Curierul Foaea Intereselor Generale, 1875 (Anul 2, nr. 1-99)
1875-02-23 / nr. 15
In cifre rotunde 650000 omeni cu 2124 tunuri. Artileria pedestră prin energica reformare in cei din urmă 2 ani au fostu mărită incă pe atâta. De fiecare 1000 ómeni infanteriști vini câte 3 guri de tunun, ori dacă se adaogă și intrailtensile câte 4. Comparați tariente mulțiimai mică e Artileria calare căci ea nu numera mai multu precum amu zisu mai susu decâtu 156 tunuri. Asemenea e demirații ca Rusia astăzi are mai puțini cai decâtu in Resbelulu de la Crimea cându ea poseda 75000 de cai, ceea ce face de fiecare 5 infanteriști 1 cavaleriștii, pe cându a stârji are de fiecare 16 infanteriști 1 Cavaleriștii. Fără îndoială ea póte se’și maresta numerulu Cavalerii prin atragerea regimentelor de Cazaci de la Don. Dară acestora trupe câtu de escelenți călăreți ei vom fi, le lipsește multe din virtuți ce se ceru astăzi de la unu bunu cavaleriștii. Cea mai mare pate a Cazacilor au numai 1 arm de serviciu, terminu cu care astăzii nu se mai pott forma unu cavaleriștii hunii. Afară de aceste cea mai mare parte a Cazacilor locuescu prin locuri forte depărtate, astfeliu că concentrarea lom pâră ce căile ferate nu vom parcurge acele localități, va exigea multă întârziere pănâ la aparițiunea Joru pe câmpulu de resbelu. Se pote admite că incașul eventualității urui resbelu Europeanu nu vor putea intra in acțiune mei multu decât 51000 cazaci cu 104 tunuri. Prin acesta cavaleria rusă s’ar urca la aprópe 84000 de cai, astufeliu incâtui atuncea aru veni asupra 6 infanteriști câte 1 cavaleriștui. După armata regulată este armata de reservă. Asupra organisațiunei acestei armate, se vede că pănă acuma guvernul rusii nu au pututu conveni asupra modului de organiisațiune. Armata de reservă de mai inainte carse urcă totu la numerul eel ca și aremata permanentă, s’au desfăcut cu încetul și in unele părți ale imperiului unde au fostu menținute ei au capatatu o altă însemnare. In timpul de față s’au hotărâtu urmatórele, inse care neaparatu este a se privi ca provisoriu: In căzu de resbel, afară de cele 4 batalione de reservă ale gardei să se formeze 164 batalione de reserve, adică unu batalionu de fiecare regimentu de linie. Ele suntu destinate ca sucursii alu armatei, și au a face serviciu in donul armatei, de a asigura comunicatiile etc. etc. In căzu de necesitate ele potu fi atrase și directu puse in focii. După aceia la căzu de mobilisare se inființază de fie-care regimentu de infanterie și de fie-care brigadă de vânători (escepționându-se turkestanii) câte 1 budiom de reservă. Ceea ce face fiind 12 regimente de gardă, 16 de grenadiri, 164 armată și 7 brigăzi de vânători, 199 batalione de reservă. La anul 1869 numărul reserviștilor disponibili era de 488,000. Astăzii vise s’au urcatu la cifra de 700,000, și prin chemările anuale ce au a se face, va intrece cu multu și cifra de până acuma. Suma totală ,a trupeloru irregulare, care dupa obiceiu suntu cunoscuți sub denumirea de cazaci, e de 35900 infanteriști, 146 117 cavaleriști și 6133 artileriști cu 216 tunuri. Cu aceste cifre pare ca armata rusă va avea unu efectivu colosalu, cu tóte aceste vise nu trebue scapatu din vedere ca aceste trupe intr’unu resbelu europeanu parte nu vor pute intra in acțiune și parte nu voru pute fi de mare folosit din causa scurtei durate a serviciului ioru și din causa marei depărtări ale locuinților lor. Pentru a remedia acesturen, Cazacilor de la Don care sunt mai in apropiere si s’au redicatu timpul de serviciu efectivu le 3 ani. Cazacii inse suntu fórte nemulțumiți de acesta novațiune, și au incercatu deja in mai multe rânduri de a se opune acestei novațiuni, inse fără a obține pără acuma abrogarea acestei legi parțiale. Cea de pe urmă reservă formeză glota. Ei îi aparține fiecare barbata de la vrâsta de 20—40 de ani, care nu servesce in armata permanentă Ei se compune din 2 categorii, 1 din cele 4 mai bune clase pentru îndeplinirea șirurilor din armata permanentă. Glota pate fi numai prin ordin specialii alu Imperator;lui convocată. Înainte de organisațiune, Rusia are o armată regulată de 367,000 ómeni cu 856 tunuri și cu uă reservă de 290000 ómeni cu 640 tunuri. O comparațiune a cifrelor inainte de reorganisațiune, cu aceia de a stârji ne dovedesce daru progresul ce a făcutu Rusia. E. S. n. CRONICA INTERNA Sesiunea Corpurilor Legiuitóre s’a prelungitu până la 1 Martu. Se crede că ea se va mai prelungi și după espirarea acestui termeim. Senatul a votatu mai multe indigenate. Camera a votatu uuu imprumutu pentru reparațiunea teatrului celui mare din Capitală. Atâtu senatul câtu și Camera au lucrații filele trecute mai multu in secțiuni. După uă intrerumpere de 10.Zile, eri ai sosi in fine trenul din Galați, aseminea plecatu trenul din Galați la Brăila, mai departe inse nu era cu putință a Înainta. Faia gălățina Vocea Covurluiului ni aduce screa că uă escortă ce plecase de acolo ducându niseeu restanți la Foxani, a fostu mâncată de lupi in apropiere de Tecuciu. Totu acesta fóie ne spune că preste una sută vite ce plecase din județu, destinate pentru con OURBERI L sumațiune in Galați nu se scie ce devenita cu ocasiunea viscolului viou lentu din filele trecute. Uă telegramă din Bucuresci cu data 2 Martie, ni aduce scirea ca Camera se ocupă de măsurile ce trebue luate pentru restabilirea comunicațiunii și evitarea unei inundațiuni. După uă telegramă din Berlin, guvernul spaniol a arut data Turciei esplicațiuni satisfacătóre relativu la demarșa trimisului seu la Bucuresci. Din aceste esplicațiuni resultă că scrisorea privată a lui don Alfons către prințul Roma nu avea de scopu a esprima simpatii personale și nici cum a face, m Hspreciul tratatelor, vreuă manifestații medreși care in favorea independinței României. Afacerea Podgoritza s’a complicații cu una nou incidența. Din raporturile consulare adresate de la Scuturi Ziarului Post din Berlin rezultă că cei trei din urmă Turci condemnați la morte au reușitii a fugi din aresta. „Acesta incidental,face fara berlinesă, va da far’ indudé la locala noule dificultăți.“ Constituirea noului minister francesu pare că trebue se intimpine serie de dificultăți. Trebue, intr’adevĕr, pentru a se menține conesiunea intre diversele grupe ce formeze majoritatea, a se face fiecărei din ele partea cea mai dreptă posibilă in compunerea noului ministeri, sau cehi pucin să se deie acestui ministeri uă colare politică care se lu facă acceptate de toți. Uă depeșă din Paris ui aduce scirea că birourile celor trei stângi întrunite ieri la D. Jules Simon au decișii se nu deie sprijinul jlor omenilor politici cari n’aru fi luați din majoritate. Ceea ce contribue incă a spori încurcăturile situațiunii, este refusul D-lui Buffet de a constitui noua administrațiune. Se pare, intr’adevăr, siguru că președintele Adunărei, reținutu totu la Vosges, declină misiunea ce vrea se’i confere mareșalul. Totuși se pute incă spera că va reveni asupra olărirei séle și va grăbi soluțiunea unei crise pe care D. de Boglie totu mai caută a o face să se ’ntaina in profitul seu. D. Boiet s’a realesu președinte alu Adunărei francese, cu 479 voturi din 542 votanți. Bonapartiștii urmeze de a se mișca Se asigură, Z ce Canion, că D. Ropher a trimisu comitetelor bonapartiste departamentale uă circulară relativă la esanenele prințului imperialii, in care explică că dacă n’a avutu Nr. 1, aceta a fostu pentru că nu scie destul de bine englezesce. Elu promite, in acesta reclamă, că prințul imperial ii va păstra tradițiunile gloriase a imperiului, că va resbua Waterloo și Sedanul, ca va regularist pe parlamentari și pe avocați, și in fine că Woolwich va fi unu alu ducile Brienne. Supte batalione carliste au atacatu Bilbao, la 27, cu douăsprezzece tunuri; ei au bombardatu forturile Puentenuovo și Arbolandia. Posițiunile perdute mai ânteia au fostu reluate de trei ori. Lupta forte crâncenă a duratu tótal'Un Carlistii au fostu respinși cu perderi inseminate. Garnisóna din Bilbao a perdutu 150 ómeni. Loma a trimisu renforturi. Nu mai e acum costiune de retragerea D-lui de Bismark. Ultimele corespondinti din Berlin spuriu ca cancelarul Imperiului s’a multumiti a’și lua unu concediu de sase luni sau de unu anu. Citimu cu plăcere in gazeta „Neue freie Presse“ din 28 Febr. că Dacia Prima Societă română de asgurări in Bucuresci au fost concesionată pentru tot feliul de asigurări directe conform Statutelor ei in tr ă întinderea imperiului Austro-Maghiar cu Decretul din 7 Octomb. 1874 sub Nr. 14889 pentru o dată de 50 ani, pentu care scopu siu numitu cu Representantu General pentru tota Austria cu reședența la Viena pe Dr. H. Ujvary investitu cu Decretul 33777. Acesta ne dă dară proba de marele Credit ce a dobânditu in Străinătate Dacia Prima Societate română de asigurare, și mai cu samă la noi unde’și are scaunul afacerilor sale. Citim in faea „Union“ din 1 Mart No. 5- 6,rafie a acestui neprehănit Individa, in care voiu aduce la cunoștința publică toată activitatea D-lui Seculecz in vremea cănd au figurat ca Diligent al societatei de asigura Nemzetti. Viena in 28 fevruarie 1875 Fridrich Fachimi. Redactorii foei Union. SPRE OPUNERE. Asupra declarațiunei societății de asigurare „România“ in București apărută in „Curierul de Iași“ am numai a observa ca Dondus Seculect până acuma âncă in posta ca director acestui Institutu mi-au declarații in timpul celui din urmă când au sostu la Viena, ca la intorcerea sa in Bucuresci imi va acorda unu fixum pentru inserări, și pentru formă este nevoiții a se consulta cu consiliul de administrație. Spre adiverirea acestei promisiuni au și ordonata fratelui seu care se afla lu domiciliul in Viena a’mni miniera unu aconto de 5011. Pe basa acestor făgăduință din partea d-lui Seculecz am scrisa Direcțiunei România. Domnul Seculecz au publicata corespondența mea. Visa-vis de o asemene pesta urmare, nu mă potu reține de a blănii pe acestu domnu, și pentru scopul mentionatu voiu publica in curând o mică biog Circulara Telegrafică D-lor Prefecți de Județe Adunarea deputaților a votat astăzi o lege pentru amânarea termenului arendărei moșiilor Stafulu ; astă lege sper a se vota și de Senat și a se promulga. Anunțați acesta spre solința acelor ce ar fi deciși a lua parte la licitații anunțată pentru 24 Fevruariu ca să nu-și mai dea osteneala a se duce fiindcă are să se amâne pentru altu termin. G. Grigorie Cantacuzin. CRONICA LOCALA *** (Reuniunea Femeilor Romane). Ultimul Baiu alu acestei Societăți de binefacere a avutu locu Joia trecută. ’ Serata a fostu din cele mai plăcute. Crema societății Iassieni a luatu part la ea. Muzica roșiorilor și musica comunală au esecutatu artele cele mai muoi și mai frumóse. Publicul nu s’a împrăștiatu de ei, după orele 5 din duă- In acésta se ă s’au încasatu din intrare și loterie 1165 franci, afră de biletele destribuite mai ’nainte de Countru. Cu acesta ocazie găsimu de datoria nóstră a aducerii mulțumiri onoraboloru Domne du Gomitetu în genure, și Domnei Președintă în parte pentru bana regula ținută la tóte balurile ce au datu în cursul carnavalului și amabilitaea cu care s’au purtatu vis-a-vi de toți vizitatorii acestor baluri fară escepțiune. Acesta a contribuitii multu a atrage pe publica și prin urmare a spori fondul unei societăți alu cărei scopu este atâtu de umanitarii. Totu aici este locul a mulțumi și generoselor persane care au oferiții diferite obiecte pentru a se pune la loterie în profilul acestei societăți. *** (E de înspăimântat!!1) Din cele espuse în ședința de la 5 fevr. curenta în Consiliul de hygienă și salubritate, vedenia ca de la 1870— 75, interval de cinei ani, în orașul Iassi, s’au născutu 14,453 persone și au muiitu 11,371, prin urmare au fostu 1924 morți mai multu decât născuți. După religiune. Creștini de tote riturile născuți suntu 5340, israeliți 9092 adecă 3753 evrei mai mulți deâtu creștini. Crestini morți 0471, Evrei 6908 adecă 3503 creștini mai mulți decâtu evrei.— E de însemnații ca cifra generală a născut lor alăturată cu acele speciale, dupre cum suntu publicate în foia oficială din Iassi Nr. 20, du uă diferiță în mai puțn de 20. Ear cifra morților 3 în mai multu. Aru fi fórte bine a se rectifica erorile acestor cifre atâtu de puternicii strigătore, și totu odată Primăria se publice și numerul creștinilor și evreilor din acest nenorocitii orașu, fostu uă dată capitala Moldovei *** (Câștigu). Adunarea Deputaților a sancțonatu transacțiunea pentru venitul finanată în actu sub numirea pomposă de castele este se ie e, cu totul de nelocuitu. „— Asta nu’i vrunu norocii mare!—stigă rijendu. „— Nu fftr’ iidudélu !—replică notarul rițjendu și ♦ Iu.— Dar acestu micu bunu asupra căruia te-ași de%, fide se împrumuți să mie de scude, conferă cumpărătorului seu, printr’unu dreptu plătitu d’inainte destulu de scumpii cancelariei italiene—(și pentru care eră chit sil ța adăogită pe lângă titlurile de proprietate),— privilgiul de a purta numele și titlul de marchisu de Sanlemo, ceea ce nu’i nici cum unu avantagiu micu. „— Mai aleși,— murmurar eu,— cându ori ce altu nume ’ți lipsesce... „— Acum, domnule marchisu— urmă D. F... cu cea mai mare seriositate —îmi remâne a te ruga se binevoești a'mi semna uă chitanță pentru suma de șase mii franci pe care eată’i, in bilete de bancă... „— Acestă sumă reprezintă ea pentru mine unu capitalu seu mi venitu de șase mii franci?—întrebăi. „— Ai, pun’ la nou ora,nu, șase mii de franc, venitu pe lună,— replica notarul,— la fiecare trei deci dende îți voiu număra șese mii franci, ceea ce face șaptezeci și două mii de franci pe anu... „— Dar asta’i fórte multu!—îngânai uimitu. „— E uă cifră plăcuta, într’adeveru, de vreme ce aceste șapte zeci și două mii de franci anuali represintă capitalul de anu milisim și jumătate, câte cinci la sută. „— Poseda-voiu vre-uă dată acestu capitali? T— N'o sciu totu așa precum n’o scii nici d-ta.. „— Ce legături mă unescu de persona care se arăta așa de liberală cu mine ? „ — Ți "‘îȚi’i =r>"s'o adune are și’ți o repeta câ n’ami cea mai mică ideie... „— Cu alte cuvinte, trebue se păzesci secretul — E’ași păzi cu religiositate dacă mi-aru fi fostu Încredițatu, și în cașul acesta’ți ași spune:—Nu pot respunde... Pe acumu când îți spunu simplu:— Nu sciu nimicu... ceea ce’i e sactu .. Sci celu puțin, fâr’ Indudelu, dacă acesta pensiune mensuală pote fi de uă dată ’ntreruptă? „— Ea nu va fi nicicum întreruptă în timpu de douăsprezece luni, amu certitudinea despre asta, fiindu câ primul anu se găsesce întregu în mânele mele...— Nu potu răspunde de unu viitorii mai lungii, dar îmi pare cam de necrezut ca persona, forte bogată desigur, care se ocupă de d-ta din copilăria d téle și-ți face a f i în lume ua posițiune fórte însemnată, să te abandonezi de 'uă-dată...— Nisce simple conjecturi, ori câtu de logică aru fi basa pe care suntu făcute, este adevărațu câ n’aru pute înlocui uă certitudine, dar credu cu fermitate câ pentru d-ta nu există nici uă rațiune seriosá pentru a privi viitorul cu neliniște...— Acum vrei se’mi permiți a ți da unu bunu consilii. ?... „— Negreșitu ! „ — Va fi de ajuns a se’lu urmez, pentru a te feri, pe câtu se va pute, de ori ce eventualitate superstare.. — Esci tune, vei avea frâul cu totul liberii, și înțelege ca viața largă și veselă se aibă pentru d-tauă atragere neresistibilă, dar șaptizeci și două mii de franci suntu uă sumă mare..— Pot se trăesci și chiar se strălucesc]’, necheltuindii decât jumătate...— Pune restul la uă parte, lasă’lu în manele mele, însârcineză mă se ’tu dobândezu solidu, și d-.că aru trebui ca pensiunea d - telé se înceteze după câțiva ani, îți vei fi creatu unu capitalu modestu care'ți va permite se'ți procuri fară nebunice necesitățile vieții.. „Declarai consiliul de forte înțelepții, și promisei», dacă nu de a lu urma, celu puțin de a mă gândi seriosu la densul. „Imi pusesemu în Buzunaru cele șase bilete de bancă și subsemnasemu diitanța de primire cu numele de San Remo care’mi aparțină de acum înainte. „Vroiamu se’mi iau concediu de la notaru. „Elu mă opri. „— Iacă unu cuventu, omule marchisu,— Z'se el11 —persona, necunoscmă care nu ți se manifesteze decât prin dărnicii, n’a vroitu ca la eșirea dtele din viața calmă, regulată și studiósa a colegiului, se fii aruncații de uă dată, nici măcar pentru câte-va zile, în esistența înfocată și destrămată a otelurilor garnisite, unde întâmplarea te-aru puté pioie’n raportu cu aventurieri de cea mai periculosă specie. .— Până cându te vei pute ocupa însuți de amănuntele forte complicate a unei așezări definitive, ș’a îndulietu și mob tatu pentru d-te, în strada Provence, ua locuința vremelnică simplă dar fórte cuviinciosă. Eaca. adeia. eaca chitanța de plata chiriei pe trei luni, șinline, eaca ,cheia... Unus nou de care respundu eu absoluții se va pune în astă sera la ordinele d-tele acolo Acesta'i unu băetu inteligenții, și care cunosce forte bine vieța parisiană, elu îți va indica pe furnisorii la cari vei face bine se te adresezi și cari uu voru al, sau ci cum de neesperința d tele... Dacă eu însumi iți potu fi bunu și folositorii Ia ?va’ vino se me vezi și dispune de mine, mă vei îți totu dn’iiua, și c,litota inima la disposiția d-tel . . I „Părăsii pe acestu notaru încântătorii, și, întrvbându mă eu cea mai bună credință din lume dică visamu fiindu descrpt mă duseiu se’mi ieu în posesine locuința din strada Provence...“ nul, — Pre legea mea, junele meu amieu,— strigă baroe minunații de a vede câtu de bine se prevenise totu !... Mâna unei mume se găcesce în cele mai moi amănunte ! Ua mumă...—repetă Andrei cu uă voc,e slabă și trista, ca și cum s’aru fi ombitușie însuși.—Uă mumă... Și încă ua bună mumă...— adăogi D. de Croix- Dieu... Pentru ce, bunul...— Vrei se Zc’i bogată...— Dacă muma mea vru fi fostu intr’adevĕr bună, dacă m’aru fi iubito adevărații, mi s'ar fi aietalu... Di’ace !.. Cum arangezi lucrurile!... Nu cumva ’ți închipui că biata femeie era liberă... — Nimicu nu’mi probeză contrariul... — Pune ți-o bine în copii, scumpul meu Andrei, că ești copilul unei greșale... —In acésta privință Incuciela’i imposibilă...Muma d-tele se găsia desiguru în puterea unui barbatu, și este numai puțin adevărat că era damă mare... Dacă aru fi fostu din burghesia bogată, nici i-aru fi trecutu măcar prin minte se cumpere pentru d-ta unu domeniu italianu care’ți dă unu titlu. D-na Dubois, l-na Dupuis, D-na Lenoir sau D-na Leblond, fie ele de Zece ori milionare te asiguru că nu ținu de locu, a înmarchisa pe fiulu loru clandestina... — Posibilu.. — Mu multu de câtu iposibilu... e probatu...— Urmeză dar... ! * Gîcesci îndată și amu s’o prescurtezu multu...— Naturalm ne nu urmăi nici unul din escelentele consilii a notarului care pe lângă aceta, íujelegându că nu voiu profita, avu discrețiunea și bunul gusta a uu lemi r noi... Vârtejul vieți de plăcere mă cuprinse, ș me n ver fi precumu vă volbura învertesce uă frunză uscată... „Locuința’mi proVisorie din strada Provence, îmi păru’n curendu cu totul tresului î.t. „Inciuizi: i otelul unde suntemn, ș ’lu mori lăi, avui patru cai, două trăsuri, trei servitori și metrese. „Scui totu așa. de bine ca și mine, scumpul meu báruim, la cele șaptezeci și doue mii livre venițu, seuimi bine pensiune, abia ajungeu pentru a face față unui asemene train. „Vă ultimă lucire de bunu simții, preșîcămi deprinderi de dreptate pe care le înspăimânta singura cugetare a unei nedelicatsă, mă făcură se’mi echilibrezu budetul cum putui, astfel cu cât mi fu posibilu »5 ani cele doue capete, și a nu contracta decât datoriile însemnate„Uă si mită fericită la Monaco îmi permisese se'mi plătescu moblierul aprópe cu buni peșin. r Me angagiasemu într'unu comjm fraucu su timpulu resbelulu și economiile'mi forțate imi soldară caii și trăsurile... „In scurți, trecură trei ani și opiu luni.— N'avemu nici unu banu înainte, dar în schimbu n’avemu creditori serioși. Datoriamu celu multu vr’uă Z^ce mii de franci pe la finisori cari nu se gândau de locu a mă grăbi, și le platemu când vroiamu. „Ideia cu dărnicia bine-făcătorului sau a bine-făcătórei mele necunoscute pute se aibă unu termenm nici îmi mai trice prin minte. Ș’apoi ași & adungat’o forte departe, ca absurdă, ridicola și neadmisibilă. „Suntu acum patru luni aprópe, la 1 Septembre trecutu, luai ca de obiceiu drumul spre strada Dulle-Chasse, și'mi dădui carta notarului. „D. F... mă primi mai îndată.— Elu nu avea fisionomia’i obicinuită. Mi se păru tristu, preocupatu, îngrijit, dar unu notaru are în fie-care z* griji peivomile..—griji de afaceri sau griji de familie, și nu mă preocupanU de asta decât din simpatie pentru elu. „Elu lua mâna ce’i íntindému, și fară a zice nimicu, o strînse cu uă deosebită espresiune de condorteanță. In acestu modu invitații, sosindu în vreuă casă mortuară pentru a face parte din cortegiul funebru, stringu mâna celei mai de aprópe rude a defunctului. „Domnul notaru nu zimbia de locu, — simții zimbetul îngheținu’mi pe buze.“ (Vii urma).