Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1875 (Anul 8, Nr. 1-62)

1875-02-26 / nr. 22

ANUL VIIII*/ x IassI, MErcurî 20 FEVRUARie 1875. () NO. 2 ÎL1­________________________________GAL­­END­ARUL, SEP­TAMANE 8._______________________________________________________ CURIERUL DE IASSSI FOAEA PUBLICAȚIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII APELATIVE DIN IASSI. StiL Yechiu. Stil nou. D­I­O­R. PATROSUL DUEL Kes. Soar. Ap. Soar.­­ Stil veahiu. SUI nou. B­I­O­A. j_______PAT­ROLUL DILKI. Res. Soar. Ap. Soar. Fevruarie. Martie. Ore. m. Ore. m. Fevruarie. Martie. 11 Ore. m. Ore. m. 23 7 Duminică. Păr. Policarp Ep. (1. de brănză). © 6 28 5 56 27 li Joi. Cuviosul Procopie Decapolitu. 6 19 6 1 24 8 Luni. 1 Aflarea capului Sf. loan. 6 26 5 57 28 12 Vineri C. Vasilie C. Casian Roman. 6 18 6 f 25 9 Marți. Părintele Tarasie Arhiepiscop. 1 6 23 5 58 Mart. 1 13 Sâmbătă.­­ Cuvioasa Evdochia. _ 1 6 11 ^ ^ 26 10 Mercuri. Părintele Porfirie Arhiepiscop. 6 21 5 59 2 14 Duminică. 1 Martirul Teodor Episcop. 3__________6 15 0 5___­­ PREȚUL ABONAMENTULUI: Iași și districte: Pena an 12 lei noi;—Pe șase luni 6 lei noi;—Pe trei luni 3 lei noi. Austria: Pe 6 luni 14 franci;— Germania: Pe 6 luni 18 franci;— Italia, Belgia, Elveția:—Pe șase luni 22 franci. Apare de trei ori pe septămănă DUMINICA, MERCURI si VINERI. Redactii i sisa si Administratiunea In localul TIPOSRAFIEI NATIONALE. ANUNCIURI: Randul sau local sen 15 bani. Inserțiuni și reclame: Randal 40 bani. — Epistole nefrancate nu se pri­mesc. — Manuscriptele nepublicate se vor arde. Francia:— Pe șase luni 26 franci. Abonamentele și anunciu­ile pentru »Cariera de Iași“ foaea oficială se fac la Eugene Crain, la Paris 9 rne Drouot, 9. Exemplarul 40 bani. Revista Internă. Cetim in „Presa“ din București din 12 Fe­­vruare următorul articol care’i comunicăm lectorilor noștri. „Publicăm la vale o importantă depeșă ca­re ne face cunoscut o nouă încercare de vi­olare a drepturilor noastre ce voește să facă guvernul otoman. Acest guvern a trimis o circulară la toți representanții­ sei din străi­nătate spre a protesta contra misiunei ce mi­nistrul Spaniei la Viena a avut pe lăngă su­veranul nostru spre a-i aduce o scrisoare de notificare pentru suirea pe tron a regelui Alfonso XII. Guvernul otoman află, neapă­rat că nu era bine ca Maj. La Regele Spa­niei să se adreseze direct către Domnul nos­tru, de­și acesta este unicul suveran al Ro­mâniei. Dară cum și prin cine ar fi trebuit să se facă această notificare ? Aceasta nu ni-o spu­ne depeșa, și, de­sigur, că nu o spune nici circulara ce, prin telegraf, ministrul Turciei a trimis către representanții săi. Se declară vise de ministrul Maj­ Sa Sul­tanului și se amenință M. S. regele Spaniei că, dacă nu va da explicațiuni satisfăcătoa­re, nu se va recunoaște de cătrăl. Poartă! Această intervențiune inoportună, și foar­te puțin discretă, trebue s’o mărturisim, o face din cause că Maj. La Regele Sspaniei a făcut o notificațiune directă, s’a pus in comunicare directă și oficială cu Domnitorul nostru, care o repetăm, este Suveranul unui Stat, liber și independinte, nu prin grația Maj. Sale Sultanului, ci pe basa și in pute­rea tractatelor și capitulațiunilor noastre e­­sistente. Dacă este ast­fel, ne mirăm pentru ce toc­mai acum se deșteptară oamenii de Stat ai Turciei spre a protesta contra unor așa co­municări și relațiuni directe. Nu de acum, ci de mult timp, de la sui­rea mai ales pe Tronul Romăniei a Măriei Sale Carol I, nepot de Imparat, și născut Hohenzollern, s’au legat și s’au stabilit cu Domnul nostru relațiunile directe și oficiale cu toți Suveranii din Europa și din alte con­tinente. Să denunțăm noi înaltei Porți su­mă de asemenea infracțiuni ce s’au comis contra tuturor acelora care vor să considere această țară ca o provință turcească . Mai intăi, însuși Carol I, îndată după su­irea Sa pe Tron, a notificat direct și oficial acest fapt tuturor Suveranilor, afară de al Chinei ni se pare, a priimit directe și ofici­ale respunsuri. Dacă miniștrii I. Porți n’au protestat atunci, proteste acum! Toate evenimentele insemnate cari ating persoana Suveranilor străini, au fost direct și oficial notificate Domnului Romăniei! în­suși împăratul Brasiliei, don Pedro, nu este­ mult timp, i-a făcut o asemenea notificare De ce I. Poartă nu ar protesta, și nu ar a­­menința și pe don Pedro de disgrația sa? Chiar măine, nu mai departe, representan­­tul regelui Belgiei are audiență oficială la Palat spre a remite Domnitorului o scrisoare autografă prin care regele notifică direct măritișul Principesei fiicei sale cu ducele de Saxa. Așteptăm ca telegraful să nu aducă știrea de un nou protest ce ministrul oto­man va fi redactat și pentru acest caz. Cel puțin predecesorii regelui Alfonso, a­­dică regele Amedeu al Spaniei, și mareșa­lul Seran­o a scapat de acest pericol, căci amândoi adresase noni ficațiuni directe și ofi­ciale cătră Domnitorul nostru! Ce soartă clară poate avea protestul re­cent al I. Porți ? Nu poate avea altă soartă decăt acea ce a avut și protestul seu, a­­dresat Puterilor, contra dreptului nostru de a tracta. Suntem siguri că, și acum, ca și atunci, guvernul nostru nu a putut lașa fără răspuns, adică fără rezerva drepturilor țerei, această nouă încercare ce face s. Poartă spre a le viola și a ne umili. Suveranii străini, suntem iarăși siguri că vor continua și ’n viitor a face comunicări sau notificări, directe și oficiale, Suveranu­lui Statului nostru, prin representanții lor de la noi sau prin trimiși extraordinari, în­tocmai după cum, cu toate denegările­­. Porți au continuat și continuă a negația și a în­cheia cu noi tot felul de acte internaționale diplomatice! Și aceasta se va urma ast­fel in virtutea drepturilor și , pe baza tractatelor și capitu­lațiunilor, cari fac din România, nu o pro­vine turcească cum oamenii de Stat cei noi ai Turciei se incăpăținează a crede, ci un Stat autonom, esercitănd toate drepturile suveranității la cari n’a renunțat. Revista Externă. In Franța precum se știe republica s’a con­solidat, inse ministerul nu e format și acea­stă stare de lucruri nu face de­căt se atra­gă nemulțumirea publicului asupra unei situ­ații M* atât de critice. D. de Broglie văzănd că nu poate ajunge la minister, se încearcă a lua parte in guvern prin unii din amicii săi. Mareșalul Mac-Mahon pare a fi sub influ­ența D. Broglie, și este in plecare se re­zerve portofoliul ministerial D. Kecrel mai intăi, sau in lipsa, acestuia ne­găsind pe al­tul al confia D. Grivard. D. Buffet a resis­­tat la această insistență arătând că urmarea aceasta ar fi o causă de a slăbi puterea no­­uei adm­inistrațiuni. După părerea D. Buffet ar trebui a ’alătura din minister toți acei din membrii care a votat in contra legei con­stituționale.­­ O depeșă din Paris cu data din 3 Martie, ii zice că mareșalul insistă cu toate pute­rile a numi la­ minister un membru din cen­trul drept, la aceasta vi se, intimpină greu­tăți. O altă depeșă din Versailles, certifică că nimic nu s’a hotărit in privirea listei minis­teriale. Discuțiunea programului pentru formarea cabinetului continuă intre D-nii Buffet și Dufourt. Se zice că d. Dufourt, cere o acțiune gu­vernamentală conform cu constituțiunea din 25 Feur. Și anume, ridicarea stărei de asediu intr’­­un timp determinat. Disoluțiunea camerei cel mult pănă la 8 luni. Depărtarea graduală a unor funționari ad­ministrativi și Fixațiunea baselor nonei legi electorale. Ziarul „Norddeutsche Allegemeine Zeitung“ din Berlin zice că guvernul Frances a dat ordin pentru cumpărarea a 10.000 cai pen­tru serviciul Cavaleriei, și acești cai se vor cumpără din Germania. Ziarul German, mai adaoge, că guvernul ar face bine să nu tolereze Germanilor, această vănzare, cari, se pare a fi in contra intere­selor economiei politice. fi­­ft __ PARTEA OFICIALA. PUBLICAȚII ADMINISTRATIVE. Prefectura Districtului Cahul. No. 1414. Pe teritorul com­. Mingir, din plasa Cotu-Morei, s’a găsit de pripas un mănz de un an, la păr larg, coama neagră, fără alte semne. Se publică in terminul legal pen­tru cunoștința proprietarului. No. 1409. Fiind­că nici in ziua de 17 Fe­­vruarie nu s’au putut efectua vănzarea prin licitație a 5 cai de la escadronul Jandarmi­lor locali, ce s’au constatat improprii servi­ciului militar, din causă că nu s’au presentat concurenți, se publică din nou spre cunoștin­ța d-lor concurenți ce vor fi de a, cumpără asemenea cai să se presinte la Prefectură in ziua de 10 Martie. Poliția Orașului Fălticeni. No. 209. In ziua de 27 Martie viitor, ur­mează a se vinde licitativ, doi cai murgi, una droșcă acoperită, patru canapele imbracate cu adamască, un biurou de frasin cu 5 sal­tare și 12 scaune, imbracate cu rdamască, sechestrate de la d-l Meltiade Ch­iriacos, se publică, ca concurenții amatori, să se presin­te la aratata zi, in camera acestui oficiu. Primarul Municipiului Iașii. De cătră Epitropia averei Bisericei Vovi­­denia, urmând a se da in locațiune acaretile bisericii menționate, și anume: 1). Patru o­­dăițe sub un acoperement cu sală in mijloc, cerdac și ograda lor situată in ograda bise­ricii. 2). Una dugheană cu 5 odăi, pivniță și ogradă îngrădită situată in tărgul de sus (cio­­botărie), pe timp de trei ani, incepătorie de la 23 Aprilie venitor a. c., să deschide concuriță. Vineri in 14 Martie venitor, oarele 12 me­ridiane. Amatorii de a lua in locațiune asemine a­­carete se vor presenta in Camera acestui o­­ficiu la ziua și oara sus indicată cu garan­ția necesară pentru a se face adjudecarea. p. Primar: I. Antoniadi. Secretar: D. Antonescu. Biuroul. III. Șef, Evghenide. No. 1914. 1875 Fevruarie 21. Primăria com­. Cristești. No. 250. Prin procesul-verbal din 6 c. de­­clărăndu-se de pripas, conform art. 29 și 45 din legea pol. rur, un juncan cu semnnțe, la por porumb deschis, coarnele țapuse in la­turi, inchis la obor in ziua de 2 c.; se pu­blică aflarea păgubașului in termin de 6 luni conform art. 48 din menționata lege. No. 263. La espirarea terminului de 80 zile de la data acestei foi, la primăria aces­tei comuni, ave­a să ține licitațiune 3 zile de-arendul, pentru arendarea pe timp de 3 ani incepétori de la 1 Ianuarie a. c. și pănă la 31 Decemvrie 1877, a 191 fălci pământ, remas in proprietatea comunei de la locui­torii morți, fugiți și insolvabili, conform art. VIII din 1. rur. ’Doritorii de a lua aseminea pământuri sunt invitați ca la espirarea ter­minului să se presinte in camera acestei Pri­mării însoțiți cu garanții in bani sau efecte de tesaur spre a putea concura cănd atunci vor vedea și condițiunele de arendare. Comisia de sp. I-a din Iași. No. 554. La 28 Fevruarie c., oarele 12 din zi in piața Primăriei, urmează a se vinde li­citativ obiectele urmărite de la Ghidale Vel­­niceru in pretenția d-lui Gh. Mincu pentru bani, se publică aceasta spre cunoștința ge­nerală. No. 571. Pentru vânzarea averei seches­trată de la David Cibotariu in pretențiea d­­lui Avram Braunștein pentru bani, fiind re­gulat termin la 4 Martie viitor, oarele 12 din zi, se publică spre cunoștința generală. No. 623. La 11 Martie viitor, oarele 11 din zi, in piața Primăriei, urmând a se vin­de licitativ obiectele urmărite de la d-l D. Teodorescu in pretenție a d-lui Morin­ Boteru pentru bani, se publică spre cunoștința ge­nerală. Comisia disp. III-A din Iași. No. 491. La 4 Martie viitor, urmează a se vinde licitativ in piața Primăriei obiectele sequestrate de la evreul Nahman Vainștain in pretenția d-nei Elena Borșa pentru o su­mă bani, se publică spre cunoștința generală. PUBLICAȚII JUDECĂTORESC!. Tribunalul județ. Iași secția II. No. 83. D-nul Gh. Brănzescu domiciliul necunoscut în România. In virtutea art. 75 al. 6 pr. civ. este citat a se presenta in persoană sau prin procurator admis de lege in înaintea secțiunei a II a a Tribunalului ia 7 a lunei Mart anul 1875 oarele 11 din zi cănd are a se judeca procesul intentat de d-nul Serehi Kaiseru, contra ds. pentru bani, și copie de reclamațiune, aducând a­­tuncea și probele ce va fi posedând, In ne­­urmare causa se va căuta in lipsă. Tribunalul județului Calmi. No. 228. Pentru îndestularea d-lui Ste­fan Lebedev de profesiune proprietar domi­ciliat in comuna Cazangicu comuna Covur­­luiu, cu suma de 8746 Ruble capital, cu pro­cent pe timp de 10 ani, caîentat de la r­es­pirarea terminului prevăzut in obligațiune, și apoi de la data reclamațiunei pana la nu­­merătoare, de la d-nul Grigoriu Lebedev de profesiune proprietar, domiciliat in comuna citată Cazangica. Tribunalul având in ve­­dere că, disposițiunele art. 496—497 pr. c. sau îndeplinit prin comandamentul făcut de creditare debitorelui. Văzind că suma ba­nilor aratați mai sus sa cuprind in 3 o­­bligațiuni: 1) din 1856 Noemvrie 23 pe valoare de 5570 ruble, a 2) de 3000 ruble din 1859 Noemvrie 19, și a 3) pe suma de 176 ruble, tot această dată și investita cu formula eseentorie sub No. 22, 23 și 24 din 1866. Avănd tot­o­data in privire cerirea d­lui avocat Mihail Coiciu înregistrată la No. 4003 din anul espirat 1874. Procuratorile d-lui Grigorie I. Buicliu representantele d-lui Ștefan Lebedev, in baza acestora au dispus punerea in vânzare silnic a porțiunei de pă­mânt ce aparține proprietăței debitorului Gri­gorie Lebedev, fixănd terminul de 3 luni pentru asemenea vânzare la espirarea căruia (31 Ianuarie s. c.) neputănduse efectua văn­zarea pentru considerațiile espuse pringjur­­nalul m­ediat de complectul seu in audiența acelei zile No. 216 au dispus: atum­area vănzării cu termin de 30 zile prevăzut de art. 539 pr. civ. Situațiunea imobilului pus in urmărire după cum se constată de agen­tele judecătoresc la localitate conform art. 505 din citata procedură este acea urmă­toare : porțiune de 1500 desetine păment (măsure Ruse a 72 prăjini desetina) in mo­șia Cazangica situată in Comuna Covurluin plasa Cotul Morii acest județ, din care 200 fălci ocupat de tufăriș, iar restul de cultură fânaț și imaș de vite. Inbunătățirile ce po­sedă sunt: 1 casă a proprietăței construite păreții de vălătuci, acoperemăntul de stuf, posedă inlăuntru 4 camere 1 bucătărie ase­mine păreții de vălătuci și acoperită cu stuf 1 casă construită de acelaș material pentru servitori. Toate aceste încăperi se află in aceiași ogradă ingrădită de jur inprejur cu gard de tufăriș. 1 local de crășmă in va­tra comunei Cazangicu construiți păreții de vălătuci acoperită cu stuf, are o pivniță pen­tru conservarea vinului, se află actualminte arendată evreului Michel Pomeranie cu con­tract particular pe timp de 5 ani începător de la 1871, 1 vie in mărime ca de 4 po­goane. Imobilul aratat se megieșește la mea­­ză-noapte cu moșia Covurluiu proprietate a d-lui Manue Beiu, la miază-zi cu moșia Bor­­ganii, la răsărit cu partea de pamânt a d-lui Stefan Lebedev, și la apus cu partea de pământ a d-lui Iacob Lebedev. Sarcinile ce mai figurează asupra acestui imobil, după cum se constată din lista presentată de d-i Grefier conform art. 570 pr. c. sunt: obli­gațiunea hipotecară din 18 Mart 1872, în­scrise sub No. 3 după care d-nul Grigori Lebedev datorește d-nei Ana Basarab suma de 1623 galbeni. Aseminea după obligațiu­nea din 30 Mart 1872 înscrise la No. 4 după care datorește d-lui Marea Fainstain 800 galbeni. Se publică dar spre cunoș­tința generală vânzarea acestui imobil in ter­min de 30 zile de la data aparerei presen­­tei publicațiuni in foaia oficială (și care ter­min la timp urmează a se anansa prin ose­bite afipte de publicațiuni) ca persoanele ce vor dori a cumpără acest imobil să se pre­sinte cu garanțiile pretinse de lege in ca­mera acestui Trib. la cea intăi zi după es­pirarea terminului vara 11 ante-meridiane, cănd in modul prevăzut de art. 559, 561, 564 și 565 pr. c., se va ține licitațiune și FOILETON. DON CARLOS. Traducere de Ioan Răducănescu. (Urmare.) Trecuseră mai bine de trei ore de cănd Thamar și apărătorul seu erau reduși in a­­ceastă oribilă stare, cănd li veni intr’ajutor. Sigisman îngrijit că nu vede pe fiul său cel adopții, și presupuind că i s’ar fi intâm­­plat ceva, trimisă după dânsul mai mulți o­­fițeri ca se’l caute. Noaptea era întunecoasă; ei luară cu dân­­șii turcii, și sosiră pănă lângă pădure. Ce spectacol ingrojitor se oferi privirei lor­ îndată ei cunoscută pe Thamar, care pă­rea nu are puține minute de trăit. Cănele seu nu mai era. Bietul animal iși rezemasă capul de umerul stăpânului seu; ochii erau deschiși, dară fără nici o mișcare, și limba sa era lipită pe o rană mare pe care Tamar o capatasă după ureche. Fidel servitor, amic rar sincer, după ce ai scapat viața fiului lui don Carlos, tu espiri, și lucrarea ta cea de pe urmă, cea de pe urmă a ta privire sunt incă pentru densul­ lecție frapantă care trebue a face să roșia­­scă cei ingrați, dacă vre-un sentiment de o­­noare i-ar mai pute incă mișca. Ofițerii ridicară pe Cerber de lângă stă­pânul seu, pe care il lasară la marginea pă­durei, și duseră pe junele lor stăpân intr’o casă ce nu era departe de acel loc. Acolo i se dădură toate îngrijirile trebui­toare ; din fericire, rănile nu erau primejdi­oase; și îndată ce-și reveni in simțiri, ceru ca se plece la palat, pentru ca se liniștiască pe suveran; aceasta nu i se incuviință, el fu rugat ca se mai stie cel puțin doue­zeci și patru ore pe patul unde’l pusesă. După cum vedem, prima sa gândire fu pentru bine-facătorul seu; și al doilea pen­tru singurul amic ce ii mai remăsesă, după perderea lui Florestan, el il întrebă, și ni­­me­nu cuteza se spue întâmplarea ce trebue se’i sporiască suferințele, dar viindu’și mai bine in simțiri, el iși aduse să aminte de a­­cea luptă cumplită la care Cerber luasă o parte atăt de activă, și fură nevoiți să’i măr­­turisască că animalul nu mai este. Cuprins de o durere înspăimântătoare, el ramasă un minut intr’o stare de încremenire și după ce se liniști, el pronunță aceste pu­ține cuvinte: Credinciosul e și singure amic al deplorabilei mele familii, mănele mele iți vor ridica un mormânt. El ordonă la cei ce erau pe lângă dânsul ca se trimat a se ridice pe Cerber, se-l duce in una din boschetele grădinei lui Sigisman, și acolo se i se zidiască o piramidă, la care el pretindea ca se’i pue singur cea de pe urmă piatră. In adevar, îndată ce se însănătoși, il con­duseră la locul acela unde era ingropat Cerber. El văzu că ordinile sale au fost toate e­­secutate: o piramidă foarte inaltă era clă­dită cu cea mai mare eleganță. El zisă se i se pute un epitaf care se es­­prime regretele și recunoștința sa pentru fi­delul amic ce ii scapasă viața. îndată ce Tamar era in stare ca se poată ieși din palat, el se duse ca se petreacă căte­va săptămăni lăngă regina Zenobia, care era hotărită se nu-și mai părăsiască castelul. In această retragere ea voia se isprăviască e­­ducația prințesei Nitraela, afară de ast­a pru­dența sa nu’i permitea de a expune ne ince­­tat la privirile poporului pe aceia ce intr’o zi trebuia se fie suverana sa. De căt­va timp mai mulți dintre prinții vecini ,în re­gatul Golcondei, ceruseră mâna fru­moasei Nizraela; ei fură refuzați, și aceasta di­n pri­cină că Sigisyan promisesă de­a o da, june­lui strein pe care divinul Brama il făt­au să se sosiască atăt de miraculos pe țărmurile no­rocitului Ganghes. Mai mulți ambasadori fură trimiși de prin diferitele regate, dar ei nu putură se vadă princess, care necontenit ședea la țară. Cu căt o ascundeau mai mult, cu­ atât speria, și mai tare dorința suveranilor ce o cereau in căsătorie. Pentru ca asilul ce o inchidea, se fie ne­atins, mon­arcul regulă La se fie insconjurat de un zid inalt și păzit de o forță imposantă. Această măsură părusă necesară, pentru a se improt­vi la efectele amenințărilor ce ii făcea regele sau nababul de la Orixa, care j­urasă că dacă regele Golcondei nu’l va da pe fiica sa, el va ști se’l constringa prin pu­terea armelor, sau se i-o ropiască prin vicle­șug: Sigisman se temea mult de acest prinț, care avea un caracter neonest. Erau aproape trei­zeci de ani, de cănd A­­binder părintele său subjugasă Orixa, in ca­pul unei numeroasă colonie. Marattii sunt niște oameni fără de credință și prin urmare niște­ hoți, nimic nu este sacru pentru dânșii. Ei de mult iși intinsesă dominația lor pe malul mărei, începând de la portul Suratei, din ragatul Guzarala, pănă la Goa, din frumoasa țară a Decanei, una din cele mai bogate ale Asiei, și in urma ne’ncetatelor escursiuni ei parvenire a’și lașa in orașul Orixa, pe Zeid-Abinder, unul din șefii lor, care se stabili acolo după ce mai ăntâi alungase pe nabab, căruia ii ocupă tro­nul. Timp de zece ani ei domni in pace; și cănd muri, Zeid fiul seu, se sui pe tron cu puterea armelor, și temându-se că nu va pute sta mult, el ceru ajutor de la suvera­nul Marattilor. Acesta a­ trimisă pe dată o colonie nouă, care ținu in frâu pe locuitorii Orixei, ce se pretindea că s’ar fi revoltat. Regele Orixei devenise înspăimântător ve­cinilor sei. Resboiul cu hoții in tot­dea­una este fu­nest, și numai pentru că se temeau de dân­șii, puterea lor sporia din zi la zi. Popoare rele, ce se lasă a fi subjugate, merită se poarte lanțuri. Dacă locuitorii regatului Orixei ar fi aratat mai mult curaj, această oardă stre­ină nici­odată n’ar fi putut se si robiască țara, dar ei fură slabi și chiar nepăsători. Sălbaticul Abinder triumfă ușor de dânșii, și lăsă pe fiul seu Zeid pacinic posesor al u­­nui tron ce-l usuroasă. Amenințările ce le făcea acesta lui Sigis­man in scurt timp avură efectul lor. Res­boiul fu declarat, și toți locuitorii din re­gatul Golcondei vor să se fee parte, pentru ca se probeze suveranului lor amorul și re­cunoștința ce au pentru dânsa. Pe dată o armată considerabilă fu pregă­tită. Toți cetățenii cereau onoarea de a fi soldați. Ei aparănd patria voiau se-și apere regele lor. De mai multe ori el ii conduse­­să la victorie contra Tartarilor Chinei, cari voiau se cuprinda laturile de la Coromandel. Ei fură alungați cu necinste mare pe la in­­­­ceputul domniei lui Sigisman. De la acea r­­poesi, pacea și fericirea iși ficsasă locașul ior in regatul Golcondei, dar mândria, ambiția, și amorul regelui de la Orixa veniră se li turbure pentru un moment de siguranța de care se bucurau. Dacă resboiul are pe­ricolele sale, de aseminea el are pe gloria sa; el este funest celor învinși, o știu, și destul de costisitor invingatorilor ; căci demulte­ ori laurii lui sunt Însoțiți de chiparoșii negri ai doliului. Dar dacă un reszel este început pentru a se apara neatârnarea, el este drept și tot supusul ce nu-și susț­ine interesele țe­rei sale, trebue se poar­ta pentru tot­dea­una titlul de cetftras. (Va urma),

Next