Curierul Foaea Intereselor Generale, 1881 (Anul 8, nr. 3-145)
1881-10-14 / nr. 116
Anul al 9-lea No. 116. IASSI, Blercuri 14 (26 octombre.) 1881. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. Prețul abonamentelor .ÎN IASSI, pe an. 24 fr — pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 6 fr.— pe trimestru 7 fr. ...................................................................40 fr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul 60 b. SCĂRI LOCALE * 1 fr. Epistole nefrancate nu se primesc. PAGINA I. 50 b. Pag. III. 40 b. Pag. IV. 30 b. Win IVI*. 20 bani Calendarul Septa, ma. n. ex _________________________ STIL VECHI PIUA ___ PATRONUL țUILEI TIMPUL DIN SEPTAMANA___|_ ’STIL NOU_______FIUA______________PATRONUL JTILEI_________| Ras. Soar. | Apusul Soar. Octombre. ' ===== ■ “ ‘ = J Tjoiombre. ~ ‘ 11 Duminică Sf. Apostol Filip (din cei 7 diaconi). 23 Duminică Severim. 6—25 — 12 Luni S. S. Mart. Prov. Tarah și Andron. ^ ;i 24 Luni Eramberent. 6—27 5— o 13 Marți S. S. Mart. Carp, Popii și Agarconie. La 12 Octombre 10 ore dim. Lună 25 Marți Cropin et C. 6—28 k fii ST"* IPm.” r“TM’c..,v“i M"‘ N“*r ** «u.ssr" “S. U *rs 16 Vineri Sf. Martir Longin Centurionul. 28 Vineri Simon et J. 6-31 4 58 _____17__________Sâmbătă Sf. Prof. Oaie.___________________________ ________ 29_________Sâmbătă Narcisse. _________________________ * DJ CURIERUL (TH. BALASSAN) FOREA INTERESELOR GENERALE. LIVRETE Pentru armata Conținând 48 pagine, se află de vânzare la tipografia noastră. M-V— Hilaire Agniés a l’honneur d’informer sa nombreuse clientele, que sa cave^ tie elms etramțyevs a été transferée dans la maison de M-me C-ne Ghika, strada Lapușneanu magasin No. 67 dans lequel on trouvera aussi les ltom- Ipons et les ctiocHalats tie #Vrris aimsl time VHuile tl’alive extra, Jlme, dönt la maison jfammet avult te népét. A N 0 N C E. A Partir de la St. Demetre les Ateliers de confections de M-es Derigault seront trans férés Maison Mavrocordato au Premier au dessus des Magasins de la vilié de Paris. 6 Mr, ROBERT Coiffeur A l’honneur d’annoncer â sa nombreuse clientele qui’l reQoit tous Ies jours de nouvelles marchandises et de la parfumerie fraiebe. Poudres f/eur de cygne Veloutine Viard Veloutine Ch. Fay Poudre au lait d'iris P o ud re Guerlain et Lubin Eau de Lubin Extráit de Lubin •A. Pommades savons, etc. MWc incMriei De la Sfântul Dimitrie viitor sunt de închiriat casele de la via Iacob Negruzzi la Copou, lângă cazarmă. Casele sunt din nou reparate și au atenanțe vaste și în forte bună stare. Inchirietorul se va folosi pe deplin de vie, de livadă și de tot locul. A se adresa la D. Iacob Negruzzi strada Păcurari. 6) Hu inghinal un apartament, grajdiu Jiu și LC IIILIIIMCI șUră in casele d-nei Sultana Manu, strada Sf. Teodor. (438—4). DinefiIit la Cofetăria Alexandru în parte, 2 odăi 1 grajd și șură. A se adresa , se închiriază și (425 6). MOȘIA PUNGESTII 1 Din districtul Vaslui, plasa Rahova, se arendeza de pe acum întinderea 2000 fălci aproximativ, pământ cultivabil, fânat și imaș, plus pădure, velniță și venitul târgului Pungeștii. Pentru informațiuni și condițiuni a se adresa la Proprietarul in Pungești. ______________Marco-Polo___ MOȘIA GÂRCENII Trup deosebit de moșia Pungeștii plasa Racova, județul Vaslui, în întindere aproximativ de 360 fălci din care 250 fălci cadru iar restul țiblă și arabii, se vinile de veci. Se învecindilă cu moșia Dumeștii și satele Dumbrăvenii și Gârcenii. Pentru condițiuni, prețu și informațiuni a se adresa la subsemnatul proprietar în Pungești. Marco-Polo. Regatul României Prefectura Județului Vaslui No. 7605. Fiind vacant postul de Medic plasei Racova cu reședința în târgușorul Pungești, retribuit cu salar de 250 lei și diurnă 150 lei mensual. Se publică spre cunoștința Generală, pentru ca d-nii Doctori sau Licențiați ce ar voi a ocupa asemine funcțiune să se presinte la acest oficiu. p. Prefect D. A Rășcanu. TELEGRAME Londra 22 oct. Anglia prepara mari trimeteri de material de răsboi și munițiuni în Irlanda. Biurourile Ligei agrare s’au închis, și materialul s’a ridicat. Se crede că comitetul îi va transporta sediul la Londra, la Boulogne-pe-mare sau la Paris. Comitetul a publicat o proclamație cătră poporul Irlandei invitându-l de a se menține în atitudinea de resistență pasivă, dar să părăsescă pentru moment întrunirile publice. Mai multe alte arestări s’au făcut ieri și astă napte. „Daily Telegraph“ zice că dacă Transvaalul nu va ratifica convențiunea propusă de Anglia, trupele Englese vor înainta la 8 Noembre pe teritoriul său. Tunis 22 oct. Colona franceză părăsind ieri Keful, bătu de două ori pe arabii insurgenți aprope de Nebour pe drumul dintre Kef și Testour unde cumpera generalul Ali-bei. Borna 22 oct. Regele va sosi la Viena joi 27 Octombre. Trenul direct de la Laspezzia la Pisa a devailat. Miniștrii Depretis și Berti se găseau în el dar nu li s’a întîmplat nici un zeu. Viena 22 oct. Mai multe jurnale intre care „Politische correspondenz“ anunță într’un mod positiv că regina va însoți pe regele Humbert la Viena. Se telegrafiază din Londra cătră „Pol. Correspondez“ că Granville a demisionat pe seriose motive de sanatate, și este probabil că Derby va succeda la ministerul de externe. Londra 23 oct. Vreo cincisprezece arestări s’au mai făcut ieri în Irlanda. £ *1 New York Ar oed Liga irlandeză a convocat o Zsj mențiune a tuturor ligelor din StafelEfrlJnite la Canada, spre a avi Sa la situațiunea Irlandei. Tunis 23 oct. Trupele tunisiene sub comanda lui Ali-bei au eșuat de a merge spre Zanghouan după cum primise ordinul, dar ascultară la amenințarea de împușcarea. soldaților cari se vor revolta. Se zice că numeroși arabi insurgenți stau în mase aprope de railvai intre Caddzargua și Borditoam. Tunis 24 oct. Soldații tunisiani a lui Ali bei refusară de a merge. Alibei găsinduse un moment într-o posiție critică. Generalul Ben Turkia a sfaramat tidva unuia din instigatorii resculei. IAȘI, 13 Octombre 1881. Creditul mobiliar Român Și Societatea de Constructiuni. In cursul săptămânei trecute s’au început in București operațiunele Creditului Mobiliar Român. Pentru FRANCIA: se primesc anunciuri ia D-l. Adam négociant-commissionaire 4, rue Clémeut Paris, G, L. Daube & C-ie. 31 bis, Taubourg Montmarte k 31, Passage Verdeau, Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seiierstatte No. 2. Wien. Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No. 31 Wien, Fillip Löb Escbbachgasse 6 Wien și a Rotter & C-o Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Win ifi*. 20 bani Inaugurarea acestei importante instituțiuni de credit a fost salutată cu bucurie de totă lumea financiară. Creditul Mobiliar Român ș’a început tocmai la timp operațiunile sale, căci tocmai in aceste momente pe piețele nóstre se simțește o lipsă forte mare de numerar. Acesta lipsă a pricinuit o scădere destul de considerabilă in valorile nóstre. Situațiunea s’ar fi agravat incă și mai mult, dacă Creditul Mobiliar n’ar fi scos in piață o cantitate însemnată de aur. Faptul acesta a oprit scăderea. Pentru unele valori, precum sunt de, acțiunile Băncei Naționale a României a determinat chiar o repriză destul de accentuată. Aceste valori scăduse numai in patru zile de la 1790 la 1720. Mulțumită începerei operațiunilor Creditului Mobiliar, care avansară aurul sau pe deposite de fonduri publice și alte operații, ele au putut să dobândească sâmbăta trecută 1750. Cu toate atacurile violente ce unele ziare din Capitală au îndreptat încă din primele zile contra Creditului Mobiliar Român, acțiunile sale de abia apărute pe piața Parisului au fost primite in modul cel mai favorabil. Anunțând întorcerea in Capitală a d-lui Anton Schlessinger, directorul Creditului Mobiliar, din escursiunea făcută in Paris și celelalte piețe financiare ale Europei, „Curierul Financiar ne dă informațiunile următoare : „Călătoria d-lui Schlessinger a fost încoronată de un deplin succes. Mari și puternice relațiuni s-au stabilit între Creditul Mobiliar Român și o mulțime de casse de bancă de primul rang din Europa. Din tote părțile nu se esprimă decât simpatii pentru noul institut și pentru acțiunile sale, cu a căror vendare se ocupă actualmente sindicatul din Paris. După știrile ce avem din acea piață, acțiunile se caută și se clasează cu multă înlesnire. Admiterea lor la cota oficială a Bursei s’a comendat deja, și, peste puține zile, ele vor fi admise și la Bursa din Berlin“. In adevăr primele cursuri cotate a acestor acțiuni—a căror valoare nominală este de 500 lei—a fost de 600—605. Acum ele au atins cursul de 625 și se prevede că și acesta va fi in curând în trecut. Graba cu care se face acestă urcare progresivă, Z^e „Messager de Paris“ este, de altmintere, cu totul justificată prin condițiunile escepționale favorabile in care s’a constituit Societatea și importanța rolului pe care ea este chemată al îndeplini. „Cu îmbelșugarea și bogăția pământului seu, cu tenacitatea laboriosă a populațiunei sale, România este un teren admirabil pregătit pentru acestă operă de fecundă espansiune la a cărei repede isbândă fondatorii „Creditului Mobiliar Român“ au ținut să aducă un concurs forte eficace.“ Cea mai bună garanție a propășirei acestei instituțiuni de credit este siguranța și încrederea ce inspiră publicului numele bărbaților cari figurază in Consiliul de administrațiune, printre care vom cita pe d-nii B. Boerescu, colonelul Eugenie Alcaz, d. Emil Costinescu, Menelas Gherman, d. Hile Manoach, d. Obermayer, viceprezident la Paris și administrator delegat al Creditului Mobiliar din Paris, D. Ch. Wallut, prezidentul Creditului Mobiliar din Paris. Se vede clar că sorta Creditului Mobiliar Român este încredințată în mânele cele mai abile pentru a face ca acesta instituțiune să-și dea rudele sale folositore in țară la noi. Capitalul Creditului Mobiliar Român este de 40 milione lei, împărțit in 80,000 acțiuni a 500 lei, asupra cărora el a emis la început numai 40 mii. Acest prim fond este forte suficient pentru început, și’și va găsi un cu Prețul Anunciurlor FOILETON Ponson du Terrail. 1 DIAMANTUL COMANDORULUI 4 ___ PROLOG I. Intr’o sală de iarnă a anului una mie șapte sute optzeci și șapte, un cavaler aprópe cam de vr’o cincizeci de ani intră în Paris pe prin Bourdeille și se îndreptă spre Palais-Royal, care era atunci, ca și astăzi, centrul capitalei, și a cărui împrejurimi constituiau cartierul cel mai populat. Acest cavaler era, desigur, un gentilom, dar era destul de prost îmbrăcat, era calare pe un cal rău și era urmat deun lacheu tot așa de rău montat și tot așa de prost ca și dânsul. El făcuse un drum lung, judecând după colbul care’i acoperea hainele, și calul mergea încet, ca și când s’ar fi îndoit sub povara pe careo ducea. Cu tote acestea cavalerul era mai mult slab decât gras, și un observator atențios ar fi observat pate că neplăcerea pe care păreau c’o au dobitecele gentilomului și lacheului de a merge rapede, era causată desigur de greutatatea a două enorme valise așezate la odlâncul șelei, și cari păreau pline cu un metal forte greu, aur sau plumb. Numai cât, era greu a presupune că niște omeni dintr’un echipaj așa de prost să ducă cu ei aur pe crapă cailor, nici mai mult nici mai puțin decât niște arendași de imposite,—și mulțimea destul de indiferentă care umplea stradele și saluta pe sermanul gentilon cu un aer luător în rîs, îi plăcu mai bine să credă că fără î ndoială că el era calare pe-o globă scursă de puteri și ne mai având curajul a ajunge pănă la grajdiu. Totuși era un frumos bătrân cu un aspect forte nobil și verde ca un tânăr. El era mândru pe gleba lui,—perii abea’i sureau, pe când musteța’i era încă negră,—și fața’i era așa de bronzată ca a unui Spaniol sau Napolitan. După modul cu care se ținea pe șea și punea mâna’n șold, cu vr’o două degite mai sus de mânerul spadei sale lungi, se recunoștea îndată un militar, un ofițer îmbătrânit sub arme, unul din acei bravi cădeți de familie cari plecau fârâ nici un gologan și fără de bagaj de la mica lor proprietate și se întorceau într’o dij după orecare trecere de timp, cu bastonul de mareșal al Franciei, ca Gaston sau d’Artagnan. Lacheul resuma asemenea un tip care nu era lipsit nici de originalitate, nici de merit. El avea douăzeci de ani mai puțin decât stăpânul seu, roșcovan ca un crâșmar bourguignon, și fața lui in semilună era împodobită de un des și lung per blond de efectul cel mai straniu. S’ar fi putut zice că’i un om de la Nord arămit de sorele Sudului. Pânticele seulat dispărea în șea și umplea oblâncul. In fine o rapieră imensă, lungă de patru piciore, salta pe castele smârțogei sale și dădea cavalerului o turnură marțial minte grotescă. Acest valet se numea Pandrille Bourdin, și era de origină morvandellă ca și stăpânul său comandorul de Montmorin, cadet de familie și cavaler de Malta. Stăpânul și valetul, după ce au luat de-a lungul strada Saint-Honoré, intrară în cea des Bons-Enfants și se opriră dinaintea ramurei uscate de măcieș a unei ospătării de-o aparență onestă care purta drept firmă acesta frasă minunată: „La cel mai bun vin de Bourgogne, Isidore Bourdin, Horea atelierilor, dă locuință la gentilomi și la țărani.” — Hola !heimoș Bourdin ? strigă lacheul comandorului sărind jos. Un om alergă pe pragul ospătăriei și privi cu un aer spăriet și forte nehotărât pe jupanul Pandrillo care-l salutare cu titlul de moș. Acest om era un personaj slab și lung, de patruzeci și cinci la cincizeci de ani, palid și vânăt, contrar cu cea mai mare parte din atelieri, și careavea orecare respingere a vedea omeni de arme, deși avea pretențiunea a da locuinți și a găzdui gentilomi. Moș Bourdin era un fricos care tremura din tote membrele sale la detonarea unei lovituri de pistol, și ar fi leșinat iute și degrabă dacă ar fi văzut doi omeni încrucișând ferul. — Cine dracu mă numește moș ? întrebă el arătându-să puțin cam mișcat pe pragul ușei. — Ei! eu, drace, răspunsă Pandrillo. — Cine ? d-ta ? nu te cunosc. — Bun! privește-me bine, moșule, nu’i un reson fiind c’am petrecut Zece a*i Pe un vas de ordine in calitate de bucatar și de camerier al domnului comandor, pentru ca să nu recunoști pe nepotul d-tale Pandrille Bourdin, propriul fiu al fratelui d-tale Athanase Bourdin. — Tu ești Pandrille, tu ? esclamă atelierul. — In carne și mese, moșule, și iată D. cavaler de Montmorin, ilustrul meu stăpân, care’ți face onorea a trage la d-ta. Moș Bourdin rămasă uimit de sonorul titlu de comandor, și cu tote că hainele gentilomului erau puțin cam rase, el se găsi forte onorat având de găzduit un personaj atât de nobil. Astfel, după ce-a îmbrățișat pe nepotul seu, pe care nu’l veZusă de vr’o doisprezece sau cincisprezece ani, se grăbi a face cavalerului primirea afectuosă și grăbită pe care, bineînțeles, interesul o dictază totdeauna unui ospătar. — Iată-te biut frumos și chipes, nepote Pandrille murmură el ajutând lacheului a scote frâile cailor pe cari-i dusesă in grajdiu, lăsând pe D. comandor pe mânâle Louisei, o grasa servitóre morvandellă pe care moș Bourdin o instalasă la el ca însărcinată cu gospodăria, și care introdusă pe nobilul visitator in cea mai frumosă cameră a ospătăriei ;—iată-te galant făcut și îmbrăcat î s’ar putea zice că ești un adevărat senior. — Peuh ! moșule, răspunsă cu umilință Pandrillo, stăpânul meu și eu nu suntem bogați; și in serviciul ordinului de Malta, cineva primește mai multe lovituri de spadă... Moș Bourdin tremură la aceste cuvinte, și ridică asupra nepotului seu privirea invidiosă și admirativă în același timp a emenilor cari recunosc la alții o virtute de care ei sunt incapabili. — Așadar ești curagios ? strigă el minunându-să. — Ca un leu, moșule. — Ciudat lucru, se gândi cu naivitate atelierul, cu tate acestea’i propriul fiu al fratelui meu, care’i tot așa de fricos ca și mine. Și din ce in ce mai rapit de acestă excepțiune de curaj în familia sa, moș Bour din urmă : — Dar cum dracu ai devenit om de spadă, după ce-ai început prin a fi spală-blide ? — Ab iată, asta’i o istorie pe care’ți voi povesti-o în două vorbe;