Curierul Foaea Intereselor Generale, 1884 (Anul 11, nr. 3-146)

1884-10-26 / nr. 122

ca sigură. Pare chiar că noul titular va fi preconisat în viitorul consistoriu. Londra 4 Noembre. „Times“ a pri­mit o depeșă din Alexandria anun­țând, după fișele unui mesager, că generalele Gordon eșind din Khar­tum din causa lipsei de hrană înain­tase parte la Berbera, și că insurgen­ții s’au făcut stăpăni pe oraș in lipsa lui. Roma 4 Noembre. Știrea că Italia ar fi având intențiunea sa fondeze o colonie penitenciară in Africa occiden­tală, nu este câtuși de puțin înteme­iata. Londra 4 Noembre. Worms va­ întreba toi in camera comunelor daca este posibil să i se comunice rezul­tatul anchetei care s’a făcut in pri­vința refuzărei de pașaporte ce se face, de guvernul român, pentru evreii care doresc să părăsască regatul. Fals 4 Noembre. Duetul despre o criză ministerială este cu desăvâr­șire fals. Berlin 4 Noembre. Ani dimineață împăratul, lunecând pe când umbla prin odaia sa, au căzut jos lovindu-se la un umăr care s-au umflat. Ast­fel împăratul a trebuit să re­­nunțe la proiectul la vânătoarea ce se organizase pentru astăzi la Werni­gerode, dar M. S. nu a lucrat însă mai puțin ca de ordinar la amendă. Pesta 4 Noembre. Comisiunea nu­­­mită de delegațiunea austriacă spre a­ examina compturile bugetului minis­­­­terului­ de externe au admis aceste compturi. Dl. Kalnoky au făcut la a­­­­ceastă ocaziune declarațiunele urmă­­­toare: " „Politica urmată in anii din urmă­ de cătră guvernul austro-ungar, au avut de scop consolidarea statelor si­tuate in peninsula balcanică in vede­rea intereselor Austriei și a acestor state chiar. Relațiile amicale ale mo­narhiei cu Italia, nu sunt de loc al­­­terate ; alianța cu Germania este pen­­­tru țară un punct de sprijin care-i­ asigură o lungă perioadă de pace și­ o garanție serioasă contra ori­cărei eventualități. Relațiile cu Rusia s-au întărit și mai mult prin o înțelegere comuna asupra chestiunelor generale. Punctul caracteristic al intrevederei de la Skiernievici este, că cei trei îm­părați­­ și guvernele lor au exprimat acolo voința bine hotărâtă de a menține și salvgarda pacea Europei. „Dorința de o apropiere pe terenul politic și economic manifestată de Gre­cia au primit un început de execu­tare grație negocierilor angajate in vederea indicerei unui tratat de co­merț și navigatiune. „Ministrul accentueza apoi că jonc­țiunea liniilor ferate austro-otomane a fost întârziată de Poarta care pro­cedează în această chestie într’un mod nejustificabil. Terminând Kalnoky, zice că spe­­re află într’o apropiată soluțiune a chestiunei plăței îndemnizărilor dato­rite victimelor bombardărei Alexan­driei. Londra 5 Noembre. Camera comu­nelor au votat proiectul de adresa­­r­epuns la discursul tronului. New­ York 5 Noemvre. De­și re­zultatele deja cunoscute ale alegerilor care avură loc in Statele­ Unite sunt încă necomplecte, totuși partidul de­mocratic pare să fi triumfat in statul New­ York. CUMERLU­TH. BALASSAN. CRONICA INTERNA Scrisorea M. S. Regelui adresată d-lui prim-președinte al Înaltei Curți de Casațiune ca răspuns la felicită­rile trimise de înalta Curte la Sig­­maringen cu ocasiunea nuntei de aur a Auguștilor părinți ai M. S. Regelui. D-le Prim-Președinte, „Am primit cu o vie satisfacțiune „felicitările ce Ne trimiteți pentru cel „de al cinci-­zecilea aniversar al că­lătoriei prea iubiților Mei părinți. „Ei ca și Mine au fost forte simțitori „de sentimentele ce purtaui vntregei „Mele familii. „Viu dar, d-le președinte, a vé ruga „să luați sarcina de a fi interpretul „afectuoselor Nóstre mulțumiri pe lăn­­­gă înalta Curte de Casațiune și Jus­tiție.“ CAROL. Sigmaringen 12 (24) Oct. 1884. In urma unei n­oi disposițiuni, M. S. Regele va pleca Joi la 6 Noembre, stil nou, din Sigmaringen la Stutgart, iar de aici la Nuremberg unde M. S. Regele așteptă sosirea Augustii Sale Locii. După ce MM. LL. vor visita mu­­seele și edificiele publice în timp de două­­­ile, vor pleca la Viena, unde MM. LL. Regele și Regina sunt aș­teptați Duminecă sara. După o ședere de două, trei­­ zile în Viena, în care timp vor face o vi­­sită AA. U­. RR. și 1.1, arh­iducele Rudolf și principesa Stefania, la cas­telul de Luxembourg Maiestățile Lor se vor întorce în țară. Regina României (Carmen Sylva), vice „L’Italie,“ s’a dus acum in urmă la Stokholm pentru a asista la prima represintațiune a operei lui Hallstro­­em, „Neaga“, a cărei libret a fost scris de M. S. „Neaga“ are ca subiect o legenda română. Marți a venit înaintea curței de ca­sațiune recursul primăriei din Galați privitor la procesul său cu d. Gr. He­­liade. Se scie că curtea de apel din Focșani a respins cererea de revizuire făcută de primăria din Galați. Curtea de Casație, prezidată de d. prim-pre­ședinte Crețescu, a făcut divergință. Afacerea se va preda din nou înaintea secțiunilor unite. La 22 curent, s’a înfățoșat înain­tea înaltei curți de casațiune recur­sul d-lui N. A. Oreviceanu din Se­verin, contra decisiunii onor. curți de apel București, prin care’l osândea a restitui primăriei locale suma de lei 1770,, léfa primarului ce și-a însu­­șit’o JÎe nedrept pe când era ajutore de primar al urbei T.-Severin. Pri­măria fata de orașului Severin era represen­­t. primar și d. advocat M. Kornea, car d. N. A. Oreviceanu prin d. advocat Emanuel Porumbaru. D. M. Kornea demonstră înaltei curți de casațiune nefundarea recur­sului, Curtea respingând recursul d­­lui Oreviceanu, fără a mai intra in camera de chibzuire, îl condamnă la la 200 lei cheltueli de judecată. D. general Crețeanu, șeful casei ci­vile și militare a M. S. Regelui, a sosit in capitală, venind de la Sig­maringen. D. colonel Carp a plecat marți in Rusia pentru a aduce catâri pentru trebuințele ar­tileriei D. general Cernat, comandantul corpului al 2-lea de armată, a urmat marii inspecțiunea batalionului al 2-lea de vânători, comandat de d. maior Ionescu. Suntem informați că d. general Cernat, va inspecții cercuri oficialii din regimentul al 7-lea de dorobanți (Ploești) cari n’au fost con­centrați. Pentru acest scop, d. general Cernat va ple­ca mâne dimineță la Ploești de unde se va întorce sara in București. A doua zii, d. general Cernat, va inspecta geandarmi călări și pedeștri din capitală. Aflăm că ministerul de resbel a dat o cir­culară prin care obligă pe toți oficierii—cari au dreptul—să aibă cai pentru a li se da fu­­ragiul trebuitor. Toți acei oficieri cari nu vor avea cai nu vor mai avea pe viitor drept la furagiu. D. R. Opreanu, procuror general la înalta Curte de Casațiune, și-a dat demisiunea din acest inalt post, care a și fost primită. Cu acestă ocasiune d. Opreanu a primit din partea d-lui ministru al justiției o adresă prin care’i mul­umenta pentru serviciile aduse ma­­gistraturei și’i face cunoscut că cu regret ia primit demisiunea. La 2 Nov viitor se va judeca la trib. Ilfov, secț. 3-a, procesul fostului oficiant din biuroul telegrafic central Cirișanu, inculpat pentru sustragerea unui mandat de 3000 lei. Recolta vinului.—din Huși, cu data de 19 Oct. se scrie următorele­­ Harului „Poșta” din Galați : „Culesul viilor s’a terminat, prețurile, cu cari s’a vândut vinul nou sunt foate mici, căci s’a pogorât până la 60 bani vadra, așa că mai mult costă accesul. „Vinurile albe din anul trecut se vând și a­­cum in oraș câte 40 bani Oca, iar cel mai bun negru câte 60 b. oca.“ ALERGĂRI DE CAI. La cursele de Duminică 21 Oct. au fost 5 alergări. La ânteia alergare premiul I de 1500 lei l’a luat Gareth al d-lui C. Blaremberg și H. C. a d-lui Laptev, premiul II de 150 lei. N’a fost alt c d. La a doua alergare, premiul I de 3000 lei și al doilea de 200 lei îl ia Cuba a d lui Bla­remberg. N’a fost alt cal La a treia alergare, premiul I de 1500 lei l’a luat Prim­al d-lui Blaremberg, iar premiul II de 200 lei l’a luat Surprise a d-lui Al. Marghiloman Au alergat și alți cai. La a patra alergare, sau premiul subscrii­­torilor, premiul l­iu de 4000 lei l’a luat Ca­notier al d-lui Al Marghiloman, iar premiul 2-lea de 300 lei La Goulette a d-lui Blarem­berg. N’au alergat alți cai. In sfârșit, la a cincea alergare, sau „pre­miul Zerlendin premiul l­iu de 1000 lei l’a luat Mignonnette a d-lui Blaremberg, iar pre­miul 2-lea de 300 lei H. C. a d-lui Laptev. N’au alergat alți cai. După cum se vede, cursele din acest an n’au fost tocmai strălucite. CRONICA ESTERN­A Anglia. Citim in «l’Indép.­beige» de la 1 Nov. : Regina Victoria a conferit baronii la 5 din­tre supușii sei; toți aceștia cari intră in Ca­mera lorzilor aparțin partidului liberal. Nu­mirea lor se pune in legătură cu reforma e­­lectorală. Intr’o scrisore ce a adresat d. Bright clu­bului liberal junior din Birmingham densul își exprimă speranța că hotărârele prudente vor prevala in cele din urmă in Camera lordlier „dacă nu, clima ar deveni gravă , dacă nu, po­porul s’ar supăra.“ Adică dacă Camera ere­ditară nu se hotăresce a vota reforma electo­rală, poporul va cere nu crearea unui număr anumit de noi patri, ci o transformare organi­că și radicală a acestei adunări. Contrariu logicei faptelor, acestă perspec­tivă pare ca nu mișcă nici de­cum pe lorfli. După cum spun­­ fiarele, Camera lorili­or tot mai este decisă a cere presentarea simultană a proiectului de reformă electorală și a bilu­­lui de redistribuțiune. Turcia. Ziarul «le Temps” de la 1 Nov. ne spune că se scrie din Constan­­tinopoli lui «Times» că guvernul otoman își justifica in modul următor atitudinea sa in conflictul cu Austria, provocat prin neexecutarea de către acestă din urmă a convențiunei á quatre. Porta dice că in actuala stare a financelor n’ar putea face sacrificii in vederea legărei liniilor sârbe, dacă Bulgaria nu’și ține anga­jamentele luate. Insă Bulgaria nu manifestă pănâ acum nici o intențiune de asemenea na­tură. Departe de a începe lucrările prepara­torii, ele nici nu sunt măcar votate de Came­ră, care le-ar putea refula Pe altă parte, Porta nu pute aștepta pănă se va lămuri si­­tuațiunea forte încurcată a căilor ferate ru­­mefiate. Pentru acest scop ea crede de cuvi­ință a intenta un proces societăței proprietară a acestor linii și la nevoe a le sechestra. ” „Scrii din Constantinopoli.» Ziarul ar­mean Jiuis­­ zice că E. S. Suleiman-Bey, adjutantul M. S. Sultanului va pleca cu­rând cu o misiune în Rusia. Consiliul civil armean, a decis în șe­dința sa din Mercurea trecută de a tri­mite la patriarh­atul ecumenic o delega­­țiune însărcinata de a felicita pe I. P. S. Sa­v Ioachim IV,” cu ocasiunea înălțărei sale de șef al bisericei ecumenice. După ziarele armene, acesta deputa­­țiune ar fi plecat în 12 (24) Octomvrie la Fanar. ț Mgr „Azarian,” patriarhul Armenilor catolici, a plecat la 12(24) Octomvrie la Fanar pentru a felicita pe I. P. S. S. Ioachim IV cu ocasiunea numitei sale pe tronul patriarhal Mgr. Azarian era în­soțit de Mgr. Ferrahian și Ciamcian, nu­miți de curând episcopi de la Diarbekir și de la Mousch. Mikael effendi Gallabian, secretarul in­terpret al ministerului afacerilor străine s-a dus la 12 (24) Oct. din partea E. SL Assim-pașa, de a felicita pe Mgr. Ioachim pentru înalțarea lui pe tronul patriarhal ecumenic. CRONICA LOCALA *** (D­o­n­a­ț­i­u­n­e). Principesa Elena Cuza bine-voind a oferi in fie­care an nume de bani, pentru a se cumpera cărți și alte obiecte de studii copiilor săraci din scola comunei Ruginosa din jud. Suceva, mi­nistrul exprimă principesei Cuza cele mai depline ale sale mulțumiri pentru intere­sul ce portă junimci studiase din scalele rurale. *** (O felicitare). Redacțiunea unui ziar nu cunosce­­ fi de sarbatóre. Ea trebuie sa lucreze­­ si și nópte pentru a putea satisface pe lectorii și abonații săi prin aparițiunea regulată a ziarului. Insa pe langa acesta ea ar dori sé îndepli­­niască și alte datoriați, pentru care nu are alt mijloc de­căt numai calea publi­­cităței. Ast­fel de exemplu, cum am fi în stare să îndeplinim astă­­zi o datorință de conveniență vis a vis de numeroșii noș­tri lectori, abonați, cunoscuți și amici,­­ cari serbază (liua D-lor onomastică, dacă­­ nu ne-am servi de calea indicată. Ada­­­ cem dar felicitările nóstre cele mai sin­ I cere tuturor acelora cari serbară astă­ ții I 26 Octomvrie patronul lor Sf. Dimitrie.­­ Seim că acastă­­ zi este cu două fețe: pentru mulți se arată cu fata senină iar pentru mulți cu acea posomorâtă. Noi­ dorim ínse că ea să se arate pentru toți numai cu fața cea senină. *** (B­a­n­c­h­e­t). Cu cea mai mare plăcere aflăm că astă­zi Vineri 26 Oct. curent la orele 6 sara exposanții și coo­peratorii Iașani, formați în un comitet, sub președința d-lui Al. Negruți, dau un banchet în onorea neobositului luptator I pentru desvoltarea industriei naționale, fondatorul societăților și exposițiunilor coo­«De obiceiu am un somn atât de ușor ca un șoa­rece,* continuă luntrașul cu o plăcere învederată istorisirea sa: „tuse tu sara aceia locusem un păhă­ruț peste măsuri. Décá m’ar omorî cine­va, n’ași putea spune cum am ajuns acasă la sora aceia; se vede că am cfi­cut îndată pe pat și că din causa ho­­răiturei n’am putut sufli împușcăturile. Trebuie să sciți stimabili boeri, că horăiesc atât de tare, că m- aud eu însumi prin somn.* «Prea frumos !* (fișe Pascal, «continuă fiul meu !* «In zori de ziuă mĕ simțiiu ínse iarăși de tot bine, și cum mé scol spre a curăți zapada din va­sele mele, amin­u plânsetele d-ștrei Baltuș de din­colo de mal și îndată după acesta cunoscuiu poliția și jandarmeria, și pe d. judecător și pe au mai sciu cine, cari veniseră toți spre a face cercetările cuve­nite în vila d-lui Baltus Eu trecutu se’nțelege cu luntrea pe malul cel-l­alt și cum aud­­iu arestat is­torie m’am bucurat prea mult că dormisem atât de tare, căci ast­fel du aveam trebuință de a mĕ pre­sinta de’naintea justiției, ajuta și nu mai sciu ce.” «Nu sciu pentru ce,însé nu’mi place deloc se vin în contact cu poliția și cu instanțele judecătoresci.» «De óre­ce n’ai au­zit nimic, nu ai fi avut trebu­ință să faci nici un fel de mărturisiri,* $ se Fabrice. Marinarul nu respinse nimic. „Mâne va avea loc actul final al tragediei.” (zise Matilda: „mâne va plăti ucigașul cu viața sa crima de care este acuzat.” «Da, și pare că se va duce din lumea acesta fără a numi numele complicelui său.* Fabrice tresaltă. «Credii dar că culpabilul a avut vre­un compli­ce?* întrebă el cu o atențiune alterată. «Nu cred, dar scia positiv.* «Nu te înțeleg-------înaintea Curiei cu jurați n’a fost nici o dată vorba de vre­an complice...* «Vorbit-am ceva în privința acesta ? Și cu tote acestea sunt prea sigur în privința celor­­ fișe, și ast­fel vor fi făcut pote și mulți alții cari au avut cunostință de tote acestea. Găndesce-te dor! Cum ar fi cu putință, ca un om slab, lipsit de întrebu­ințarea unui braț, se încerce a face un atentat ?* «Acesta mi se pare a fi forte posibil! Pentru a trage focuri dintr’un revolver, nu se pretinde vre­o putere deosebită.* «Dar acest om m­iserabil ar fi tremurat țintind cu revolverul, și acei trei glonți de­sigur că n’ar fi nemerit țelul lor.* Fabrice făcu din umeri un semn de dispreț. «Déci nu ai alte doved­i că au fost duci com­plici-------* «Sciu prea bine, că au fost duci, și anume unul aristocrat și altul un om sarac , acel sarac va plăti de­sigur pentru acel bogat, precum se întâmplă mai totdeauna, și acest din urmă se va duce probabil­­mente mâne pe piața orașului,—cu mânile în buzu­nar—și va privi cu nepăsare cum va cădea capul complicelui său și spre a se convinge tot­odată dacă acesta nu va mărturisi nimic in contra lui.* Fabrice mesteca în gură, fără ca să scie, capătul stins al țigărei sale, și față lui deveni și mai pali­dă de­cât mai înainte. «Spune-ne, amice,* continuă el, făcând o sforțare puternică spre a ascunde alterațiunea de care era cuprins, „ce motive ai pentru susținerea d-tale, căci fără un semn positiv, fără vre­un fact-------* «Am eu un semn positiv.” «In adevér ?» murmură Fabrice și se făcu negru pe față. „Și ce fel de semn este acesta?* «Pot pune prinsure cu d-ta domnul meu, pe ce vrei, că una din luntrele mele a servit in noptea a­­ceia de a trece pe ucigaș peste Senna.* «Și ce te face a crede acesta?* îl întrebă Fa­brice ștergându’și sudorile de pe față. «Urmatorele: Eu însu’mi m’am fost servit de a­­cea luntre, íntorcându-me de la cârciumă !n pavi­lion. Eu legasem luntrea cu o frînghie în loc de lanț, și a doua­­ zi, voind să întrebuințez luntrea, ve­­luiu că este legată cu un nod, cum n’am făcut un asemenea în totă viața mea.* «Hahaha ! Erai dar beat, amicul meu, precum ai mărturisit însuși.” Și «Da, domnule, beat ca un marinar, ínsă de ași fost de o mie de ori mai beat, totuși nu uit nici în amețala mea cea mai mare de a lega uns nod cum se cade, și acest nod era legat de un guzgan de pe uscat. Ei bine ?—acesta este sau nu un semn destul de puternic ?“ «Acesta nu este nici un semn doveditor cel pu­țin de’naintea justiției nu pute avea nici o valore " «Dar, daci ași mai putea adăoga, că sub pătura cea mare de zapadă de de-asupra, mai era încă o altă pătură mai vârtosä, și că am găsit în acesta pătură mai vártósá urme lămurite de piciore, cum ar fi atunci ? Insă acestea nu erau urme de tălpi și de călcâi precum le-a purtat de­sigur bietul om care va fi mâne decapitat,­ci urme de ghete precum le purta coconași nobili și păpuși de modă,—cum nișce ghete de carton trebuie să fi fost, de felul cum le porți c ta, domnul meu, și cari lucesc la sare ca o oglindă. Nici acesta n’ar fi un indiciu suficient, ha?” „Ba ce semn! Un semn de clasa 1!” întrerupse micul baron. «De minune, cum mĕ distreza acest marinar cu istorisirile sale picante!* «Eu sunt cu totul de altă opiniune.*­­fise Fa­brice. «Unde este proba că a fost tocmai compli­cele, care s’a servit de luntre ? Póte să se fi ser­vit tot așa de bine ori­care altul.* «Daci nu ai alte probe mai pipăite, amicul mea, —nu te pot felicita pentru acesta descoperire.* «Acesta vrea să te uagă cu miere pe buze,* gândi marinarul In sine; «eu nu’ți voiu mai descoperi ni­mic, iubite amice.*­­" „Ei bine, mă lași se aștept un timp îndelungat un respuns." (lise Fabrice cu o impactență răa as­cunsă. «Mi se pare că ai împușcat tot praful, sau ai mai avea în adever să ne comunici și alte probe , afară de acestea copilăresci ?” «Da, mai pot cita și alte probe.* „Și care anume ?* „Ve­li, scumpul meu domn, acesta se cântă mai bine de­cât se istorisesc”.* Și Topos începu se cânte fără sfială un cântec cunoscut de marinari, al căruia cuprindere era: că cine vrea să prind­ă pesci mari, trebuie să pună vermi mari în undiță. Fabrice încreți sprîncenile. Voia ore sân și bată joc de dânsul acest om impertinent ? El cunoscu­tase asemenea că acela se părea și că nu va mai desco­peri nimic. Și cu tóte acestea doria Fabrice din i­­nimă se afle ce a mai descoperit marinarul. El își înghiți dar necazul și încercă un alt metod spre a’l face să vorbească. «Ve­li dor, amicul meu, că te lau­ri cu un lucru, pe care nu’l poți realisa. Te-ai prins singur în mre­­jile d-tale.” «Póte !* respinse luntrașul cu un rîs semnificativ. (Va urma). Vď

Next