Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1875 (Anul 8, Nr. 1-62)

1875-05-04 / nr. 48

ANUL VIII. lassi, Duminica 4 Maiu 1875. No. 48. Snemplaral 40 b»nl, r Kes. Soar. Ap. Soar. C URIERUL DE IA SS I FOAEA PUBLICAȚIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII APELATIVE DIN IASSI.­ ­ _____________ " ________ ;‘C A L E M Q ,’A L S g P» T a fyi A Ni E ). ‘ ' ' ' ” il vechiu. ; Stil nou, | Z­I­U­A, [ PATRONUL ZILEI. j Res. Soar. Ap. Soar. j Stil vechiu. Sti nou. | ZIU­A. | PATRONUL ZILEI. Res. Soar. Ap. Soi Maiu. Maia. . . . r i Ore. m. Ore. m. Maiu. Maiu. |j „Ore. m. Ore. m. 4 16 Duminică. Martira Pelagia. jj 4 32 7 20 8 20 Joi. f f Ap. și ev­. loan și Arsenie. f 4 28 7 25 . ^Jini. I Cuvioasa Irina. I 4 31 7 21 9 21 Vineri. Profetul Isaia | 4 27 7 27 6 Ma­rți. _ s­ gf. și dreptul Iov. i 4 30 7 22 10 22 Sămbătă. Apost. Simon Zilot. # 4 26 7 28 _|___________S*_______Mercuri. |j Sf. Acachie și Semn. Crucii. # 4 29 ?7 25 11 23 Duminică. 1 Mart Mochie. | 4 26 7 29 PREȚUI ABONAMENTULUI: Iași și districte. Pe un an 12 lei noi Pe șase luni 6 lei noi Pe trei luni 8 lei noi, Austria: Pe 6 luni 14 franci — Germania pe 6 luni 18 franci. — Italia Belgia, Elveția : — Pe șase luni 22 franci. ’ Stil vechiu. Apare de trei ori pe septămănă DUMINICA, MERCURI si VINERI. Redactiunea $1 Administratiunea­­n localul TIPOGRAFIEI NAȚIONALE. ANUNCIURI. Rândul sau locul sau 15 bani. Inserțiuni și reclame: Rândul 40 bani. — Epistole nefrancate nu se pri­mesc. — Manuscriptele nepublicate se vor arde. Francia. Pe șase luni 26 franci. Abonamentele și anunciurile pentru „Curierul de Iași" foaea oficială se fac la Eugene Crain, la Paris 9 rue Droot, 9. Revista Internă. Deputații aleși in Colegiul III, Argeș. Const. Vărzaru și Gheorghi Brateanu cu 372 voturi. Bacău, Dimitrie G­r. Ghica, 563 și Iorgu Exarcu cu 569 voturi. Bolgrad. Aristidi Pascali 147 voturi. Brăila. Achil Cerlenti și Alex. Ve­­riceanu. Botoșani. Iorgu Caruzo 357 Iorgu Christescu 358, C. G­hica 356 voturi. Buzeu, Nic. Niculescu 512 voturi. Cahul. Grig. C. Epureanu cu unani­mitate de voturi. Covurluiu, Al. Moruzi 401, G. Vo­lenti 378, G­. Mihăilescu 393 voturi. Dămbovița. Const. Fusea cu 305 vot. Dorohoi. Locot. Col. I. Murguleț cu 154 voturi. Dolj. Stolojanu cu 1332 voturi I. C. Brăteanu 1328, și A. Candiano 1310 Falciu. George Beldiman cu 173 vot. Gorj. C. Brăiloi cu 327 voturi. Ialomița, Al. Lupescu cu 368 voturi. Iași. T. Maiorescu, N. Aslan, D. Cornea, și P. Carp cu cate 600 voturi. Ilfov, Dimitrie Gr. Ghica, C. Bla­­remberg, Grigore Păucescu, Menelas Gher­man, Stefan Ioanid și Dobre Nicolau. Ismail. Anton I. Vamali cu 212 vot. Mehedinți. General Vladoian și Gr. Argetoian. Muscel. I. Potoceanu cu 296 voturi. Neamț. Man. Albu. Olt. I. G. Călinescu cu 508 voturi. Putna, I. T. G­hița, loan Oprișan și C. Ciornei cu unanimitate. Prahova, I. Filiti, Panait Filitis și Ștefan Greceanu cu 1258. Roman, I. N. Cantacuzin 576, Va­sile Stan cu 575 voturi. Romanați: Stănuță Cezian cu 442 voturi. Rămnic-Sarat. Menelas Gherman cu 314 voturi. Suceava, G. Greceanu cu unanimita­te de voturi. Tecuci. Tache Anastasiu cu unani­­mitate de voturi. Teleorman, Alexandru Rioșianu cu 555 voturi. Tuto­va, Iancu Iamandi, Gr. Suțu și I. Giuvara cu 478 voturi. Vâlcea, P. Milo cu 476 voturi u­­nanimitate. Vaslui. General Savel Manu cu 155 voturi. Vlașca. V. Christopulo, cu 609 vot. Mai multe ziare vorbesc de dimisiu­­nea a cător­va magistrați de la curtea din București și tribunalul Ilfov. A­­ceste demisiuni se pretinde că ar fi mo­tivate pe ordinele ministerului justiției care ar fi impedicat acțiunea represivă a magistraturei. Aceste aserțiuni sunt cu totul inexacte. Acești magistrați, afară de 4, nu fac parte nici din parchet, nici din judecători de instrucțiune, prin ur­mare neavănd nici un amestec legal in chestiunea măsuriloru necesarii pentru menținerea ordinei publice, nu au avut a primi nici un ordin de nici un fel in afaceri care nu erau de competința lor. Căt pentru magistrații parchetului, minis­terul justiției n’a avut a le da nici un ordin, fiind­că ordinele le sunt date de cătră legile in ființă! Ministerul n’a­ făcut altă ceva de căt a repeta o circu­lară din 1873, dată chiar de predeceso­­rile seu și bazată pe aplicațiunea cea mai strictă a principiilor de drept. A­­ceastă repetire s’a făcut cu ocasiunea a­­legerilor generale, care punând in miș­care toate spiritele, pot da loc la dife­rite agitațiuni și desordine, și chiar im­pinge, cum, din nenorocire, s’a intăm­­plat, de oameni fără scrupul, la actele cele mai criminale. Magistrații dar care și au dat dimisia pe baza unui act pe care îl cunoșteau de doi ani, au căutat un pretext mai mult decât un motiv se­rios de a părăsi posturile lor, fiind con­duși de considerațiuni cu totul străine drepturilor și datoriilor care le au după lege. Aceste dimisiuni n’au putut fi primite de minister care s’a mărginit a inlocui pur și simplu pe magistrații re­trași. Ministerul indeamnă incă odată pe tot corpul judiciar a se abține de ori­ce lupte care au un caracter politic și a se mărgini in cercul datoriilor sale profesionale, aplicând legea la toți cu calm și imparțialitate, serviciul de punți și șosele, trei pentru drumuri de fer, iar trei pentru lucrări hidraulice și vor fi obligați a se aplica asupra acestor specialități, luând pentru aceasta un angajament formal, înainte de acordarea burselor cuvenite. Ministerul acordă doritorilor avanta­­gele următoare: 1. O subvențiune de 3.000 lei pe an plătibilă pe trimestre, cuprinzând toate cheltuelile de­­ studii. 2. La caz de trebuință, un an de preparațiune, spre a fi admis intr’una din școalele de aplicațiune desemnate mai sus. 3. Timpul necesar pentru terminarea studielor in școala respectivă, calculat după programa acelei școli. 4. Doi ani de aplicațiune in străină­tate anume pentru specialitatea pentru care sunt destinați. Doritorii de a profita de inlesnirele ce le oferă ministerul, vor presenta cererile lor, cel mai târziu până in luna Octom­­vre anul curent insoțindule: 1. De actele constatătoare că au ab­solvit cursurile facultăților din țară sau străinătate cu examene in regulă. 2. De actele constatătoare că sunt români sau naturalisați. 3. De o declarațiune in regulă, prin care vor fixa specialitatea, pentru care E O cioetu­l J VOI* lua că la întoarcere in țară vor servi Sta­tului, cu dreptul și datoriile ce acordă regulamentul corp­ului teh­nic, cel puțin un număr de ani egal cu acela căt au fost subvenționați de Stat; și că in ca­zul cănd, după un an de pregătire, nu vor fi admiși in școalele de aplicațiune bursa li se va retrage și vor rămânea datori a rambursa pe Stat de cheltueala cei vor fi ocazionat. O comisiune numită de minister va constata pentru acei elevi care nu ar fi deja intrați in anul de preparațiune ,ap­titudinea aspiranților ce se vor presenta. Cei ce se vor accepta, ministerul ’i va recomanda după terminarea studiilor, prin agenții sei, guvernelor respective, spre a fi recunoscuți de stipendiați ai Statului și că ast­fel să se bucure de inlesnirile ce va reclama aplicațiunea lor. In tot cursul aflărei elevilor in scol­­certificatele constatătoare examenilor dee puse, după usul instituțiunei in care sa vor afla, vor fi obligatori a se inainti ministeriului pentru plata subvențiunei cuvenită. După terminarea cursurilor și presen­­tarea diplomelor constatătoare, elevii vor primi gradul de Ingineri ordinari cl. III și vor fi remunerați ast­fel după budget iar după cei doi ani de aplicațiune, ce li se acordă, la intoarcere, vor putea fi răsplătiți prin înaintare la grad dacă se va constata că vor merita aceasta prin cu­noștințele dobândite și lucrările esecutate. No. 4,651. 1875, Aprilie 25. ......... 1­11 .. .......... ... Ministerul Agriculturei Comerciului și Lucrărilor publice. Ministerul este decis a trimite in stră­inătate pe cheltueala sa, zece tineri din cei care vor fi absolvit studiile facultă­ților de științe din București, Iași sau din străinătate și care ar dori să îmbră­țișeze cariera de inginer. Din acești zece tineri, 5 se vor des­tina pentru școala de poduri și șosele, sau pentru școala centrală din Paris, iar 5 pentru școala politicecnică din Zurich Din acești 10 elevi, 4 vor fi pentru trap OILETON. m­r 7 n' ____ PADUREA BUCOVINEI. trad. din german. Invinsu-sau Polonii—Stefan a biruit, iar regele lor lohan pe cămp zace rănit. Și douezeci de mii din oastea lui cea mare Sunt prinși in bătălie, legați fără­ cruțare. Ear soarele ce-apune cu fața purpurie Pere­parat de Sănge de-a luptei grozăvie, Vrând par’ da sa­ vestească fugind de aces­t loc. De lupta fioroasă, limba sa de foc. Atunci polonul rege, făr de intărziere încarcă soli cu aur, li dă scumpe odoare. „La Stefan“ zise „mergeți, acestea să primească, iar oastea mea robită, rugați s'o slobozească.“ Ei pleacă, cu grăbire, la cort ajung îndată. Sa intălnesc cu servii, și aurul li-arată. Toți strigă 'n bucurie, un semn­e de ’nalțat La gloria lui Stefan, și pentru principat ! „O Doamne! neamicii acest dar iți închin, Să liberezi Polonii, să-i mântui de-acest chin. Primind, ridică Doamne, aici un monument, Ca să-ți vestească slava etern pe­ acest pomen !“ Stefan ridică fruntea, se uită 'n depărtare Pe câmpul plin de sănge,­ mormântul oștei sale! „Nu!“ zice el a lui­ cea „nu voiu ca să vestească „O marmură scuipată bravura românească! „Trimișii să se ’ntoarcâ’ la prinși la dați de știre, „Că, ei, au să ne nalțe acest semn de mărire. „Eu voiu sa are locul pe unde na-am luptat, „De-a lungul două mile, și una milă in sat; „Și fagi voiu să plănteze, ce, cănd vor răsări, „Nalța-vor o pădure, ce’n veci nu va peri; „Și’n timpuri viitoare va curge un șiroi „In măduva de arbori, de săuge de eroi, „Ear arborii str­ia-vor, clătiți de veni și ani. „Bravura Românească invins-au pe dușmani! „Frunzișul, el șopti­va, de zefir legănat: „Eroilor, repaos ! căci falnic v’ați luptat!“ Polonii se înjugă, și ară in tăiere. Și ară­și plănteazâ pân’ nu mai au putere... Pe­ aceste locuri ânsă crescu spre pomenire Pădurea Bucovinei ca semn de biruire. I. V. Stefaniu. MOȘII. Cofiți, străchini și ulcele, înșirate stau la Porți, Și ’n cosiți luminărele. Azi e ziua celor morți. Revista Esternă. Lupta contra Carliștilor devine din ce in ce mai accentuată in chi­avara. Carliștii au în­ceput și ei a lua parte activă la lupta contra pretendentului,­ și generalului Aguire, care s’a pus in capul unei armate ce s’a supus regelui Alfonso, i s’a pus capul la preț. El a făcut o nouă proclamațiune, prin care chia­­mă pe Navaresi la supunere către guvernul regelui Alfonso. Toate grupurile liberate s’au întrunit la Madrid și au decis formarea uniunei liberale întocmai precum exista in timpul lui O’Conner cu o programă liberală, luănd tot­odată olă­­rirea de a se supune fără condițiune regelui Alfonso. Ispania nu va putea găsi salvarea ei de­căt menținăn­d pe junele său rege și incon­­giurăndu’l toți oamenii de bine. Unirea oa­menilor de bine in scopul bine-făcător de a scoate țara din starea in care a adus o res­­belul civil, se poate vedea acum mai mult de­căt ori­când. In adevăr, ura contra car­liștilor a grupat in giurul tronului toate par­tidele si fracțiunile de partide. Dănă ?>­cele republicane, numai in scopul de a salva țara și această unire se poate vedea că e mai strănsă acuma de­cât sub guvernele ce au precedat. Dacă vom mai observa incă situa­­țiunea interioară a Sspaniei am vedea că a­­fară de provinciele bântuite de insurecțiunea carlistă, restul țerei se află cel puțin in li­niște și pace, dacă nu și in prosperitate și fericire. Guvernul spaniol a trimis la Madrid pe generalul șef al armatei de la Nord spre a conferi cu dănsul. Generalul Loma il inlocu­­ește prin interim. Consulul Spaniei la Bayonna a priimit un ordin din partea guvernului, ast­fel conceput: „Soldații carliști ce se vor presenta la su­punere vor fi protegtați și întrebuințați, după profesiunile lor, in locurile ocupate de tru­pele carliste. Acei cari vor vor să continue serviciul militar vor fi organisați in detașa­mente comandate de ofițeri cari vor fi făcut asemenea supunerea lor. Ei vor fi trimiși la nord, in centru și in Catalonia.“ „Noua Presă liberă“ consiliază regelui Bel­giei ca, in urma incidentului iscat cu Ger­mania și a zgomotelor și aserțiunilor la cari a dat loc in o parte din presa europeană — ca desmințire la toate câte s’a zis, să mear­gă a face o visita împăratului Guilem la Ber­lin. E­ste cum se esprimă ziarul vienei: „De trei ani mai toți suveranii Europei mișcați de o comună armonie de sentiment și amiciție, deveniră la Berlin oaspeții îm­păratului Germaniei. Până acum insă regele Belgiei s’a ținut in depărtare. Poate că incă nu e departe ziua cănd se va hotărî a re­nunța la atitudinea reservată ce a observat până acum și unde, printr’o demarșă de a­­ceastă natură, va manifesta puternicului ve­cin Germania espresiunea acestei ami­iții care e dor­tă pe țermii Spreei și nu de mult pro­misă de guvernul său. O asemenea decisiune ar fi in­contestab­i de acord cu logica fap­telor săvârșite.“ Se scrie din Roma cu data de 2 Maiu: „Se anunță, și, de astă-dată, noutatea pare căt se poate de sigură, că împăratul Guilem va intoarce regelui Victor-Emanuel visu­l sa din 1873, in prima jumătate a lui Iunie la Milan, sau poate la Verona, insă tot la Nord. In întrevederile sale la Neapoli cu prințul imperial, Victor-Emanuel ar fi insistat asu­pra necesității venirei împăratului spre a a­­testa căt se va putea de tare că nici legea garanțielor, nici vizita lui Francisc­ Iosef n’au turburat buna Înțelegere intre Germania și Francia, or­ce A’ar zice in lumea ultra cleri­cale. Ar fi fost atunci a se lua imperatul ca mai slab decăt regele. Se anunță moartea unuia din cei mai ce­lebri jurisconsulți ai Germaniei, Zacharie, pro­fesor de drept la Universitatea de Goetzin­­gue și membru in camera seniorilor Prusiei. A murit la Constadt, intr’o vărstă foarte naintată. Camera deputaților Italiei incă a avut o desbatere lungă și frumoasă asupra politicei religioasă, care a ținut mai multe ui­o. A­­­supra moțiunei interpelatore lui Mancini, pre­­sidentul consiliului, d. Minghetti s’a referit, in mijlocul a­plauselor Camerii, la principiile puse de Cavour: „De cănd Papalitatea a per­­dut puterea sa temporală a zis ministrul, li­niștea s’a restabilit in spirite. Situațiunea actuală probează că Italia și Biserica pot trăi alături una cu alta, in deplina lor indepen­dență, și fără ca libertatea Bisericei să fie in nici un m­od amenințată.“ In urma acestor cuvinte, se vede s’au pro­cedat la vot, prin care s’a probat marea în­credere a reprezentanților Italiei in cabine­tul Minghetti. Memorial diplomatique, intr’un lung arti­­col asupra celor trei puteri ale Nordului con­stată că Francia dorește pacea și respectul tractatelor. Ar fi a insulta pe cele trei mari puteri dacă s’ar crede că ele ar voi să atace pe Francia fără motive plausible, și că ar călca in picioare sistemul stării actuale po­litice și a păcii lumei, care este lipsa înțe­legerii lor. Din Ispania se scrie că Cabrera a refuzat titlurile și decorațiunile pe cari voise a i le conferi guvernul. Ziarul oficial anunță că un șef carlist e­­clesiastic și cinci carliști, sub ordinile celui din­tâiu, au fost uciși la Víllar, in Valencia. Trupele regale au mai repurtat o victorie asupra carliștilor, la San Feliz de Codmaz;­io ii morfiííJáq tisa­t vis .fijsov cau Moșii azi au masă mare. Pe săraci, morții hrănesc. Curge vinul prin pahare Morții azi benchetuesc. Dar in­­timp ce fie­care Face peptru morții săi, Astă milă trecătoare Ce se uită de cei rei, Mai sunt morți uitați de lume, Nime­na ei se gândesc, La morminte fără nume Al meu vers eu dăruesc, DUMINICA MARE. Astăzi este serbătoare E Duminica cea mare, Sărbătoare cea cu tei, Pe la streșini crengi și anină, Schimbă casa in grădină, Șbor prin frunze Apterei, Fetele in serbătoare. Fulgâeac ca o ninsoare Pe verdeață in cămpii. .*L, ț f­i*. » • o a­par in joc ștergare albe, Rid la soare mii de salbe, Ochii rid de bucurii, Ear bătrânii la o parte, La pahare iși fac parte, Și mulți ani iși dăruesc: Că’i Duminica cea mare, Cănd au teii serbătoare, .. c, i,.. . . •L . 1 Casele când înfrunzesc. LEAGĂNUL. Glas îngeresc s’aude căntănd cântare dulce, O mamă lin adoarme copilul ei la sin. Și cântecul de mamă un dulce somn aduce Și­ tot mai lin ea-i cântă și’l leagănă mai lin. El cănd și cănd ingănă, apoi el tace... doarme, Și dulce el visază, suri de dragalaș, S’ar zice ră, un înger pe alt ănger adoarme, Sau cr­ nul că adoarme pe sin un fluturaș. Când ochii el deschide, de gură ea-i lipește Un măr alb ca omătul de lapte roditor; Ea-i dă mărul vieței și dulce ea hrănește, Copilul ei cel fraged cu dulce lăptișor; Plăcut e finul mamei, gustos ca fericirea... Și cald e acel lapte, ferbinte ca iubirea Ființei iubitoare!—ah! dulcele amor Drept inimă deschis’au a laptelui isvor... APUSUL SOARELUI. In purpură și aur, apune sfântul Boare, El sărutări trimete la fie­care floare ! Apusul scăntează de roze aurii, Și apele albastre devin trandafirii. Pe insula cu nuferi, pe trestia înaltă, Se joacă două preșuri doi sburători de baltă . Pe deasupra sboară, trec rețele in rond; Naghițul se rotește și țipă cănd și cănd. Senin curat­e cerul,—a bea vântul adie, iar trestia pe b­altă se mișcă se mlădie. Furnică, pe sub ape un șir de peștișori, Apusul ei privește cu ochi scănteitori. Din papura cea verde o broască verde sare, Și pe oglinda apei se face un cerc mare­­ Și cercul mereu crește—apoi pe nesimțit Dispare pe un luciu de raze aurii­ Dar ce s’aud, ce glasuri ce șoapte ca din baltă? Prin razele de soare de-odată se arată :’ Doi faguri de viață, doi muguri iubitori, Doue copile albe, cu sin de dalbe flori* Copilele frumoase, voioase rizătoare, Volocul cel cu pește il trag pe mal la soare, Și apa oglindește albastre bucurii, Și albastrul, forme albe,—copile serafit. Cămeșele lor ude de sinuri stau lipite; Sub alba țesetură se află tăinuite, Dulci forme de iubire, rotunde nălucii. Comori de frumusețe, de albe fericiri«

Next