Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1875 (Anul 8, Nr. 73-138)
1875-10-24 / nr. 114
Primăria urbei Botoșani, No. 4304. Nefvinduse concurenți la terminul de 15 a curentei, fixat pentru darea in antrepriză a venitului comunal din tixa cantariului facultativ, pe timp de 3 ani, începător de la 1 Fevruarie 1876 până la 31 Dechemvrie inclusiv 1878. Se publică din nou termin pentru ziua de 3 Noemvrie viitor a. c., ca amatorii ce vor vor a lua asupră de acest venit, să se presinte atunci in camera acestui oficiu, carele 12 meridiane cu garanțiele pretinse de foncuiuni, care se pot videa in cancilarea Primăriei, in orice zi, oarele de lucru, spre a concura la licitație. Primăria comunei Cristești. No. 1289. La 4 a curentei, pe teritorul secțiunei Hulboca această comună, găsinduse pripășit un cal cu semnele: la păr alb, cu pudlele pe ochi, unghiea copitei piciorului stâng de dinainte, ruptă și stricată puțin in spinare. Se publică aflarea păgubașului in terminul prescris de art. 48 din legea Poliției rural». Primăria Urbei Piatra. No. 3353. La 20 Noemvrie viitor, urmând a Se ține licație pentru antrepre«uirea facerei mbrăcătmintei necesară pompierilor și sergenților de vii, pe anul viitoriu. Se publică ca mușteriei ce vor fi să se prezinte atuncea in camera acestui oficiu, întovărășiți de garanții solvabile. No. 3293. La 17 a viitoarei luni Noemvrie, urmând a se ține licitație pentru antreprisairea taxei g’Ugăritului pe unul s’au 3 ani, începători de la 1 Ianuarie 1876 Se publică ca mușteriii ce vor fi, să se presinte atuncea in camera acestui oficiu, întovărășiți de garanții solubile. Comisia dispăruiei a II Iași. No. 1621. D-nul jude al 4-lea, prin adresa No 1407, au regulat termin de vânzare obligătoare sechestrate, a d-lui Avram lc Grin, in pretenția d-lui Lacsar, pentru o sumă bani, in piața Halei, in ziua de 27 a curentei. Se publică aceasta spre generala cunoștință, curierul de ias si, teritoriul comunei Călugărenii, sau pripășit o capă roaibă, păntânoagă de piciorul drept dinapoi și țintata in frunte, fără alte semne. Se publică aflarea proprietarului și presentarea lui, cu probile legale, la sus zisa comună, in terminul prescris pe legea Poliției rurale. Primăria Municip. Iași D-nul V. I. Casian, cerând certificatul prevăzut de art. 78 lit. f. din legea Comunală, pentru a se naturaliza in România. Subscrisul invită prin aceasta pe oricine ar avea probe despre inprejurarile ce ar inpedeca pe comună de a nu elibera un aseminea certificat d-lui V. I. Casian, se binevoească ale presenta la acestu oficiu in termina de 3 luni, socotite de la data fonei presente. Primar, N. Gane. p. Secretar, Florescu"!g Biuroul III. Șef, Evghenie. No. 10145. 1875 Octomvrie 23. PUBLICAȚII JUDECĂTORESCI. Curtea de Apel din Iași secția I. No. 314. Inculpatul Nicu Macri, cu domiciliul necunoscut. In virtutea art. 204 din procedura penală, este citat a se presenta in persoană înaintea secțiunei I a Curței de Apel, la 4 a lunei Decemvrie anul 1875, parele ii dini zi, cănd are a se judeca apelul făcut de d-nul Procurore general al Curței de Apel din Iași, contra sentinței Trib. Cahul, No. 23, din 14 Fevruarie 1875, prin care numitul se inculpă pentru delict de maltratare. Tribunalul județului Iași secția I. No. 2354. Creditorii falitului Otto Zelten, ce nu vor fi depus titlurile lor după care ar avea a lua bani, sunt citați a se presenta in persoană sau prin vechil in termin de 20 zile numerota de la eșirea prin foaia oficială. Sindic falimentului cu titlurile și documentele originale da sumele ce vor avea să fie, ori de vor voi mai bine se vor înfățoșa la Tribunal, că protocol induse să se depună copiile, conform art. 235 codul comercial. Pentru creditorii domiciliați in România și in locuri deosebite de al așezărei Trib, acest termin se va mări cu o zi de fiecare 6 oare de depărtare intre locul așezărei Trib și domiciliul creditorului. Iar pentru creditorii domiciliați afară din România, terminul va fi de 120 zile, conform art. 136 rod. comercial. Cercetarea și adeverirea datoriilor va începe in cea dintâi zi, după espirarea fiecărui termin la oarele 11 dimineață, in localul Tab. și se va urma in modul prevăzut de art. 237 din acel cod. Fiecare creditor in 8 zile cel mult de la verificarea datoriei sale , e dator a afirma înaintea sindicului și a judelui comisar că, acea datorie este adevărată conf. art. 241 codul comercial. Secția a 11-a. No. 966. D-nul Costachi Mironescu, cu domiciliul necunoscut. In virtutea art. 71 combinat cu art. 75 al. 6 din procedura civilă, este citat a se presenta in persoană sau prin procurator admis de lege înaintea secțiunei a II a Tribunalului la 11 a lunei Decemvrie anul 1875, parele 11 din zi, cănd are a se judeca procesul intentat de d-na Rucsanda Mironescu contra sa pentru divorț, aducând atuncea și probele ce va fi posedând, la neurmare causa se va căuta in lipsă. No. 977. D-na Rissa Nadler, născută Moisă Haimovici, cu domiciliul necunoscut. In virtutea art. 71 combinat cu art. 75 al. 6 din procedura civilă, este citată a se presenta in persoană sau prin procurator admis de lege înaintea secțiunei II a Tribunalului la 28 a lunei Octomvrie, anul 1875, parele li din zi cănd are a se judeca procesul intentat de d-nul Șmil Nadler soțul seu contra sa, pentru divors, cunoscând totodată că copia de pe reclamațiune sau afipt pe ușa acestui Trinal dinpreună cu o asemene citațiune, aducând atuncea și probele ce va fi posedând, la neurmare causa se va căuta in lipsă. , Tribunalul județului Botoșani. No. 6881. Catinca lui Mirolachi Hirghiligiu, cu domiciliul necunoscut, să citează prin acesta una și singură citație, ca la 7 luna Noemvrie anul 1875, să se prosime la acest Tribunal, pentru a i se lua deposițiuni ca inculpată pentru furt, la întrebările ce i se va face, c and urmează a se cerceta procesul, declarăndu-i că nefiind consecințe acestui termin se va condamna conform legei. Tribunalul județului Cahul. No. 8192. D-nul Ioan Mădulariu cu domiciliul necunoscut, este citat ca la 15 a lunei Ianuarie anul 1876, cira 10 de diminață, să se presinte in camera Tribunalului Cahul, spre a fi interogat și ascultat in procesul in care se inculpă pentru falsificarea unei chitanți, cunoscând că la neurmare se va aplica rostirea art. 182 pr. penală. No. 8069. D-nul Vasile Rănceanu, cu domiciliul necunoscut, este citat ca la 13 Ianuar 1876, oara 10 din zi, să se presinte in camera Tribunalului Cahul, spre a fi interogat și ascultat in procesul in care se inculpă pentru furt, la neurmare se va judeca in absență. No. 8068. D-nul Cozma Dima, cu domiciliul necunoscut, este citat ca la 13 Ianuar 1876, oara 10 din zi, să se presinte in camera Trib. Cahul, spre a fi interogat și ascultat in procesul in care se inculpă pentru furt, la neurmare se va judeca in absență. No. 8079. D-nul Ioan Ciocoiu cu domiciliul necunoscut, este citat ca la 11 Dechemvrie, vara 10 dimineață, să se presinte la acest Tribunal, spre a fi interogat asupra faptului ce i se impută pentru sustragerea niște vin de sub sequestru, cunoscând că la nearmare hotărârea se va da in absență conform legei. Tribunalul județului Dorohoi. No. 10032. D-nul Theodor Stefănescu, cu domiciliul necunoscut, este citat ca la 20 Noemvrie, să se presinte in camera Tribun, ca inculpat pentru neglijența sa, ca notar comunei Tărnauca au lăsat să se rupă 2 file din registru Stărei civile pe 1874, la neurmare se va aplica art. 182 cod. penal. No. 10042. D-nul Costachi Hănțescu, cu domiciliul necunoscut, este citat ca la 15 Noemvrie, să se presinte in camera acestui Tribunal spre a sta față la cercetarea oposițiunei ce au făcut contra sentinței Tribun. No. 24 din 1874, inculpat pentru bataca lui Manolachi Scarlat, la neurmare se va aplica art. 182 cod. penal. Tribunalul județului Fălciu. No. 3963. Acest Tribunal prin sentința No. 15 din 20 curent, din motivul petițiunei d-lui Zisu Rabnștain, a declarat in stare de falit pe comersantul Goldinberg Leiba, domiciliat in Huși, au fixat ziua incetărei plăților la 2 iulie anul curent, a numit jude comisar pe d-nul Supleant Alexandrescu și sindic provisor pe d-nul Gavril Brădeanu, a dispus arestarea falitului, și că el de la data sentinței perde dreptul de a administra orice avere, fiind totdeauna represintat prin sindic, și a dispus îndeplinirea tuturor celorlalte formalități cerute de lege. In consecință sau format acest estract, conform art. 190 din codul comercial, No. 5306. Creditorii falitului comersant Leiba Goldinberg, domiciliat in Huși, sunt invitați ca in ziua de 25 curent, vara 10 dimineață, să se presinte in camera acestui Tribunal înaintea d-lui jude comisar Alexandrescu, spre a da părerea asupra alcătuirei listei celor socotiți de creditori, și asupra alegerii altor sindici conform art. 206 din codul comercial, la neurmare se va procede conform legei. No. 2084. D-na Anica lui Ioniță Râpă cu domiciliu necunoscut, este citată a se presenta in camera acestui Trib, orașul Huși, județ. Fălciu la 1 Noemvrie 1875, oara 10 din zi, cănd urmează a se cerceta acțiunea formată asupra lui Ioan Davidovici și ai lui pentru maltratarea femeei Anica lui Ioniță Râpă, la neurmare se va aplica rostirea legei. Tribunalul districtului Neamțu. No. 21680. Dumitru Pleșescu Gogilescu cu domiciliul necunoscut, este citat pentru 4 Noemvrie anul curent, oarele 10 de dimineață, sa se presinte in camera Tribunalului spre a fi interogat și ascultat in procesul ce i s’a intentat pentru sustragere de bani in calitate de Gardian, de la mai mulți condemnați din penitenciarul Păngarații, cunoscând că la neurmle de a se infațoșa, va fi judecat in lipsă conform art. 182 din procedura codului penal. Tribunalul județului Vaslui. No. 13836. Prin sentința acestui Tribunal de la 27 Iuniu 1875, sub No. 321, Ioan a Blașii fost domoilat in comuna Rădiu, comuna Brodocu acest județ, și acum unde nu se știe, găsit culpabil pentru delictul de furt a 2 borzi și a unui frâu de cură, in prejudețul lui Lupu Bibariu, s’au condemnat in absență conform art. 182 proc. pen dă, la 6 luni de zile inchisoare corecțională, in virtutea art. 309, al. 3 codul penal. Se publică dispozitivul menționatei sentinți, spre a pute beneficia condemnatul de dreptul ce i se dă prn art. 183, 196, 198, 200 procedura penală, in terminul prevăzut de ele, considerat de la data acestei foi. No. 13505. La 8 a lunei Decemvrie viitor 1875, urmând a se cerceta procesul corecțional intentat lui Pintilie a lui loan Domieanu pentru delict de banie, și necunoscănduse domiciliu numitului inculpat, pentru a se putea număna citațiunea, se publică conform art. 75 al. 6 pr. civilă, spre cunoștința numitului cu invitare a se presenta in camera acestui Tribunal, căci la din contra procesul se va cerceta in absență. No. 12559. La 10 a viitoarei luni Decemvre 1875, urmând a se cerceta procesul corecțional intentat lui Costachi fiiul lui loan Costandachi și altul pentru banie, și necunocunoscăndu-e domiciliul martorei Eda lui Ghidale, pentru a i se putea sumăna citațiunea, se publică conform art. 75 al. 6 proc. civ.lă, spre cunoștința numitei cu invitare a se presenta in camera acestui Tribunal căci la din contra procesul se va cerceta in absență. No. 13657. La 11 a lunei Decemvrie viitor 1875, urmănd a se cerceta procesul corecțional intentat lui Gheorghi Vasiliu pentru delict de furt, și necunoscănduse domiciliul numitului inculpat pentru a i se pute imăna citațiunea, se publică conform art. 75 al. 6 procedura civilă, spre cunoștința numitului cu invitare a se presenta in camera acestui Tribunal, căci la din contra procesul se va cerceta in absență. Primul Procuror Trib. Iași. REQUISITIUNI. No. 5905. Noi Primul Procuror Trib. Iași, vezând că prin decisiunea Curței de Apel local Becț. a I-a, No. 251, din 13 Augustu 1875, l’au condemnat pe loan Simiceanu, in etate de 26 ani, și Simion Onofrei, de 39 ani, ambii cu profesie muncitor, la închisoare corecțională câte de 10 luni fiecare, pentru furt, considerând că domiciliul numiților condemnați este necunoscut, având in videre art. 193 proced. penală. Requerem ca toți agenții auxiliari minister, public, se pună mâna pe sus numiții condemnați, ori cănd și oriunde s’ar afla, și săi aducă la acest parchet spre demarșa regală. No. 5909. Noi Primul Procuror Trib. Iași, vezând că prin sentința Trib. corecțional, local No. 580 din 28 August 1875, l’au condemnat pe Mami Bumbacariu, la amendă corecțională de 10 lei noi, cu restricția art. 28 codul penal, pentru calomnie, considerând că domiciliul numitului condemnat este necunoscut, având in videre art. 193 proced. penală. Requerem ca toți agenții auxiliari minister, public, se pună măna pe sus numitul condemnat, ori cănd și ori unde s’ar afla și să’l aducă la acestu parchet, spre demarșa lagală. No. 5910. Noi Primul Procuror Trib. Iași, vezând că prin decisiunea Curței de Apel local secț. I, No. 185, din 20 Mai 1875, l’au condemnat pe Ioan Hrențic, la isgonire din țară, pentru vagabondaj, considerănd că domiciliul numitului condemnat este necunoscut, având in videre art. 193 proced. penală. Requerem ca toți agenții auxiliari minister, public, se pună măna pe sus numitul condemnat, ori cănd și ori unde s’ar afla și să’l aducă la acest parchet, spre demarșa legală. Judele Instructor Tribunalului Iași. MANDAT DE ADUCERE. No. 1872. Noi P. N. Malcoci, judecătorul de instrucțiune al județ. Iași, măndtăm și ordonăm prin aceasta la toți portăreii și alți agenți ai puterii publice, a aduce înaintea noastră, conformănduse legei, pe d-na Catinca Gheorghiu, spre a fi ascultată asupra faptei de furt, ce ie impută. Invităm pe toți depositarii puterei publice, a da măna de ajutor la cas de trebuință, pentru esecutarea mandatului de față, spre acest finit l’am subsemnat și s’gilat cu sigilul nostru. Dat in orașul Iași, la 20 a lunei Octomvrie 1875. No. 1871. Noi P. N. Malcoci, judecătorul de instrucțiune al județ. Iași, măndăm și ordonăm prin aceasta la toți portăreii și alți agenți ai puterei publice, a aduce înaintea noastră, conformănduse legei pe d-na Natalia Popovici, spre a fi ascultată asupra faptei de furt ce i se impută. Invităm pe toți depositarii puterei publice, a da măna de ajutor la cal de trebuință, pentru esecutarea mandatului de față, spre acest finat l’am subsemnat și sigilat cu sigilul nostru. Dat in orașul Iași, la 20 a lunei Octomvrie 1875. Judele instructor Trib. Neamț-MANDAT DE ADUCERE. No. 2711. Noi Al. C. Dimitriu, judecător instructor al Tribunalului Neamț, in virtutea facultății ce ne dă legea de procedură criminală, măndăm și ordonăm ca inculpatul Dumitru Voicu din Ruginoasa, comuna Bozieni, și acum cu domiciliul necunoscut, să fie adus la cabinetul nostru de instrucțiune de la Trib. Neamț, spre a i se lua interogator asupra faptului ce i se impută. Cu esecutarea acestui mandat se însărcinează agentul puterei publice, care se va conforma cu art. 99, 101. HO, și următoarele din zisa procedură. Data la 1875 luna Septemvrie in 29, in orașul Peatra. Judele instructor Trib. Suceava. MANDAT DE ADUCERE. No. 1860. Noi Ioan A. Alexandrescu, judecător de instrucțiune de pe lăngă Tribunalul de lea instanță din districtul Suceava, măndăm și ordonăm prin aceasta la toți portăreii și agenții puterei publice, a aduce înaintea noastră, conformănduse legei pe Simion Lucan, cu domiciliul necunoscut, in ziua de 1 Noemvrie 1875, spre a fi interogat și ascultat asupra faptelor de care este inculpat. Invităm pe toți depositarii puterei publice a da măna de ajutor la cal de trebuință pentru esecutarea mandatului de față, spre acesta finit T am subsemnat și sigilat cu sigilul nostru. Dar in anul 1875 luna Octomvrie nr 17, in cabinetul nostru din localul Tribunalului, orașul Folticeni. Corpul Portăreilor din Iași. RECTIFICAȚIUNE. No. 660. In No. 113 a acestei foi, la pagina 2, col. II, publicația Tribunal, Iași, secț. a Ill-a, No. 660, să se cetească Tufescu in loc de Trifescu. Judele de pace ocol. IV din Iași, No............. Prin cartea noastră de judecată, No. 322, din 6 Septemvrie anul 1875, s’au condemnat pe d-nul Isidor Secarău, ca să plătească d-lor Aron și și Bereu Pascariu, suma de 20 golb, plus 20 lei noi cheltuele. Cu drept de oposiție și apel. Diverse. *** Aflăm că instrucțiunea afacerei privitoare pe jidovul C. Feder, care a maltratat pe venerabilul preot E. Tighineanu, ar fi deja terminată, și că parchetul Tribunalului ar fi cerut trimetirea numitului Feder înaintea Tribunalului corecțional. Așteptăm cu nerăbdare resultatul acestei afaceri, care cu drept cuvent a indignat pe fiecare. *** Polonul Iasinschi, care in calitate de funcționar la biuroul percepției din Iași, a delapidat o mare sumă de bani, și s’a făcut nevăzut, este arestat la Orșova, după denunțarea d-lui inspector Balș. Parchetul de aice a intervenit prin Ministerul Justiției estradarea numitului. Cu ocasiunea cercetărei procesului corecțional, înaintea Curței de Apel din Iași, intentat de erezii casei Uhrinovski, d-lui Boureanu, pentru furarea unui sunet, D. Președinte Nelu, in virtutea art. 355 proced. penală, a dat un mandat de arest, in contra d-lui Alecu Adam, proprietar din Mihaileni, ca martor minciunos, și astfel l’a trimes direct la penitenciar. *** In ziua de 22 a. c., Evreul Avram Cahan, de profesiune Zaraf domiciliat in disp. IV, eșind după obiceiul seu din casă, dimineață pe la 9 oare cu o sumă bani, pentru a specula, din ace zi a dispărut. După informațiunele luate s’a constatat, că banii fiind proprii ai lui, nu se presupune că ar fi fugit. Parchetul a ordonat poliției aflarea individului. *** In zilele aceste s’a găsit moartă intr’o căsuță din disp. IV, femeia Rarița Tulpaneasa. Moartea ei a provenit din causa unei apoplecsii pulmonare. „** Marța trecută, a avut loc in sala Conservatorului din Iași concertul distinsului pianist S. Herzka, cu concursul artiștilor noștri D. E. Caudella, Mezetti, Parrini și Papp, in ființa unui public numeros, și a unor persoane distinse ale societăței noastre. D. Herzka, e artist nu’i de contestat, cu toate că la prima vedere el produce o milă asupra auditorului seu, prin figura sa palidă, și aparența sa timidă, dar indată ce’și atinge degetele de clavir, se vede că el predomnește instrumentul, și nu are decăt a se lasa inspirațiunilor lui, pentru a incănta auditorul. Intr’un cuvânt nimic nu lipsește D-lui Herzka, jocul seu e plin de foc, ușor, corect, și de o delicateță escepțională, de aceia l’am consilia se ne mai dese un concert, ș’il vom asculta cu plăcere. Condițiunele ce dau această putere au niște cauze tot deodată fizice și morale care incă nu sunt bine cunoscute, căci se găsesc mediumi la orice etate, de ambele secse și in toate gradele de desvăliri intelectuale. In scurt această facultate se desvălește prin exercițiu. III. Bată in puține cuvinte doctrina ce mi-a transmiso Spiritile. „Dumnezeu este etern, neschimbăcios, ne material, atotputinte, prea bun și prea drept. „El a creat universul ce cuprinde toate ființele însuflețite și neînsuflețite, materiale „și nemateriale. „Ființele materiale compun lumea vizibilă „sau corporală, și ființele nemateriale lumea invizibilă sau spirit, adică Spiritile. „Lumea Spirit este lumea normală, primitivă, eternelă, preesistentă și supraviețuindă după totul. „Lumea corporală este secundară; ea poate „inceta de a esista, sau n’au esistat nici o dată, fără a schimba esența lumei Spirit. „Spiritile îmbracă vremelnic un inveliș material peritor, a căruia destingere, prin moarte „li redă libertatea. „Printre diferitele soiuri de ființe corporale, D-zeu au ales specia umană pentru înrămarea Spiritilor sosite la oarecare grad „de desvălire, ceea ce-i dă superioritatea morală și intelectuală asupra tuturor celor alte „ființe. „Sufletul este un Spirit incarnat a căruia „corp nu este decăt un înveliș. „In om sunt trei lucruri: 1 ° corpul sau „ființa materială deopotrivă cu a animalelor „prin acelaș princip vital; 2-le sufletul sau „ființa nematerială, Spirit incarnat in corp; „3-le legăturile ce unesce sufletul și copul, „princip intermediar intre materie și Spirit. „Așadar omul are două naturi: prin cor j „pul seu el participă la natura animalelor ; „de la care are instinctele; prin sufletul seu j „el participă la natura Spiritelor. „Legătura sau perispritul care unește cor„pul și Spirtul este un soiu de inveliș semi„material. Moartea este destrugerea învelitului celui mai grosier, Spiritul iși păstrează „pe cel al doilea care constitue pentru densul un corp etezat, (aer ușor din regiunile „cele mai inalte a atmosferei), invisibil pentru noi in starea normală, dar care iităm„plător poate se’l facă visibil și chiar tanjigibil, (pipăit) după cum aceasta se vede in „fenomenul aparațiunilor. „Spiritul nu este clar o ființă abstractă, ne„definită, după cum iși poate cineva închipui; „el este o ființă reală, circonscrisă, care in „oricare cozuri, este apreciabil prin simțurile „venerei, auzului si pipăitului. Spiritele aparțin la diferite clase și nu sunt „egale nici in putere, nici in inteligență, nici „in știință, nici in moralitate. In ordinul in„tăi sunt Spiritele superioare care se deosebesc de celealte prin perfecțiunea lor, „cunoștințele lor, reapropierea lor de D-zeu, „sentimentele lor cele curate și dragostea lor „pentru bine; acestea sunt îngerii sau Spiritele pure (curate). Celelalte clase se depărtează din ce in ce de această perfecțiune; cele din rangurile inferioare sunt inclinate cea mai mare parte la pasiunele „noastre: ura, invidria, saluzia, măndia, etc.: „lor li place a face răul. Intre dănsele sunt „unile care nu sunt nici prea bune nici prea „rele, mai mult tulburătoare și neastâmpărate de căt rele, reutăciunea și nestatornicia pare a fi calitatea lor; acestea sunt Spiritele nebunatece sau ușoare. „Spiritele nu aparțin vecinie la aceeași „clasă. Toate se imbunătățesc, trecând prin „diferitele grade ale ierarhiei spirit. Această „inbunătațire se face prin incarnare ce anora este impuse ca espirare, altora ca misiune. Viața materială este o încercare ce „ele trebue se a sufere in mai multe rănduri pană cănd ating perfecțiunea absolută, „de un fel de strecurătorii sau curațitorii de „unde ies mai mult sau mai puțin purificate „(curățite). „Sufletul părăsind corpul reintră in lumea „Spiritelor de unde a eșit, pentru a relua o „nouă esistență materială după o trecere „de vreme mai scurtă sau mai lungă in care timp el este in stare de Spirit rătăcitor. „Spiritul trebuind se treacă prin mai multe „incarnări resultă din aceasta că noi toți am „avut mai multe insistențe, și că vom avea „incă altele mai mult sau mai puțin perfecționate, pe acest pământ sau in alte lumi. „Incarnarea Spiritelor se face intotdeauna in specia umană; ar fi o eroare de a crede că sufletul sau Spiritul se poate incarna in corpul unui animal. „Deosebitele esistențe corporale ale Spiritului sunt totdeauna progresive și nici o„dată retrograde; dar relegiunea progresului „depindă de la silințele ce facem pentru a „sosi la perfecțiune. „Calitățile sufletului sunt cele a Spiritului „ce este incarnat in noi, așadar omul de bine este incarnarea Spiritului bun, și omul „cel reu a Spiritului necurat. „Sufletul iși avea individualitatea sa inaintea incarnărei; el o păstrează și după ce „se desparte de corp. „La reîntoarcerea sa in lumea Spiritelor, sufletul regăsește pe toți aceia ce i au cunoscut pe pământ, și toate existențele sale „dinainte se zugrăvesc in memoria sa cu suvenirul binelui și a zeului ce au făcut. „Spiritul incarnat este sub influența materiei; omul care bizue această influență prin „înălțarea și curățirea sufletului seu, se re„apropie de bunele Spirete cu care va fi o„dată. Acela care se lasă a fi stăpânit de „pasiunele cele rele, și iși pune toate plăcerile in satisfacerea apetiturilor grosiere, se „reapropie de Spiritele necurate dăndintă„iatate naturii animale. „Spiritele incarnate locuesc diferitele globuri ale universului. „Spiritele neincarnate, sau rătăcinde, nu „ocupă vreo regiune anume hotărită, și cir„conscrisă; ele sunt pretutindene, in spațiu „și alăturea cu noi, vezindu-ne și iubindu-ne „neîncetate o populațiune întreagă nevăzută „ce se ag.tă împrejurul nostru. „Spiritele exersează asupra lumei morale „și chiar asupra lumii fizice, o acțiune ne „încetată; ele lucrează asupra materiei și asupra găndirei, și constitue una din puterile naturii, pricină energică a unei nenumerate mulțimi de fenomene pănă atunci ne „esplicate sau reu esplicate, și care nu găsusesc o deslegare rațională de către spiritism. „Relațiunele Spiritelor cu oamenii sunt statornice. Spiritele cele bune ne îndemnă la bine, ne susțin in incercările vieței, și ne ajută ale sub-pofta cu curaj și resignare. „Spiritele cele rele ne indeamnă la rău: pentru dănsele e o bucurie de a ne vede pi„cănd și de a ne asemăna cu dănsele. (Va urma).