Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1875 (Anul 8, Nr. 73-138)
1875-09-19 / nr. 100
ANUL VIII. Revista Internă, Estragem din „Monitorul Oficial:“ f Sunt căte va zile de cănd s’a iscat in orașul Gralați un conflict regretabil intre sub-locotenentul Stefanescu Neculai, din regimentul No. 1 de artilerie și d. Patch, supus englez; acesta după o altercație intr’o grădină publică din acel oraș. Sub-locotenentul Stefanescu a lovit pe d. Patch care, la rândul seu a lovit cu bastonul pe sub-locotenent, care la moment trăgând sabia, a rănit la cap pe adversarul seu. L’a urmat de îndată cuvenita instrucțiune și ofițerul a compărut înaintea consiliului de resbel, din divizia III, după care ofițerul a fost achitat. Cu această ocaziune, ministerul de resbel fiind informat de tot cursul precum și de rezultatul acestei afaceri, a dat următorul ordin diviziei III teritoriale: Domnule Comandant. La raportul dv. telegrafic No. 4.479, prin care ’mi aratați atăt achitarea sublocotenentului Stefanescu, de cătră consiliul de resbel, căt și pedeapsa ce s’a dat apărătorului seu (locotenent-colonel Sarandi) pentru că ’și au permis expresiuni necuviincioase, in cursul acestui proces, aprob această din urmă disposițiune, căci dacă legea a voit ca un apărător străin armatei se ineasă din limitele bunei cuviințe, cu atăt mai mult cănd acesta este el militar. Incăt pentru achitarea sub-locotenentului Stefanescu, consiliul de resbel a avut in vedere legitima apărare din partea ofițerului, considerând insă numai momentul cănd ofițerul s’a servit de arma sa, spre a apara onoarea uniformei. Acesta este negreșit un drept al militarului, dar este bine ca fiecare să cunoască in armata noastră, că orice drept de așa mare însemnătate implică și îndatoriri. Cănd uniforma este atinsă nu e destul a examina acest fapt in el însuși, dar incă dacă militarul prin conduita sa a provocat atingerea dignităței uniformei. Este positiv că adevărul autor al atingerei uniformei in cazul de față a fost conduita sub-locotenentului Stefanescu, care și a permis cel dâ’ntăiu a lovi pe adversarul seu. Prin urmare, sublocotenentul Stefanescu se va pune la arest de rigoare pe 60 zile, făcănduse aceasta cunoscut prin ordin de zi pe întreaga divizie. Ministru de resbel, General de divizie Florescu. Revista Enternă. Luptele de care ne vorbise zilele trecute telegraful intre Turci și Insurgenți aproape de Trebinje și alte localități au fost serioase și succesele Herzegovinenilor confirmate de corespondențele străine. Astfel cetim in Standard de la 21, următoarea corespondență din Viena care descrie astfel acele fapte militare: „Insurecțiunea din Herzegovina a isbucnit din nou. Aproape de Novi trupe de insurgenți au năvălit in nord-vest. In Bosnia au năvălit trupe de insurgenți, care au ucis 24 de Turci. Relațiunea trecută despre isbucnirea revoltei in districtul Grakhova, in Bosnia de apus, este confirmată in toată întinderea ei. Insurgenții s’au arătat și in Pesusje in dreptul orașului Dalmat numit Ianoski. Pare că locuitorii din tot districtul Bosniei pe laturea despre apus intre Bisbac și Livno s’au unit cu insurecțiunea. Sămbătă a avut loc o crâncenă luptă intre Trebinje și hotarul Austriei. Insurgenții, care erau tăbărâți in Munții Drjin, primind ajutoare din munții de la Lububinje au atacat satul turcesc Zabice, au ucis 19 locuitori, au luat cu dânșii vitele și apoi au atacat pe niște Austriaci care venise cu provișii de la Ragusa la Trebinje, imprăștiară escorta militară turcească și luară 52 de cai încărcați cu provișii. Trupele Otomane se grăbiră a merge de la Trebinjie la valea Gloaska și dislocară pe Insurgenți din pozițiele lor, dar mergând fără băgare de samă, căzură intr'o cursă și perdură 1OO soldați. Iassi, Vineri 19 Septemvrie 1875. CURIERUL DE IASSI FOREA PUBLICAȚIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII APELATIVE DIN IASSI. C AL-ENDA r u l_ septamanei ' -- ■■ ---------------- ———————_ ... ------____" * » . — 1 m » ■ -V In. I »1 Stil vechiu. Stil nou. Z XO A.________PATRONUL ZILEI._______1 Res. Soar. Ap. Soar. j Stil vechiu. Stil nou. ZIOA. PATRONUL ZILEI. Res. Soar. Ap. Soar. Septemvrie Septemvrie. Ore. m. Ore.m. Septemvrie. I Septemvrie. Ore m. Ore m! îi 26 Duminică. (f) Inalțarea Sfintei Cruci. 6 3 5 55 18 30 Joi. Cuviosul Eumenie. 6* 10 5 48* 15 27 Luni. Martirul Nechita. 6 5 5 54 18 1 Oct. Vineri. Martirul Trofim. 6 12 5 47 28 Marți. _ Martira Eufimia. 6 6 5 52 20 2 Sâmbătă. Marele Martir Eustatie. 16 13 5 45 ____IZ_________________Mercur. _____Martira Sofia.________________________ 8_____5 51________21___________________Duminică._______Apostolul Codrat._________________ 6 14 5 43 FRRTUL ABONAMENTULUI Iași: Pe un an 12 lei noi; — Pe șase luni 6 lei noi; — Pe trei luni 8 lei noi? In districte: se adaugă portul de 2 h. 40 bani. Austria. Pe 6 luni 14 franci — Germania pe 6 luni 18 franci. — Italia, Belgia, Elveția. — Pe șase luni 22 franci. ANUNCIUJI, Rândul sau locul seu 15 bani. Apare de trei ori pe săptămănă DUMINICA, MERCURI si VINERI. Redactiunea si Administrationea in localul TIPOGRAFIEI NATIONALE. — O altă depeșă din Viena cu data 20 Septemvrie, confirmă că perdirile Turcilor in această ocasiune lângă Trebinje au fost considerabile. De pe cămpul de luptă din Herzegovina nu e nimic nou de căteva zile. Insurgenții sunt mai mult in defensivă ca și Turcii. Se vorbește despre formarea unui corp de volintiri și Insurgenți de 12.000, sub comanda lui Stratimirovici, vechiu militar austriac, care a adunat pe cei mai mulți din foștii grăniceri ai canfinelor Dalmației. Din Belgrad se scrie că spiritele s-au mai calmat; cel puțin oamenii inteligenți au început a se pronunța contra resbelului și a calcula eventualitățile la care s’ar e spune Serbia și Tronul in cas de neisbutire. Cu toate acestea masa poporului este incă in ferbere și nu se poate sti ce s’ar putea întâmpla, dacă, de exemplu, ar veni un cas de provocare sau conflict la hotar intre turci și șerbi; puțin lucru ar trebui ca să facă a isbucni resbelul chiar fără voia guvernului. D. Ristici, ca om politic distins, evită declararea de resbel și voea ce a ușa mai intern toate mijloacele diplomatice posibile. L’Italie consiliează pe principele Milan și pe guvernul său a fi prudenți și a nu risca cu ușurință pacea și siguranța de azi pentru aventure periculoase. Cetim in Standard de la 14 oarecari detalie asupra secundului meeting ce au ținut lucrătorii și in care avocatul Merriman a ținut un lung și elocinte discurs in favoarea creștinilor din Turcia. Am menționat deja despre acest meeting, astăzi mai adăugim căteva rânduri despre discursurile ținute și conclusiunele luate. Oratorul Merriman a denunțat administrația și viața Turcilor ca coruptă și apăsătoare asupra creștinilor. Aceștia, zise oratorul, erau prea mult striviți sub barbaria musulmană și nu puteau face de căt a se revolta. Englitera a sacrificat sănge și tesaure in Crimea spre a salva pe Turcia, și cu toate acestea promisiunile ce a făcut aceasta in favoarea creștinilor au rămas literă moartă. Turcii, adause de Merriman, au început a scădea cu repeziciune, precum a constatat statistica din causa vieței și obiceiurilor lor sociale. De aceea speră și doreșce că Insurgenții să isbutească. Guvernul Angliei trebue să stărue pe lângă Poartă să -și împlinească promisiunile date acum cățiva ani, să dea dreptate și o soartă mai bună creștinilor. De la terminarea resbelului din Crimea și pănă azi peste 180,000,000 livre au fost trimise de Engleji Turciei, și acesta e și motivul pentru care s’a pus arăta îngrijire in Anglia spre a nu lăsa pe Turcia se cadă. Greșala insă a fost mai ales a d-lui Henric Bulwer care a trimes astfel de instrucții consulilor incăt i-a făcut să raporteze chiar neadevăruri despre starea Turciei. Oratorul crede că va veni in Londra o comisiune din partea Insurgenților spre a obține ajutor. Meetingul, in urma acestui discurs, a conchis prin a decide formarea unui comitet de ajutor in favoarea insurgenților. Resoluțiunile ce s’au lucrat au fost: 1 ° „de a se trimite o adresă de simpatie cătră comitetele patriotice din Belgrad și Ragusa, așteptănd cu brațele deschisă ori ce deputațiune va veni la Londra din partea insurgenților.“ 2 ° „A se adresa felicitări din partea acestui meeting cătră lord Russel pentru nobila apărare și incuragiarea morală ce a adus raialelor apăsate din Bosnia și Herzegovina“. Un alt meeting de lucrători s’a ținut in Londra sub presidenția d-lui Johnson, in care s’a esprimat simpatii pentru Insurgenții din Herzegovina. Intre prea numeroasele articole ce găsim prin ziarele străine asupra Bosniei și Herzegovinei, la République français publică unul prin care susține causa creștinilor din Bosnia și Herzegovina. La Republique termină astfel articolul seu: „Ceea ce voiam in acest moment, solicitând de la cei ce ne guvernă o acțiune preventivă in măsura in care ar putea raționabil să se producă, era pacea. Ceea ce voim astăzi, cerând nu numai de la Francia, ci de la toate puterile europene, ca să nu se congediese de la Mostar pănă ce nu vor fi luat o resoluțiune, este iarăși pacea. Această pace nu s’ar putea căuta un statu quo. Ea nu poate fi asigurată decăt printr’o modificare profundă in raporturile Turciei și ale provinciilor iugoslave. Este dată de toată necesitatea ca Europa să avizeze, și să facă mai intim pentru Bosnia ceea ce odinioară a făcut pentru provinciile dunărene. Și apoi in ce s’ar putea plânge Turcii contra unei asemenea invoeli ? Ceea ce ei cer sunt banii. Ei vor primi acești bani de la Bosniaci in formă de tribut, in loc a si-i stoarce cu greutate prin adjutorul unui personal costisitor. Ei vor mai evita încă neplăcerea de a fi siliți să suprime azi decreta priviulgate, ieri in zadar, precum se întâmplă sultanului Abdul-Megiil, care in 1852, in curs de o lună, hotări desarmarea și rearmarea raialelor din Bosnia, fără ca aceștia să se fi gândit un singur moment ca să iasă din mână mijloacele lor de apărare. Diplomația europeană poate azi lesne să se agațe de această neputință bine, constatată a guvernului otoman in Bosnia și Herzegovina, spre a’l face să înțeleagă rațiunea și să’i propună asemenea o convențiune analogică cu acelea care regulează soartea celorlalte provincii tributare ale imperiului. Măne va fi prea târziu, căci dacă, precum ne-am temut totdeauna, incendiul s’ar întinde, dacă Muntenegru și Serbia s’ar vedea silite, mai curănd sau mai târziu, să ia parte la luptă, chestiunea ar angaja cu orice preț Europa, și cine se poate oare frata astăzi ca să măsoare consecvențele pe care le ar putea avea o asemenea eventualitate ? — Corespondența politică din Viena de la 24 Septemvrie spune că s-a ținut o ședință in comitetul delegațiunelor ungare, pentru budgetul ministrului de externe. Contele Andrasy a desvoltat motivele pentru cari nu a apărut de astă dată cartea roșie, promite inse că va depune corespondența in privința raporturilor comerciale. Respunzind la interpelațiunea delegatului arhiepiscopul Haynald in privința mișcărei orientale, Andrassy declară in general, evitând orice detalii, că Austro-Ungaria lucrează de acord cu imperiile limitrofe pentru menținerea păcei europeane. Ministrul crede că poate lua garanția că interesele Austro-Ungariei vor fi pe deplin păzite. Cat despre sforțările cari tind a evita reînoirea unor asemenea evenimente, ele nu’și vor găsi restricțiunea de cătrn limitele legitime și posibile. Ministrul speră să ajungă la un bun resultat și in această privință. Comitetul a luat act cu mulțumire de această declarațiune. — Tot cu data din 24 Septemvrie se anunță din Paris. Ministerul aotărit la unanimitate a face chestiune de Cabinet din scrutinul pe arondismente. — Precum se vestește din Cetinje cu aceiași dată, insurgenții au surprins Marți mai multe companii turcești care conduceau un convoiu cu provisiuni la Garuska. In urma unei lupte de mai multe oare perdelele au fost considerabile de ambele părți. — Depeșele oficiale sosite la Constantinopole cu data din 21 și 22 Septemvrie spun, că insurgenții atacând un convoi cu provisiuni pe drumul Ragusa-Trebinje, au fost puși pe fugă de trupe și cu deseverșire bătuți. Perderea lor a fost de 150 de oameni, coama coada idem, păntănog la piciorul stăng dinapoi, scoică la piciorul drept, beteag de piciorul sting, stricat de șăpe spinare și una iapă, un păr murgă, cu scoică la copita piciorului stăng dinaite, care ,fiind evaluată in preț de șase franci a perit, după cum d-nul Sub-prefect prin raportul No. 2066 și 2064, incredințază. Se publică termenul de 6 luni conform legei poliței rurale, spre ivirea păgubașilor, care cu dovezi legale să se presinte la Primăria respectivă, de ași primi calul și pielea. No. 6098. De cătră Primarul comunei Gortinești, declarăndu-se de pripas un bou porumb, coarnele potrivite, retezate la vârf, inserat la șoldul stăng dinapoi, cu litera 2 și cu urechia stângă retezată, după, cum incredințază de sub-prefect de Meletin prin raportul No. 3027. Se publică termenul prescris de legea poliței rurale, spre cunoștința păgubașului, care cu dovezi in regulă să se presinte la menționata primărie, pentru ași primi bcul. Prefectura districtului Roman, No. 9431. Spre a se pute da autoritațimea cerută de d. Vasile Ioan Testiban, pentru a avea deschis stabiliment de crâșmă in această urbă, e necesar a se ști dacă numimitul nu e supus unei cauze prevăzute de art. 4 din regulamentul ad hoc. Autoritățile respective sunt rugate in caz afirmativ se denunțe prefecturei. Prefectura județului Neamț. No. 14,739. Sub prefectul plasei Bistrița prin raportul No. 3589 incredințază, că pe teritorul comunei Tazlău s’a pripășit una iapă, la păr murgă închisă, coama și coada neagră, păntănoagă puțin la copita stângă dinapoi, cu furculiță la amândouă urechile și cu o baltă mică la pântece din partea stângă. Se publică aflarea proprietarului și presentarea lui cu probe legale la sus-zisa comună, in termenul prescris de legea poliței rurale. Prefectura Districtului Suceava, No. 6710. De cătră primăria Comunei, Dolhești, s’a declarat de pripas un mănz ca de un an, un păr murg inchis costrușit, cu potricală la urechea dreaptă, se publică ca proprietarul lui in termenul prevăzut de art. 48 legea poliței rurale, să se presinte cu probe legale la primăria acestei comune, spre asi priimi. Primarul Municipiului Iași. Urmând a se da in antrepriză confecționarea imprimatelor necesare, serviciului de perceperea și constatarea contribuțiunelor directe, pentru exercițiul anului viitor 1876, se deschide din nou concurență in ziua de, 28 Septemvrie curent, oarele 11 din zi, și se invită pe toți d-nii care vor vor a lua aseminea antreprindere, să se presinte in camera acestui oficiu cu garanția cuvenită in ziua și oara indicată, spre a se face adjudecarea asupra persoanei ce va lasa un preț mai avantajos pentru comună. p. Primar: I. Antoniadi. Secretar: D. Antonescu. Biuroul V. Șef, Scănteianu. No. 9132. 1875 Septemvrie 17. Urmând a se da in antreprindere construirea unui zid pe margina canalului ce se scurge din râpa numită a Privighițoaei pe lângă strada Moțoc, in mărginirea sumei de lei noi 723 bani 8 și in conformitatea divisului presentat cu referatul d-lui Inginer Comunal No. 434, se deschide concurență Joi in 2 Octomvrie venitor, parele 12 meridiane. Amatorii de a lua aseminea întreprindere se vor presenta in camera acestui oficiu la ziua și oara sus indicată, cu garanția necesară pentru a se face adjudecarea. p. Primar: I. Antoniadi. Secretar: D. Antonescu. Biuroul III. Șef, Evghenide. No. 9117. 1875 Septemvrie 17. De cătră Epitropia averei bisericei Sf. loan Botezătorul, urmând a se da in locațiune trei apartamente din casele ac lei biserici, situate in strada Milo, pe timp de trei ani începători de la 26 Octomvrie viitor, se deschide concurență Joi in 25 Septemvrie curentoarele 12 meridiane. Amatorii de a lua in locațiune asemine case, se vor presenta in camera acestui oficiu in ziua și ora sus indicată, cu garanțiile necesare pentru a se face adjudecarea. p. Primar: I. Antoniadi. Secretar: D. Antonescu. Biuroul III. p. Șef, Popovici. No. 8872. 1875 Septemvrie 9. Primăria comunei urbei Bârlad. No. 4068. In ziua de 25 Septemvrie curent st. v., regulăndu-se din nou termin de licitație, pentru darea in antreprisă pavărei a trei strade din acest oraș, care cuprinde o suprafață de 2906 str. patrați aproximativ. Se publică spre generala cunoștință și se invită pe d-nii doritori carii ar voi să ia asupra,de asemenea antreprisă, să bine-voească a se presenta la tratatul termen in camera Primăriei, vara 12 amează, știind că pentru admiterea la concurență se cere depunerea garanției provisoriu cifra de 3000 lei noi in numerar sau boruri de tesaur. Condiținele de antreprisă se pot vedea in cancelaria acestei primării. Primăria comunei Buciumu. No. 1170. In această comună a picat de pripas un cal, la păr murg, coama și coada neagră, puțin breaz și strănut pe bot, una căruță brașovinească cu osii de fer, una păreche hamuri de cură cu hățuri de cânepă, și o gură de ham cu stranguri de cânepă. Se publică aflarea păgubașului in termenul prevăzut de lege. No. 1171. Fiindcă la termenu defapt prin foaea, Curierul de Iași No. 29, din anul curent nu s’a putut efectua vânzarea a unei ape cu mănt și un cal soldit, ce se află de pripas in această comună încă din anul 1874. Se publică un nou termin de 15 zile, de la data foaei, pentru vânzarea unor aseminea. Primăria Fibei Huși. No. 4180. In ziua de 21 a curentei urmând, a se ține licitare in camera acestei Primării, pentru darea in antreprisă a aprovisionărei cu 40 stări, lemne, necesare pentru iarna viitoare la localurile Primăriei, scoalelor de ambele secse, poliției, comisiilor, cancelariei companiei de milițieni și spitalul din această comună. Se publică aceasta spre deșteptarea concurenților, carii sunt invitați ca in zilele menționate, să se presinte in camera primăriei, însoțiți de garanțiile cuvenite spre a concura la licitație. Condițiunele de licitare și contractare se pot vedea in orele de cancelarie, in ori ce zi la d-nul secretar al primăriei. Primăria comunei Lunganii, No. 705. La 21 a curentei urmează a se ține licitație pentru darea in antreprisă a construirei unui pod de lemn cu tot materialul dat de acest oficiu, peste părăul Bahluețul dintre cotunele Lunganii și Mădărjeștii această comună, in vederea divizului aprobat de onor. Comitet și comunicat acestui oficiu cu ordinul No 2986, anunță pe toți d-nii acei care exercită asemenea profesiune și care vor vroi a lua asupră de această antreprisă, se bine-voească a se presenta la ziua sus indicată in camera actui oficiu, spre a concura la licitație, de se vor priimi și informare despre condițiunile acestei antreprise. Primăria Comunei Medelenii. No. 1090. In ziua de 28 a curentei luni in camera acestei primării, urmează a se ține licitaț e, pentru darea in antreprisă a accizului băuturilor spirtoase, ce se vor consuma in prânzele de pe teritorul supus jurisdicțiunei acestei comuni, pe timp de 3 ani, incepător de la 1 Ianuarie 1876 și pănă la 31 Dechemvrie anul viitor 1879. Se publică ca amatorii care vor vor de a lua asemenea Antreprisă să se presinte la acest oficiu, in aratata zi, oara 10 dimineața, cu garanțiile cuvenite in bani. Primăria comunei Ruginoasa. No. 1408. Pe teritorul acestei comuni, picând de pripas una iapă, la păr alba inchisă, coama și coada sură, cu o boltă la piciorul drept dinainte, fără alte semne. Se publică ca proprietarul epei in termenul prevazut de art. 49 din legea poliței rurale, să se presinte cu dovezi legale la acest oficiu, spre a o priimi. Primăria comunei Vlădenii. No. 904. La inplinirea terminului de 15 zile, publicat in foaia oficială din Iași, se va ține licitațiune in camera acestei Primării pentru arendarea a 145 fălci 40 prăjini pământ și 6 case, devenite in proprietatea comunei, remase de la foștii clacași morți, dos ți și insolvabili, din care 17 fălci sunt 2 pământuri Bisericești, care pământ și case sunt in trupurile pământurilor prevăzute in tabloul ce s’a format, arendarea se face pe timpu de un an de zile viitor, având insă dreptul d-nui antreprenor al și face semănăturile in toamna anului curent, după stringerea recoltei. Prin urmare se publică aceasta spre știința concurenților de a se presenta in ziua inplinirei terminului cu garanțiile cuvenite, iar condițiunele de arendare, se pot vnde de cei interesați, in camera primăriei in toate zilele pănă la inplinirea terminala de publicație. Inserțiuni și reclame. Rândul 40 bani. — Epistole nefrancate nu se primesc. — Manuscriptele nepublicate se vor arde. Francia. Pe șase luni 26 franci. Abonamentele și anunciurile pentru „Curiera de Iași“ foaea oficială se fac la Eugene Crain, la Paris 9 rne Druot, 9. Constantinopole i 26 franci. Abonamentele și anunciurile pentru Curierul de Iași foaea oficială, să fac la D. Eugène Micoud, Constantinopoli 2 rue de la Banque Ottoman 2. Exemplarul 40 Bani, PARTEA OFICIALA. PUBLICAȚII ADMINISTRATIVE. Prefectura Districtului Iași. No. 9073. In ziua de 28 a curentei luni Septemvrie are a se ține concurs in camera serviciului tehnic, pentru ocuparea unui post de conductor clasa II-a, ce se află vacant. Se publică aceasta spre știința d-lor ce ar voi, a se presenta la acest concurs, asociați totodată de titlurile de studiu, ce vor fi posedând. No. 9065. In ziua de 3 a viitoarei luni Octomvrie vara 12 din zi, urmând a se ține licitație in camera Comitetului Permanent, pentru luarea in chirie de cătră Comitet a încăperilor necesare Regimentului al 7-le de Dorobanți din Iași, cuprinzătoare de 21 camere, care se fie situate intr-un punct mai central al orașului, se publică spre cunoștința d-lor proprietari, care vor poseda aseminea local și vor vor al inchirie pe termen de trei ani, cu începere de la 23 Aprilie viitor anul 1876, să se presinte in lăuntrul termenului la Comitet, cu declarații formale in care vor arata No. camerilor ce vor avea strada unde sunt situate și prețul anual cu care se va conveni pentru închiriere. iar condițiunile cu care se va face asemene închiriere se pot vede de cei interesați la cancelaria Comitetului in toate zilele pănă la licitare. Prefectura districtului Botoșani. No. 6093. De cătră primarele comunei Curteștii din plasa Tărgu, declarăndu-se de pripas următoarele vite: un cal murg închis, Ho. 100.