Curierul Foaea Intereselor Generale, 1876 (Anul 3, nr. 51-101)

1876-09-26 / nr. 75

apare Joia și Duminica.Anul al IV-lea No. 75. IASSI, Duminică 28 Septemvre. 1876. Freciul abonamentelor IN IASSI, pil an, 20 fr.—pe semestru 10...Pe trimestru 5 fr­. DISTRICTE, pe an, 24 fr.—pe semes. Pe trim. 6 fr. STRĂINATATE...................40 fr. INSERT. îi RECLAME, rândul 00 bI SCIRI LOCALE , 1 fr. Epistole ne­francate nu ne primescu-Unm Mr. 30 bani.Curierul FOAIA INTERESELOR GENERALE. PROPRIETAR SI REDACTOR TE BALASSIR Prem­ul Anunciurilor. PAGINA I. 50 b. Pag. IU 30 b. Pag. IV 20 b. Pentru FRANCIA, se primesc arunn­­ciuri la D. Adam negociant-commissi­­onnaire Carrefour de la Croix Rouge 2 Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la D. Fillip Lfib Wie-Reichsraschsplata Nr. 2 și la D. Rudolf Mosen Sellerstatte Nr. 2 Wien. Pentru ANGLIA la D. Sa­gen Mieoud Londra 81 în Fleet Street E. C. Manuscriptele nepublicate­ se vor arde, Unu Mii*. 30 bani. ZE Sed.ad­j-cin.ea. el Administratiunea se afla In Tipografia TH. B^.Ij^.SS­ A.2Sr 27 Luni If. Martir Calistrat S­o­f­t TM c tuni 9 Luni­­ D“ 6 8 5 28 28 Marți G­ uv. Hariton frumos si căldisor 10 Marți Francisc Borgia 6 7 5 26 29 Mercuri Cnv. Kiriak­ fru­mos si căldisor­i Mercur Nicasiu 6 10 5 24 30 Joi sf. Grigorie epis. Armeniei 12 Joi Maximilian 6 11 5 22 Oct.‘ 1 Vineri Apost. Anania și Romano 13 Vineri Eduard 6 12 5 20 2 Sâmbătă Mart. Ciprian și Justinia 14 Sâmbătă Calist 6 13 5 19 ~ ~ CALENDARUL S­EPTEMAN­EI-STIL VECI­N>IDA PATRONUL­UI LEI STIL NOU PIUA____________PATRONUL țULEI__________­ Ras. Soar. Apusul Sor.­ Șeptenvri ~­­ 7 ~ ~ Octomvri 26 Duminică 1 Adom. sf. Ion Brang. ,>•_ ___s m 8 Duminică A. 18. Brigita 6­9 5 -äQ ANUNCIURILE PASIREI I­ iu. Ili vicomtesa Bivinia urmare la Tragediele Paris­ u­lvit. a eșu­a­tie sub presă și se află de vinorare la Ad­­ministrațiunea „Curierului“. 1­orumul­­ i IV. D-lor Proprietari și Arendași La tipografia TJi. Halasban se află totu feliul de condici agricole, Jurnale de casă, condici de chitanțe de refuială etc. cu premiu foarte moderatu. Locom­­­ obiia Jt adreseze la comptuarul B-lni Ștefan Bogdan Buicliu în Roman unde se pete vide și fixa prețul. rfîâ, KT? 0 fÎB0ffmle b0?1â i" cTTe 5i-litere’ m * ®|f '»Ba«' avand și o schnellpressa mare și alte mașinerii necesarii unui ateliu tipografic, tote in cea mai perfectă stare este de vend­are pen­tru un prețu moderat. Doritorii bine-voiască a se­­ adresa la D-lu Iacob Huber in Galatz. prin4 Marți 21 Septembrie în Ias si planul moșii Stănicesci Districtul Nemțui. Gă­sitorul este rugat al aduce la Intendentul Cămă­­rășescu unde va primi recompensă. np MJU Vp­i7nrp dughenile Fraților Bruche din stra­­d U I II,cli­a­da de sus, conținând un apartament in două etaje și un apartament intr’un rănci și un locu sterp cu pivniță de pe strada Aron Vodă. Doritorii de a le cumpără să se adreseze in strada de sus frații Bruche. Pentru Stiitleiftif•. Două odăi separate și bine mobilate înpreună cu totu menagiulu loru sunt de inchirietu cu luna. Pentru infor­­mațiuni a se adresa la redacția acestei foi. Mikiefflo! TÜllsi floQi de 120 fălci bătută, 30 Umsu» fanați și 100 suhat, avănd vie și tote acaretele la 2 ciasuri de Iași. Se dă in posesie chiar de acuma. Major hecca.­­KriQplp sub-scrisului din Păcurari de 10 odăi afară V^d­DUlU (se atenanse se dau cu chirie în total sau în apartamente separate cu ogrăzile lor, se dau și cu mobile. Major Lecca. In esploatare și comercia pe moșia Bereslogi. Lemne­­le foén Cáh­en și Fap­t cualitățile cele Fete le moară ! Debușeu gara Heciu Lespeili A se adresa la Dl. Anghel Valy in Iași sau la moșia Berezlogi. Legea pentru înființarea dreptului de Ulceniu asupra Băuturi­lor *pii*tuoa*e, împreună­­ cu modificările din urmă, se află de vânzare la ad­ministrația Curierului cu premiu de «1 fr. Slllâllâ SI LA f-m iOîOiflll Ni se asigură că la ocaziunea acestei ser­bări din ist­an, guvernul ar fi luatu disposi­­țiuni de a opri pe ilustrul și simpaticul nos­tru cetățen poet și bard al Bucovinei, D-lu Dim. Petrino Armis, se-și pronunțe discursul ce este hotărât a ținea cu acestă ocasiune, sau cel puțin ar rumpe curentul îndată ce acel discurs ar conținea espresiuni displăcute care caracterisă actul Răpirei Bucovinei. Neputând da nici o crezare unui astfel de zvon, suntem din contra de părere că guvernul și mai cu samă autoritățile locale ar trebui să fie tote măsurile cuvenite, pentru ca D-lu Pe­­trino se nu fie­ nu numai înpiedecat, dar nici macar întrerupt de vre-o cabală anti-națională în tot cursul acestei triste festivități românești, pe care nici regimul trecut cu totă supunerea sa câtre streini nu a putut-o împedeca. D-lu Petrino este sătean român, el și-a părăsit pământul său natal Bucovina, membru ffînt din corpul Moldovei, și a venit în mij­­­locul României libere insuflat de o singură și sfîntă cugetare, care este de a aminti necon­tenit românilor că un glorios pământ, patri­moniu stremoșescu duce în lanțurile sclaviei. Misiunea D-lui Petrino e o sacră solie care atinge cel mai înalt sentiment național, și acel ce pune piedici unui astfel de avânt patriotic nu pate fi român!... Sperăm deci că tote aceste zgomote vor fi efemere, și că trista dar naționala festivitate din Beilic se va efectua cu tot entusiasmul ce conportă o atare festivitate. Grigori Alesandru Ghica VV. Decapitat de Tarei pentru apararea Patriei la anul 1776 Au avut doi fii, pe Prințul Scarlat, murit neînsurat, și pe Prințul Dimitrie, care au avut de soție pe Prințesa Efrosina Caradja; din a­­cestă căsătorie s-au născut șapte copii, două fete și 5 băeți, din fete luia Tarsi­ța au fost mă­ritată cu Dl. Jora, și una Smaranda au fost căsătorită cu Dl. Alecu Vărnav tatăl Colone­lului Dimitrie Vârnav a d-lui Grigori Văr­­nav. Din cinci fii ai Prințului Gr. Ghica, anume Neculai, Grigorie, Costachi, Iancu și Gheorghe, numai unul au fost însurat cu D-ra Ecaterina Cigara și au avut mai mulți copii din care trăesce astă­zi o văd­uvă a­nume Caliopi Ghica, nenorocită fără sprijinii, fără adăpost, și fără nici un ajutor, și o copilă orfană a unei su­rori a ei adoptată de D-na Filaret, anume D-ra Clara Antoniu, despre care am vorbit deja în jurnalul nostru din Octe anulu trecut. Este tuturor cunoscut posiția desolantă în care se găsesce astă­zi D-na Filaret, deprinsă cu tot confortabilul unei vieți pre îndestulătore. Copila, nepota sa Clara Antoniu, remusă or­fană în vrâstă de trei ani în sarcina ei, acuma de 10 ani, are o inteligență cu totul precisă pentru vrâsta ei și talente, dar lipsescu D-nei Filaret mijloco de a le cultiva. Onorata nostră Primărie fără a cu miște de ce anume familie este acea copilă i-au asigurat de câți­va ani o pensiune de 25 fr. pe lună promițându-i a-i mări acestă pensie când va fi mai înaintată în studiu. D-na Leo. Directora unui pensionat privat compătimind de trista posiție a D-nei Filaret au primit pe orfana Clara Antoniu de vreo trei ani în pensionatul ce dirijațiă, numai cu acesta mică pensiune și o învață limbele Ro­mână, Francesa, Germană și Piano la care a­­rată multă disposiție, în­tocmai ca pe cele­lalte copile cari’i plătescu câte 80 și 100 gl. pe anii. Lauda D-nei Leo care se îngrijește de co­pile cei sunt încredințate ca o adevarată mamă. Unere Primăriei nostre care prin concursul ei au scosu din întunecime acest rejeton a ne­muritorului Martirii, o rugăm ca se continue nobila faptă ce au început și tot odată facem din apel la toți patrioții care se vor aduna la serbarea ce se pregătește pentru 1 Oct. în me­moria strălucitului Domn, ca se oferește aces­tei orfane cât s’a îndura fie­care, pentru ca cu suma ce s’ar aduna să se formeze un micu capital, a câruia dobândă împreună cu ajuto­rul Onoratei Primării se potă servi la creșterea și educarea acestei orfane, și când va veni în vrâsta legiuită acestu­­icu capital oferit de a­­devărați patrioți va fi pentru ea, și pe lângă monumentul de marmură cei rădicăm astă­zii va fi un al doile monument viu în memoria unui Domn care au preferații a fi decapitații mai bine de­cât a trada patria ce-i-s'au fost încredințată. Entusiasmul neaudit care au arătat patrioții la serbarea anului trecut ne dă dreptul a spera ca apelul nostru va ave resultatul dorit. Cronica Internă Comisiunea de ancheta însărcinată a constatat su­­mele deturnate de la Casa de Depuneri și Consem­­națiuni de câtre ex-casierul Constantin Arion și ex­­directorul Anton Arion,­­și a terminata lucrarea și a depus’o autorităților competente pentru a judeca acestu procesu. Sumele deturnate se urcă la 1,700,000 fr. din care 1,130,000 aprope in numerara și 579,000 in efecte. Linia trecută, D. Alexandru Crețescu, primul președinte alu Curții de Casație, a depusa în pa­latul princiaru din Bucuresci, jurământul sen, în

Next