Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1873 (Anul 6, Nr. 81-146)

1873-07-22 / nr. 84

4Tryr.yrr;.t.,i miiu ív, i lim . f... I - m Comuna Calafat, de la 15—18 iulie, bol­navi vechi 3, noi 9, total 12, morți 1. În­sănătoșiți 8, ramași bolnavi 3. Județul Doljiu, comuna Dobridor, de la 15—16 iulie, bolnavi vechi 3, noi 6, total 9, însănătoșiți 5, remași bolnavi 4. Comuna Rudari, de la 15 — 16 iulie, bol­navi vechi 17, noi 8, total 25, morți 2, re­mași bolnavi 23. Comuna Risipiți, de la 15—16 iulie, bol­navi vechi 31, noi 5, total 36, morți 3, în­sănătoșiți 6, remași bolnavi 27. Total general: bolnavi vechi 58, noi 32, suma 90, morți 6, însănătoșiți 20, remași bolnavi 64. NUMIRI. Prin decret cu No. 1.219, de la 2 iulie curent, după propunerea făcută prin raport de d. ministru secretar de Stat la departaa­mentul justiției, sunt numiți și permutați: Domnul I. Panaitia, actul jude instructo­rs la tribunalul de Dorohoiu, in secași dua­­litate la tribunalul Covurluiu, in locul d-lui Boian, demisionat. D. G. Ciornoiu, fost mem­bru de tribunal, întrunind condițiunile art. 1 și 7 din legea de admisibilitate, jude de instrucțiune la tribunalul Dorohoiu, in locul d-lui Panaitiu, permutat. D. N. Nicolescu, licențiat in drept din Paris, actual procu­rare la tribunalul Ilfov, întrunind condițiu­­nile art. 1, 3 și 7 din legea de admisibili­tate, membru la același tribunal, in locul d-lui Gr. Bengascu, demisionar. VI. Gr. Z. Oair, doctor in drept, actual procurare la tri­bunalul Russeu, in aceași dualitate la tribu­nalul Ilfov, la locul d-lui Nicolescu, înaintat. D. Procopie Dim­itrescu, actual suplinite la tribunalul Dămbovița, Întrunind condițiu­­nile art. 1 și 7 din citata lege, procurare la tribunalul Buzeu, ia locul d-lui Cair, per­mutat. D. N. Măcescu, fost suplininte de tribunal, întrunind condițiunile menționate­lor articole, suplimiate la tribunalul Dămbo­­vița, in locul d-lui Procopie Dimitrescu, tre­cut in alt post, D. Grigorie Iulian, actual grefier la tribunalul Rom­anați, întrunind con­­dițiunile art. 88 din legea de organisare judecătorească, cap de portărel la același tribunal, in locul vacant. D. Al. Costantines­­cu, vechiu adjutore in grefa tribunalului Ro­­manați, întrunind condițiunile art. 1 și 7 din legea de admisibilitate, grefier la același tri­bunal, in locul d-lui Iulian, trecut in alt post. i>. G. Petrasa­, actual registratore, întru­nind condițiunile art. 1 și 5 din citata lege, adjutare de grefă la tribunalul Romanați, in locul d-lui Constantinescu. Înaintat. D. loan Savin, actual adjutare judelui de pace din plasa Funda, județul Roman, in aceași dualitate, in orașul Roman, in locul d-lui 1. D. Cocea, demisionat. D. I. Zah­arescu, fost copist in grefa tribunalului Tecuciu, ad­jutore judelui de pace din plasa Funda, ju­dețul Roman, in locul d lui Savin, permutat. D. loan Nicolescu, fost adjutore al judelui de pace, adjutore judelui din plasa Te­caje­­ni, județul Prahova, in locul vacant. GAMIÉUL DE ÎAȘI ȘTIRI DIN AFARĂ. FRANȚIA. Adunarea națională in ultimele șed­in­ți votă legea prin care se desființază taxa a­­supra materiilor de prima importanță. D. Rouvier propuse a se adauge incă un arti­­clu la această lege prin care să fie suprimi taxa ce se plătește pentru pavilion, propu­nerea incă nu s’a votat, inse care e proba­bil că se va adopta. Adunarea va prelungi sesiunea actuală cu vre-o doue, trei zile mai mult de căt se prevedea, pentru a vota tratatele de comerciu ce-i sunt puse înainte. Adunarea aprobă, prin 38,2 votări contra a 155, aquisițiunea unui fresco de Rafael, aquisițiune făcută sub guvernul d. Thiers de cătră d. J. Simon, care fusese foarte a­­tacat pentru aceasta de cătră organele drep­tei ; din cauză că frescul in valoare de 207,000 franci a fost cumpărat fără consultarea A­­dunării. Deasemenea s-a votat legea prin care se institue judecători suplementari con­­silielor de resbel, pentru procesul mareșa­lului Bazaine. Pretențiunea prințului Napoleon de a fi restituit ca general in rândurile armatei fran­ceze, este adevărată, de­și a fost desmin­­țită prin foile oficioasă. La început mare­șalul Mac Mahon refuză, insă este indocată dacă el va persista in refuzul său. Bona­­partiștii pretind, cu drept cuvânt că servi­tute lor in coadițiune valorează cel puțin a­­răta căt­ate d. Target, numit ministru la Haye. A asemăna pe vărul imperatorului cu principii de Orb­an, este pentru ei un es­­celent respins în declarațiunea de decaden­ță. Guvernul știe bine că Francia n’a ui­tat incă evenimentul de la Sedan, și aceas­ta il face circumspect in alegerea aliaților Bonapartiști, inse sunt activi. Alegerile pentru locurile vacante din A­­dunarea națională nu se vor face pănă la sfârșitul lunei Septemvrie. Poate guvernul speră că pănă atunci, prin destituirile de prefecți de sub­prefecți, de primari, care se vor face după închiderea Adunării, cum și prin măsurile ce plănuește a lua în contra presei vor infrica pe adversarii săi. Inse coalițiunea, „liga oamenilor de bine“ nu pare a face progres in departamete, pe cănd re­publicanii n’au perdut până acum nimic din popularitatea lor. Evacuațiunea teritoriului de germani se fa­ce in bună ordine, afară de o mică încur­cătură la Charleville, care nuse fa exagera­tă prin foile publice, ANGLIA. Camera lorzilor s’a ocupat in ședința din urmă cu reforma judiciară, după care a ur­mat o lungă desbatere asupra celei mai în­semnate chestiuni care s’a tratat in sesiunea actuală a parlamentului, desbatere care s’a terminat prin a amâna chestiunea pănă pes­te trei luni. E vorba de bilial d. Stansfeld care făcuse a intra in dreptul comun câte­va proprietăți privilegiate care pănă aici nu erau supuse irapolitului. După această le­ge trebuiau se urmeze alte doue destinate a asigura o mai bună repartițiune a taxe­lor locale. Necesitatea acestei reforme e recunoscută de toți, unse fiecare o înțelege din puntul său de vedere. Clasa de mijloc se plânge că unele proprietăți nu plătesc imposit, de exemplu, minele, pădurile și bu­­­­nurile nemișcătoare ale coronei. Aristocra­ția din contra ar­ora se arunce sarcinele comunale asupra budgetului general al sta­tului, care stă mai­ ales din imposite indirecte și prin urmare e suportat in mare parte, de cătră clasele muncitoare. Temeiurile invocate de oposițiune pentru amânarea introducerii acestor măsuri sunt neînsemnate. Adevăratele temeiuri inse nu le spun. Agitarea in contra taxelor locale au inceput’o partida lori, cu d. Massey Lopes in frunte, cu speranță că de aici va eși o mișcare favorabilă pentru interesele propri­etarilor fondări. Inse după ce guvernul a aratat modul in care vra a fi deslegată chestiunea, lorii au înțeles că resultatele nu vor corespunde așteptării. . Și aceasta e adevarata causa a amânării. Astfel, cel pu­țin pentru anul de față, repartițiunea taxe­lor va remăne cea de pănă acum. Bilul care tratează despre revizuirea le­gii de instrucțiune de la 1870 s’a votat du­pă o a treia cetire in camera comunilor. A­­ceasta era una din gestiunile cele mai spi­noase ale sesiunii. GERMANIA. Guvernul prusian are intențiunea de a presenta oamenilor regatului, la începutul se­­siunei viitoare, un proect de lege prin care va opri ori­ce procesiune religioasă­­ afară de biserică. Expunerea motivelor acestui proect va cuprinde toate informațiunile care le cere guvernul Direcțiunei superioare a poliției, și cu deosebire rezumatul raportu­rilor privitoare la excesele care s’a făcut la asemene procesiuni, in anul trecut. In pro­­vinciele Posen și Silesia, faptele scandaloase însemnate cu acea ocasiune sunt numeroase. AUSTRO-UNGARIA. Intre Rusia și Austria se observă o apro­piere de interese mai mare ca pănă aici. Arhiducele Albert, care a mers in Varșovia spre intimpinarea țarului a fost primit de curtea Rusiei cu o atențiune care arată im­portanța ce dă țarul acestei onori din par­tea Austriei. Imperatorul Austriei, Fran­­ci­sc Josef, va face și însuși in toamnă, in luna lui Septemvrie, o visită la St. Peters­burg și în Moscova. Acestei visite se a­­tribue multă însemnătate politică. Ea ara­tă un adevăr o reconciliare și o apropiere intre aceste două curți, care nu va remăne fără influență asupra afacerilor politice. ELVEȚIA. Cele doue consilii ale Adunării naționale din Elveția au aprobat și pus sub garanția federală cele două legi noue, care s’a dat cantonul Genevei și din care ună privește organizarea cultului catolic, ceealaltă dcear­­dă cetățenilor din alte cantoane elvețiane, domiciliați in Geneva, dreptul de a lua par­te la alegerile comunale. SPANIA. Minoritatea revoluționară a Cortesilor, ho­tărând de a nu mai lua parte la ședințe, de la formarea m­inisteriului conservator Salme­­ron, s-a declarat tot de­odată in favoarea insurecțiunei din Cartagena, făcută prin ge­neralul Contreras. Membrii ei se pregătesc a merge să se unească cu generalul, pentru a constitui un guvern opus celui din Ma­drid. De­o­cam­dată toate silințele lor țin­tesc a câștiga in partea lor pe Pig-Margall, care pănă cănd a fost la putere i-a asigu­rat despre devotamentul seu. D. Pig-Margall inse se indoește a lua parte la guvernul ce voește a se constitui in Cartagena, temen­­du-se poate că se vor naște și acolo des­­binări intre republicani, cum s’a intemplat in Malaga. In privința militară asemenea Cartagena e lipsită de capi. Contreras a cerut de la Barcia, președintele comitetului revoluționariu din Madrid, oficieri pentru nouele trupe. Ma­rina sa este asemenea in cea mai rea stare; oficierii și mateloții desertează unii pentru a nu lua parte la insurecțiune, alții pentru a intra pe la vetrele lor. In fine, autorita­tea generalului Contreras nu se întinde mai departe de împrejurimea cetății ce ocupă; celelalte localități ale provinciei refasă a i se supune și urmează voluntari pentru a manținea automia lor. La Madrid se continuă negocierile intre dreapta și stânga pentru a aproba consti­­tuțiunea in bloc și a suspenda ședințele Cor­tesilor. După știrile din urmă, intransigenții au re­nunțat de a mai face răscoală in Madrid Unul din capii lor, Roque Baroia, intitulat președintele comitetului de salute publică a capitalei, a luat'o la fugă, temăndu-se se nu fie arestat. Generalului Contreras in se se atribue intențiunea de a cuprinde Madridul. Se pretinde că el ar merge in contra capi­talei cu 6,000 de oameni, lăsând incă pe a țâța la Cartagena. La nord don Carlos a format un corp de elită de 3,000 voluntari pentru a merge către Elisonda. Carliștii au eșit din Estella, după ce au dărâmat toate fortificațiunile cetății. Fortul San­ Fernando a remas republicanilor și comitetul de apă­rare din Puucerda este autorizat de guver­nul francez a primi, in trecere de la Port- Vendres, armele și munițiunile ce i se vor trimete de cătră guvernul din Madrid. Oamenii cu importanță din partida liberală, cari au părăsit Spania după triumful fie a progresistelor, fie a republicanilor, au avut o Întrunire la Biaritz, sub­ președinta mare­șalului Serrano, in care au hotărât de a o­­feri servietele lor cabinetului Salmeron­iu contra carliștilor și nu contra revoluționarilor. Știrea ce răspândise un ziar clerical din Paris că guvernul francez ar fi hotărât de a recunoaște pe carliști ca belligeranți, este desmințită in­ mod oficios. In se este ade­vărat că in partida legitimistă din jurul ma­reșalului Mac-Mahon se speră și se dorește rădicarea lui don Carlos la tronul Spaniei. TURCIA. Se scrie de la Constantinopola că visită șahului din Persia este anunțată oficial înal­tei Porți. Suveranul persan după ce a visi­­tat Turinul unde a fost primit de regele Italiei Victor Emanuel, și după ce de la Roma va fi făcut o călătorie la Viena, se va întoarce iarăși prin Italia, pentru a se îmbarca de la Brindisi către orient. La Brin­disi el va aștepta un vapor al marinei tur­cești și un escadron îl va escorta de la Dardanele la Constantinopole, unde i se pre­gătește o primire strălucită. Se pretinde că această visită nu va avea nici o influență asupra relațiunilor politice dintre acești do suverani. ȘTIRI LOCALE. *** (Serbare.) Vineri in 20 Iulie, fiind patronul bisericei Sf. Ilie, cănd s’a serbat și patronul Pompierilor precum și al elevilor Școalei Technice din Iași. Ser­viciul divin s’a oficiat de Prea S. La Ar­hiereul Bobulescu, la care a asistat cor­pul Pompierilor, Directorul cu elevii Scoa­lei Tehhnice, autoritățile civile și militare, precum și un foarte numeros public. (Medalie și diploma) decer­nate fonei „Curierului de Iași“. Publicăm mai la vale traducțiunea diplomei ce ad­­ministrațiunea acestei foi, a primit îm­preună cu o medalie ce a fost decernată Cultura personală e socială. Mai mult, cultura personală e socială, de­oarece una din efectele principale ale ei este că des­oaltă și curățe simțemintele cari se nasc ca din instinct in inima omenească, și care unesc pe bărbat și femeie, pe părinte și fiu, pe frate și soră, cari leagă pe om de amb­ii sei, de vecinii sei, de țară, de acei pe cari-i vede că sufer, ori­cine ar fi. Cul­tura acestor simțeminte este o mare parte a operei noastre; ea stă intru a transforma in­stinctul in principiu, aplicarea naturală in simpatie ado­­erată, dăndu-i un caracter ra­țional, moral și sânt. De exemplu, afecțiu­nea ce avem pentru copiii noștri este mai ântei instinctivă, și dacii remăne. aici de abie se redică mai pre­sus de aplicarea unui animal pentru feții sei. Când vise un pă­rinte face se intre in iubirea naturală pen­tru fiii sei principiul religios și moral; când incepe a considera pe fiul seu ca o ființa inteligentă, spirituală, nemuritoare, și când il onorează ca atare și dorește mai pre­sus de toate a fa­ce din el un nobil, neinteresat și demn fiu al lui Dumnezeu, amic al seme­­nilor săi, atunci instinctul se înalță și devine u simțement generos și sânt: el seamănă iubirii părintești a lui Dumnezeu pentru fa­milia sa spiritualii. O asemenea curățenie și demnitate trebue se ne silim a da tuturor simtemintelor noastre. Cultura personală este practică. Pe lângă aceste cultura personală este practică, fiind­că unul din scopurile princi­pale ce-și propune este de a ne pregăti la lucru­, la fapte, de a ne pune la nivelul în­treprinderilor noastre, de a ne face stator­nici in propusurile noastre, de a ne pregăti mi­jloace de ajuns, abundante, pentru viața de ră­nd, și mai ales pentru impregiurări nepre­văzute, in timpuri de greutăți, de pericule și de probe. Dar lăsând la o parte acest punct precum și altele, de cari nu am vreme­a mé ocupa, m­e voiu mărgini la doue ra­muri care au fost mai de tot neîngrijite in educațiunea poporului, și care nu merită un atare despreț. E­a desvoaltă simțul frumosului. Considerând natura noastră, intre alte fa­cultăți admirabile descoperim simțul sau per­ce­­­țiunea frumosului. Gemenele acestei fa­cu­ltăți se află la toți și nu o facultate care să se poată cultiva mai ușor, pentru ce dar această cultură se nu fie încurajată la toți? E de însemnat că isvoarele ce află acest simțemănt in univers sunt nemărginite. Nu e decât o mică parte a creațiunei care s’o putem schimba in nutriment, in veșminte, in indestulirile corpului, dar creațiunea întrea­gă poate servi pentru simțul frumosului. Fru­­museța e pretutindeni. Ea se răspăndește in florile fără de minier ale primăverei. Ea undulează in ramurile arborilor și in iarba câmpiei. Ea locuește prăpastiele pământului și al mării, și strălucește in culorile scoicelor și pietrilor prețioase. Și nu numai aceste slabe obiecte, dar oceanul, munții, norii, ce­rurile, stelele, soarele cănd resare și soarele cănd apune, totul este inundat de frumuseță. Universul este templul seu; oamenii cari o simțesc cu mioșie nu pot recica ochii fără ca ea se nu-i meun giure de toate părțile. Apoi frumuseța e atât de prețioasă, plăcerile ce­­ ne aduce sunt așa de delicate și de curate, au atâta influință asupra simț emuențelor noas­tre celor mai nobile și mai fragede, sunt atât de aproape de adorațiunea ce avem pentru Dumnezeu, in căt e dureros a cugeta­t mulțimea de oameni cari iesc aici jos ca orbii, ca și cum ei, in loc de a fi stăpânii acestui frumos pământ și acestui firmament glorios, ar locui intr’un arest. O bucurie ne­mărginită e perdută pentru lumea, care nu cultivă simțementul frumosului. Inchipuiți-ve că eu cercetez o casă de la țară și că văd murii ei acoperiți de cele mai bune tablouri ale lui Rafael, vădi fie­care un fiu al casei cuprins cu o statuă din cele mai alese, și că mi se spune că nici băr­bat, nici femeie, nici copil, n’au aruncat vre­odată ochii asupra acestor minuni ale artei; căt de mult ași simți lipsirea acestor nefe­riciți, cum ași voi a le deschide ochii și a-i ajuta să înțeleagă, se simtă frumuseța și mărirea care stă înaintea lor fără a le pute trage luai ea aminte! Și cu toate acestea fie­care trăește in fața operelor unui artist mai divin! Cu căt esistența sa, viața sa n’ar fi mai înălțată dacă el ar pute simți mărirea ce strălucește in formele acestor opere, in culorile lor, in proporțiunile lor și daci ar pute înțelege espresiunea lor morală! (Va urma).

Next