Curierul Foaea Intereselor Generale, 1883 (Anul 12, nr. 1-143)

1883-10-09 / nr. 113

Pag. 2. ANUL al Xl-lea No. 113. nului 1884 și 85. Ea a fixat în total ve­niturile generale la suma de 124,761,434 lei, adică cu 1,133,489 lei mai mult de­cât în anul curent. Datoria publică s-a fixat pe anul viitor la 50,080,065 lei, adică cu 1,732,877 lei mai mult de­cât în anul curent. Raportor general al budgetului s’a ales tot d. Emil Costinescu. De ieri s’a început studierea budgete­lor de cheltueli la fie­care minister în parte. Remaniarea ministeriului continuă a pre­ocupa spiritele. Acum se mai vorbește și de intrarea d-lui D. Giani în cabinet, și anume la departamentul justifici. «Gaz. de Roumanie” spune că M. S. Regele a bine-voit a acorda marea cruce a ordinului ,Steaua României, d-lui conte de Hatzfeld, minstru de externe al Ger­maniei, d-lui conte Kalnoky, ministru de externe al Austro-Ungariei și d lui de Kal­­lay, ministru de finance al imperiului aus­triac. S’a instalat, la ministerul domeniilor, o școlă foresteră. Profesorii la acastă șcală sunt dd. Antonescu Remus, C. Robescu, C. Mironescu și D. Teodorescu. "La Viile de Paris" crede că esposi­­țiunea internațională de la Nizza, care se va deschide la 1 noembre, va avea loc cu mare succes. Secțiunile au primit o cătime așa de mare de aderări în­cât a trebuit să se facă nouă construcțiuni. Palatul a fost construit pe platoul de la Pid­, unde s’a făcut o mare esplanadă, de unde se pute vedea una din cele mai frumose priveliști din lume. In stânga se ved Alpii, în drapta Mediterana. O cas­cadă uriașă curge de pe acestă esplanadă în parcul situat la 24 metri mai jos. Două drumuri de fer funiculare vor urca pe vi­­sitatori pe esplanada palatului. O comisiune militară, sub președința d-lui colonel I. Cotruț, șeful regim. 32 de dorobanți și a brigadei a 9 de infan­terie (Brăila), este însărcinată de ministe­rul de răsboiu, pentru alegerea și primi­rea postavului necesar armatei nostre de la fabrica d-lui colonel Alcaz, din jude­țul Neamț. In afacerea sustragerilor de bani de la direcția generală a telegrafelor și poște­lor, se ț­ice, că s’a descoperit un complice anume Ionescu, amplasat de la oficiul din Rușii de­ Vede. Parquetul continuă cu energie învesti­­gațiunile sale în acestă afacere. M. S. Regele a asistat joi la ma­­nevrele ce au avut loc la Câmpina, de la 10 și jumătate dimineța până la 4 după amiaiii. Vineri trupele au pornit spre Bâicoiu. D. I. C. Brătianu, președintele consi­liului de miniștri, a primit vineri pe d. general Pencovici, delegatul Comisiunei Dunărene. D. V. Boerescu ’și-a dat demisia CURIERUL TH. BALASSAN, din postul de profesor de drept comer­cial de la facultatea juridică din Bucu­rești, pentru causă de sănătate, dar ministrul nu’i-a primit’o, rugându’l să recomande un suplinitor până la a d-sale însânătoșare. S’a ținut la d. V. Boerescu o în­trunire, la care au luat parte mai mulți membri ai Consilielor de admi­­nistrațiune al Societăților de asigurare „Dacia România“ și „Naționala“, unde s’au discutat aranjamentile ce se pro­iectezi intre ambele Societăți. Consiliul de miniștri a decis isgo­­nirea rabinului Taubes din jud. Do­­rohoiu. „Indép. roumaine“ spune că ministrul de interne a și executat a­­cestă măsura. „Națiunea“ spune că, știrea despre retragerea d-lui I. C. Bratianu de la ministerul de răsboi și rămănerea sa numai cu presidenția consiliului, pare a se confirma. In acest caz se vor­bește despre chemarea d-lui general Fălcoianu, actualul director general al drumurilor de fer, la conducerea a­­celui departament. „Democratul“ spune că Zilele a­­cestea a că­zut zăpadă, in cantitate destul de mare, pe la Câmpina și prin împrejurimi. Din acestă causă s’a re­simțit la noi frigul. Clădirea seminariului din Roman s’a adjudecat definitiv pe prețul de 180.000 de lei, adică 7 la sută sub diviz. D. C. Giuvara, primul secretar al Legațiunei României în Constantino­­poli, se află în București. D-sa vine din Amsterdam. Peste câte­va zile va pleca să’și reia postul. Foia oficială publică darea de sumă adresată d-lui ministru al instrucțiu­­nei publice de cătră d. Gr. Tocilescu, directorul museului de antichități, a­­supra escursiunei­ arheologice ce a fă­cut in Dobrogea la finele lui aug. a. c. Obiectul cercetărilor in escursiunea acesta a fost turnul de la Adam-Klis­­si. Intre altel s’a găsit 9 baso­relie­­furi, representând soldați și șefi, legio­nari romani, romani in luptă cu bar­barii etc, și 10 pietre cu ornamente diferite, precum și o piatră cu in­­scripțiune din timpul lui Marcu Au­­relin. începe iarăși să se vorbească des­pre intrarea d-lui Voinov la ministe­rul justiției. Nesiguranța hotărîrilor primului mi­nistru este însă așa de mare, în­cât tote aceste zgomote nu le putem da de­cât sub cea mai mare reservă. Joi sara s’a făcut inaugurarea clu­bului comercial din Galați. Erau pre­­senți și membri. Consiliul d admi­nistrare s’a ales ast­fel: dr. N. Ca­­targi, P. Foscolo, P. Boțan, Teologu și dr. L. Löbel. La întrunirea viitóre se va alege președintele clubului. S’au înaintat la gradul de sublocote­nent, pe d­îua de 1 oct. 1883, elevii sub­ofițeri al căror nume urmază: In arma infanteriei Micu Stefan, Cornățeanu­ Alexandru, Dumitrescu Cons­tantin, Cesian Pavel, Dănciulescu Gri­­gorie, Negulescu Nicolae, Voinescu Necu­­lae, Dimitriu Gh­., Georgescu Stavros, Bă­­lăceanu Oliviu, Dobrotescu Ioan, Vlan­­gali Mihail, Foișoreanu Leonida, Petrescu Dionisie, Minovici Petre, Radovici Victor, Mihăilescu Gh. Radian loan, Brezeanu Vasile, Iliescu Ștefan, Dimitriu loan, Bu­­suioceanu Constantin, Mingureli Dimitrie, Pucureanu loan, Enăchescu Dimitrie, Luca Alexandru, Moscu Anton, Gheorghiu Mi­hail, Popescu Nicolae, Culea Vasile, Le­­rescu Titu, Țărușanu Nicolae, Căimăcanu Spiridon. In arma cavaleriei, Stoenescu Cons­tantin, Simionescu Ioan, Crăngureanu Gh., Rădulescu Stamate, Dumitrescu Ștefan, Băileanu Vladimir și Nestorian Gh. CRONICA ESTERNA Klisia. Se anunță din Odessa că ma­rele duce Nicolae a sosit acolo de câte­va­­ zile, însoțit de generalul Totleben și de generalul Obruceff, șeful statului­­major-general. Marele duce continuă a inspecta armata și întăririle orașului.­­ Se scrie de asemene din Odesa, că în­­ lina de trei ale curentei luni a ple­cat de acolo vasul "Rusia," care este în­sărcinat cu transportarea de la Batum (Caucaz) la Odessa a peste 3400 cazaci de la Teresk, destinați pentru serviciul grănicerilor din Basarabia. —■ împăratul și împărătesa au sosit la Cronstadt, venind de la Copenhaga. Ei s-au instalat la­­ reședința de iarnă la pa­latul din Peterhof. B­u­lgaria. Se comunică din Bel­grad că noul ministru a decretat înscrie­rea în registrele landverului a tutor băr­baților valizi de la 20 și inclusiv pănă la 50 ani. Turcia. După o depeșă din Cons­­tantinopoli adresată lui «Morning Post,” Part.*, consiliată de Germania, pregătește o circulară către marile puteri, revendi­când suzeranitatea otomană în Bulgaria. G­ermania. După niște depeși pri­mite din Copenhaga și din Petersburg de „Gazeta Națională”, chestiunea unei între­vederi a țarului cu împăratul Wilhelm a fi remas în suspensiune pănă în cele din urmă (rile ale șederei împăratului Alexan­dru la Copenhaga. Se speră că împăratul Wilhelm va pro­fita de acestă ocasiune pentru a înapoi re­gelui­­ Danemarcei, în capitala sa, visita ce­ a prim­it-o pe curând la Berlin. «Gazeta Națională» dă, din partea sa, cu totul altă explicațiune. Se pusese ca con­­dițiune—­lice­ea—ca întrevederea să aibă loc la Berlin, și acestă condițiune a fă­cut să eșueze proiectul. Spania .El Parvenir," organul d­lui Ruiz Zorilla, spune că este autocitat a desminți că d. Zorilla a părăsit Gene­va de două luni, afară de o singură dată, pentru a face visită lui Victor Hugo, ca­re lorvește la țară, pe teritoriul elvețian. «El Porvenir» afirmă că d-lui Zorilla nici nu­­ i-a trecut macar prin gând să se întorcă în Spania și că va petrece o iar­nă la Geneva. — Se pare că întâile chestiuni pe cari cabinetul le va aborda după întrunirea Cor­­tesilor, în decembre, vor fi reformele mi­litare, întinderea sufrajului, și restabilirea căsătoriei civile. — Corespondentul din Madrid al (ba­ rului «Standard» dă samă despre o în­trevedere ce­ a avut’o cu d. Moret, mi­nistru de interne. Acest din urmă­ s-a de­clarat că noul cabinet va avea de pro­gramă politică : apararea monarhiei, in­troducerea de reforme salutare în inte­rior , închierea unui tratat de comerciu cu Enghitera, și’n sfârșit o grabnică solu­­țiune a chestiunilor coloniale. IAȘI Duminică 9 (21 Oct.) 1883 s­I CRONICA. LOCALA *** (Inspecție), Eri­cimioéfá, vi­neri, d. general Racoviță, comandantul corpului IV de armată, a inspectat, pe platoul de la Copou, regimentul XIII de dorobanți. După cât aflăm, d. general a rămas pe deplin satisfăcut de inspecțiunea acestui regiment, care tot­deuna a fost găsit bine. La 2 ore p. m. a avut loc o mică manevră înspre Peister, sub condu­cerea d-lui general Racoviță, la care­ au luat parte regimentul XIII de dorobanți comandat de d. colonel Boronescu cu d nii maiori Botez și Tereuzescu, patru esca­­drone de calarași comandate de d. colo­­ nel Polizu și un detașament din regimen­ tul VIII artilerie sub comanda d-lui ma­jor Bolintinenu, compus dintr-o baterie cățăreță sub conducerea d-lui căpitan Giu­­rescu și o baterie pedestră condusă de d. căpitan Tiehmann. După terminarea ma­nevrei, d. general primi defilarea. Trupele care­ au luat parte la acastă manevră n’au lăsat nimic de dorit atât in privința ins­­trucțiunei cât și a ținutei. Am­ admirat mai cu samă precisiunea și iuțala cu care o­­pera in acestă manevră bateria călărâță. *** (Convocare). D-nii membri ai Societăței pentru învățătura poporului ro­mân din Iași sunt rugați să bine-voească a se întruni, mâne duminică în 9 octom­­bre la orele 1 și jum. p. m. în cancelaria Liceului național fiind la ordinea­­ lilei mai multe chestiuni importante. $ *** (N­u­m­i­r­e). D. Teodor Mândru, fost procuror­ general și fost prefect, este numit în postul de avocat al casei epitro­­piei Sfântului Spiridon din Iași, în locul d-lui George Panu, ce rămâne desărcinat de acestă îndatorire. T *** (C­o­n­c­i­s). La 15 octombre se vor ține în București, Iași și Craiova con­cursuri pentru ocuparea mai multor pos­turi de controlori fiscali, ce sunt vacante. Condițiunile de admisibilitate la acest con­curs sunt publicate în «Monitorul oficial" No. 241 din 26 ianuarie a. c. *** (A­v­i­s). D. cassier general al ju­­dețului Iași ne róga » face cunoscu­t că cu începere de la 7 a curentei achită o­­bligațiunile 6 la sută conversiune rurală eșite la sorți la tragerea de la 1 octom­bre curent. A *** (Muse­u-P­a­n­o­r­a­m­ă). De câ­te­va­­ Iile s’a instalat în orașul nostru, strada mare, în fața bisericei Sf. Dimi­trie, un mare museu istoric și anatomic și­ cu o panoramă, în care se pot vedea re­produse în ciară, cu o fidelitate rară, cele mai principale personaje istorice, diferite figuri și diferite orașe, îndemnăm pe cititorii noștri să profite de ocasiune, mai cu samă că și prețurile de intrare au fost reduse. *** (Lipsă de argint). De cât­va timp, lipsa de argint se face a fi forte mult simțită pe piețile nostre. Peste pu­tință e să potă cine­ va schimba un bilet de 20 franci macar, fără să pardă la el 20, 30 bani. Rugăm pe onor. minister de finance să trimite mai mult argint ca­sieriei nostre pentru a face să dispară lipsa de astă­­zi. *** (F­r­u­c­t­e m­o­n­s­t­r­e). Avem ex­puse la Redacțiunea nosstră trei pere mons­tre, în greutate de jumătate ocă fie­care,­ din via d-lui Camille Gall de la Bucium. Aceste fructe frumose cari sunt încă crude și cari mai puteau să mai crescă, sunt o probă că solul nostru nu este ingrat, și că, cine vrea să se ocupe cu stăruință pute ajunge la frumóse resultate. Pentru nenorociții din Ischia. S’au primit de la d. Eustațiu cassierul jud. I Ialomița cu lista de subscripțiuni No. 156 1 suma de 20 lei și anume : I D. I. Apostol, 10 1., Nedescifrabil 5 1., Doc­­­­tor Degreceanu 3 1., C. Paraschivescu 1 1., Il Anonim 1 1. Total 20 lei. 1 S’au primit de la d. Președinte al Curței de­­ Apel din Focșani cu lista No. 25 suma de IOV I lei și anume : 5 Pitestianu 5 1., D. Hanțescu 5 1. Il Total 10 lei. 1 S’au primit de la d. Cassier al jud. Neamț I cu lista No. 148 suma de 20 lei și anume: I­­. Ionescu 1­1., Gh. Isăcescu 1­1., Gr. Ada­­r­mescu 1­1., O. Gicovediu 1­1., D. G. Bilciu- I­rescu 1­1., C Crivetz 50 bani, Gracaliea 1­1., ■ Nediscifrabil 50 bani, Crivețu 3 1., C. A. Dor­­fi­ nesco 1 1., C. Tolescu 50 bani, Nedescifrabil 1 50 bani Istrati 50 bani, G. Lazariu 50 bani, I t. Nouru 50 bani, Arghir Botez 1­1., Costachi E Rașcanu 2 1., Vasile Levescu 2 lei, Gav. fl Costantiniu 50 bani, Th. Savescu 50 bani, N. fl Angelescu 50 bani. Total 20 lei. fl S’au primit de la d. Cassier general al jud. fl Argeș cu lista No. 169 suma de lei 11 și a­ fi nume: fl Vasile I. Constantinescu 3 1., Gr. Manolescu fl 2 1., M. Chirițescu 2 I, Iosif Velescu 1­1., N. Il Rădulescu 50 bani, C. N. Săulescu 2­1. 50 bani. fl Total 11 lei.­­4 I Total general 61 lei. fl D. Verdier se gândi timp de una sau doua se­cunde,—pe urmă întinsă mâna spre cheiu. — Vei fi batelul cela ?...—întrebă el. — Él véd de minune...—röspunsä Maugiron :— e Titan, care te-a adus la Paris cu o măruță încăr­cătură de lemne...—Ah! d-ta faci afaceri de aur, scumpe domnule Verdier!...—primește complimentul meu forte sincer !...—Ești un om iscusit și un om fe­ricit !. —totul îți reușește !... e drept!... și din par­tea mea șirat încântat!...—Di ce ai deci?... — Voi găsi vr’un pretext pentru a petrece nop­­tea viitore în cabina mea­ de pe bordul lui Titan... — Excelentă ideie !...­­ — Vino punct la unsprezece ore...—noptea va fi întunecată... cheiul deșărt...—vom fi singuri și vom putea vorbi fără frică de surprindere... — Asta-ți convine ?... ~ — Da, domnule, îmi convine !...—Era c­TM(­es­­te putință, o declar, a găsi ceva mai convenții... — Ast­fel, ne-am înțeles ?...­­ — Comptază pe exactitatea mea... — .Pe disară, deci, domnule Maugiron... — Pe disară, scumpe domnule Verdier... — vei primi visita mea punct la unsprezece ore ; fii liniș­tit pănă atunci... Maugiron salută cu graciositate pe proprietarul cherestegiei și se’ndreptă spre trăsura sa care’l dusă în trépul cel mai rapede a mărețului seu cal engles. XXI. Constituția domnei Blanchet. Cât timp se găsisă în presența lui Maugiron, D. Verdier, grație prodigiosei energii a caracterului seu, isbutită să se stăpânască și să’și domineze groza și agitațiunea ; dar, îndată ce se găsi singur, reacțiu­­nea se operă, și aceiași tremurare nervosă pe care­­am constatat’o deja începu a­ sgudui membrile mi­zerabilului. Numele de Jacques Lambert pronunțat de o dată, acest nume pe care se silea să’l uite de cinci­spre­­­zece ani, produsese asupra lui efectul unui sunet de clopot mortuar sunând sfârșitul nepedepsirei sale și dărâmarea averei sale rău câștigată... Abea dacă’i rămânea puterea să se întrebe cum acest secret fatal, al­­ căruia singur posesor se cre­dea în acestă lume, căjușă în mânile unui strein, mai cu samă ale unui strein care părea prea tiner pentru a f cunoscut pe adevăratul Achille Verdier, sau cel puțin pentru a păstra o amintire precisă de el... Doborât de­ aceste emoțiuni îngrozitore, în prada unor friguri aratore, personajul nostru intră înce­tișor în casă, fără să fi visitat cassa în biuroul seu, fără să fi dat ordine pentru discarcarea hatelului ;—el trecu pragul apartamentului seu în care se zi chisă, pentru a se putea gândi, în tăcere și singietate, la catastrofa care’l trăsnea așa fără de veste, piotrugând în acelaș timp fructul crimelor tre­cutului speranțele viitorului... Dar el băgă de samă forte degrabă câ’n crierul său tulburat totul era vag, confuz, întunecat, și că’i lipsea în m­odul cel mai absolut luciditatea obișnuită a spiritului seu. — I nebunesc sau devin idiot ?—se întrebă el cu groză frângendu’și „mânîle,——Sunt deja slab ca un copil pe care cea mai­ mică lovitură’l aruncă la pă­mânt, și care nu se mai póte rădica Haide dă !... îmi­ e rușine de piine ânsu’mi!...--cel puțin nu se va zice că am că­zut fără să lupt !... Pe una din mobilele camerei de culcare era o ta­bla c’un pahar mare, o zah­arniță, o garafă cu apă și o gărăfieră cu rhum, D. Verdier—­vom urma a’l numi ast­fel pănă la un nou ordin, pentru mai marea claritate a poves­­tirei nóstre)—s’apropiă de tabla, umplu pe două tre­imi paharul cel mare cu ricum și’l deșartă dintr’o înghițitură. De obiceiu el era forte cumpătat,—nici o dată nu adusa de licori tari, și abea dacă sgâr­­cenia lui crescândă îi îngăduea câte o dată să facă us de ele cu o moderațiune extremă. Insemnata closă de rium pe care­ o absorbisă pro­dusă asupra lui efectul așteptat, adică că’l galvanisă în mod brusc, la moral ca și la fisic, și’i dădu tótă vigorea voinței sale. — După tóte—își Zi să d—nimic nu’i de deses­­perat;—pot încă, cu sânge rece și cu energie, să dominez situațiunea, și să român ceia ce sunt... ceia ce­ am voit să fiu... ceia ce m’am făcut!...—Se pre­­zintă un adversar, ce’i drept...­­­acest adversar pare de temut și se păzește...—numele pe care’l-a pro­nunțat îmi probază că el a surprins o parte din se­cretul meu...—dar cunoștința trecutului e fără în­doială neperfectă, și de-altmintrelea ce’i o alegațiu­­ne, când ea nu se basază pe nici o probă ?... «Achille Verdier, milionarul, notabilul comerciant, onorat, stimat de toți, un’i dintre acei ómeni pe cari o suflare’i sgudue și pe cari-o acusațiune’i răsturnă !... —Povestirea faptelor îndeplinite va fi tratată de fa­bulă neadevărată și de ariciosa calomnie !...—Acela al căruia loc l-am luat eu și fiica sa sunt morți... —am văZut, am atins cadavrile lor!...—Acest ne­cunoscut, acestă muscă care atacă colosul, nu-i va învia pentru ca să mi’i opue! ..—unde va găsi deci probe, martori, acusatori ?...—Haide, aveam greșală să tremur!...—nu pentru mine va fi primejdiosa lup­ta... ci pentru acela pe care stânia lui rea îl arunca în drumul meu !... Achille Verdier se întrerupsă și’ncepu a se pre­umbla prin camera sa cu pași mari. El arunca să departe de dânsul șapca colbăită care părea prea grea pentru capul său arzător.—obrajii săi, însuflețiți de alcool, ofereau culorea întunecată a cărămidei.—El își petrecea mânile și înegrite în șuvițele părului seu des pe care numerose fire de argint îl înălbeau pe tâmple... De o­dată el se opri,—expresiunea feței sale de­veni în acelaș timp triumfatare și sălbatică ;—un zimbet straniu îi deslipi buzele și disvali dinții sei albi și ascuțiți. — El va fi voit’o...—murmură el, întinzându’și brațele înainte și lovind aerul cu pumnii sei crispați,yr ca pentru a amenința un inamic invisibil...—Neno­rocire smintitului care vine să înfrunte pe leu În vi­­suina lui!...—Nenorocire lui !... nenorocire !... El era să urmeze fără îndoială, dar o lovitură u­­șoră, dată în ușa camerei sale, întrerupsă proiectile sale formulate în mod vag, cari trebuiau să fie în­grozitore, judecând după hotărârea aprope sălbatică întipărită în privirea și’n zimbetul seu. — Trebue să fie Lucie...—își Z*că Achille Ver­dier­,—nu trebue să gâcescă starea sufletului meu și să presupue evenimentele îngrozitore cari sunt a­­prope a se îndeplini...—Trebue să rămân liniștit î­­naintea ei, și să mă dau în aparența la întragă bu­curie a întorcerei.. El întorsă cheia în bruscă,—ușa se deschisă ; dar în loc de a zări, după cum se aștepta, deliciosa fi­gura a fetei, se găsi față’n față cu dama de compa­nie care-i făcu o reverență adincă. J (Va urma). ■*

Next