Curierul Foaea Intereselor Generale, 1875 (Anul 2, nr. 1-99)

1875-05-04 / nr. 34

și nedefinit», lipsiți fie maxim națională, de consciința datoriei ș’a devotamentului, respunsăi nostru neapantu nu va pute fi la ’nălțimea întrebării ce ni s’a pusu. Déru insă, cu tóte dezastrele din trecutu și presinte, poporul românui nul va peri. Nu pere unu popom care are să viéta de XVIII secole. Nu, unu popor care a solutit să ’nfrunte atâtea vicisitudini, ținând pept cu toți năvălitorii, cu hordele barbare din toți timpii, nu este destinații, a peri. Suferințele nóstre vom sfârși. 9.111a de regenerare nu póte fi depute, ș’atunci cându ora va suna, cându din somnul morții Românul se va descepta atunci : Din Tisa pân' la mare, Din Dunăre ’n Balcani, Tunetul de resbunare i sirva pe tirani. Atunci frimósa Bucovină. Infarsa, încâlcită la finul mamei române, răcnându’și bradul astadi incatenatu, va proba la lumea totală’i Română și e fiică de imperiu. Déru atunci poporul românii ’și va plăti cinstitu datoriele, precum in acestui momentu elu se rădică ca unu singurii omn pentru a striga susu și tare că Bucovina este furată prin intrigă și viclene uneltiri, a protesta solemnii in facia lui Dumnezeu, in facia Europe’, contra celui mai crudu atentatu la sacrul simțimântu al durerii. In câtu pentru primarul Iscariotu, care a ’nscenatu hidosul testinu, ne mărginim» a’i răspunde cu cuvintele marelui Shakespeare : „Iți mulțumescu, Jidane, că mi-ai reamintitu durerea!“ T. Matiiu. IV. R. Discursul pe care’lu publicarăm mai sus urma a se ține la 25 April in Bucuresci, unde nu se sciamncă că Jubileul evreo-nemțescu s'a amannatu pentru luna August. D. Maniu fiind Inse bolnavu nu’lu a pututu rosti și’lu a datu publicității. A ținutu inseuă conferință d- spre Răpirea Bucovinei D. Bonifaciu Florescu, lata celu papim fraudele, fu acusutu de bani dui din sală c’a eșuu în balconu, îndemnând la rescolă; unu comisari polițienescul îi dresă imediații procesu-verbale acusatorii, îl respedui sub escortă la poliția și d’acolo la temnița Văcăresci. Pe lângă demisiunile, sau mai drept pe lângă protestările ce publicarămu in Nr. precedent, prin cari magistrații tribunalelor din Bucuresci restabilim legea și literată pe violatorii iei, publicămu totu aici și pe cea următare, ce ne parveni astăzi : „Domnule ministru, rn urma circularii cu Nr. prin care onorabilele consiliu de miniștri se substituie atribuli miilor primului procurore, subsemnatul amu onore a ve ruga se bine-voiți a’mi permite se me demitu din postul de procurore ce mi-ați consiatu, nevoindu a lucra contra legii și demnității mele de magistralii. „Primiți încredințarea pre osebitei mele considerațiuni. C. G. Polylinios. CRONICA INTERIA La cele arătate in Nr. precedenții despre ororile comise la alegerea colegiului al II-le de Ilfov, mai adăogim următorele pe care le estragemu din Romanul: .........Publicul ce asistase la conferința pentru prădarea Bucovinei eșindu și auzindu de cele ce se petrecu în piatra Glika, mulți și mai cu sema junimea merse ca se vedă ce se întâmplă. Sosindu acestu adausu de mulțime, alegătorii și publicul presinte începură se strnge : „afară bandele!“ Atunci capii bandelor ce erau în sala alegerii și anume Tanase Scorțenu, Mohuleț și unu Tânăsescu, funcționar distituitv pentru delapidare, și alții, eșindu în balconul primăriei, comandară bandeleni : „dați băieți !“ Imediatu se începu gana generală. Bandiții năvăliră cu ciomegele asupra alegătorilor și spectatorilor; tinerimea universitară și liceală, mai cu osebire, era obiectul unei gene speciale. Capete sparte, umeni călcați în piciore, teréri de peru, donețieci de bandiți și de sergenți polițienesci grămădiți asupra unui singuri omu, lovindu lu toți două dată până ce ’lu lăsau fără cunoscință;uă terére generală, tobele și trompetele sunându, gendarmi călări «sergându în carieră cu sabiele scése, dorobanți, gendarmi pedeștrii, pompieri ect., omeni fugind», goniți de bandiți, serginții de orașu eșindu-le »amte, primindu’i și dându’i pe mâna hoțiloru, cari, după ce’și terminau infama lor Operă, dedeau scomptosu mâna cu polița în semnu de mulțumire și înfrățire, magazinele încheiendu-se, țipete în tote părțile ; acesta era înfățișarea ce avea cortegiul în mișllocul căruia țficea că se face alegerea colegului II de depunați. D. Petre Dragomirescu, alegătorul în colegiul I care fusese în ajunu secretari alu baroului colegiului I, fu bătuțu cumplitu și lăsatu aprópe fară cunoscință furăndu’i și pălăria. D C. Bacalbașa fu lăsatu de bandiți spre a fi transportat la spitalu, unde se ștce că astăzi ar fi și mulat to D. Dincă Dinu, alegător, este asemene ântr’uă stare din cele mai desperate, precum și Ivanciu Ion, alegătoru în colegiul II, și mulți alții, printre cari cităm pe domnii Nenovanu, Pistrauu, Nicolae Vâlcu, Alexandru Constantinescu, Paul Scorenu, nenorocitul, nepotu alu capului de bandă, Al. Zugrăvescu, Jt. Omnescu, etc., aceștia scăpăndu cu lovituri ,mai puțin grave Unu alegătoru fu răpitu de bandiți de pe strada Francesă din trăsură, de lingă socia sea, pe care mai mulți trecători o transportară leșinată într’uă cofetărie. Mai tărșliu, unu cetețénu anume Gheorghe Angiovi, găsindu-se cu socia lui într’unu locu publicu, bandiții năvăliră asupra i, bătcndu'lu cumplitu pe densul și pe socia lui. In acestu timpu d. Buescu, alu cărui cufragiu nu slăbi unu singuru momentu, startmichi a rămâne în sala alegerii spre a cons talt I £ I tr L Duoi din membrii Curții incă au demisionați). Iată demisiunea lor: Domnule Ministru. Cele petrecute cu ocasiunea alegerilor de deputați au pusu pe o parte însemnată din magistrați în trista necesitate de a se retrage din funcțiunile lor. Acesta protestare din parte-le ne impune imperiosu datoria de a ne asocia cu denșii la rândul nostru, rugându-vă să ne considerați și pe noi ca demisionați. Binevoiți, de ministru, a primi încredințarea distinsei nostre considerațiuni. C. Nanu Doctor in drept de la facultatea din Paris, consilier pe lângă curtea de apel din Bucuresci. B. C. Arvenescu, Doctor în dreptu de la facultatea din Geneva, membru suplininte pe lângă curtea de apel din Bucuresci. Clubul „Tinerimea“ a dato in erei i sera unu bandetti in onorea magistraților, care’ș* au uuitu gisul lor cu acelu alu țerei pentru a protesta contra nelegiurilor guvernului. Faimosul capn de bandă din Bucuresci Ilie Geambașu acadutu mortu in lupta electorală, unu altu bătăuș», tovarăși al seu, anume Temelie a fostu * * • ^ ^ r» Apopor lufn QTi _ Gălășescu și alți cu <jeci și sute, om din lumea pe ulițe, amenință se dea focui orașului. Armata este consemnată de guvern pentru a da ajutorii bătăușilor. Lumea im seie face să se aștepte din minutu in minutu. Vodă nu este la Bucuresci. Se spune că este la monastirea Pasărea; apoi,se fice că se află la Cotroceni ; unii spunu că este la Bezedea Mitică, la moșia ; alții jicu c’au aflata sigurii că.......și alte multe. Unde este Vodă? cum ne-a lăsatu tocmai acum capul Statului, care singurii aru mai putea înfrâna pofta de sânge a puternicilor noștri miniștri. La cine să mai reclamăm« ? cui să spunemu că nisce tâlhari p’ătiți ne uc’du <jiua ’n ameiji mare in mijjlocul lumii. La cine să ne plângemu ? Unde e Vodă ? ca să mergeam cu toți, cu victimele sfâșiate in localurile de alegeri, sâ’i arătăm« că nu mai e glumă, să’i spunemu tot ce se petrece și să’i strigăm: cui s’a încredințată salvarea situației ; cine va respunde de crudele consecințe ale evenimentelor, la care vă nascere vandalismul« : Măria Ta ! scapă poporul ce te-a alesu la 10 Mai 1866 să’i represinți suveranitatea ; scapă-Te pe Măria Ta ! Gala la 10 Maiu. C'nă luptă inverșionată din partea administrațiunii, colegiul alu 2-lea din Glați a alesu deputatu pe d. M. Cogă’nni érni cu 53 voturi din 89 votanți . C.]e_|_alte voturi le-a ’ntrunitu candidatul guvernului Antachi. Găinii M Maiu. luce penelu-se operațiunea alegerii colegiului alu 111-lea de deputați cu armata in sala alegerii, m’amu «dresații d-lui prefectu Nicu Citargiu, faciă cu S. fala divisiunii,ficĕndu’i: „nu se făcu alegerile cu baioneta.“ D-sa, permițându'și a mĕ îmbrânci, a ordonatu ducerea mea la arestu, spre sciința. George P. Manta. Unu studentu, anume Atanasiu, intorcându-se luni séra de la întrunirea ce a avutu locu la Circu la locuința sa, a fostu impuscatu de bătăuși. Alegătorii col őrei de galbenii, intemcându-se se voteze la Secțiunea lor, au fostu intimpinați de grandarmi cu săbiile scase, loviți și goniți de la votu. Unu alegătorii a fostu loviru cu sabia și tăiatu U capu chiar de unu ofițeru de giandarmi, D-nii Nicu Fleva, fostu deputatu, Bonifaciu Florescu, fostu profesoru la Universitatea de lassi, și colon. Gherghely suntu arestați. Multe alte persone a căror nume n’ajesu incă pân’ la noi suntu arestate, pe la comisiile din Capitală. D. Fleva s’a trimis la temnița din Vă ărești. După descinderea urnei pentru col. •A II-le de Ilfov din care eși D. Vladimir Ghika, uă bandă de bătăuși merse înaintea porței alesului strigăndu in gura mare se le deie bacșișui căci ei l’au alesu. Cetinu în „Fiul României“: De Duminică dimineță, 27 April, Capitala României este teatrali celor mai idiosescene, celor mai infame orgii. Bătăușii beți cutreeră orașul, stradele lăturașe centrului, sbierând și tăbarând pe pacinicii cetățeni in trecerea lor. Colegiul II electorale, in sala Primăriei, a fostu asdiatu de o companie vitregă de bătăuși cari au băttutu, schilodiți și ucisu omeni in piață. La alegerile col. III se masacrază luimea . Poliția descarcă revolvere in cetățeni, și bătăușii amenință cu fiarele sălbatice. Lumea in grupe umblă pe strade îngrijită. Nu mai este sigură nici onerea, nici averea, nici vieți. Ceremu Parchetului din Bucuresci să aresteze imediații pe capii de b úidé, spre reasigurarea cetățenilor îngroziți, și o ceream acesta in numele ordinii publice; căci atitudinea publicului indignații, mai alesu astă-seră, era forte îngrijitore. Bătăușii, Popa Tache, Gamb șui, Foloștină, Trancă, Chirițescu, Slăvescu, ordonă, amenințându-ne după Datam cu pușcăria , presiune nepomenită ; amu reclamații procurorelui. 1. V. Sfetea. Calăa și 28 April. Sacrul dreptu alu votărei răpit, presiunile cele mai grozave ; oștirea pusa la ordinele poliției cutreeră ulițele spre inspăimântarea alegătorilor ; casele unor alegetori înconjurate de sergenți; localurile alegerilor inconjurate de poliție, alegătorii rurali ținuți incluși cu subprefecții și agenții poliției. Protestați in numele Domnitorului și al legei. D. Nicolescu proprietarii și avocatii adreseze Măriei Sele de la stațiunea Golesci telegrama armeidrelariei Sale Domnitorului. Măria-Tea, Cându v’ați urcații pe tronul țerii nóstre, ne ați asiguratu de simțimintele cele mai românesce, spuindu-ne că unde va fi țara, acolo și Măria-Tea. De aceste agiivăii suntu reale, rogii opriți delirul guvernului in ele ții, căi forțele suntu oribile și de aci sințmintele reciproce se despartă. Amu părăsitu colegiul III din Câmpulu-Lungu, fiindu amenințata cu pușcăria. Cându amu făcutŭ plebiscitul la 1866 pentru alegerea Măriei-Vostre, din pușcăria episemu, ca prin Mîria- Vestra se desființămu pușcăriei, pentru ómenii onești ce’și iubescu țara lor. Guvernul Mariei-Vostre insa ne împinge intr’casele, cându suntem nestrămați se ne pronundămu asupra actelorului. Puindu-me dor la adăpostul Măriei- Vostre, ne plângu amarii contra acteloru violiiți ale administrației. Votul secretu e violata de celu mii ’nalta magistrata , subprefectul plășii Podgoria a violatu actele alegerii delegațiloru, intre cari suntu alesu eu și d. Constantini Bicoviță, puindu billicul a refusa darea certificateloru. Primarul a bătutu pe alegători , acte false s’au inchiriatu contra mea, lacalele primăriei s’au spartŭ nóptea ; astă-ji ajutorul subprefecturei escentă pe alegatorii colegiului III se margă la votu contra voinței Ioni; bani se distribuie din fondurile comunei. Ce va însemna minoritatea camerei faciă cu asemenea nelegiuiri ? l 'evotatu tronului țerii mele, cându străinul bate la portă, rogu pe Măria- Vostra a opri intențiunile rele contra lui Râmnicu-Saratu. Aici se petrecu cele mai infame lucruri de care ori ce inimă cu puțină simțire trebue să se revolte. Cu ocasiunea alegerii delegaților orașului, prefectul in persana cu sabia in mână și cu capul gol da de foc in bieții alegetori secondata de sute de călărași cari lu imitau prin sate cele mai neaudite falșuri și violențe pe care le vom arăta anume cu altă ocazie. Armata țerii pare că aru fi de saniciari cuceritori ; nu mai e justție ; sute de alegători persecutați, încarcerați, tunși și rași dupe reglementele penitenciarelor. Scandalul la culme; lumea indignată privesce cum se producă aceste unseeii sub o constituțiune (fisă liberală șicu vocea ’nădușită de acești miserabili mercenari așteptă momentul de fericire să scape de dânșii cu orice prețu. Publicați, verogu, tóte acestea și me făcu forte a le proba. P. S. Mandate de arestare fără nume încredințate agenților poliției. Adaogă la cele denundate mai susu unu fapta care denotă escesele administrațiunii, in ziua de 22 Ap., fiindu in trăsură cu d. Manolachi Cost. care trecea pe aici, egentii poliției având» in Capul lor pe Bătăușul Aslan, au înjuratu și huiduit« pe d. Epurenu , dacă administrația cutere a insulta omeni ca d. M. Cost., pe fostul președinte al constituantei, și unul din foști consilieri ai M. S., intțelegeți bine cât ceiliați cetătieni suntu de maltratați. Ilegalitățile, abuzurile de totu soiul, suntu faptele administratiunei, in scop se sugrume opinia publică și a oprima alegetori, spre a reuși in alegeri. Femeile își reclama barbarii lor dispăruți și încarcerați. Ordinea se menține miorilor rasiale 26 aprilie ioiu, iu otelui ioHtonarg, în unanimitate, esprim admirațiunea lor cetățânului George Petcu pentru virtutea civică și patriotismul ce ne a arâtatu astă iji, lăsând« ție iubita sa fiică pe patul mortuarii și uitând durerea ce are unu părinte în fii morții copilei sale, spre a merge, cu oă oră înainte de îmormântare, la urna electorală, se depună votul seu la serviciul Patriei, care geme sub presiunea și corupțiunea regimului actual. Acesta moțiune se va da publicității prin organele foilor liberale. (Acésta moțiune s’a priimitu cri aclamațiele unanime și s'a și acoperita de unu mare numer de subsemnaturi). Deputații ciili la colegiile lor din tara. Argeșul.— C. Varzaru și G. Hătianu Bacău.— Principele D. Gr. Chica și lorgu Exaiho. Belgrad.— Aristid Pascal. B Iiila.— A. Cerleuti, Vericénu. Botoșani.—Iorgu Caruzzo, Iorgu Gristescu, C. Ginea. Bizen.— N. Nicolescu. Chiul. — Gr Gostache Eourenu. Covurlui.—Alex. Moruzi, Gh.Volenti, G. Mihăilescu. Dâmboviți — C. Fusea. Dorohoiu.—Socot. C- I. Murgurețu. Dom. I. Brătianu, Stolojanu, A. Candiano. Fărciu.— George Beldiman. Gorjiu.— Cost. Brăiloiu. Ialomița.— Alex. Lupescu. Iași.— T. Maiorescu, N. Aslan, D. Cornea, P. Copn. Ismail.— Anton I. Vamali. Mehedinți.— General Vladoianu, Argetoianu. Muscel.— I. Potocrni. Nemțu.— Manolache Albu. Ditu.—I. G. Călinescu. Putn.— Iorgu Ghiță, Ion Oprișan, C. Ciornei. Prahova.— Panait Folitis, I. Filiu și Ștefan Greceanu. Roman. —I .neu N. Canta, Vasile Stami. Romanați.— Stănuță Cezian, Rimnicu Sărat.— Menelas Ghermani, Streva.— Georghe Grecenu, Tecucin.— Tache Anastasiu. I Teleorman.— Alex. Rioșanu. Tutova.— lancu Diamandi,Gr. Suțu, Iorgu Jiuoara. Vâlcea.— P. Milo. Vasluiu.— General Savel Mr.I.O. Vlașca.— V. Cristopulo. Ilfov.—Dim. Gr. Ghica, Gr. P»ucescu. C. Blehemberg, St. Ioanid, Dim. Gherman, Dobre Nicolau, CORURILE BISERICESCI IN ROMANIA. (Fine). Ei bine mai este are necesitate d’a mai repeta că numai în Rossia este isvorul limpedei muzicei bicericești, ortodocsă ? Acolo ea s’a formații, s’a purificații, s’a perfecționați gradual in cursa de secole. Acolo compositorii acestei musice au trecut prin diferite faze gradual pănă ce au adus 111 perfest line, metoda a cântărilor, care era cea potrivită pentru biserica ortodocsă. Din acestu istorii, D. Musicescu a băutit solinti in armonie și’n munzica bisericescii, despre care mârturisescu două diplome, unul de la Conservatoriul din Petersburg și altul de la Capella Imperială, prin care i să dă drit în composițiuni bisericesci și la derijarea corurilor. Noi a »11 auditu unele din productiunile d-sale, cântându-le corul in biserica Metropoliei, și mai ales a „herumeul“ din tonul pre matorii apoi amu observații partitura acestui „heruvicii“ și amu găsită corecta cu teorie și convenabil locașului Dumnezeescu. Nu putemu a nu reproduce aici ceea ce a vorbiru anul trecutu 1874 gazeta germană despre esamenul in Conservatorul din Iași. Gazeta „Musikalisches Wichenblas“ cjice că : definitiva hotărire se fie sau se nu fie, nir și conservatorul s’a amânatu incă pănă la o vreme. Mi tărziu, altă gazetă .,Neue Zeit—schrill für Musik"1 Nr. 12 Leipzig din 20 M ii țlice că : nunta cursul d-lui Muzicescu a fostu salisfăcelom. Acesta arestație a ómenilor imparțiali, a omenilor riult necunoscuți, nu este pre demnă de atențiunea autorităților nóstre superiore și nu fice óre ouere d - lui Musicescu, meritul căruia a sprijiniții asistența conservatorului ? Dacă către taleh se vom adăoga că, acesta j. Mu zice seu, ne a venem de fel mijloce, precum ne-amu informații, avum numai devoțiune la artă, cursul a intreprinde voiajul atâta de depărtata, ca in Petersbug, și a sta acolo doi ani» pentru studiu, suferinda diferite neajunsuri—și acesta numai și numai ca să aducă sriiiță in patria lui si a’i fi, utilii, apoi unu asemine faptu merită óre strebatere, ca aceea a anonimului sau lauda și îmbrățoșarea cetățenilor ? Articolul anonimului nu este decât „repoșenil“ și calomnia pornită din punctu de erere, de invidie, de interesa personal, de lipsa științei de arta și de lipsa amorului, către prosperarea letei. Amu țlisu că, de mulții vroiamu a vorbi despre cururile nóstre bisericesci. Astă-ții câtă a venitu erase executăm, vroința. Iu tóte cele ce amu inserata mai susu, nu avemu altu interesa decât unu singura, dorința ferbinte a vede corurile nóstre mnear pe la gradul al 5-le. Ne vom socoti fericiți, dacă autoritățile superiore, competente, vor audi vocea nostră și vor lua in atențiune indispensabilă obiectele despre care tratămu. Obiectul este gravit. Elu e mai gravu decâtu alte multe din sfera civili&ațiunei nóstre. Căci dacă unu străina, întâcindu-se in biserica nóstra, va^ amji cântările prin nasa, sau reenete, țipete, falsuri de sarmonia, ne va socoti de selbateci. Ne abținem a ne pronunța ce e des făcuții in situațiunea deplorabilă a colțurilor nóstre. Spunemu numai că este și rușine de a mai sta in indiferență,, când chiar jidovii au coruri armoniose. Statul are multe stabilimente de necesitate secondară, iar musica bisericesca,, care este unu elemente din cele de prima necesitate, se găsesce de tot negul 1ta. In fine ne mărginim a exprima autorităților respective numai acesta opiniune a nóstra, să se rânduască o comisiune specialmente spre a chibzui mesaj», ce trebue să fie luate pentru a da impulsia musicei bisericesci. Nu trebue sâ perdem din vedere, că acésta musica, fiindu in norma multu, muttu ca lucra asupra moravurilor poporului, care atunce cu mulțemire va visui, biserica.e, astazi mai intotdeuna desierte. i P Samsonov.