Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1873 (Anul 6, Nr. 81-146)
1873-08-08 / nr. 91
Anul VI. PREȚUL ABONAMENTULUI: Iassi, Mercur S August 1873. Apare de TREI ori pe septamana DUMINICĂ, MERcII și TINEMI. Redactiunnea si Administratiunea in localul TIPOFIRAHEÎ NAȚIONALE. CALENDARUL SEPTAMAN El. . 91. AÎOUNCIUR] Randul sau locul cu 15 bani, In sertiant 1i reclame: II Rândul 60 bani.---Epistole nefrancate an se primesc, scriptele nepublicate se vor arde. în câmplarul 20 bani. ■ Manu. Stil Stil DIOR PATRULUL a 1. s ] Răsăritul Apusul ! Stil ! Stil nifi !! PATRID ! SILEI Răsăritul Apusul ! vechia. nou. VÎJA 1 ATRURUL VILEI. | Soarelui. | Soarelui. | vechia. | nou. 910A• PATEVA Urj | Soarelui. Soarelui. 1 August. August. ' "~iOru. m. Urc, m. August. August.“ ' ' Orel “Ini Orei m.'j l.xși. Pe an an 20 lei noi:“Pe șese luni 11 lei noi:“Pe trei luni 6 lei noi. Bistrietes Pe na ac 14 lei noi:“Pe șese luni 18 lei coij—Pe trei luni 7 lei noi. Austria: Pe 6 luni 14 franci; — Germania: Pe 6 luni 18 franci, Italia, Belgia, Elveția: — Pe șese luni 22 franci;“Francia: Pe șese luni 20 franci. 5 17 Duminică. Mart. Eusignie. 15 46 58 9 21 Joi. Ap. Matia, in locu Iudei. 6 96 521 6 18 Luni. (t) Schimbarea la față. 5 5 6 57 10 22 Vineri. Martirul Laurentie. 5 11 6 50 7 19 Marți. Martirul Dometie și Pulherie. 5 7 6 55 11 23 Sâmbătă. Martirul Euplu. 6 15 6 49 8 20 Mercuri. Martirul Emilian Opise. Chiric. 5 8 6 53 12 24 Duminică. M. Fotie și Anichit. 5 16 6 47 ȘTIRI DIN IÎTRlI. Majestatea Sa împăratul însoțit da escentenția sa baronul Swartz, directorul general al expoziției, ne a făcut onoarea a visita expoziția română. Majestatea Sa a examinat in detail toată galeria noastră și a observat cu mult interes cerealele noastre, lemnele, vinurile, sarea, lânurile, mătăsurile, costumele noastre naționale, militare, diferitele producte industriale, chihlibarul negru, tablourile, antiquitățile museului nostru și mai cu samă Majestatea Sa a admirat mult thesaurul de la Petroasa. Majestatea Sa a bine-voit incă a accepta un foarte frumos costum național ce comisarul nostru a avut onoarea’i presinta pentru M. S. Imperatricea din partea Alteței Sale Principesei Domnitoare, protectrice a Asulului Elena, in care s’a lucrat acest costum. M. S. Impăratul a însărcinat pe D. Emanuel Krețulescu a transmite mulțumirile sale și acelea ale M. S. Imperatricea Măriilor Lor Domnului și Doamnei. Părăsind exposițiunea noastră Majestatea Sa a binevoit a arăta satisfacțiunea sa. NUMI l. S . * Prin decretul Măriei Sale Domnitorului eu No. 1292, de la 14 curent, s’a întărit jurnalul consiliului miniștrilor No..........., din . , prin care s’a permutat d. N. Caracostea, suplinintele tribunalului Muscel, in aceeași cualitate la tribunalul Romanați, in locul d-îni Eliodor Boruzescu, care nu s’a presintat la post.—Prin decretul Măriei Sale Domnitorului cu No. 1,287 de la 14 Iulie, s’au întărit următoarele numiri de consiliul miniștrilor: D. M. Dancu, actual adjutor de grefă la tribunalul Ismail, jude de pace in orașul Kilia, in locul vacant. D. Gr. Stupeanu,a fost adjutore de sub-prefectură, adjutor judelui de pace din plasa Sireni, județul Suceava, in locul d-lui Al. Romanescu, destituit și dat judecății pentru abateri de la datoriele sale. D. C. Lefter, fost copist in grefa tribunalului Iași, adjutor al judelui de pace de la plasa Prutu, județul Fălciu, in locul vacant. D. N. Theodorescu, actual adjutor al judelui din orașul Reni, in aceeași dualitate la plasa Horincea, județul Covurluiu, in locul vacant.Prin inaltul decret cu No. 1.281 din 14 Iulie 1873, după propunerea făcută de d. ministru secretar de Stat in departamentul de resbel, sergentul Angelescu Constantin din compania uvrierilor de artilerie s’a numit in funcția de guard d’artilerie clasa III pe ziua de 1 Iulie, acelaș an.— Prin inaltul decret cu No. 1.273, din 14 Iulie 1873, după propunerea făcută de același d. ministru prin raportul cu No. 7.386, locotenenții Antonescu Petre din regimentul 6, și Tataru Vasile din regimentul 5 de dorobanți, ambii se pun in posiție de neactivitate prin retragerea funcției pentru necunoștința reglementelor militare. Prin înaltul decret cu No. 1.329 din 14 Iulie 1873, după propunerea făcută de același d. ministru prin raportul cu No. 6.902, s’a primit demisiunile din funcțiile de comandanți de companie din guarda orășănească din Brăila , a căpitanilor milițiani Bogdănescu Ioan și Condeescu Theodor, și tot prin acelaș decret se confirmă in funcțiunile de comandanți de companie in guarda orășănească din orașul Brăila oficiarii milițiani și anume: locotenentul Sima, Dinu Radu și sublocotenentul Zărvătescu Filip.Prin inaltaî decret cu No. 1.274 cu data din 14 iulie 1873, după propunerea făcută da același d. ministru, prin raportul cu No. 7.387, sublocotenentul Nicolau Ioan, aflat in neactivitata pentru infirmități temporale, se pune in posiție de reformă pentru infirmități incurabile după punerea unei consisiuni medicale înaintea căreia a fost trimis.Prin înaltul decret cu No. 1.272 cu data din 14 Iulie 1873, după propunerea făcută de același d. ministru, prin raportul cu No. 6,817, s’a aprobat acordarea congediului de 7 luni in țară, pentru interese grave de familie, locotenentului Focșa Constantin, din regimentul 7 de dorobanți, compania 14, și tot prin același decret s’a pus in neactivitate pentru congediu peste șase luni.Prin jurnalul consiliului de miniștri sub No. 16 din 18 Iulie 1873, după propunerea acută de același d. ministru, prin raportul cu No. 7.274, s’a decis următoarele: I. S’a aprobat sentința pronunețată de cătră consiliul de reviste ostășesc sub No. 45 de la 27 Iulie 1873, prin care căpitanul Fenix Theodor, din regimentul 8 de dorobanți, este condamnat la depărtarea din post și la plata sumei de lei 1.746, bani 46, in virtutea art. 109 din codul penal militar, pentru abuzurile comise in timpul administrărei companiei ce ’i a fost încredințată. I. S’a aprobat tot d’odată și punerea in neactivitate prin retragerea funcții, a numitului căpitan, de la data sentinței in basa decisiunei consiliului de reviste, căci pedeapsa la care este condamnat a trage după sine punerea in neactivitate. ȘTIRI DIN AFARA. FUtANȚIA. In urma întrevederii de la Frohsdorf se vorbește la Paris despre oarecare schimbări in cabinet. Situațiunea politică însă nu e ăncă destul de lămurită pentru a ști in ce sens se vor face acele schimbări. Ambasadorul francez din Londra, d. Dr. Hrrcourt, se zice că a trecut la Viena, dar in locul său e numit ducele Deeazes, unul din confidenții principilor de Orleans, care împreună cu ducele de Broglie și cu ducele d’Audiffret-Pasquier formează triumviratul centrului din dreapta, și care a lucrat cu mult zel pentru resturnarea lui Thiers. Cabinetul voia mai ăutăi a răscumpără serviciile ducelui trimițindu-l la Petersburg, măsură prin care guvernul s-ar fi eliberat totdeodată de generalul Le F18, unul din veteranii republicii de la 1848 , însă curtea de Rusia a arătat dorința sa de a conserva pe numitul ambasador. Așad. de Broglie a'comodat lucrul altfel. Prin urmare in politia din afară a Franției încă se pregătesc OuL-Ouii S^iniuboTî. Progresele schimbărilor, relative asistărilor se observă de asemenea și in trebile din lăuntru ale țerei, in numirea și destituirea funcționarilor și in modul de a aplica legea presei in ziaristică. De curend a fost scos din funcțiunile sale un director general de poște, care funcționa de la 4 Septembrie 1870. Din contra se incredințază funcțiuni publice altor persoane de nuanțe contrarie In fiecare săptămănă se suprimă ziare republicane sau se opresc de a fi vândute pe căile publice. După cum spune Siebe, sub nici un regim n’au fost lovite de asprimea autorității atâtea organe de publicitate intr’un timp așa de scurt. Un procuror general la Pau, a prezis intr’un discurs restaurarea lui Henric al V-lea, (contele de Chambord), și prin școalele publice și private la distribuțiunile de premie, cari in Franția se fac in acest timp, notabilitățile armatei și magistraturei ce prezidează la asemenea solemnități, vorbesc cu putere in contra instituțiunilor republicane, invocând protecțiunea bisericei din Roma. Lupta, cum se vede, este energică, și de-i va succeda, va reduce Franța departe înapoi de la 1789. Journalele orleaniste, care se susțineau iu reservă până acum asupra vizitei de la Frohsdorf, declară că principii de Orleans nu se consideră ca pretendenți și că ei privesc vicontele de Chambord pe representantul ideii monarhiste. Incăt pentru chestiunea dacă trebue sau nu a restabili monarhia și sub ce condițiuni, principii de Orleans au opiniunea lor, însă nu se cred in drept a deslega această chestiune. Se zice că reconsiliarea intre cele doue ramuri ale familiei Bourbonilor ar fi fost mijlocită prin influința venită din Vatican. Un ziar italian spune că cardinalul Antonelli a scris episcopului din Viena in numele papei pentru a-i da instrucțiuni cu privire la visita de la Frohsdorf. Foile legitimiste nu se mărginesc numai intru a anunța abdicarea la tron a principelor de Orleans ci afirmă încă că contele de Paris, atăt pentru el căt și pentru principii din familie a dat semne de credință și omagiu contelui de Chambord, și că prin o frueă despre au convenit dinainte și care era condițiunea reconsilierii a recunoscut că principiul monarhic, așa cum il represintă contele de Chambord, singur poate asigura mântuirea Franției. Alți partizani ai monarhiei cu principii mai liberale, pretind că contele de Chambord va putea ajunge la tron numai sub condițiunea dacă va renunța la stindardul alb și la prea marea ardoare pentru biserică și lucrurile sfinte. Atunci trebile ar merge de sine. O foae parisiană publicase știrea că comisiunea permanentă va convoca Adunarea națională fără întârziere, pentru a propune restabilirea lui Henric al V pe tronul părinților sei. Această știre an se fu in urmă dezmințită. Lucrul se va intămpla poate la deschiderea sesiunei in Noemvrie. Pentru acum imprejurările nu sunt încă destul de favoritoare. Guvernul monarhist împreună cu partizanii sei, pregătesc in toate modurile sosirea momentului in care se poată face cu siguranță o lovire de stat. In3e in acelaș timp poporațiunea iși manifestă voința sa pentru FOILETON. Din scrierile lui Chanking. DESPRE EDUCAȚIUNEA PERSONALA sau Cultura individului prin sine însuși. (Urmare.) Datoriile publice ale cetățenilor avuți. Intre oamenii cei mai de frunte, mai ales intre cei mai religioși, sunt unii care din desgust pentru violența și înșelăciunile partidelor au renunciat la orice acțiune politică. Eu cred că nu fac bine. Dumnezeu i-a așezat ca cetățeni intr’o stare care le impune datorii, și nu fi e mai mult iertat a se retrage de la aceste datorii decât de la datoriele de fiiu, de soțu, sau de părinte. Ei au de a împlini o datorie față cu țara lor, și trebuesc s-o împlinească susținând pe oamenii cei mai onești și măsurele cele mai bune. Și se nu mai zică că ei nu pot nimic. Tot omul de bine, dacă e credincios convicțiunilor sale, este folositorul țării lui. Toate partidele sunt reținute prin oamenii de bine din sinul lor. Conducătorii sunt totdeauna siliți a căuta ce poate suporta partida lor, și ași cumpăni măsurile astfel cu ca se nu contrarieze pe oamenii de principie ce se află in șirurile lor. Un om onest care nu se face sclavul partidei sale, ci o judecă cu nepărtinire, o censurează liber, pune in vedere rătăcirile ei și nu voește a susținea zeul, acela face bine celor ce-l incungiură și ăși cultivă intr’un mod nobil spiritul. Eu sfătuesc cu respect pe aceia, cătră cari ma adresez a lua parte la politica țării lor ea este adevăratul învățământ al poporului și contribue mult la educațiunea sa. Vă sfătuesc să sfăruiți a câștiga o idee lămurită de cestiunile ce frământă țara, se faceți din ele studiul vostru in loc de a va perde timpul in conversațiuni vage și pasionate. In timpul cărei perde poporul ocupănduse de zgomotul zilei, dacă s’ar întrebuința mai bine, s’ar putea familiarisa cu constituțiunea, cu legile, cu istoria și cu interesele țerei sale, și s’a* putea întări astfel cu in principiei« cele mari care servesc a hotărî măsurile particularie. Cu căt poporul se va ameliora, va înceta de a fi unelta intriganților politici. Cei ce caută voturile lui nu se vor mai adresa la pasiunile și gelosiele sale, ci la inteligența sa. Influența lui asupra guvernului și destinelor țării nu va mai fi numai cu numele, ci va fi o influență reală, și in același timp el va crește in știință și in virtute. Influența ziarelor asupra educațiunei publice. Nu trebue se părăsse subiectul politicei considerate ca mijloc de educațiune, făr a vorbi de ziare, care formează lectura principală a poporului. Aceasta e literatura masselor. Spre nefericire noi nu înțelegem de ajuns importanța publicității; cugetăm puțin la lucrarea, la influența sa asupra educațiunei intelectuale și morale a națiunii. Un ziar ar trebui se fie redactat de către unul din scriitorii noștri cei mai îndemânatici, și venitul seu ar trebui se fie de ajuns pentru a asigura conlucrarea oamenilor celor mai capabili. Dar trebue a lua foile publice așa cum sunt, și cine dorește a-și cultiva inteligența poate incă trage folos din ele, dacă alege cele mai bune din cele ce-i sunt la in crimănă. El trebue s’alunge din casa lui, cum ar alunga ciuma, ziarele care fac meseria de inveninători publici sau de măscărici. Ceea ce trebue se hotărască in alegerea sa nu e numai talentul redactoriului, ci spiritul, integritatea, onestitatea, alipirea statornică a ziariului de principiile cele mari. Mai ales dacă vrea se cunoască adevărul să asculte amăndoue partidele. Se cetească atăt apărarea căt și atacul se nu dea ascultare numai unei singure păreri ! Noi ne osindim inșine cănd ascultăm învinuirile aduse unui individ fără a voi să auzim apărarea sa, e drept oare a ceti defăimări necontenite, pline de cruzime, in contra unei clase numeroase de cetățani, și a nu-i lasa ocasiunea să se justifice? A apărut in țara noastră un nou feliu de ziare cotidiane numite ziare cu care o solda, și destinate pentru acei cari nu-și pot câștiga publicațiuni mai costătoare. Interesul ca port pentru lucrători me îndeamnă nu de mult a ceti unul din aceste ziare; am fost mulțumit a afla că subiectele folositoare nu lipsesc intrânsele. Totuși două lucruri me întristară. Coloanele destinate in» secțiunilor erau pline cu anunciuri de reme»