Curierul Foaea Intereselor Generale, 1884 (Anul 11, nr. 3-146)
1884-10-26 / nr. 122
ca sigură. Pare chiar că noul titular va fi preconisat în viitorul consistoriu. Londra 4 Noembre. „Times“ a primit o depeșă din Alexandria anunțând, după fișele unui mesager, că generalele Gordon eșind din Khartum din causa lipsei de hrană înaintase parte la Berbera, și că insurgenții s’au făcut stăpăni pe oraș in lipsa lui. Roma 4 Noembre. Știrea că Italia ar fi având intențiunea sa fondeze o colonie penitenciară in Africa occidentală, nu este câtuși de puțin întemeiata. Londra 4 Noembre. Worms va întreba toi in camera comunelor daca este posibil să i se comunice rezultatul anchetei care s’a făcut in privința refuzărei de pașaporte ce se face, de guvernul român, pentru evreii care doresc să părăsască regatul. Fals 4 Noembre. Duetul despre o criză ministerială este cu desăvârșire fals. Berlin 4 Noembre. Ani dimineață împăratul, lunecând pe când umbla prin odaia sa, au căzut jos lovindu-se la un umăr care s-au umflat. Astfel împăratul a trebuit să renunțe la proiectul la vânătoarea ce se organizase pentru astăzi la Wernigerode, dar M. S. nu a lucrat însă mai puțin ca de ordinar la amendă. Pesta 4 Noembre. Comisiunea numită de delegațiunea austriacă spre a examina compturile bugetului ministerului de externe au admis aceste compturi. Dl. Kalnoky au făcut la această ocaziune declarațiunele următoare: " „Politica urmată in anii din urmă de cătră guvernul austro-ungar, au avut de scop consolidarea statelor situate in peninsula balcanică in vederea intereselor Austriei și a acestor state chiar. Relațiile amicale ale monarhiei cu Italia, nu sunt de loc alterate ; alianța cu Germania este pentru țară un punct de sprijin care-i asigură o lungă perioadă de pace și o garanție serioasă contra oricărei eventualități. Relațiile cu Rusia s-au întărit și mai mult prin o înțelegere comuna asupra chestiunelor generale. Punctul caracteristic al intrevederei de la Skiernievici este, că cei trei împărați și guvernele lor au exprimat acolo voința bine hotărâtă de a menține și salvgarda pacea Europei. „Dorința de o apropiere pe terenul politic și economic manifestată de Grecia au primit un început de executare grație negocierilor angajate in vederea indicerei unui tratat de comerț și navigatiune. „Ministrul accentueza apoi că joncțiunea liniilor ferate austro-otomane a fost întârziată de Poarta care procedează în această chestie într’un mod nejustificabil. Terminând Kalnoky, zice că spere află într’o apropiată soluțiune a chestiunei plăței îndemnizărilor datorite victimelor bombardărei Alexandriei. Londra 5 Noembre. Camera comunelor au votat proiectul de adresarepuns la discursul tronului. New York 5 Noemvre. Deși rezultatele deja cunoscute ale alegerilor care avură loc in Statele Unite sunt încă necomplecte, totuși partidul democratic pare să fi triumfat in statul New York. CUMERLUTH. BALASSAN. CRONICA INTERNA Scrisorea M. S. Regelui adresată d-lui prim-președinte al Înaltei Curți de Casațiune ca răspuns la felicitările trimise de înalta Curte la Sigmaringen cu ocasiunea nuntei de aur a Auguștilor părinți ai M. S. Regelui. D-le Prim-Președinte, „Am primit cu o vie satisfacțiune „felicitările ce Ne trimiteți pentru cel „de al cinci-zecilea aniversar al călătoriei prea iubiților Mei părinți. „Ei ca și Mine au fost forte simțitori „de sentimentele ce purtaui vntregei „Mele familii. „Viu dar, d-le președinte, a vé ruga „să luați sarcina de a fi interpretul „afectuoselor Nóstre mulțumiri pe lăngă înalta Curte de Casațiune și Justiție.“ CAROL. Sigmaringen 12 (24) Oct. 1884. In urma unei noi disposițiuni, M. S. Regele va pleca Joi la 6 Noembre, stil nou, din Sigmaringen la Stutgart, iar de aici la Nuremberg unde M. S. Regele așteptă sosirea Augustii Sale Locii. După ce MM. LL. vor visita museele și edificiele publice în timp de douăile, vor pleca la Viena, unde MM. LL. Regele și Regina sunt așteptați Duminecă sara. După o ședere de două, trei zile în Viena, în care timp vor face o visită AA. U. RR. și 1.1, arhiducele Rudolf și principesa Stefania, la castelul de Luxembourg Maiestățile Lor se vor întorce în țară. Regina României (Carmen Sylva), vice „L’Italie,“ s’a dus acum in urmă la Stokholm pentru a asista la prima represintațiune a operei lui Hallstroem, „Neaga“, a cărei libret a fost scris de M. S. „Neaga“ are ca subiect o legenda română. Marți a venit înaintea curței de casațiune recursul primăriei din Galați privitor la procesul său cu d. Gr. Heliade. Se scie că curtea de apel din Focșani a respins cererea de revizuire făcută de primăria din Galați. Curtea de Casație, prezidată de d. prim-președinte Crețescu, a făcut divergință. Afacerea se va preda din nou înaintea secțiunilor unite. La 22 curent, s’a înfățoșat înaintea înaltei curți de casațiune recursul d-lui N. A. Oreviceanu din Severin, contra decisiunii onor. curți de apel București, prin care’l osândea a restitui primăriei locale suma de lei 1770,, léfa primarului ce și-a însușit’o JÎe nedrept pe când era ajutore de primar al urbei T.-Severin. Primăria fata de orașului Severin era represent. primar și d. advocat M. Kornea, car d. N. A. Oreviceanu prin d. advocat Emanuel Porumbaru. D. M. Kornea demonstră înaltei curți de casațiune nefundarea recursului, Curtea respingând recursul dlui Oreviceanu, fără a mai intra in camera de chibzuire, îl condamnă la la 200 lei cheltueli de judecată. D. general Crețeanu, șeful casei civile și militare a M. S. Regelui, a sosit in capitală, venind de la Sigmaringen. D. colonel Carp a plecat marți in Rusia pentru a aduce catâri pentru trebuințele artileriei D. general Cernat, comandantul corpului al 2-lea de armată, a urmat marii inspecțiunea batalionului al 2-lea de vânători, comandat de d. maior Ionescu. Suntem informați că d. general Cernat, va inspecții cercuri oficialii din regimentul al 7-lea de dorobanți (Ploești) cari n’au fost concentrați. Pentru acest scop, d. general Cernat va pleca mâne dimineță la Ploești de unde se va întorce sara in București. A doua zii, d. general Cernat, va inspecta geandarmi călări și pedeștri din capitală. Aflăm că ministerul de resbel a dat o circulară prin care obligă pe toți oficierii—cari au dreptul—să aibă cai pentru a li se da furagiul trebuitor. Toți acei oficieri cari nu vor avea cai nu vor mai avea pe viitor drept la furagiu. D. R. Opreanu, procuror general la înalta Curte de Casațiune, și-a dat demisiunea din acest inalt post, care a și fost primită. Cu acestă ocasiune d. Opreanu a primit din partea d-lui ministru al justiției o adresă prin care’i mulumenta pentru serviciile aduse magistraturei și’i face cunoscut că cu regret ia primit demisiunea. La 2 Nov viitor se va judeca la trib. Ilfov, secț. 3-a, procesul fostului oficiant din biuroul telegrafic central Cirișanu, inculpat pentru sustragerea unui mandat de 3000 lei. Recolta vinului.—din Huși, cu data de 19 Oct. se scrie următorele Harului „Poșta” din Galați : „Culesul viilor s’a terminat, prețurile, cu cari s’a vândut vinul nou sunt foate mici, căci s’a pogorât până la 60 bani vadra, așa că mai mult costă accesul. „Vinurile albe din anul trecut se vând și acum in oraș câte 40 bani Oca, iar cel mai bun negru câte 60 b. oca.“ ALERGĂRI DE CAI. La cursele de Duminică 21 Oct. au fost 5 alergări. La ânteia alergare premiul I de 1500 lei l’a luat Gareth al d-lui C. Blaremberg și H. C. a d-lui Laptev, premiul II de 150 lei. N’a fost alt c d. La a doua alergare, premiul I de 3000 lei și al doilea de 200 lei îl ia Cuba a d lui Blaremberg. N’a fost alt cal La a treia alergare, premiul I de 1500 lei l’a luat Primal d-lui Blaremberg, iar premiul II de 200 lei l’a luat Surprise a d-lui Al. Marghiloman Au alergat și alți cai. La a patra alergare, sau premiul subscriitorilor, premiul liu de 4000 lei l’a luat Canotier al d-lui Al Marghiloman, iar premiul 2-lea de 300 lei La Goulette a d-lui Blaremberg. N’au alergat alți cai. In sfârșit, la a cincea alergare, sau „premiul Zerlendin premiul liu de 1000 lei l’a luat Mignonnette a d-lui Blaremberg, iar premiul 2-lea de 300 lei H. C. a d-lui Laptev. N’au alergat alți cai. După cum se vede, cursele din acest an n’au fost tocmai strălucite. CRONICA ESTERNA Anglia. Citim in «l’Indép.beige» de la 1 Nov. : Regina Victoria a conferit baronii la 5 dintre supușii sei; toți aceștia cari intră in Camera lorzilor aparțin partidului liberal. Numirea lor se pune in legătură cu reforma electorală. Intr’o scrisore ce a adresat d. Bright clubului liberal junior din Birmingham densul își exprimă speranța că hotărârele prudente vor prevala in cele din urmă in Camera lordlier „dacă nu, clima ar deveni gravă , dacă nu, poporul s’ar supăra.“ Adică dacă Camera ereditară nu se hotăresce a vota reforma electorală, poporul va cere nu crearea unui număr anumit de noi patri, ci o transformare organică și radicală a acestei adunări. Contrariu logicei faptelor, acestă perspectivă pare ca nu mișcă nici decum pe lorfli. După cum spun fiarele, Camera lorilior tot mai este decisă a cere presentarea simultană a proiectului de reformă electorală și a bilului de redistribuțiune. Turcia. Ziarul «le Temps” de la 1 Nov. ne spune că se scrie din Constantinopoli lui «Times» că guvernul otoman își justifica in modul următor atitudinea sa in conflictul cu Austria, provocat prin neexecutarea de către acestă din urmă a convențiunei á quatre. Porta dice că in actuala stare a financelor n’ar putea face sacrificii in vederea legărei liniilor sârbe, dacă Bulgaria nu’și ține angajamentele luate. Insă Bulgaria nu manifestă pănâ acum nici o intențiune de asemenea natură. Departe de a începe lucrările preparatorii, ele nici nu sunt măcar votate de Cameră, care le-ar putea refula Pe altă parte, Porta nu pute aștepta pănă se va lămuri situațiunea forte încurcată a căilor ferate rumefiate. Pentru acest scop ea crede de cuviință a intenta un proces societăței proprietară a acestor linii și la nevoe a le sechestra. ” „Scrii din Constantinopoli.» Ziarul armean Jiuis zice că E. S. Suleiman-Bey, adjutantul M. S. Sultanului va pleca curând cu o misiune în Rusia. Consiliul civil armean, a decis în ședința sa din Mercurea trecută de a trimite la patriarhatul ecumenic o delegațiune însărcinata de a felicita pe I. P. S. Sav Ioachim IV,” cu ocasiunea înălțărei sale de șef al bisericei ecumenice. După ziarele armene, acesta deputațiune ar fi plecat în 12 (24) Octomvrie la Fanar. ț Mgr „Azarian,” patriarhul Armenilor catolici, a plecat la 12(24) Octomvrie la Fanar pentru a felicita pe I. P. S. S. Ioachim IV cu ocasiunea numitei sale pe tronul patriarhal Mgr. Azarian era însoțit de Mgr. Ferrahian și Ciamcian, numiți de curând episcopi de la Diarbekir și de la Mousch. Mikael effendi Gallabian, secretarul interpret al ministerului afacerilor străine s-a dus la 12 (24) Oct. din partea E. SL Assim-pașa, de a felicita pe Mgr. Ioachim pentru înalțarea lui pe tronul patriarhal ecumenic. CRONICA LOCALA *** (Donațiune). Principesa Elena Cuza bine-voind a oferi in fiecare an nume de bani, pentru a se cumpera cărți și alte obiecte de studii copiilor săraci din scola comunei Ruginosa din jud. Suceva, ministrul exprimă principesei Cuza cele mai depline ale sale mulțumiri pentru interesul ce portă junimci studiase din scalele rurale. *** (O felicitare). Redacțiunea unui ziar nu cunosce fi de sarbatóre. Ea trebuie sa lucreze si și nópte pentru a putea satisface pe lectorii și abonații săi prin aparițiunea regulată a ziarului. Insa pe langa acesta ea ar dori sé îndepliniască și alte datoriați, pentru care nu are alt mijloc decăt numai calea publicităței. Astfel de exemplu, cum am fi în stare să îndeplinim astăzi o datorință de conveniență vis a vis de numeroșii noștri lectori, abonați, cunoscuți și amici, cari serbază (liua D-lor onomastică, dacă nu ne-am servi de calea indicată. Ada cem dar felicitările nóstre cele mai sin I cere tuturor acelora cari serbară astă ții I 26 Octomvrie patronul lor Sf. Dimitrie. Seim că acastă zi este cu două fețe: pentru mulți se arată cu fata senină iar pentru mulți cu acea posomorâtă. Noi dorim ínse că ea să se arate pentru toți numai cu fața cea senină. *** (Banchet). Cu cea mai mare plăcere aflăm că astăzi Vineri 26 Oct. curent la orele 6 sara exposanții și cooperatorii Iașani, formați în un comitet, sub președința d-lui Al. Negruți, dau un banchet în onorea neobositului luptator I pentru desvoltarea industriei naționale, fondatorul societăților și exposițiunilor coo«De obiceiu am un somn atât de ușor ca un șoarece,* continuă luntrașul cu o plăcere învederată istorisirea sa: „tuse tu sara aceia locusem un păhăruț peste măsuri. Décá m’ar omorî cineva, n’ași putea spune cum am ajuns acasă la sora aceia; se vede că am cficut îndată pe pat și că din causa horăiturei n’am putut sufli împușcăturile. Trebuie să sciți stimabili boeri, că horăiesc atât de tare, că m- aud eu însumi prin somn.* «Prea frumos !* (fișe Pascal, «continuă fiul meu !* «In zori de ziuă mĕ simțiiu ínse iarăși de tot bine, și cum mé scol spre a curăți zapada din vasele mele, aminu plânsetele d-ștrei Baltuș de dincolo de mal și îndată după acesta cunoscuiu poliția și jandarmeria, și pe d. judecător și pe au mai sciu cine, cari veniseră toți spre a face cercetările cuvenite în vila d-lui Baltus Eu trecutu se’nțelege cu luntrea pe malul cel-lalt și cum audiu arestat istorie m’am bucurat prea mult că dormisem atât de tare, căci astfel du aveam trebuință de a mĕ presinta de’naintea justiției, ajuta și nu mai sciu ce.” «Nu sciu pentru ce,însé nu’mi place deloc se vin în contact cu poliția și cu instanțele judecătoresci.» «De órece n’ai auzit nimic, nu ai fi avut trebuință să faci nici un fel de mărturisiri,* $ se Fabrice. Marinarul nu respinse nimic. „Mâne va avea loc actul final al tragediei.” (zise Matilda: „mâne va plăti ucigașul cu viața sa crima de care este acuzat.” «Da, și pare că se va duce din lumea acesta fără a numi numele complicelui său.* Fabrice tresaltă. «Credii dar că culpabilul a avut vreun complice?* întrebă el cu o atențiune alterată. «Nu cred, dar scia positiv.* «Nu te înțeleg-------înaintea Curiei cu jurați n’a fost nici o dată vorba de vrean complice...* «Vorbit-am ceva în privința acesta ? Și cu tote acestea sunt prea sigur în privința celor fișe, și astfel vor fi făcut pote și mulți alții cari au avut cunostință de tote acestea. Găndesce-te dor! Cum ar fi cu putință, ca un om slab, lipsit de întrebuințarea unui braț, se încerce a face un atentat ?* «Acesta mi se pare a fi forte posibil! Pentru a trage focuri dintr’un revolver, nu se pretinde vreo putere deosebită.* «Dar acest om miserabil ar fi tremurat țintind cu revolverul, și acei trei glonți desigur că n’ar fi nemerit țelul lor.* Fabrice făcu din umeri un semn de dispreț. «Déci nu ai alte dovedi că au fost duci complici-------* «Sciu prea bine, că au fost duci, și anume unul aristocrat și altul un om sarac , acel sarac va plăti desigur pentru acel bogat, precum se întâmplă mai totdeauna, și acest din urmă se va duce probabilmente mâne pe piața orașului,—cu mânile în buzunar—și va privi cu nepăsare cum va cădea capul complicelui său și spre a se convinge totodată dacă acesta nu va mărturisi nimic in contra lui.* Fabrice mesteca în gură, fără ca să scie, capătul stins al țigărei sale, și față lui deveni și mai palidă decât mai înainte. «Spune-ne, amice,* continuă el, făcând o sforțare puternică spre a ascunde alterațiunea de care era cuprins, „ce motive ai pentru susținerea d-tale, căci fără un semn positiv, fără vreun fact-------* «Am eu un semn positiv.” «In adevér ?» murmură Fabrice și se făcu negru pe față. „Și ce fel de semn este acesta?* «Pot pune prinsure cu d-ta domnul meu, pe ce vrei, că una din luntrele mele a servit in noptea aceia de a trece pe ucigaș peste Senna.* «Și ce te face a crede acesta?* îl întrebă Fabrice ștergându’și sudorile de pe față. «Urmatorele: Eu însu’mi m’am fost servit de acea luntre, íntorcându-me de la cârciumă !n pavilion. Eu legasem luntrea cu o frînghie în loc de lanț, și a doua zi, voind să întrebuințez luntrea, veluiu că este legată cu un nod, cum n’am făcut un asemenea în totă viața mea.* «Hahaha ! Erai dar beat, amicul meu, precum ai mărturisit însuși.” Și «Da, domnule, beat ca un marinar, ínsă de ași fost de o mie de ori mai beat, totuși nu uit nici în amețala mea cea mai mare de a lega uns nod cum se cade, și acest nod era legat de un guzgan de pe uscat. Ei bine ?—acesta este sau nu un semn destul de puternic ?“ «Acesta nu este nici un semn doveditor cel puțin de’naintea justiției nu pute avea nici o valore " «Dar, daci ași mai putea adăoga, că sub pătura cea mare de zapadă de de-asupra, mai era încă o altă pătură mai vârtosä, și că am găsit în acesta pătură mai vártósá urme lămurite de piciore, cum ar fi atunci ? Insă acestea nu erau urme de tălpi și de călcâi precum le-a purtat desigur bietul om care va fi mâne decapitat,ci urme de ghete precum le purta coconași nobili și păpuși de modă,—cum nișce ghete de carton trebuie să fi fost, de felul cum le porți c ta, domnul meu, și cari lucesc la sare ca o oglindă. Nici acesta n’ar fi un indiciu suficient, ha?” „Ba ce semn! Un semn de clasa 1!” întrerupse micul baron. «De minune, cum mĕ distreza acest marinar cu istorisirile sale picante!* «Eu sunt cu totul de altă opiniune.*fise Fabrice. «Unde este proba că a fost tocmai complicele, care s’a servit de luntre ? Póte să se fi servit tot așa de bine oricare altul.* «Daci nu ai alte probe mai pipăite, amicul mea, —nu te pot felicita pentru acesta descoperire.* «Acesta vrea să te uagă cu miere pe buze,* gândi marinarul In sine; «eu nu’ți voiu mai descoperi nimic, iubite amice.*" „Ei bine, mă lași se aștept un timp îndelungat un respuns." (lise Fabrice cu o impactență răa ascunsă. «Mi se pare că ai împușcat tot praful, sau ai mai avea în adever să ne comunici și alte probe , afară de acestea copilăresci ?” «Da, mai pot cita și alte probe.* „Și care anume ?* „Veli, scumpul meu domn, acesta se cântă mai bine decât se istorisesc”.* Și Topos începu se cânte fără sfială un cântec cunoscut de marinari, al căruia cuprindere era: că cine vrea să prindă pesci mari, trebuie să pună vermi mari în undiță. Fabrice încreți sprîncenile. Voia ore sân și bată joc de dânsul acest om impertinent ? El cunoscutase asemenea că acela se părea și că nu va mai descoperi nimic. Și cu tóte acestea doria Fabrice din inimă se afle ce a mai descoperit marinarul. El își înghiți dar necazul și încercă un alt metod spre a’l face să vorbească. «Veli dor, amicul meu, că te lauri cu un lucru, pe care nu’l poți realisa. Te-ai prins singur în mrejile d-tale.” «Póte !* respinse luntrașul cu un rîs semnificativ. (Va urma). Vď