Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1876 (Anul 9, Nr. 1-72)
1876-06-25 / nr. 71
CURIERUL DE IASSI. Clonesăr Formag’n, la altă parte cu casele lui Haim Basis, fațada dă in strada Marp, iar fundul in strada căsăpiilor, asupra acestui imobil nu există altă sarcină decăt aceasta pentru care s’a pus in urmărire. Astfel dar pe baza celor pspuse mai sus și a jurnalului onorab. Trib. No. 826, se publică vânzarea acestei case in termin de 3 luni socotit de la data Ionei și a ge anonsa totodată că persoanele ce vor dori a cumpăra aratatul imobil, să se presinte cu garanț umi prerute de lege, in sala de licitațiim» a acestui Tribunal la 24 Septemvrie venitor anul curant,, oarele 10 dp dimineață, rănd ve va adjudeca asupra aceluia care va da prețul cel mai avantajos. Se somează pe toti aceia care ar pretinde viu un clrept, de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegiu, hoteest sau ori ce alt drept asupra bunului urmărit, ca inaintea adjudeca fiind să se arate la Tribunal spre a’și declara preteritnnele lor, căci la din contra nu li se vor tine in samă. No 337. Pentru iudostul srpa d-lui Abraham Be>-1. de profesiune comvers«nt cu suma, de 314 florini. 85 creitar. sau 2204 lei 15 parale cursul Romăn cu fabrul Zisu sin Moscu de profesiune croitor, dpb’tează mumtului B °rl după trata cu date dn 13 April» 1872, fără prpjndiți] trxpi timbrnHii, a rhpicnplilor de judecată, si acele de urmărire fi ito in acest, caz, ]n virtute[ sputintei No. 2 din 12 M[rt 1873 da’ă dp Tribunalul romerc'n] a linierului Dorohoi, mm si a jurnalului onorab Tribunal Nr. 138 din 23 Ianuri anul curent. mn h;«t pecerires, sindicului falitului Zisu sin Moșcu crot,nr, prin care s’a incuviințat silnica comopropre a imobilului minutului falit pentru zioa de 11 Iunie curent, fiind ziua văn’ărei, inse din cauza Tpspi d» concurenți, nu r’«u putut efectua vânzarea vorbitului imobil. Ast Miu dar Tribunalul prin jurnalul No. 2057 di n trei»si zi, a ordonat a se fac« noi afip’e și publicatini pentru vănzarea acelui imobil care este: uns casă 8tuetă in miba Dorohoi, strada initării, compusă din 3 odăi și o seftă construcția de cărămidă acoperită cu șindilă cam veche, de desuptul acestor case este o pivnită construcția de cărămidă și piatră a căriea fațadă dă in zisa stradă, de o parte se învecinează cu casele d-lui David sin Moșu Huget, de altă parte cu ulița ce dă in strada Pitării si fundul cu un loc desert intre alții. Sereim a-supra acestui imobil sunt 44 galbeni, inprumutați de numitul falit de la d-n» Elena Poritarm pe timp de un an după obligația inscrisă la 23 Decemvrie 1867 sub No. 70 așadar se publică vânzarea acestei case la cea inter zi, după aspirarea terminului de 30 zile de la data fonei, iar prețul de la rara are să se inceapă vânzarea este de 2500 franci, se anunță totodată că persoanele ce vor dori a cumpără zisul imobil, să se presinte cu garanțiunele cerute de ]pge in sala de licitațiune a acestui Tribunal, parele 10 de dimineață, cănd se va adjudeca asupra persoanei ce va oferi praful cel mai avantajos. Se somează pe toți acei care ar pretinde vreun drept de proprietate, usufruct, servitute, chirip, privilegiu, bipotecă sau orice alt drept asupra imobilului urmărit, ca înaintea adjudecațîunei să se pref;nțe la Tribunal spre a’și arata pretențiunele lor, căci in urmă nu li se vor mai ține in sumă. No. 341. Pentru despăgubirea Statului și acoperirea deicitului in sumă de 19,899 lei 73 bani, ce există asupra d-lui Dimitrie Colescu proprietar domiciliat in Dorohoiu, fost comptibil la casieriea generală al acestui județ, in virtutea jurnalului onorar. consiliu de miniștri No. 13 de la fevr. 1873, bazat pe art. 25 din legea de urmărire și § 2 de sub art. 57 din regulament, acte care servă ca titlu pseditori, a demis unei Curt"’ de Apel din Uși No. 70, din 28 Martie 1875 investită cu formula eseentorie, cum și a jurnalului onor. Tribunal No. 841, din 12 Aprilie a. c., prin care incuviniază silnica espropriere a imobilului urmărit de St’t care este: Părțile de moșie din trupul Pasatul (Noua Suliță). I) Una parte situată lăngă sat, învecinată la răsărit cu moșiea Buda mică, a fraților Răutești, la apus cu moșiea Lacovița, la miază-zi cu moșiea lui Iordachi Stărcea și la miază-noarte cu moșiea d-lui Alcaz saua def. S. Molbanu, in mărime socotit aproximativ ca la 1 6 fălci, din care parte hueiag. Il-Ua) Uua parte situată in toloacă, învecinată la răsărit cu moșia Buda a d-lui Alcaz sau S Hóiban, la apus cu frontierea Bonvinei (Austria), la miază-zi cu partea d-lui loan Ursaici și la miază-noapte cu d-nul loan Mihailje, in mărime socotindu-se aproximativ ca la 6 fălci, osebite sarcini asupra acestui imobil sunt o garanție volantă pe suma de 405 galb., înscrisă de acest Trib, la No. 29. Se publică clar vânzarea acestei păți de moșie in termin de 2 luni comutate de la data Ionei, ca peroanele ce vor dori a cumpără pxpusul imobil să se presinte cu garanți unele cerute de lege in sala de licitaț uie a acestui Tribunal, la 24 August viitor anul curent, vara 10 de dimineață, cănd atuncea se va adjudeca asupra persoanei care va oferi prețul cel mai favorabl. Tot odată sa somează pe toți acei ce ar pretinde vreun drept din cele enumerate la art. 506 alin. 3 proced. civilă, ca inaintea adjuderațiunii să se arăte la Tr b. pretențiunele lor, căci la din contra nu li se vor ține in samă. Tribunalul județului Neamț. No. 7788. D-oa Mariea B j m, domiciliată in comuna Vădureli l» acest județ, prin petițiunea înregistrată No. 2970, de la 17 Mirt an. curent, separațiunea patrimonului său din averea soțului ei, Iosn Brun, domiciliat tot in comuna Vădurelile, mărginit in următoarele bunuri: I) una casă cu livadă și alte atenanse cu locul ei de 116 prăjăni, N)ca 20 fălci, pămănt cuprinse in fone de zestre, III) 2 boi mari, 2 june. și una vacă, Ban costul lor de 110 galb. IV) 4 boi și 2 vaci sau costul lor de 80 grib. și V) suma de 95 galb. primiți prin Tribunal de la def. Alecu Ureche in urma căsătoriei. Judele instructor Trib. Iași. MANDAT DE ADUCERE, fip. 1063. Noi P. Stoica, judec?,tarul de instrucțiune pe lângă Tribunalul județ. Iași, măndăm și ordonăm tuturor agenților paterei publce, de a pune urina și a aduce înaintea noastră pe Vasile Barău, cu domiciliul necunoscut, spre acest finit am subsemnat mandatul de fată și sîgdat cu s;g lul nostru Datu in Palatul Justiției din Iași, in 21 Iunie 1876. No. 1064. Noi P. Stoca, judecătorul de instrucțiune pe lăngă Tribunalul județ. Uși, măndăm și ordonăm tuturor agenților paterei publice, de a nu ne măni și a aduce înaintea noastră pe Gheorghe Dascîne, cu domiciliul necunoscut, spre acest finit am subsemnat mandatul de față și sigilat cu sigilul nostru. Date in Palatul Justiției din Iași, in 21 Iunie 1876, Corpul Portăreilor Trib. Iași. No. 1005. Fiindcă d-nîi Gustav Rainer și Econom Meer Hofer nu’și au domici’ul cunoscut in Romănia, spre a li se putea inmina coma de pe sentința Tr.b. I ° și seria a II-a sub No. 173, din 4 Maiu 1876, d«tă iu procesul dintre d-neslor cu d, Gheoredi» UHnescu, al cărui dispositiv pot« se admite în parte reclamațîea d-lui Gh UHnescu și se rondeamnă 1 in pe d-ns .,ponora M«er Hofer op nlăt.pască d-lui Gh. Uanpsru suma de 158 galb., 24 fri v. cu trocptilp. conf. dorisiunpi Curiei de Apel din Daiseri, a II-a No. 227 din 1873, plus 24 lei vpehi plata citatielor și 100 franci cheltuili de judecată și plata de advocat, conform cu zisa decizie, ne condeamnă asemenea pe d-n. Eleonora M«er Hofer se plătească d-lui Gh. Uonescu suma de 87 1/3 galb., cu procente de la 20 A»gust 1874, data reclamației până În numerătoare, aceasta după obligața din 7 0.t. 1866, 2-lea) se condemnă pe Franz Rainer, Gustav Reiner si Eleonora M»er Hofer, să plătească d-lui Gh. Uonescu 40 g la 20 lei v., după obligația din 18 Martie 1867 d» la data reclamați»! 20 August 1874 și până la numerătoare, conform obligației din 7 Oriom. 1867, se mai condeamnă pe Eleonora Mier Hofer, Franțî Riner și Gustav Rainer, la 100 lei noi rhririi»li de judecată și plata de advocat către Uhnescu, reapinge realimafia Hr Gh. Uhnescu in contract nui Elena Miailescu ca tntrice minorilor sofii, remăne ca la urmărire să-și aleagă averea datornicilor de unde urmează a se îndestula. Cu drept de anei, spre cunoștința numiților d-ni se pubecă acesta, conform art. 137 combinat cu art. 75 alin. 6 proced. civilă, iar copiile cuvenite de pe menționata sentință stau in cancelarea acestui corp, de unde le vor putea primi ori cănd le vor cere, alipindu-se tot odată și estract de pe aceasta pe ușa Trib. No. 644. In baza hotărărei Tribun. Iași secț. I-a No. 250, din 17 August 1874, investită cu formula eseratore No. 87, prin care 'condeamnă pe d-nul Neculai Mancașî, se plătească d-nei Ana Popovici suma de 3500 lei vechi, cu procente de la 8 Iunie 1867 data obligației, din care se va scăde cu suma de 812 lei vechi, după chitanțele ce posedă, 10 galbini ce inausi reclamanta au declarat că i-a primit, cu 20 la sută considerat ca salariul său și tot odată , mai condeamnă la 40 lei noi cheltuili de judecată. In baza autorizației de esecutare a zisului Tribunal No. 1983, somnăndu-se pe d. N. Mancașî cu domiciliul necunoscut la pMă, după cum probează foaea Curierului de Ieși No. 68 din 18 Iunie a. c. și nefiind următor: Sub-semnatul Portărel Trib. Iași, după cererea d-nei Ana Popovici, in numele legii deniar aplicat, serhastru pe band re d-nul Nocula. Muncași are a lua prin lucrările Trib. Ușii»cl. a II-a, d« la casa de consemnații după tabuul de ordine a creditorilor insolvabilului loan Stroesco, pănă la concurența sumei ce d-na Ana Popovici are a mai lua de la d-nul N. Maria și capital și procent. Finii pentru care am dresat acest proces vorbim 3 exemplare, din care unul cu osebtă adresă se va inainti d-lui Prim-Președinte a Trib. Iași secț. a II-a, cu rugăminte a interveni prin locul competent a ne trimite banii ce se vor fi cuvenind d-nei Ana Popovici. un exemplar se va publica prin foaea oficială, fiind că domiciliul d-lii N. Mancași este necunoscut, iar originalul se va lipi la dosar. Portărel, 8. Bagatlou. Judele de pace ocolul II din Iași. No........... Conform art. 152 proc. penală d-nii Moise Naop, Moise Morariu și Aron Paucăr, cu domiciliul necunoscuți, sunt litati a se preseseaza in oficiu nostru in ziua de 30 a. c., oara 11 din zi, ca martor in procesul dintre Frați Soponariu cu From Bercu pentru insultă, in neurmare se va aplica legea. Judele de pace ocol. III din Iași. No. 2082. Conform art. 12 și 75 alin. 6 proced. civilă, d-nul Neculai Coroi, fost cu domiciliul in acest ocol și acum necunoscut, este citat, a se presenta in pretorul aceistui oficiu, in ziua de 3 Iulie viitor oarele ii din zi, răndare a se judeca oposițiunea sa făcută contra cărții de judecată No. 546 din 1866, dată in procesul cu d-nul Samoil Goldental pentru bani. La neurmare se va judeca in ]ip«ă conform Hgei. No. 2008. Prin cartea de judecată No. 357, pronunțată la 28 Maiu a. c., pe baza art. 1170, 1088 codul civil, 150, 146 proveci, civilă, s’au condemnat pe d-nul C. Dudescu fost cu domiciliul in acest ocol și acum necunoscut, se plătească d-lui Ignați »pia suma de 137 lei noi, cu procent leg «I de la reclamație până la numerătoare, plus 12 lei noi el», tu ele de judcată, cu oposiție și apel conf. art. 29 și 23 proc. civila. No 2005. Nou prm art. 12 și 75 alin. 6 proced. civilă, d-nul Bereu Ghimbarg, fost cu domiciliul in acest ocol ear acum necucunoscut, este citat a se presenta in pretorul acestui oficiu, in ziua de 28 a curentei luni Iunie a. c., oarele 11 din zi, cănd urmează a se cerceta reclamațiunea d. Nasem Burich, pentru restituirea unei chitanțe de un galb, ce eaa eliberat pe ordinul infățoșitoriului, cunoscând că la neurmare se va judeca in lipsă. Judele de pace ocol. VI din Iași. Nu............ D-nul N. A. Tabără, conform art. 75 alin. 6 proced. civilă, este citat, a se present in pretom nostru in ziua de 2 Iulie vi’tnr a. c., oara 11 dimineață, cănd are a se judeca procesul intentat de d-nul Berco Poít pentru bani, la neurmare,se va judeca in lipsă, conform legei. Judele plasei Cărlîgătura județul Iași. No. 544. D-nul Gheorghe a Dăscălies cu drunic’Hul necunoscut, pare clat ca in ziua de 9 Iulie viitor, oara 10 dimineață, să se presinte in camera acestui oficiu, cănd este a se cerceta procesul intentat contra sa de către d. Rota Francisco administrator moșiei Popești pentru bani, cunoscănd că la neurmare procesul se va judecat in lipsă. No. 545. D-nul Vasile L’țe, cu domiciliul necunoscut, este citat a se presanta in pretorul nostru in ziua de 9 Iulie viitor 1876, oara 10 dimineață, cănd este a se judeca procesul reclamat contras. de administratorul moșiei Popești, Francisco Rota pentru bani, in cas contrar se va judeca in lipsă. PARTEA NEOFICIALA Revista Internă Vineri, 18 Iunie, M. S. Domnitorul a bine-voit, a asista la examenile generale de la liceul Sf. Sava, școala normală a Statului și școala normală a societății pentru învățătura poporului. La oarele 2 post-meridiane, Măria Sa sosind la liceul Sf. Sava, a fost primit la scară de D. ministru al instrucțiunei publice, de D. Gr. Stefanescu, membra consiliului permanent de instrucțiune, de D. director al liceului cu întregul corp profesoral. După aceea, Măria Sa, însoțit de personalul ce L’a intimpinat la primire, a descins in clasa VII, unde se ținea examenul de cosmografie, apoi in clasa IV la examenul de fizică și in fine, in clasa V la examenul de limba elenă. După ce Măria Sa a pus diferite întrebări școlarilor și a constatat cu o deosebită plăcere progresul făcut de școlari, inbârbătăndu’i la munca intelectuală și lăsând o vie impresiune de mulțumire in corpul profesoral și in școlari, s’a retras, la oarele 3%, spre a merge la școala normală a Statului. La oarele 3 și sosind la școala normală a Statului împreună cu D. ministru instrucțiunei și D. G. Stefanescu, membru consiliului,Măria Sa a fost mai ăntăi primit la intrare de catre directorul școalei împreună cu corpul profesoral, iar la intrare in salonul de recepțiune a fost intimpinat printr-un imn căutat in cor de elevii școalei, după aceea directorul școalei raportând pe scurt Măriei Sale despre situațiunea generală a acelei instituțiuni pedagogice, ăncâ de la epoca inființărei ei in anul 1867 Măria Sa a bine-voit a visita apoi expozițiunea produsului anului școlar de toate lucrările scriptice precum: desemne caligrafii, planuri geometrice, tabele de comptabilitate, etc., exprimând osebită plăcere, mai ales pentru progresele găsite in desemn și cerând D-lui profesor Stăncescu mai multe explicațiuni asupra metoadei cu care lecțiunile sale erau conduse. In salele de examene, Măria Sa a binevoit, ca și la liceul Sf. Sava, a face mai multe întrebări elevilor din toate clasele asupra diferitelor studii din programul școalei exprimând mulțumirii-lor profesori pentru stăruințele ce depun. Au inspectat apoi pe elevii sub arme precum și tot materialul școalei și, arătând in mod solemn înalta mulțumire directorului școalei pentru buna ingrijire și disciplină in care au găsit condusă școala. S’a retras la carele 5, trecând la școala normală a societăței pentru învățătura poporului. Sosind aci, Măria Sa, însoțit tot de D. ministru al instrucțiunei și alte persoane notabile, a fost intimpinat de D. D. Bozian președintele societăței, de D. G. Cariagdi, vice-președinte, de mai mulți alți membri din comitet și de directorul școalei cu corpul profesoral. In curtea școalei, elevii fiind sub arme au făcut Măriei Sale primirea militară, esecutănd diferite mișcări. La intrarea in sălile școalei, Măria Sa a fost intimpinat printr’un imn căutat de elevi, după aceea au trecut in sala de examen, unde directorul școalei a prezentat Măriei Sale pe Dui, profesori și programa studiilor. Profesorul de limba romănă și pedagogie chestionând pe elevi asupra gramaticei române, apoi câțiva elevi, după dorința exprimată de Măria Sa, au recitat diferite poesii populare și eroice; de toate chestiunile puse, elevii sau achitat cu succes. Trecând apoi la examenele de geografie, Maria Sa a invitat pe d-nul profesor a examina pe elevi după nouele metode asupra geografiei țerei. Un elev a tras pe tablă conturul țarei și Măria Sa. Având un mare interes pentru acest studiu, a bine-voit a pune însuși mai multe chestiuni și, in urma respunsurilor date, Măria Sa a încurajat pe elev cu laude, manifestând in acelas timp D-lui ministru al instrucțiuiei și D-lui președinte al societății deplina Sa satisfacțiune pentru succesul cu care constată că se propun studiele in această școală. Măria Sa a examinat apoi o mică expozițiune de producte manufacturale (pălării și alte articole de păslă) efectuate de elevii școalei, in atelierul fundat de D. C. G. Porumbaru pe lăngă acea școală, unde elevii fiind puși să lucreze in prezența Măriei Sale, directorul școalei de pe Măriei Sale diferite explicațiuni asupra procedurilor prin care trecea materia primă pănă la confecționarea păstei. La 62 ore, Măria sa retrăgându-se, a exprimat înaltele sale mulțumiri D-lui Bozian, președintele societăței, pentru solicitudinea ce poartă acestei școale și pentru buna ei conducere. „Tot dauna am purtat, zise Măria sa un viu interes școalelor normale destinate a da invețători sătești. Aci e fundamentul instrucțiunei poporului Fiu sigur, D-le președinte, de nestrămutata mea protecțiune. Elevii prezentând arma, Măria sa a’a retras in strigătele unanime ale publicului asistent de: Trăiască România, Trăiască Măria sa Carol I, Trăiască M. S. Doamna. Sâmbătă, la 19 Iunie curent, M. S. Domnitorul a bine-voit a prezida ședința consiliului de administrație al Societăței Geografice Române“, care s-a ținut in unul din saloanele Universităței. La 9 V1 ore dimineața, Măria Sa, sosind la palatul Universității, a fost întâmpinat de biroul societăței și de consiliul de administrație. D. vice-președinte, principele A. Cantacuzino, supune Măriei sale că la ordinea zilei a ședinței este aprobarea de cătră consiliul a chestiunilor ce au a se pune in studiu spre a fi desbătute in viitoarea adunare generală din Octombre, căt și așezarea programei pentru aceasta întrunire generală. Se pun in desbatere cele patru chestiuni ce vor forma obiectul discuțiilor și deciziunilor adunărei generale și se primesc in unanimitate. In urmă, D. secretar supune la cunoștința Măriei Sale și a consiliului un proiect de program pentru ordinea lucrărilor adunărei generale din Octombre care asemenea se primește. Ordinea de zi fiind epuizată, M. S Domnitorul ridică ședința la orele 10 3 4. După aceasta, Măria Sa, urmat de biurou și de întregul consiliu, a părăsit palatul Universității, după ce insă a vizitat sala unde peste curând se vor așeza biblioteca, arhivele și cancelaria societăței. D-nui ministru de interne au adresat D-lui ministru de justiție o scrisoare, in care supune serioasei atențiuni a acestui din urmă starea tristă, in care se află penitenciarul de la Văcărești, unde se află o mulțime de oameni închiși, a căror arestare preventivă se prelungește fără nici o sumă, numai din cauza neertatei neglijențe a judecătorilor, însărcinați de a le cerceta cauzele. Același ministru au adresat prefecților de ținuturi o circulară analogă cu aceea a D-lui ministru de finanțe, privitoare la cestiunea monopolului tutunurilor, făcăndu-li aceleași recomandații și reamintindu-li aceleași îndatoriri, preciș, care ar fi fost părăsită de turci cu pierderi însemnate. In fine Românul publică următoarele telegrame: • Viena. 3 Iuliu Wiener-Zeitung publică următoarea telegramă din Viena: Intărirele de la pasul Zokar au fost luate de Turci. Sârbii au fost puși pe fugă cu perderi de 2000 oameni. Belgrad, 3 iuli u. După o crâncenă bătălie, care a durat 3 oarp, la turș, generalul G<rnajrif a luat asediul (lagăr) turcesc de la Babina-glava, împreună cu toți caii și bagagii lor. Anglia. Anglia va urma 75,000 de oameni pentru Orient. Muntenegru. In 2 iulie la 6 oare dimineața au avut loc inaintea rezidentei prințului un seviciu de vin solemn. înaintea unei nenumărate mulțimi de oameni s’au cetit proclamația, in care li se anunță Montenegrenilor, cum că i s’au declarat râsboiu Turciei. După cetire urmară aclamații entuziastice. O jumătate oară mai târziu, armia și ștabul erau așezați in ordine de râsboiu cănd sosi și principele călare cu steagul de resboiu in mănă și intimpină astfel armata: „Fii salutată oaste ! Mergem in numele lui D-zeu! Buraktar *! primește steagul“ de resboiu Apoi împreună cu armia principele se puse in mișcare spre Herzegovina. Muntenegru, inainte de-a declara rasboiu, au îngrijit a înarma și organiza insurgenții din Herzegovina, cu care și-va întruni armata la punctul Bonjani. In 3 Iulie deja Muntenegrinii au trecut peste frontierele țerei lor cu ale lor trei corpuri de armată din care unul e comandat de Petrovici, altul de Dankovici, al treilea de principele ănsuși. Armata împreunată cu insurgenții formează deocamdată un număr de 15,000, cărora Turcii le opun 12,000 așezați la Podgorița și Scutari. Ali-Pașa comandantul trupelor turcești va încerca sa intre in Muntenegrul, descoperit de trup și să ocupe Otinje. Turcii Muktăr-Pșa au plecat la Niș, s’au trimis trupe considerabia la marginele Serbiei. Proclamația de resboiu a Sultanului către popoarele sale au fost primită cu entuziasm din partea Musulmanilor. Generalul unguresc Klapka va intra in serviciul turcesc, in care se mai află in însemnate ponturi militari poloni, astfel Mustafa Gdaddin Pașa (rece Borzecki) șeful stabului general in tabara de la Niș, și Hamdi Pașa (rece Freund) șeful stabului lui Mukhtar-Pașa. Austro-Ungaria. Pe lângă agitațiunile slave din sudul Ungariei, ziaristica ungurească pare a se mai teme și de înecările românilor din Transilvania. Astfel Porti- Naplo relatează, că mai mulți notabili români, cari au ținut o conferență la Alba Iulia (Karlsburg) ar fi hotărât a aștepta desvoltarea împrejurărilor, siguri fiind că România va intra asemenea inațiune, spre a crea un mare regat daco-romănesc. Ziarele ungurești nu știu ce vorbesc. Revista Esternă Resboiul oriental. Încă la 1 iulie agentul serbesc din Constantinopo, Magazinovici au primit răspunsul negativ la ultimatul principelui. In urma acestuia Serbii au declarat resboiu, iar Turcia va publica o circulare, prin care va da responsabilitatea resboiului asupra Serbiei și va declara pe principele Milan de bani înaltei Porți. După declararea resboiului Serbiei, deci și a ataca pe Turci la trei puncte se vede că au și făcut-o aceasta căci pănă astăzi pănă și șchioapa de corespondență romănă aduce trei șîiri al căror u~ hităte organisT nu se vede. Reproducem din Alegătorul Liber aceste știri: „resboiul au fost declarat și imediat armata serbâ a și trecut fruntaria despre mează-zi, și a ocupat după cum ne spune o telegramă a noastră din București din 22 a curentei, căteva posițiuni strategice însemnate de pe teritoriul turc, urmând câteva ciocniri fără importanță. O altă telegramă iasă din aceeași zi tot din București, nu comunică, că lăngă eidin Serbii au fost puși pe fugă de trupele turcești pierzând 2000 oameni“. O telgamă din București datată din 23 iunii spune că generalul Cernaief, ar fi atucat cu corpul seu o tabană turcească des Noutăți. *** Școala comunală de Meserii. Esamenele anului scolastic curent se vor ținea, la acea scoală, sâmbăta și duminica viitoare, in 26 și 27 iuniu. Cu aceasta ocasiune se ține spuse, in tot timpul essamenelor, obiectele confecționate de elevii școalei. Suntem siguri că publicul nostru nu va lipsi de a visita școala in acele doue zile pentru a-și pute da sama de progresele junilor meseriași Români. Esposițiunea conține obiecte a trei ateliere: acel al ciobotăriei, al croitoriei și al tenechogiei. Atragem in deosebi luarea aminte a publicului asupra obiectelor ce fac parte de atelierul tenechogiei. Acest atelier înființat abia de 3 luni, cu toate scurtimea timpului, figurează in mod satisfăcător la esposițiune atăt prin varietatea obiectelor cât și prin esecuțiunea lor bună și solidă. Serată muzicală. Mânecara va ave loc in grădina Primăriei o serată muzicală in beneficiul d-lui Beranek, cu tombola și focuri benegale. Diverse. Jidovul talmudist. Broșura germană de Dr. August Rohling (profesor in Münster) a fost tradusă in limba românească de mai mulți studenți in teologie. Ediția ăntăia trecăndu-se cu desâverșire in timp foarte scurt, traducătorii anunța editarea din nou a broșurei. Ea va apare in zilele ăntăie ale lui Iulie și va costa 60 cruceri v. a. Cei ce doresc a-și procura cartea, se pot adresa la D-nul loan Șerbu, absolvent in teologie in Blaș. E desigur caracteristic pentru simțemintele, cu care românii intimpină pretutinderea invazia evreiască, că ediția ăntăia a acestei cărți s’au trecut toată in Transilvania, căci și in această țară au început a se imbulzi in orașe și sate cetele internaționalei iudaice, poporul menit de biblie de a domni asupra pământului întreg. Talmudul, după cum se știe, e un fel de enciclopedie ebreiască, conțiind fel de fel de tractate asupra cestiunilor controversate fie religioase, fie de drept, iar multe din cele cuprinse in Talmud a trei *) Purtilor da steag.