Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1877 (Anul 10, Nr. 1-69)

1877-04-08 / nr. 37

va fi, sunt câteva lucruri certe in lume și in lege. Cert este că zestrea teatrului nu este averea consilierilor, și ei sunt numai admi­nistratori; cert este că cel ce primește in mâna sa, averea altuia trebue să o dea îna­poi; cert este ca d. Aslan a primit ia măna sa zestrea teatrului și nu poate să o reț­e fără a fi pedepsit de lege. Aceste sunt lu­cruri certe și știute da d. Cristodulo-Cerkez. Dară iasă va mai fi și un primar sau un a­­jutor de primar care să fi avut trista onoare da a fi participat la perderea zestrei prin ne­­luare de garanție, și acestui primar sau aju­tor de primar se va face proces, dacă comu­na nu sa va pute dispăgubi de la d. Aslan. D. Cristodulo-Cerkaz voește să știe dacă făcănd proces comuna să dispăgubești de chel­­tuelile ce le va face. Consiliul insă sa poate să știe dacă ari să se despăgubiască sa nu; ceia ce știe insă este că d. Aslan are oare­care rost in societate, face o­a­re­care galan­terii in lume, prin urmare nu este o per­soană pauperă care să nu aibă de unde plăti 30—40 lei cheltuelnie de judecată. Chiar dacă ar fi că d, Aslan este pauper astăzi, insă pen­tru aceasta consiliul nu poate renunța la pro­ces, fiind­că prin aceasta s’ar prescrie dreptul comunei la averea sa. JD. Iorga găsește că nu este aici chestiu­nea de a se ști de ce natură trebue să fie procesul, ci chestiunea este că zestrea tea­trului fiind avere publică trebue să fie ur­mărită, fără a căuta dacă d. Assan este sol­vabil sau nu. Dacă nu se va găsi la d. Aslan avere, se va găsi la acela care voind să iudato­­rească rpe d. Aslan ’i a încredințat zestrea teatrului fără nici o garanție, căci dacă ar fi luat garanție de la d. Aslan comuna astăzi n’ar perde nimic. Pentru curântul de insol­vabilitate a d-lui Aslan comuna nu poate să renună la proces, și deaceia consiliul trebue să’și facă datoria până la sfârșit; de aceia d-sa propune că chestiunea aceasta să ia a­­măta până la ședința viitoare, cănd să se presinte consiliului lămurire de chipul cum s’a dat d-lui Aslan zestrea teatrului, cine a dat-o, iu ce an și dacă trebuea să se deie ca garanție sau fără garanție. Cu chipul acesta se împacă și dorința d-lui Cristodulo-Cerkez și consiliul știe mai bine cine este cel cul­pabil. Să pune la vot propunerea d-lui Iorga și se primește in unanimitate. D. Primar arată că d. Conduri a fost an­treprenor a unui venit comunal, și a depus ca garanție o casă din Galați. D-lui a căzut din contract, căci nu s’a ținut de condițiile lui și casa a fost scoasă la vânzare. Când s’a făcut comandamentul, urmașii d-lui Con­duri, căci d. Conduri este mort, au inchiriat casa pe 7 ani. Facânduse văud­area casei, ad­­judecația s’a făcut asupra comunei și la or­donanță nu s’a zis nimica despre respectarea acelui contract. D. Cătănescu, advocatul co­munei, crede a pute dovedi că contractul este simulat, și de aceia cere autorizarea consiliu­lui pentru sfărâmarea acelui contract. D. lanov propune a se da autorizație d-lui Cătănescu de a face proces pentru sfărâma­rea contractulu, insă din condiție ca toate chel­­tuelile procesului să le poarte d-lui, și co­muna să’l despăgubească și să’i plătiască și onorarul numai cănd d-sa ar câștiga procesul. D. Cristodulo- Cirices propune ca taxele timbrului și cheltuelile de drum să se poarte de comună, iar onorarul să se plătiască d-lui avocat numai cănd d-sa va câștiga procesul. Această propunere o face căci sânt multe șanse pentru resiliarea contractului, insă d. Cătănescu sau alt avocat să poate să nu aibă destula mijloace de a face sacrificii pentru o mună. S’a pus la vot propunerea d-lui Cristodulo- Cerkez și s’a respins cu majoritate de 6 vo­turi, votând pentru d-nii Cristodulo-Cerkez, Manserov, Hazu și D. Primar. S’a pus la vot propunerea d. lanou și s’a primit cu majoritate de 6 voturi, contra d-nii Cristodulo-Cerkez, Manj ?rov, Hazu și d. Pri­mar. Ședința să rădică la 5 ore. Consiliul de higienă publică și Salubri­tate din orașul Iași. Sumarul ședinței din 1 Martie 1877. siliul luând cunoștința da aceasta a tre­cut mai departe la ordinea zilei. 4) S’a supus referatul d-lui Ulrich medicul vaccinator, prin care cere a se mijloci la Primărie de a-i elibera suma de 30 fl. pentru a pute se procure vac­cina animală, spre reinoirea celei umane. Consiliul cu majoritate de 7 voturi contra d-lui Edlipescu, a decis a se ru­ga pe d. Primar de a elibera in primi­rea d-lui Ulrich suma de 30 fr. pentru procurarea vaccinei, a cărei intrebuințare, se va controla de către d. Vice-preșe­­dinte. 5) S’a supus referatul d-lui Dr. Ste­ller Chimistul comunei prin care aduce la cunoștința consiliului ca costul total al medicamentelor eliberate pe câmpul comunei bolnavilor germani din această urbă pe anul expirat 1876, este de 6314 lei 54 bani, pentru 4777 ordonanțe ce s’au controlat de d-sa și că acest număr sunt intrate și ordonanțele liberate ele­vilor Școalei de Meserie Comunale. Con­siliul avand in vedere aretarea d-lui Me­dic dasp. III-a ca­ costul medicamente­­telor liberate elevilor din Școala de Me­serie, aproximativ amenta se urcă la ci­fra da 250 fr. avand in vedere că co­muna in budgetul anului expirat 1876, n’a avut afectata de căt suma de 6000 franci, prin urmare a resultat un plus de 314 lei 54 bani, care trebuea se a­­chita; in unanimitate au hotărât ca pe deoparte să se roage pe d. Primar de a regula plata numai de 314 lei 54 bani ce s’a cheltuit mai mult, peste cifra budgetară mai vertes ca după cum s’a arătat in a­­nul trecut prin raportul general, au re­sultat o iconomie de 865 lei 65 bani, apoi prescrierea ordonanțelor gratuite, nu se va pute niciodată echilibra cu suma budgetară in mod exact, iar pe de altă parte spre a nu se încărca comptul me­dicamentelor ce se dau săracilor, cu a­­cele liberate elevilor scoalei de meserie; consiliul au votat a se face cunoscut­i­­lor farmaciști respectivi ca pe viitor se presinte acele ordonanțe cu osebite coru­pturi. 6) D. Vice-președinte a făcut cuno­scut că s’a presentat d. Dr. Leo Rabi­ner cu certificatul de libera practică in România, cerend a fi trecut in tabloul personalului medical din acest oraș coni­form art. 17 din regulamentul serviciu­lui sanitar; consiliul in unanimitate ad­mite înscrierea d-sale. 7) S’a supus adresa Primăriei Iași, prin care face cunoscut că in locul d­­lui Architer Gruber, membrul din Con­siliul de higienă, recomandă pe d. Ar­hitect Bădărău, și consiliul a luat act de aceasta. 8) S’a supus suplica mediatoarei Salea Stamei,prin care cere­a i se permite pe­r­mutarea ei din desp. I-a in a 111-a in strada Dancu. Consiliul cu majoritate de 5 voturi contra d-lui Iuliano, obținuți: d. Dr. Ratea și medic Veterinar Tănă­­­sescu, a respins această cerere. 9) S’a supus adresa Ministeriului de Interne, (Direcția Generală a Serviciului Sanitar) No. 136 cu care a inapoit nea­probat proectul regulamentului de concur­sul pentru verificatorii de morți și vac­­cinatori din această urbă, cerend mici modificațiuni. Consiliul făcând aceste modificațiuni in sensul cerut de d. Ministru de Inter­ne, a decis­ a ia înapoi regulamentul ci­­tat iarăși Ministeriului spre cuvenita a­­probare. Cestiunele de la ordinea zilei epuizăn­­duse d. Vice-președinte a rădicat ședința la 9% care sara. Vice-prezident, Dr. Flaișlen. Secretar, I. Dumbravă. Măria Sa a cere de la ministeriu să res­pecte libertatea electorală. înălțimea Sa a declarat că, ca Prin­cipe constituțional, este pentru alegeri li­bere și sa asigurat că miniștri vor res­pecta această voință a Sa nestrămutată. Presa romană este poate cu intenție puțin preocupată de ceea ce se’ntâmplă împrejurul țerii. Departe de­ a’și aținti privirea la Calafat, a cărui apărare e­­ventuală a fost încredințată unuia din cei mai buni și inteligenți militari, pressa noastră dispate cu generositatea ei cu­noscută alegerile la Senat și ceea­ ce ea numește „crimele“ cabinetului trecut. Paralel cu lupta jurnalistică, a cărui importanță sau adâncime e afară de ca­drul foii noastre, ministeriul de resboiu desvolta o deosebită activitate pentru repedea concentrare a trupelor, care ușor va succede, considerând spiritul de dis­ciplina și supunere a soldatului romăn. In fine ministeriul nostru de externe, condus de astădată de D. Cogălniceanu, a cărui tact și vederi drepte nu sunt contestate de nimenea, a comunicat a­­genților din străinătate intenția guvernu­lui de-a nu viola nici unul din intere­sele naționale ale ambelor părți, de­ a menținea pacea și a păzi stricta neutra­litate. Se înțelege de sine, că purtarea Româ­niei, care astăzi face, nu politică de sim­patii ci numai de rațiune, se va îndrepta după avizurile puterilor și după intere­sul, ce ele il vor arăta pentru statul nos­tru. Nimeni nu va pute pretinde, că Ro­mânia să se jertfească pentru Europa cănd aceasta ar binevoi a sta cu mările iu sin, și nimeni nu i-o va putea ține de rău, dacă lasată in voia propriei sale sorți, va alege cănd­ va calea, ce i se va păre mai conformă cu interesele ei. In privirea acestei politice „ cașuiste“ Românul scrie următoarele: " Ceea ce credem că voiesc alegătorii proprietari, ceea ce după noi, suntem in drept a aștepta de la Cameră și de la guvern, este o politică bazată pe men­­ținerea drepturilor garantate nouă prin tratatul de la Paris. Să se facă tot ce va fi prin putință, pentru a se feri țara de relele unui res­boiu purtat pe tărâmul românesc, și a a­­păra locuitorii ei de năvăliri armate. Dacă vom fi nevoiți, prin pozițiunea teritorului, de a concede trecătoare be­ligeranților, să n’o facem de­căt numai daca vom dobândi, prin legături temei­nice, asigurare că drepturile statului ro­măn au să rămână neclintite in ori­ce eventualitate. Isbutind a obține aceste resultate, ne vom putea ferici c’am scăpa­ de multele și grelele primejdii ce ne-ar aduce atât politica aventuroasă, căt și cea umilitoare. Nimeni nu va pute învinovăți că ne­am căutat garanțiile in propriele noastre mijloace, ci in invoire cu cei cari ar pri­mi a se înțelege cu noi pentru paza drep­turilor noastre, și aceasta mai cu samă dacă puterile garante nu vor voi sau nu vor putea să ne dea nici o altă chiăzășie. Suntem siguri că guvernul a cerut și cere de la toți să ne chiazășuiască de ori­ce implicațiune in evenimentele res­­boiului. Dacă ei vor tăcea sau vor respunde vigăni t, părerea noastră este să nu mai sperăm nimic. Dacă vre­una din pu­teri ar nesocoti drepturile noastre, dem­nitatea noastră națională și chiar pro­pria noastră siguranță ne impun datoria d’a ni le apăra inși­ne. In fine, dacă vr’una din puteri ne-ar da in schimb—cu reserva ce noi am a­­rătat in privința acțiunilor și mișcărilor sale,—o demnă și reală garantare a tu­turor drepturilor noastre, fi-va oare ra­țional, fi-va prudent, fi-va posibil a re­fuza ? fi fost chemat se zice la prefectură și prevenit a limpezi isvoarele știrilor de senzație, care ne­liniștesc fără cauză publicul. Chiar dacă a­­ceasta nu s’a intemplat, totuși lumea era in drept s’o creadă, atăt de neliniștite erau ști­rile, comunicate de biuroul din Viena și a­­tăt de puțin vrednice de cr­ezare. Pozitiv este, că resboiul nu se va declara imediat. Daily­ News primește o telegr­amă din St. Petersburg, in care se zice, că mai sunt formalități de îndeplinit, până se va ri­dica arms. Mersul evenimentelor va fi pro­babil aceasta: „Rusia va lămuri situația prin­­tr’o notă cătră puteri, apoi va rechema am­basada să din Constantinopole, și pe toți con­sulii săi din imperiul turcesc, după ce va fi pus mai intăi pe supușii săi sub protecția altor ambasade. Aceasta va dura câteva zile. Apoi imperatul va porni la Chișinău, de un­de se crede că va fi datată și declarația de resboiul. Presa engleză este toată contra Rusiei, es­­ceptănd foaea Daily News. „Times“ vorbind despre ținuta probabilă a Angliei in fața res­boiului, ce va avea loc, recomandă o strictă neutralitate, pe câtă vreme lupta va fi în­dreptată numai contra căușelor turburărior. Roua administrație turcească Lee cu nepu­tință apărarea cauzei otomane. „Romanul“ aduce știrea că la 10/22 April Maiestatea Sa împăratul Rusiei va sosi la Chișinău pentru a inspecta armata. Președința D-lui Vice-Prezident Dr. Gr. Flaisten. Membrii presenți , și anume: Dr. Lefter, Dr. Rass, Dr. Iuliana, Dr. Fili­­pescu Dr. Rateu Dr. și Chimist Ștener, Medic și Veterinar Tănăsescu. Absenți: D. Inginer Boguș, D. arhitect Bădărău. Ședința de deschide la 7 V2 ore sala. 1) Se cetește procesul verbal al șe­dinței precedente și se aprobă. 2) D. Vice-prezident, supune adresa Primăriei Iași No. 1442, prin care arată că măsura propusă in privirea umflărei meilor și vițeilor cu un fel de foi, n’ar fi esecutabil, fiindcă tăerea meilor și vi­țeilor se fac și’n ogrăzi private și’n ur­mare nu s’ar putea controla; consiliul susține cele emise la ședința trecută, și decide a se ruga pe d. Primar de a in­datori pe casa și de a efectua umflarea meilor și vițeilor prin un tub mic de te­­neb­e. 3) S’a supus adresa Primăriei Iași respunzătoare la votul consiliului de a invita pe Epitropia sf. Spiridon de a cu­­răți latrinele ospitalului cu aparate pneu­matice, prin cari face cunoscut, ca cură­țirea latrinelor stabilimentelor pendinte de Epitropia Casei Sf. Spiridon se face cu aceleași metoade cu care și antrepre­norul face serviciul seu la urbă. Și cea­Tipografia Naționala, strada Sfantul Ilie. No. 213, 1877, Aprilie 5. . PARTEA NEOFICIALA Revista Internă. Prin decretul No. 749, termenul ale­gerilor senatoriale s’a scurtat, anunțăn­­du-se începerea alegerilor in modul ur­mător : a) Colegiul I in ziua de 9 Aprilie Sâmbătă; b) Colegiul II in ziua de 11 Aprilie Luni; c) Colegiul Universităților in ziua de 13 Aprilie Mercuri. Principele Dimitrie Chica, prezidentul comitetului electoral, format din cele doue partite „Centru“ și „Dreapta“ in vede­rea viitoarele alegeri senatoriale, a a­­vut onoarea de a fi primit de Măria Sa in audiență particulară. Principele Dimitrie G­hica a rugat pe CURIERUL DE IASSL Revista Externă. Pauza grea și atentivă intre ruperea rela­țiilor diplomatice și declararea răsboiului, pa­­­re a fi sosit acum. Ziarele din străinătate , nu mai cuprind nici o speranță de pace, iar articolele lor de fond, in nesiguranță de ceea ce se va intampla, incep a zugrăvi eventua­litățile resboiului cu mai multă sau mai pu­țină cheltuială de fantazie. Unele vei deja zecile de milioane de moametani din India departată și pana la Maroc, ridicăndu-se ca un singur om la desfășurarea flamurei verzi a prorocului și implănd nefericita Europă cu riuri de sânge și de flăcări, incăt după cu­vântul biblic, neamuri streine vor intra cu plugul pe locurile unde au stătut orașele noastre, și turmele de vite ale triburilor a­­siatice vor paște iarba, resărită din ruinele sfinte ale civilizației. Astfel se va ridica in contra crucii întreg Aliormanul și astfel se zugrăvesc ca­­ pe­ o pănză albă umbrele negre a­le viitorului. Un redactor din Iași, care primind depe­­șile biuroului de corespondență din Viena, se făcuse resunetul multor fantazii jurnalistice, al Noutăți. *** Serbare națională. Astăzi fiind aniversara nașterei M. S. Pre înăl­țatului nostru Domn, se va ține la Mitro­polie un Te-deum, la care vor asista au­toritățile statului. D. Prefect de județ va primi felicitările in sala de tron a pa­latului administrativ. *** Numire. D. Georgian, fost agen­­ta Roma, e numit prefect al județului Iași, in locul d-lui Șendrea demisionat. *** Teatru. Mâne vn 9 a curentei, trupa franceză va reprezenta opereta Gi­­rofle Girofla, in care va debuta primul co­mic D. Riga. In curănd va debuta și D-ra Rolland. *** Decorații. Prin Innalta deci­­siune Măria Sa Domnitorul a bine-voit a da inalta autoritatiune majorilor Răsu­ Michail și Schina Nicolae de a purta „Crucea de Comandor al ordinului Re­gal de Isabela Catolică“ pe care Majes­­tatea Sa Regele Spaniei a bine-voit a le acorda pentru partea activă ce a­ luat in campania de Nord precum și in ma­rea bătălie Ergueta și la luptele pentru deblocarea localităților Hemani, San Se­bastian și Gaetaria. ANUNCI­URI. Bii Iliei Si flB 1312318 Üi viitor, foastele case a Zalariului din strada Sf. Vineri. A se adresa în proprietara lor, Maria Albineț, la Beilic, strada Bucșinescu. (90—6). De inchirietiX etiS da Alb­neț, lângă d-nul Mustea. Proprieti Gh. Popovici, stabilit in aceiași casă, in e­tajul de jos. * (85—3). 0­­ t­­­p de vânzare, pe loc 103pod. V 1 EL ă se adresa la administra­­țiunea acestei foi. (88—3). De inehir­et. «S­Si Halanga, situate in Sărărie, compusă din 4 odăi, % antrete, o camară rece, spălătorie, bucătărie, grajdiu, șură, magazie (la lemne și pivniță, in care locuește actualminte d-nul Alexandru Brânză, se dau cu chirie de la 23 April viitor, a se adresa la subsemnata domiciliata pe strada mare, in ograda Sf. Dimitrie pronumit Balș. (68—7). Ecaterina Boțan De arendat neștii­ Buhlei, Crăeștii și Holmu din dist. Roman, situate in depărtare de 3 care de la Roman pe șosaua județană, posedând vel­­niță și moară de vapor stabilă, 900 fălci arătura și 250 fălci fălci, este de dat in arendă de la 23 Aprilie anul 1878 înainte. D-nii arendași doritori sunt rugați a se adresa pentru condițiuni la proprietarul acestei moșie D-nu Colonel A. Millo in Iași, domiciliat in casa și strada Coroi. De inehiriet, mit casele Bancei situate in Iași, desp. III-a strada Bancei, anunță că de la Sf. Gheorghe anul curent fiind că espiră mai multe con­tracte a chiriașilor, au de inehiriet urmă­toarele apartamente și anume : dugheana din colțul caselor unde locuește acuma D-nul I. Lowandowschi, dugheana unde locuește D. Fridman, Dugheana D-lui Clapsi din etajul de sus, locuințele d-lor D. Vortmin, D. Șni­­rer, I. Rapp și I. Leibovici. Doritorii ce vor vor a lua cu chirie aceste apartamente să bine­voiască a sa presenta la locuința proprietarilor, domiciliați in Iași desp. IV, vis-a-vis de Hanul Turcesc. Moses Candel, Sura Leia Candel, 11 © venzare țji, Iași, disp. l­n strada Păcurari, cu două fa­țade, compuse din o casă cu 4 odăi, grajdiu, de cărămidă incăpători de 12 cai, șură, bu­cătărie, ogradă spațioasă, o magazie mare de cărămidă cu 2 ogege lungi care au servit odinioară de pităria Mihalea, locul gospod și mai multe alte atenansa in ogradă. Do­ritorii de a le cumpără sunt rugați a se a­­dresa la proprietarul lor domiciliat pe strada Lăpușneanu. Gh. Caracaș. COMPANIA CAEI FERATE Lemberg-Cernauți-lasi LINIILE ROMANE închirierea restauratiunei de la gara din Botosiani. Restaurațiunea de la gara di­n Botoșani este de in ehiriat cu înce­pere de la a. c. Doritorii de a închiria această re­­staurațiune, vor trimete ofertele lor cu inscripția „Ofertă pentru închi­rierea restaurațiunei de la gara din Botoșani“, cel mult până la 15/21 Aprilie a. c. la subsemnata Direc­țiune, unde se pot vedea condițiu­­nele de închiriere. Iași, 4/16 Aprilio 1877. Direcția de Exploatare. (87-3). Calea ferăta Lemberg-Cernăuți-Iași. CLVSHE ROMÂNE. ^^In­Bisluarea mersului trenului 1 ¥ ®. » Cu începere dle la­­ 16 Aprilie anul curent, trenul mixt No. 23 va circula de la Pașcani la Iași după orariul următor: Direcția de Exploatare. Gerant resp. loan Ionescu. Iași nr 7,b Aprilie 1877.

Next