el ar merge in contra capitalei cu 6,000 de oameni, lăsând incă pe a țâța la Cartagena. La nord don Carlos a format un corp de elită de 3,000 voluntari pentru a merge către Elisonda. Carliștii au eșit din Estella, după ce au dărâmat toate fortificațiunile cetății. Fortul San Fernando a remas republicanilor și comitetul de apărare din Puucerda este autorizat de guvernul francez a primi, in trecere de la Port- Vendres, armele și munițiunile ce i se vor trimete de cătră guvernul din Madrid. Oamenii cu importanță din partida liberală, cari au părăsit Spania după triumful fie a progresistelor, fie a republicanilor, au avut o Întrunire la Biaritz, sub președinta mareșalului Serrano, in care au hotărât de a oferi servietele lor cabinetului Salmeroniu contra carliștilor și nu contra revoluționarilor. Știrea ce răspândise un ziar clerical din Paris că guvernul francez ar fi hotărât de a recunoaște pe carliști ca belligeranți, este desmințită in mod oficios. In se este adevărat că in partida legitimistă din jurul mareșalului Mac-Mahon se speră și se dorește rădicarea lui don Carlos la tronul Spaniei. TURCIA. Se scrie de la Constantinopola că visită șahului din Persia este anunțată oficial înaltei Porți. Suveranul persan după ce a visitat Turinul unde a fost primit de regele Italiei Victor Emanuel, și după ce de la Roma va fi făcut o călătorie la Viena, se va întoarce iarăși prin Italia, pentru a se îmbarca de la Brindisi către orient. La Brindisi el va aștepta un vapor al marinei turcești și un escadron îl va escorta de la Dardanele la Constantinopole, unde i se pregătește o primire strălucită. Se pretinde că această visită nu va avea nici o influență asupra relațiunilor politice dintre acești do suverani. ȘTIRI LOCALE. *** (Serbare.) Vineri in 20 Iulie, fiind patronul bisericei Sf. Ilie, cănd s’a serbat și patronul Pompierilor precum și al elevilor Școalei Technice din Iași. Serviciul divin s’a oficiat de Prea S. La Arhiereul Bobulescu, la care a asistat corpul Pompierilor, Directorul cu elevii Scoalei Tehhnice, autoritățile civile și militare, precum și un foarte numeros public. (Medalie și diploma) decernate fonei „Curierului de Iași“. Publicăm mai la vale traducțiunea diplomei ce administrațiunea acestei foi, a primit împreună cu o medalie ce a fost decernată Cultura personală e socială. Mai mult, cultura personală e socială, deoarece una din efectele principale ale ei este că desoaltă și curățe simțemintele cari se nasc ca din instinct in inima omenească, și care unesc pe bărbat și femeie, pe părinte și fiu, pe frate și soră, cari leagă pe om de ambii sei, de vecinii sei, de țară, de acei pe cari-i vede că sufer, oricine ar fi. Cultura acestor simțeminte este o mare parte a operei noastre; ea stă intru a transforma instinctul in principiu, aplicarea naturală in simpatie adoerată, dăndu-i un caracter rațional, moral și sânt. De exemplu, afecțiunea ce avem pentru copiii noștri este mai ântei instinctivă, și dacii remăne. aici de abie se redică mai presus de aplicarea unui animal pentru feții sei. Când vise un părinte face se intre in iubirea naturală pentru fiii sei principiul religios și moral; când incepe a considera pe fiul seu ca o ființa inteligentă, spirituală, nemuritoare, și când il onorează ca atare și dorește mai presus de toate a face din el un nobil, neinteresat și demn fiu al lui Dumnezeu, amic al semenilor săi, atunci instinctul se înalță și devine u simțement generos și sânt: el seamănă iubirii părintești a lui Dumnezeu pentru familia sa spiritualii. O asemenea curățenie și demnitate trebue se ne silim a da tuturor simtemintelor noastre. Cultura personală este practică. Pe lângă aceste cultura personală este practică, fiindcă unul din scopurile principale ce-și propune este de a ne pregăti la lucru, la fapte, de a ne pune la nivelul întreprinderilor noastre, de a ne face statornici in propusurile noastre, de a ne pregăti mijloace de ajuns, abundante, pentru viața de rănd, și mai ales pentru impregiurări neprevăzute, in timpuri de greutăți, de pericule și de probe. Dar lăsând la o parte acest punct precum și altele, de cari nu am vremea mé ocupa, me voiu mărgini la doue ramuri care au fost mai de tot neîngrijite in educațiunea poporului, și care nu merită un atare despreț. Ea desvoaltă simțul frumosului. Considerând natura noastră, intre alte facultăți admirabile descoperim simțul sau percețiunea frumosului. Gemenele acestei facultăți se află la toți și nu o facultate care să se poată cultiva mai ușor, pentru ce dar această cultură se nu fie încurajată la toți? E de însemnat că isvoarele ce află acest simțemănt in univers sunt nemărginite. Nu e decât o mică parte a creațiunei care s’o putem schimba in nutriment, in veșminte, in indestulirile corpului, dar creațiunea întreagă poate servi pentru simțul frumosului. Frumuseța e pretutindeni. Ea se răspăndește in florile fără de minier ale primăverei. Ea undulează in ramurile arborilor și in iarba câmpiei. Ea locuește prăpastiele pământului și al mării, și strălucește in culorile scoicelor și pietrilor prețioase. Și nu numai aceste slabe obiecte, dar oceanul, munții, norii, cerurile, stelele, soarele cănd resare și soarele cănd apune, totul este inundat de frumuseță. Universul este templul seu; oamenii cari o simțesc cu mioșie nu pot recica ochii fără ca ea se nu-i meun giure de toate părțile. Apoi frumuseța e atât de prețioasă, plăcerile ce ne aduce sunt așa de delicate și de curate, au atâta influință asupra simț emuențelor noastre celor mai nobile și mai fragede, sunt atât de aproape de adorațiunea ce avem pentru Dumnezeu, in căt e dureros a cugetat mulțimea de oameni cari iesc aici jos ca orbii, ca și cum ei, in loc de a fi stăpânii acestui frumos pământ și acestui firmament glorios, ar locui intr’un arest. O bucurie nemărginită e perdută pentru lumea, care nu cultivă simțementul frumosului. Inchipuiți-ve că eu cercetez o casă de la țară și că văd murii ei acoperiți de cele mai bune tablouri ale lui Rafael, vădi fiecare un fiu al casei cuprins cu o statuă din cele mai alese, și că mi se spune că nici bărbat, nici femeie, nici copil, n’au aruncat vreodată ochii asupra acestor minuni ale artei; căt de mult ași simți lipsirea acestor nefericiți, cum ași voi a le deschide ochii și a-i ajuta să înțeleagă, se simtă frumuseța și mărirea care stă înaintea lor fără a le pute trage luai ea aminte! Și cu toate acestea fiecare trăește in fața operelor unui artist mai divin! Cu căt esistența sa, viața sa n’ar fi mai înălțată dacă el ar pute simți mărirea ce strălucește in formele acestor opere, in culorile lor, in proporțiunile lor și daci ar pute înțelege espresiunea lor morală! (Va urma).