Curierul Foaea Intereselor Generale, 1883 (Anul 12, nr. 1-143)
1883-10-09 / nr. 113
Pag. 2. ANUL al Xl-lea No. 113. nului 1884 și 85. Ea a fixat în total veniturile generale la suma de 124,761,434 lei, adică cu 1,133,489 lei mai mult decât în anul curent. Datoria publică s-a fixat pe anul viitor la 50,080,065 lei, adică cu 1,732,877 lei mai mult decât în anul curent. Raportor general al budgetului s’a ales tot d. Emil Costinescu. De ieri s’a început studierea budgetelor de cheltueli la fiecare minister în parte. Remaniarea ministeriului continuă a preocupa spiritele. Acum se mai vorbește și de intrarea d-lui D. Giani în cabinet, și anume la departamentul justifici. «Gaz. de Roumanie” spune că M. S. Regele a bine-voit a acorda marea cruce a ordinului ,Steaua României, d-lui conte de Hatzfeld, minstru de externe al Germaniei, d-lui conte Kalnoky, ministru de externe al Austro-Ungariei și d lui de Kallay, ministru de finance al imperiului austriac. S’a instalat, la ministerul domeniilor, o școlă foresteră. Profesorii la acastă șcală sunt dd. Antonescu Remus, C. Robescu, C. Mironescu și D. Teodorescu. "La Viile de Paris" crede că esposițiunea internațională de la Nizza, care se va deschide la 1 noembre, va avea loc cu mare succes. Secțiunile au primit o cătime așa de mare de aderări încât a trebuit să se facă nouă construcțiuni. Palatul a fost construit pe platoul de la Pid, unde s’a făcut o mare esplanadă, de unde se pute vedea una din cele mai frumose priveliști din lume. In stânga se ved Alpii, în drapta Mediterana. O cascadă uriașă curge de pe acestă esplanadă în parcul situat la 24 metri mai jos. Două drumuri de fer funiculare vor urca pe visitatori pe esplanada palatului. O comisiune militară, sub președința d-lui colonel I. Cotruț, șeful regim. 32 de dorobanți și a brigadei a 9 de infanterie (Brăila), este însărcinată de ministerul de răsboiu, pentru alegerea și primirea postavului necesar armatei nostre de la fabrica d-lui colonel Alcaz, din județul Neamț. In afacerea sustragerilor de bani de la direcția generală a telegrafelor și poștelor, se țice, că s’a descoperit un complice anume Ionescu, amplasat de la oficiul din Rușii de Vede. Parquetul continuă cu energie învestigațiunile sale în acestă afacere. M. S. Regele a asistat joi la manevrele ce au avut loc la Câmpina, de la 10 și jumătate dimineța până la 4 după amiaiii. Vineri trupele au pornit spre Bâicoiu. D. I. C. Brătianu, președintele consiliului de miniștri, a primit vineri pe d. general Pencovici, delegatul Comisiunei Dunărene. D. V. Boerescu ’și-a dat demisia CURIERUL TH. BALASSAN, din postul de profesor de drept comercial de la facultatea juridică din București, pentru causă de sănătate, dar ministrul nu’i-a primit’o, rugându’l să recomande un suplinitor până la a d-sale însânătoșare. S’a ținut la d. V. Boerescu o întrunire, la care au luat parte mai mulți membri ai Consilielor de administrațiune al Societăților de asigurare „Dacia România“ și „Naționala“, unde s’au discutat aranjamentile ce se proiectezi intre ambele Societăți. Consiliul de miniștri a decis isgonirea rabinului Taubes din jud. Dorohoiu. „Indép. roumaine“ spune că ministrul de interne a și executat acestă măsura. „Națiunea“ spune că, știrea despre retragerea d-lui I. C. Bratianu de la ministerul de răsboi și rămănerea sa numai cu presidenția consiliului, pare a se confirma. In acest caz se vorbește despre chemarea d-lui general Fălcoianu, actualul director general al drumurilor de fer, la conducerea acelui departament. „Democratul“ spune că Zilele acestea a căzut zăpadă, in cantitate destul de mare, pe la Câmpina și prin împrejurimi. Din acestă causă s’a resimțit la noi frigul. Clădirea seminariului din Roman s’a adjudecat definitiv pe prețul de 180.000 de lei, adică 7 la sută sub diviz. D. C. Giuvara, primul secretar al Legațiunei României în Constantinopoli, se află în București. D-sa vine din Amsterdam. Peste câteva zile va pleca să’și reia postul. Foia oficială publică darea de sumă adresată d-lui ministru al instrucțiunei publice de cătră d. Gr. Tocilescu, directorul museului de antichități, asupra escursiunei arheologice ce a făcut in Dobrogea la finele lui aug. a. c. Obiectul cercetărilor in escursiunea acesta a fost turnul de la Adam-Klissi. Intre altel s’a găsit 9 basoreliefuri, representând soldați și șefi, legionari romani, romani in luptă cu barbarii etc, și 10 pietre cu ornamente diferite, precum și o piatră cu inscripțiune din timpul lui Marcu Aurelin. începe iarăși să se vorbească despre intrarea d-lui Voinov la ministerul justiției. Nesiguranța hotărîrilor primului ministru este însă așa de mare, încât tote aceste zgomote nu le putem da decât sub cea mai mare reservă. Joi sara s’a făcut inaugurarea clubului comercial din Galați. Erau presenți și membri. Consiliul d administrare s’a ales astfel: dr. N. Catargi, P. Foscolo, P. Boțan, Teologu și dr. L. Löbel. La întrunirea viitóre se va alege președintele clubului. S’au înaintat la gradul de sublocotenent, pe dîua de 1 oct. 1883, elevii subofițeri al căror nume urmază: In arma infanteriei Micu Stefan, Cornățeanu Alexandru, Dumitrescu Constantin, Cesian Pavel, Dănciulescu Grigorie, Negulescu Nicolae, Voinescu Neculae, Dimitriu Gh., Georgescu Stavros, Bălăceanu Oliviu, Dobrotescu Ioan, Vlangali Mihail, Foișoreanu Leonida, Petrescu Dionisie, Minovici Petre, Radovici Victor, Mihăilescu Gh. Radian loan, Brezeanu Vasile, Iliescu Ștefan, Dimitriu loan, Busuioceanu Constantin, Mingureli Dimitrie, Pucureanu loan, Enăchescu Dimitrie, Luca Alexandru, Moscu Anton, Gheorghiu Mihail, Popescu Nicolae, Culea Vasile, Lerescu Titu, Țărușanu Nicolae, Căimăcanu Spiridon. In arma cavaleriei, Stoenescu Constantin, Simionescu Ioan, Crăngureanu Gh., Rădulescu Stamate, Dumitrescu Ștefan, Băileanu Vladimir și Nestorian Gh. CRONICA ESTERNA Klisia. Se anunță din Odessa că marele duce Nicolae a sosit acolo de câteva zile, însoțit de generalul Totleben și de generalul Obruceff, șeful statuluimajor-general. Marele duce continuă a inspecta armata și întăririle orașului. Se scrie de asemene din Odesa, că în lina de trei ale curentei luni a plecat de acolo vasul "Rusia," care este însărcinat cu transportarea de la Batum (Caucaz) la Odessa a peste 3400 cazaci de la Teresk, destinați pentru serviciul grănicerilor din Basarabia. —■ împăratul și împărătesa au sosit la Cronstadt, venind de la Copenhaga. Ei s-au instalat la reședința de iarnă la palatul din Peterhof. Bulgaria. Se comunică din Belgrad că noul ministru a decretat înscrierea în registrele landverului a tutor bărbaților valizi de la 20 și inclusiv pănă la 50 ani. Turcia. După o depeșă din Constantinopoli adresată lui «Morning Post,” Part.*, consiliată de Germania, pregătește o circulară către marile puteri, revendicând suzeranitatea otomană în Bulgaria. Germania. După niște depeși primite din Copenhaga și din Petersburg de „Gazeta Națională”, chestiunea unei întrevederi a țarului cu împăratul Wilhelm a fi remas în suspensiune pănă în cele din urmă (rile ale șederei împăratului Alexandru la Copenhaga. Se speră că împăratul Wilhelm va profita de acestă ocasiune pentru a înapoi regelui Danemarcei, în capitala sa, visita ce a primit-o pe curând la Berlin. «Gazeta Națională» dă, din partea sa, cu totul altă explicațiune. Se pusese ca condițiune—liceea—ca întrevederea să aibă loc la Berlin, și acestă condițiune a făcut să eșueze proiectul. Spania .El Parvenir," organul dlui Ruiz Zorilla, spune că este autocitat a desminți că d. Zorilla a părăsit Geneva de două luni, afară de o singură dată, pentru a face visită lui Victor Hugo, care lorvește la țară, pe teritoriul elvețian. «El Porvenir» afirmă că d-lui Zorilla nici nu i-a trecut macar prin gând să se întorcă în Spania și că va petrece o iarnă la Geneva. — Se pare că întâile chestiuni pe cari cabinetul le va aborda după întrunirea Cortesilor, în decembre, vor fi reformele militare, întinderea sufrajului, și restabilirea căsătoriei civile. — Corespondentul din Madrid al (ba rului «Standard» dă samă despre o întrevedere ce a avut’o cu d. Moret, ministru de interne. Acest din urmă s-a declarat că noul cabinet va avea de programă politică : apararea monarhiei, introducerea de reforme salutare în interior , închierea unui tratat de comerciu cu Enghitera, și’n sfârșit o grabnică soluțiune a chestiunilor coloniale. IAȘI Duminică 9 (21 Oct.) 1883 sI CRONICA. LOCALA *** (Inspecție), Ericimioéfá, vineri, d. general Racoviță, comandantul corpului IV de armată, a inspectat, pe platoul de la Copou, regimentul XIII de dorobanți. După cât aflăm, d. general a rămas pe deplin satisfăcut de inspecțiunea acestui regiment, care totdeuna a fost găsit bine. La 2 ore p. m. a avut loc o mică manevră înspre Peister, sub conducerea d-lui general Racoviță, la care au luat parte regimentul XIII de dorobanți comandat de d. colonel Boronescu cu d nii maiori Botez și Tereuzescu, patru escadrone de calarași comandate de d. colo nel Polizu și un detașament din regimen tul VIII artilerie sub comanda d-lui major Bolintinenu, compus dintr-o baterie cățăreță sub conducerea d-lui căpitan Giurescu și o baterie pedestră condusă de d. căpitan Tiehmann. După terminarea manevrei, d. general primi defilarea. Trupele care au luat parte la acastă manevră n’au lăsat nimic de dorit atât in privința instrucțiunei cât și a ținutei. Am admirat mai cu samă precisiunea și iuțala cu care opera in acestă manevră bateria călărâță. *** (Convocare). D-nii membri ai Societăței pentru învățătura poporului român din Iași sunt rugați să bine-voească a se întruni, mâne duminică în 9 octombre la orele 1 și jum. p. m. în cancelaria Liceului național fiind la ordinea lilei mai multe chestiuni importante. $ *** (Numire). D. Teodor Mândru, fost procuror general și fost prefect, este numit în postul de avocat al casei epitropiei Sfântului Spiridon din Iași, în locul d-lui George Panu, ce rămâne desărcinat de acestă îndatorire. T *** (Concis). La 15 octombre se vor ține în București, Iași și Craiova concursuri pentru ocuparea mai multor posturi de controlori fiscali, ce sunt vacante. Condițiunile de admisibilitate la acest concurs sunt publicate în «Monitorul oficial" No. 241 din 26 ianuarie a. c. *** (Avis). D. cassier general al județului Iași ne róga » face cunoscut că cu începere de la 7 a curentei achită obligațiunile 6 la sută conversiune rurală eșite la sorți la tragerea de la 1 octombre curent. A *** (Museu-Panoramă). De câteva Iile s’a instalat în orașul nostru, strada mare, în fața bisericei Sf. Dimitrie, un mare museu istoric și anatomic și cu o panoramă, în care se pot vedea reproduse în ciară, cu o fidelitate rară, cele mai principale personaje istorice, diferite figuri și diferite orașe, îndemnăm pe cititorii noștri să profite de ocasiune, mai cu samă că și prețurile de intrare au fost reduse. *** (Lipsă de argint). De câtva timp, lipsa de argint se face a fi forte mult simțită pe piețile nostre. Peste putință e să potă cine va schimba un bilet de 20 franci macar, fără să pardă la el 20, 30 bani. Rugăm pe onor. minister de finance să trimite mai mult argint casieriei nostre pentru a face să dispară lipsa de astăzi. *** (Fructe monstre). Avem expuse la Redacțiunea nosstră trei pere monstre, în greutate de jumătate ocă fiecare, din via d-lui Camille Gall de la Bucium. Aceste fructe frumose cari sunt încă crude și cari mai puteau să mai crescă, sunt o probă că solul nostru nu este ingrat, și că, cine vrea să se ocupe cu stăruință pute ajunge la frumóse resultate. Pentru nenorociții din Ischia. S’au primit de la d. Eustațiu cassierul jud. I Ialomița cu lista de subscripțiuni No. 156 1 suma de 20 lei și anume : I D. I. Apostol, 10 1., Nedescifrabil 5 1., Doctor Degreceanu 3 1., C. Paraschivescu 1 1., Il Anonim 1 1. Total 20 lei. 1 S’au primit de la d. Președinte al Curței de Apel din Focșani cu lista No. 25 suma de IOV I lei și anume : 5 Pitestianu 5 1., D. Hanțescu 5 1. Il Total 10 lei. 1 S’au primit de la d. Cassier al jud. Neamț I cu lista No. 148 suma de 20 lei și anume: I. Ionescu 11., Gh. Isăcescu 11., Gr. Adarmescu 11., O. Gicovediu 11., D. G. Bilciu- Irescu 11., C Crivetz 50 bani, Gracaliea 11., ■ Nediscifrabil 50 bani, Crivețu 3 1., C. A. Dorfi nesco 1 1., C. Tolescu 50 bani, Nedescifrabil 1 50 bani Istrati 50 bani, G. Lazariu 50 bani, I t. Nouru 50 bani, Arghir Botez 11., Costachi E Rașcanu 2 1., Vasile Levescu 2 lei, Gav. fl Costantiniu 50 bani, Th. Savescu 50 bani, N. fl Angelescu 50 bani. Total 20 lei. fl S’au primit de la d. Cassier general al jud. fl Argeș cu lista No. 169 suma de lei 11 și a fi nume: fl Vasile I. Constantinescu 3 1., Gr. Manolescu fl 2 1., M. Chirițescu 2 I, Iosif Velescu 11., N. Il Rădulescu 50 bani, C. N. Săulescu 21. 50 bani. fl Total 11 lei.4 I Total general 61 lei. fl D. Verdier se gândi timp de una sau doua secunde,—pe urmă întinsă mâna spre cheiu. — Vei fi batelul cela ?...—întrebă el. — Él véd de minune...—röspunsä Maugiron :— e Titan, care te-a adus la Paris cu o măruță încărcătură de lemne...—Ah! d-ta faci afaceri de aur, scumpe domnule Verdier!...—primește complimentul meu forte sincer !...—Ești un om iscusit și un om fericit !. —totul îți reușește !... e drept!... și din partea mea șirat încântat!...—Di ce ai deci?... — Voi găsi vr’un pretext pentru a petrece noptea viitore în cabina mea de pe bordul lui Titan... — Excelentă ideie !... — Vino punct la unsprezece ore...—noptea va fi întunecată... cheiul deșărt...—vom fi singuri și vom putea vorbi fără frică de surprindere... — Asta-ți convine ?... ~ — Da, domnule, îmi convine !...—Era cTM(este putință, o declar, a găsi ceva mai convenții... — Astfel, ne-am înțeles ?... — Comptază pe exactitatea mea... — .Pe disară, deci, domnule Maugiron... — Pe disară, scumpe domnule Verdier... — vei primi visita mea punct la unsprezece ore ; fii liniștit pănă atunci... Maugiron salută cu graciositate pe proprietarul cherestegiei și se’ndreptă spre trăsura sa care’l dusă în trépul cel mai rapede a mărețului seu cal engles. XXI. Constituția domnei Blanchet. Cât timp se găsisă în presența lui Maugiron, D. Verdier, grație prodigiosei energii a caracterului seu, isbutită să se stăpânască și să’și domineze groza și agitațiunea ; dar, îndată ce se găsi singur, reacțiunea se operă, și aceiași tremurare nervosă pe caream constatat’o deja începu a sgudui membrile mizerabilului. Numele de Jacques Lambert pronunțat de o dată, acest nume pe care se silea să’l uite de cincisprezece ani, produsese asupra lui efectul unui sunet de clopot mortuar sunând sfârșitul nepedepsirei sale și dărâmarea averei sale rău câștigată... Abea dacă’i rămânea puterea să se întrebe cum acest secret fatal, al căruia singur posesor se credea în acestă lume, căjușă în mânile unui strein, mai cu samă ale unui strein care părea prea tiner pentru a f cunoscut pe adevăratul Achille Verdier, sau cel puțin pentru a păstra o amintire precisă de el... Doborât de aceste emoțiuni îngrozitore, în prada unor friguri aratore, personajul nostru intră încetișor în casă, fără să fi visitat cassa în biuroul seu, fără să fi dat ordine pentru discarcarea hatelului ;—el trecu pragul apartamentului seu în care se zi chisă, pentru a se putea gândi, în tăcere și singietate, la catastrofa care’l trăsnea așa fără de veste, piotrugând în acelaș timp fructul crimelor trecutului speranțele viitorului... Dar el băgă de samă forte degrabă câ’n crierul său tulburat totul era vag, confuz, întunecat, și că’i lipsea în modul cel mai absolut luciditatea obișnuită a spiritului seu. — I nebunesc sau devin idiot ?—se întrebă el cu groză frângendu’și „mânîle,——Sunt deja slab ca un copil pe care cea mai mică lovitură’l aruncă la pământ, și care nu se mai póte rădica Haide dă !... îmi e rușine de piine ânsu’mi!...--cel puțin nu se va zice că am căzut fără să lupt !... Pe una din mobilele camerei de culcare era o tabla c’un pahar mare, o zaharniță, o garafă cu apă și o gărăfieră cu rhum, D. Verdier—vom urma a’l numi astfel pănă la un nou ordin, pentru mai marea claritate a povestirei nóstre)—s’apropiă de tabla, umplu pe două treimi paharul cel mare cu ricum și’l deșartă dintr’o înghițitură. De obiceiu el era forte cumpătat,—nici o dată nu adusa de licori tari, și abea dacă sgârcenia lui crescândă îi îngăduea câte o dată să facă us de ele cu o moderațiune extremă. Insemnata closă de rium pe care o absorbisă produsă asupra lui efectul așteptat, adică că’l galvanisă în mod brusc, la moral ca și la fisic, și’i dădu tótă vigorea voinței sale. — După tóte—își Zi să d—nimic nu’i de desesperat;—pot încă, cu sânge rece și cu energie, să dominez situațiunea, și să român ceia ce sunt... ceia ce am voit să fiu... ceia ce m’am făcut!...—Se prezintă un adversar, ce’i drept...acest adversar pare de temut și se păzește...—numele pe care’l-a pronunțat îmi probază că el a surprins o parte din secretul meu...—dar cunoștința trecutului e fără îndoială neperfectă, și de-altmintrelea ce’i o alegațiune, când ea nu se basază pe nici o probă ?... «Achille Verdier, milionarul, notabilul comerciant, onorat, stimat de toți, un’i dintre acei ómeni pe cari o suflare’i sgudue și pe cari-o acusațiune’i răsturnă !... —Povestirea faptelor îndeplinite va fi tratată de fabulă neadevărată și de ariciosa calomnie !...—Acela al căruia loc l-am luat eu și fiica sa sunt morți... —am văZut, am atins cadavrile lor!...—Acest necunoscut, acestă muscă care atacă colosul, nu-i va învia pentru ca să mi’i opue! ..—unde va găsi deci probe, martori, acusatori ?...—Haide, aveam greșală să tremur!...—nu pentru mine va fi primejdiosa lupta... ci pentru acela pe care stânia lui rea îl arunca în drumul meu !... Achille Verdier se întrerupsă și’ncepu a se preumbla prin camera sa cu pași mari. El arunca să departe de dânsul șapca colbăită care părea prea grea pentru capul său arzător.—obrajii săi, însuflețiți de alcool, ofereau culorea întunecată a cărămidei.—El își petrecea mânile și înegrite în șuvițele părului seu des pe care numerose fire de argint îl înălbeau pe tâmple... De odată el se opri,—expresiunea feței sale deveni în acelaș timp triumfatare și sălbatică ;—un zimbet straniu îi deslipi buzele și disvali dinții sei albi și ascuțiți. — El va fi voit’o...—murmură el, întinzându’și brațele înainte și lovind aerul cu pumnii sei crispați,yr ca pentru a amenința un inamic invisibil...—Nenorocire smintitului care vine să înfrunte pe leu În visuina lui!...—Nenorocire lui !... nenorocire !... El era să urmeze fără îndoială, dar o lovitură ușoră, dată în ușa camerei sale, întrerupsă proiectile sale formulate în mod vag, cari trebuiau să fie îngrozitore, judecând după hotărârea aprope sălbatică întipărită în privirea și’n zimbetul seu. — Trebue să fie Lucie...—își Z*că Achille Verdier,—nu trebue să gâcescă starea sufletului meu și să presupue evenimentele îngrozitore cari sunt aprope a se îndeplini...—Trebue să rămân liniștit înaintea ei, și să mă dau în aparența la întragă bucurie a întorcerei.. El întorsă cheia în bruscă,—ușa se deschisă ; dar în loc de a zări, după cum se aștepta, deliciosa figura a fetei, se găsi față’n față cu dama de companie care-i făcu o reverență adincă. J (Va urma). ■*