Curierul Foaea Intereselor Generale, 1884 (Anul 11, nr. 3-146)
1884-09-19 / nr. 106
Anul al Xll-lea No. 106._____ IASSI Mercuri 19 Sept. (POct.) 1884._______Apare Duminica, Mercurea , Vinerea Prețul Alion, și Anunțurilor IN TASST, pe an, 24 fr.—pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an, 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREINATATE..........................................40 fr.~ INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . . HObani. 3 CIRI LOCALE . . . i fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. Auunduri: Pag 1, 50b. Pag. IVI, 40b. Pag. IV, 30b. 1H IVI*. 90 bani (TH. BAL ASSAN) FOAEA INTERESELOR GENERALE. Comre saof fiâențin «treinatate Pentru FRANCIA: se primesc anunciuri la D* Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris G. L. Daube & C-ie, 31 bis, Faubourg Montmarte &31, Passage Verdeau, Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la RudolfMosse Seilerstatte No. 3. Wien Vinceaz Hrdlicka I., Hauptstrasse No. 36. Wien Rotter & C-o Riemergasse 12 Wien. Pentru ANGLIA 'a D. Eugen MiCoud Londra 81 in Fleet Street E. C. O a,ler Ld.a,rtxl Septămâna. e | Sl lSTEU HIU I ț PI u A j PATRONUL p | L fi |___________|_________HAIPUL DIN SEPTAMANA ! STIL NOU | PIUA PATRONUL |ILE! " | Râs. Soar. | Apusul Soar Sept. ’ ~ ~~~ " i Sept. " 7^ . . .-----------------------------16 Duminică Sfânta Martira Efimia | 28 Duminică S. Goran. év. 5—56 5—44 17 Luni Sfânta Sofia Agapi și Pistis _ 1 29 Luni S. Michel 5—57 6—42 18 Marți Cuviosul părinte Eumenie La 15 Septembri la 3 dim. Pătrarul 30 Marți S. Jerome 5—58 5—40 Mercur Martirul Trofimati întăi cu timp frumos apoi ploe. 1 0ct. Mercuri S Remi, év. 5-59 5-39 20 Joi Marele Martir Eustațiu Placid 1 1 2 Joi SS. Aug. gard. 6— 0 5—88 21 Vrineri Apostolul Codrat I 3 Tineri S. Cyprien 6— 2 5- 36 22 Sâmbătă Martirul Foca și Ioana ____________ __________________________ _______________Sâmbătă g. Franc. d’As G— 45—34 Manuscriptele nepublicate se vor arde. Vind#% 90 fsamé Avis pentru d-nii Comercianți. Administrația ziarului «Curierul* Th. Balassin face cunoscut că, s’au dat ordine ca estradtele pentru înscrierea Firmelor comerciale să se elibereze in mâna fiecarui comerciant — potrivit art. 10 din regulamentul legei— fiind liberi interesații să le publice in once fone voesc, deci noi facem cunoscut tuturor ci publicăm fiecare extract cu prețul de un leu nou. Acesta ateste răspândic și onorat cu încredere, atât în íntrega țară cât și in strâinătate. REGINA BARICADELOR ininte a apărut de sub presă al doile și ultimul volum. Se află de vândare la Administrația Curierului cu prețul de 2 lei n. sau 4 lei ambele volume. LICITAȚIUNE La 2 Octomvrie stil nou (20 Septemvrie 1884 stil vechiu) va avea loc licitațiunea publică a mai multor cai și iepe de lues și de lucru de la 1 jum. pănă la 4 jum. ani din herghelia Statului din Rădăuți in Bucovina. Despre care cu onor ve fac știut. Des. și reg. General-Consul Schlick. Ox oxidx «» guvernantă in etate OC La ora de 36—40 ani, care se știe a vorbi Românește, Nemțește și Franțuzește, precum și a cânta bine la piano. A se adresa la Domna Ecaterina Lepădatu casele din strada Golia etajul al Il-lea. Tî'ft 4nnici«4A4 mai multe aparta MW ilife'IlMIi'ifemente nemobilate din casele mele strada Sf. Lazăr lângă Palat, care s’au reparat din nou și care au tote necesariele pentru gospodărie. Doritorii să pot adresa la proprietară care stă cu fisele case. Natalia Codreanu, mrhicipf de la Sf. Dimirie ac< II ILI III Ici casele doamnei Cleopatra Radicheschi situate în strada Sft. Neculai ocupate actualminte de Dl. Duca. A se adresa la Dl. Abgar Buiucliu avocat strada Păcurari. ASI, 18 Sept. 1884 ALEGERILE Alegerile de deputați și senatori jocă un rol din cele mai importante în demersul politic al oricărui Stat. Resultatul acestor alegeri indica într-un mod lămurit dacă Națiunea are sau nu încredere în guvernul care conduce afacerile politice ale Statului. Peste puțin va sosi timpul când tote județele României vor fi estiinate a trimite pe representanții lor în Cameră și Senat. In curând cetățenii români se vor afla de’naintea urnelor electorale spre a depune în ele voturile lor. Ne vom opri a vorbi pe larg despre însemnătatea necalculabilă a acestor voturi, căci acesta chestiune este îndeajuns disvoltata. Vom exprima numai sincera dorință ca alegătorii sâ fie bine pregătiți pentru aceste timpuri solemne, se nu se lase conduși în depunerea voturilor de interese personale sau de partid, ci se voteze liberi de orice influință, având în vedere numai binele comun. Fiecare cetățean are sacra datorie de a-și exercita drepturile sale politice pentru binele patriei. Pentru acest finit el trebuie sa se convingă dacă nu i s-a pus vre un obstacol din fiecare parte în exercițiul drepturilor sale, căci legea i-a lasat o cale forte întinsă pentru regularea drepturilor de alegator. Cetățenul nepăsător, neglijent, va fi prin urmare însuși culpabil dacă va râmânea lipsit de dreptul de votare. Fiecare sâ se convingă dar dacă este trecut în lista definitivă și acel care s’ar crede nedreptățit sau care din neglijență nu și-a regulat posițiunea politică la consiliul comunal, sâ se adreseze tribunalului. Este evident că toți acei cari nu se vor interesa de a dobândi dreptul de alegatori nu vor avea nici un cuvânt a se plânge. Iată ce zice legea în scânta privință: „Cetățenii, nemulțumiți cu sentința „tribunalului au dreptu’ d’a apela la „Curtea de Casație în termen de 10 „zile de la pronunțarea sentinței. „Apelurile de la Casație sunt judecate în fond, în curs de trei sâp„râmâni cu începere de la 6 oct. pănă „la 27 octomvrie. „Consiliele comunale”sunt datore „apoi a rectifica listele »definitive pe „temeiul hotărârilor justiței în termen „de trei file de la presintarea lor. „Tóte reclamațiunile și orice acte „de procedură în acestă,materie sunt „gratuite . „In urmă se vor litera cărțile de „alegator, pe cari cetățenii trebuie sâ „le cară de la primari, cari fără dânsele „eu sunt primiți la votare.“ Precum oricine se pote convinge, legea a lăsat un câmp forte vast alegatorului ca sâ’și potă dobândi drepturile de cari trebuie sa se bucure și sâ uzeze fiecare cetățea pentru binele țarei sale. Nu va fi clar legea vină, dacă unul sau altul va râțjjuga lipsit de acele drepturi din nepăsare sau neglijență. Iată ce mai zice legea: In colegiul I de deputați trebue să figureze toți cetățenii c’un venit funciar rural sau urban de cel puțin 1200 lei. In col. II, cei domiciliați și cu reședința, in orașe, cari plătesc către Stat o dare anuală directă de ori-ce natură, de cel puțin 20 lei.—Sunt scutiți de cens: a) profesiunile libere, b) ofițerii in retragere, c) pensionarii Statului, și d) cei ce au absolvit cel puțin invațământul primar. In col. III intră toți câți nu figurează in celelalte colegii și plătesc o dare cât de mica către Stat.—Sunt scutiți de cens și votéza direct: a) învâțătorii sătești și preoții; b) cei ce plătesc o arendă anuală de cel puțin 1000. De asemenea voteză direct și cei cu un venit funciar rural de 300 lei in sus și cari sciu ceti și scrie: — Au dreptul de a face parte in colegiile senatoriale urmatorele persons și anume: In col. I cei cu un venit funciar rural sau urban de cel puțin 5000 lei anual.—Sunt dispensați de ceas: a) foștii și actualii președinți sau vice-președinți ai vre-uneia din Adunările legiuitore; b) foștii și actualii deputați și senatori, cari au făcut parte din doua ■ legislaturi; c) generalii și colonelii precum și asimiliații lor; &) foștii și actualii miniștri sau represintanți diplomatici ai țării ; e) foștii și actualii membri sau președinți de curte, procurori generali de pe lângă curțile de apel, președinții, membrii sau procurorii la curtea de casațiune; f) doctorii și licențiații de orice specialitate, cari își vor fi exercitat profesiunea în timp de 6 ani; g) membrii Academiei romăne. Fac parte din colegiul II, toți alegătorii direcți din orașe și din comunele rurale, cari au un venit funciar, rural sau urban, de la 2000 lei în jos până la 800, cum și comercianții și industriașii, cari plătesc o patentă de clasa I sau II.—Sunt scutiți de câns: a) doctorii de ori ce specialitate, precum și cei cu titlu echivalent, emanat de la școli speciale superiore; b) licențiații in drept, în litere, filosofie sau stiințe; c) foștii și actualii magistrați, cari au funcționat în timp de 6 ani; d) inginerii, arhitecții, farmaciștii și medicii veterinari cu diplomă; e) profesorii scalelor din orașe ale Statului său ai scalelor secundare recunoscute de Stat; f) pensionarii cu o pensie minimum 1000 lei anual. Se mai adaugă că legea pune în censul bărbatului contribuțiunile soției, cât timp are administrația averii dotale, și în censul tatălui contribuțiunile copiilor săi minori, pe tot timpul usufractului legal. De asemenea proprietarul unui imobil, scutit provisoriu de plăta impozitului către Stat, va eschila dreptul de alegator ca și cum ar plăti acel impozit. TELEGRAME Paris 27 sept. O acțiune a amiralului Coubert este iminentă. Amiralul are ca misiune de a ocupa și fortifica Kelungul. Asigurându-se astfel de o garanție suficientă, Francia va putea aștepta cu liniște hotărârea ce va lua China. Berlin 27 sept. „Gazeta Germaniei de Nord“ află din Hamburg că după invitațiunea principelui de Bismark, principalii representanți ai caselor din Hamburg interesați in comerciul Africei occidentale s’au dus ieri la Friedrichsruhe, fiind că principele cancelar dorea să cunoscă părerea lor asupra modului de regulare in viitor a raporturilor dintre capitala metropolă și stabilimentele germane din Africa. Ziarul in chestie asigura de asemene că s’au început negocieri cu Francia și Anglia in privința raporturilor lor de vecinătate ce Germania va trebui să întrebe cu aceste puteri pe coastele africane. Negocierile promit o înțelegere amicală în toate deosebirile de vederi eventuale. FOILETON SPADA LUI CAROL XII (ISTuvelă istorică) Traducere de Dr. W. MS. I. Intr’o fii caldă și senină din luna Octomvrie al anului 1714, domnia in satul Travenloc, situat in apropierea orașului de port Lübeck, o agitațiune veselă—ae serba iarmaroc. Lumea voiosa care petrecea după Suirea serviciului divin pe strade, nu taverne și dinaintea diferitelor bazatce, era prea indiferentă pentru tulburările belicose ale imperiului, indiferentă pentru rebelul între regele danez Frederic IV și între leul suedez Carol XII, care durase ani îndelungați. Lumea arata un interes mai mare pentru persona principală a părților beligerante, pentru jinele domnitor suedez, tare ca ferul. Nimbul unui erou îl înconjura, și’n popor se istoriseau istorii numerase despre faptele lui admirabile, mai ales de când Rusia omnipotentă cu Saxonii învinși de dânsul se declaraseră pe față de adversarii lui. Contra tuturor acestora se luptase el cu bărbăție, pănă când fu învins la Pultava de o putere prea considerabilă, trebuind să se refugieze la Turci, cari tratară in fine pe erou in cetatea Bender ca pe un prizonier. Proprietatea Travenlok, a cărui castel se ridica in apropierea satului pe un delișor plantat cu arbori, aparținea fostului colonel baronului Eberhard de Sporke. Acest boer vaduv, lipsit de copii și suferind de suferințele unei vrâste înaintate, își înființase aici un asil liniștit. Cu mortea baronului care era cel din urmă al familiei, averea lui trebuia s’o clironomisescă o linie laterală, care întâmplare o așteptau locuitorii moșiei cu o îngrijire mare. Bătrânul colonel era iubit de toți, și toți priviau cu tristețe cum bâtrânul boer slubia pe fiecare zi. Pe drumul care șerpuea de pe dealul castelului până in sat, ședeau pe o bancă de lemn, de pe care se putea vedea o parte a câmpiei iarmarocului, doi omeni tineri. Era un ofițer nalt, bine făcut, în uniformă daneză, in etate de vr’o doua-zeci de ani, și o fată de șasesprezece ani aprope, o ființă plăcută și încântatare, îmbrăcămintea ei era simplă și fără multe decoruri, denota însă un gust ales. Cu multă amabilitate răspundeau ei la salutările locuitorilor. Se putea cunoște că și acești tineri știu că a-și câștiga iubirea locuitorilor satului ca și bâtrânul proprietar. Insă cu regretul locuitorilor, nici unul din acești doi tineri nu putea pretinde de cât numai o simplă ospitalitate in castel și’n sat. „Se pare că nu ești veselă d-s0ră Mariei, începu să vorbască căpitanul Ewald Kruse după o mică pausă, «și cred că voiu putea gâci cete întristază, căci și’n inima mea râde aceiași durere. Anul trecut, când ma aflam tot aici in concediu, găsit pe nașul meu diminuță de tot in mijlocul supușilor sei, precum a fost totdeauna obicinuit. Astăzi medicul nu mai vrea să’i permită cel puțin de a se scula din pat; nici o alterațiune să nu’i tulbure liniștea, și mâ tem — mâ tem prea mult, că la anul viitor nu ma voi mai afla in aceste locuri și că el va fi—acolo!* Picând acestea, arătă el cu mâna în acea parte unde luceau petrele și crucile cimitirului în lumina sorelui, lângă biserica veche, dar bine conservată a satului. Apoi adăogă : «Nu cred, că pe viitor domnișorul Otto, clironomul universal al moșiei Travenlod, va mai avea amabilitatea de a ma invita, și chiar de ar face una ca acesta pro forma, cam cu greu a’și urma invitațiunei sale. La întâlnirea destră din anul present m’am convins pe deplin că caracterele nóstre nu se potrivesc de loc. Se’nțelege, sărmanul soldat danez, fiii unor părinți simpli, și diplomatul fin saxon dintr’o familie nobilă vechiă, clironomul unui unchiu bogat, au vederi cu totul diferite, în tot casa, însă, n’ași cugeta totdeuna ca dânsul, nu m’ași purta totdeuna ca dânsul.* «Și precum cugeți, precum te porți d-ta, domnule căpitan,“l se tâvâra fată c’o expresiune involuntară a simțirei, «totuși ești mai bun decât dânsul!* Ofițerul surise, în același timp însă atinse și o privire mustratare din ochii întunecați pe fata care se’nroși. «De unde știi tote acestea, dragă copilă?* o’ntrebă el, «ai o opiniune atât de sigură despre valorea sau nevalarea unui barbat într’o etate atât de fragedă ?“ Ambarajul fetei creștea din moment în moment. «Acesta ar fi o pretențiune, de care ași trebui să înroșesc,” râspunse ea cu grăbire, «scuză-mâ pentru cuvântul prea grăbit, însă cine ne cunoște, atât de bun și amabil chiar ca cei mai mici, te laudă ca și mine. Chiar și iubita mea mamă din casa preotului, unde domnește o liniște atât de profundă de când tata dorme colo jos, suiide cu bucurie când îi vorba de d-ta. Oricine vorbește cu plăcere de d-ta, d-le căpitan,* fini ea, «de ce n’ași vorbi și eu, care m’am bucurat, fiind încă copilă, când se apropia timpul ca să vii la Travenloh.* «Și tânârul domnișor este ospete unchiului senin toți anii, ca și mine, finul lui.” (Lise căpitanul, «ți-a dat el őre vr’odată ocasiune să gândești mai râu de dânsul decât de mine ? Purtarea lui reservată se pare multora că este mândrie.* «Reservăm* Ca o rază de mânie internă lucea în ochiul Măriei. «Domnișorul Otto este un fățarnic, niciodată nu m’am convins mai bine decât anul acesta. Dacă va deveni el odată stăpânul moșiei Travenlod, nu voi mai putea râmânea aici, chiar dacă ași trebui să stau fără mamă, ca orfană pe acest pământ.“ Roșâța mâniei se ivi pe fața onestă și puțin brună a lui Ewald Krose. «Cutezata cumva domnișorul a te supără?* «Pare că sunt prea simplă de a înțelege bine formele politeței, raspunse fata. «Lasă’l în pace, domnule căpitan, sunt sigură, că nu se va mai întâmpla pentru a doua ora. Afară de acesta mai are să râmână numai un timp scurt la Travenloh.* Căpitanul plecă capul. «Și concediul meu se finește în curând,*lise el afundat pe gânduri. «El va revedea locurile iubite—cine știe dacă le voi mai revedea și eu ?* Se i ntroduse o tăcere între acești doi tineri. Prin foile rare ale arborilor bătea vântul de tomnă, și foșnind cădeau foile veștede la piciorele lor, ca un salut trist de adio al verei. Insă ca un contrast simțitor pătrundea la urechia lor agitațiunea veselă de pe câmpia iarmarocului, purtată de vânt. Lumea se silea a profita de timpul favorabil, gustând tóte plăcerile serbărei. Cât de curând se putea schimba timpul și să pună capât tuturor plăcerilor. Tânârul căpitan arătă cu mâna spre vale: «Un tablou al vieței,*iise el, «tristeță și veselie deodată pe un spațiu limitat. Dragă Marie,* se Întrerupse el subit, «râspunde’mi sincer, tocmai că