Curierul Foaea Intereselor Generale, 1884 (Anul 11, nr. 3-146)
1884-01-15 / nr. 5
tru ca spor sa fie, se propune a face reduceri. Dacă necesitate de reducere este, ea trebue făcută, fie sau nu trebuință de spor. D. Geani urmeză combătând in amănunt proiectul, pentru că unele din sporurile ce propune sunt derisoate, pentru că se uită grefierii, cari și ei fac parte din organisarea judecătorescă ; d-sa combate asemene, din puntul de vedere al principielor, disposițiunea ca un singur membru de curte să preside jurații, este mai întăi o centralizare, apoi o asuprire a acelui ce este in arestul preventiv ; combate asemene ideia ca președinte să puta fi judecătorul care s’a rostit deja. Ședința din 13 ian. Camera presidată de d. Leca, presenți 80 deputați. Se cetește raportul asupra alegerei film Schileru, raportorul conchide pentru validare. D. Lățescu combate vehement concluziile raportului zicând că s’a făcut numerose scandaluri in alegere deși dosarele nu fac mențiune. D-sa amintește chestia productelor in timpul fometei și sustragerea unui bilet. Ruga camera de a invalida alegerea. D. Grădișteanu combate pe d. Lățescu și alegerea este validată. , Să proclamă deputați d. Pilat alesul colegiului al 2-lea de Dorohoi și Făntăneanu la al 3 lea de Olt. Ședința să suspendă și la redeschidere d. ministru de justiție cere amânarea discuției asupra proiectului relativ la magistratură picând că proiectul se va discuta odată cu bugetul (aplause). D. Voinov invită camera a se ocupa cu proiectul de revizuire, (vii aplause). Se voteză creditul pentru repararea localului curței de apel din Focșani și creditul pentru cheltuelele ocasionate cu fabricarea monedei de aur. Se acordă o pensie lunară de 200 lei văduvei Zalic, precum și indigenatul d-lin Himleș. La 4 ore camera trece in secțiuni. M. S. Regina a trimes principesei de Wied, mama sa, o carte (Sermons) manuscrisă, legată in catifea cu petre scumpe. Se confirmă știrea că generalul Klapka are misiunea de a interveni pe lângă guvernul român pentru unirea liniilor ungare cu cele române. La Curte se va da lunea viitore o masă, in onarea deputaților și senatorilor. Curtea de casație va judeca la 24 fev. viitor recursul arhiereului Calistrat in contra hotărârei Sinodului. Aceiași curte va judeca la 10 fev. recursul fostului casier Tigveanu, condamnat la 20 ani muncă silnică. Școală de instrucție. Alăturea cu șcdla de aplicație de artilerie și geniu, se înființază o școlă provisorie de instrucție pentru locotenenți și sub-locotenenți din arma cavaleriei, aleși de preferință din elevii școllei militare sau din aceia ai școalei sub-ofițerilor, cari au un an de serviciu la trupă și propuși de șefi regimentilor. Elevii ofițeri ai școllei vor fi esterni. Numărul lor se limitază la 30 și se vor alege din aceia care n’au incă 30 ani. Cursul acestei școale va fi de 9 luni, începând la 1 nov. și terminându se la 1 aug. In iulie se vor face examenile. Joi sara, la orele 8 jum., M. S. Regele, însoțit de adjutantul de serviciu, a mers la cercul militar, unde a ascultat conferința ținută de d. colonel Atanase Dimitrescu, comandantul reg. 6 călărași, asupra cavaleriei nóstre in raport cu infanteria și artileria. D. G. Vernescu a avut durerea de-a perde pe mama d-sale, d-na Caterina Vernescu, care a încetat din viață joi dim. Astă di duminică 15 ianuar, societatea „Tinerimea română” va ține ședință ordinară publică, la care toți doi membrii sunt rugați a lua parte fiind la ordinea Zilei conferința d-lui N. G. Rădulescu intitulată „De ale simțimintelor” și alegerea comitetului revistei pentru al 3-le an. Ședința se va ține in sala facultății de medicină (Universitate) la ora 1 p. m. Acte oficiale. Sunt înaintați la gradul de administrator clasa II, pe faua de 1 ianuar 1884. Vatopol Nicolae din regimentul 1o călărași, administrator clasa III de la 1 august 1874, în locul vacant de comptabil la regimentul 5 dorobanți. Iliescu Ion din regimentul 18 dorobanți, administrator clasa III de la 16 nov. 1874, în locul vacant de comptabil la acelaș corp. Vrabie Nicolae din intendența corpului 4 de armată, administrator clasa III de la 1 iunie 1878, în locul vacant de comptabil la regimentului 3 dorobanți. Malaxa Mihail din intendența diviziei Dobrogea, administrator clasa III de la 6 ianuar 1876, în locul vacant de comptabil la regimentul 32 dorobanți. Vardala Alexandru din regimentul 26 dorobanți, administrator clasa III de la 8 april 1878 în locul vacant de comptabil în acelaș corp. Dascalescu Constantin din regimentul 8 artilerie, administrator clasa III da la 8 april 1881, în locul vacant de compt. în acelaș corp. Dimitrescu Gheorghe din regim. 26 dorob. administrator clasa III de la 8 april 1878, în locul vacant de comptabil la acelaș corp. Ninoviceanu Dimitrie de la depositul central de echipament, administrator clasa III de la 8 april 1881, în locul vacant de comptabil la regimentul 12 dorobanți. Poliacof Nicolae de la corpul 3 de armată, administrator clasa III de la 8 april 1881, în locul vacant de comptabil la regimentul 11 dorobanți. Botez Anton din regimentul 24 dorobanți, administrator clasa III de la 8 april 1878, în locul vacant de comptabil la acelaș corp. Teodorescu Dimitrie din administrația centrala, administrator clasa III de la 1 iunie 1878, în locul vacant de comptabil la batalionul 2 vânători. Constantinescu Cristache din regimentul 5 artilerie, administrator clasa III de la 8 april 1881, în locul vacant de compt, la acelaș corp Luca Constantin din regimentul 5 călărași, administrator clasa III de la 1 iunie 1878, în locul vacant de comptabil la școla fiilor de militari Craiova, Stanomirescu Vasile din regimentul 7 călărărași administrator clasa III de la 1 iunie 1878, în locul vacant de comptabil la regimentul 25 dorobanți. Milicescu Alexandru din regimentul 18 dorobanți, administrator clasa III de la 8 april 1881, în locul vacant de comptabil la școla de infanterie și cavalerie. Mărgăritescu Vasile din regimentul 3 călărași, administrator clasa III de la 1 iunie 1878, în locul vacant de administrator al spitalului Constanța. Oprescu Anghel din regimentul 1 de artilerie, administrator clasa III de la 8 iulie 1878, în locul vacant de comptabil la regim. 18 dorobanți. Dâmboviceanu Pompiliu din intendența depositelor, administrator clasa III de la 8 april 1881, în locul vacant de sub-șef de biurou în administrația centrală. D. Arh. Demetrian, directorul prefecturei județului Ilfov, este autorizat a lua parte la lucrările consiliului de reviste al recrutației contingentului 1884, în locul d-lui prefect Crețeanu care se află bolnav. D. Petre Pegeanu, actual impiegat al serviciului taxe de Va . Pe lângă biuroul vamal I Galați, este permutat în asemenea calitate la Zbiuroul vamal Severin, în locul d-lui A. I. I Chihaia, trecut în altă funcțiune, iar la biu- Iroul vamal Galați, în postul ocupat de d. Pegeanu, este numit de d. Alexandru Penescu, j fost sergent-major în armată, respondența sa cu cabinetele europene ; între altele, faimosul răspuns la scrisorea vizibală a lui Fuad-Pașa, cunoșteți negreșit acestă piesă diplomatică a căriei stil și demnitate fac unul din cele mai de însemnate documente ale istoriei nóstre. Vâ dau aceste detalii, pentru ca să va serve a publica în Indépendance Roumaine un mic articol asupra reposatului. Este un act de justiție acesta care i se cuvine de drept din partea Românilor, și sunt sigur că el va dovedi cu prisosință sentimentul de gratitudine ce țara nostru păstrază pentru adevarații sei amici. Cu totul al vostru V. Alexandri. A. BALIGOT DE BEYNES. In ziua de 7 Ianuarie s’au săvârșit din viață la Paris, un om a cărui nume au fost undeajuns cunoscut de noi românii timp de șapte ani cât au fost ca secretar intim a marelui domnitor Alexandru Ion Iiu. Baligot de Beynes nu mai există, el s’au se întălnască mărețul suflet a aceluia, a cărui nume nu se va șterge nici odată din inima fiecărui român. Baligot de Beynes după 1866 au scris o însemnată scriere asupra faptelor domniei lui Alexandru Ion Iiu , în care operă Românii vor videa între multe și neașteptate lucruri. Ei au luptat mult pențară nóstru, căci pe când se afla in Paris, dânsul ne sprijinea cu ghibăcie prin pana sa abila drepturile nóstre, în loc de orice biografie publicăm o scrisare a marelui poet național Vasile Alexandri adresată D-lui Grigore Ventura, in care se resumă în câteva cuvinte totă biografia sa. Mircești S/15 Ianuarie 1884. Scumpul meu Ventura, Adevărați prieteni ai României sunt rari !... vorbesc de acei omeni escepționali cari au consacrat activitatea și solința lor apărărei drepturilor țarei nostre în timpul luptelor nóstre de tot felul. In Francia se pote numi un Saint Marc Girardin, un Michelet, un Quinet, un Ubicini, un Billecocq etc., dar, numârândui pe degete, nu cred ca să pute ajunge pănă la rece. In acestă pleiadă, unul din cei care au lucrat mai mult în favorea regenerațiunei nóstre, dupa cât știu eu, este fostul secretar al prințului Cuza, Artur Baligot de Beynes, care a murit în Paris la 7 Ianuar Am făcut, la 1848 — 1849, o companie de șase luni cu el în presa parisiană (Naționalul, Timpul, Reforma, Constituționalul, etc) pentru a interesa pe Francesi în causa nostru, și pana lui Baligot, neobosită și vigurosă, nu ne-a dat niciodată deșmintilă. Mai târziu, mergând să se stabilască la Constancinopole, a fondat țliarul numit Curierul Orientului, care, cu totă censura turcescă, a fost un vrednic luptător al României. In fine, în calitatea sa de secretar al prințului Cuza, a redactat, dupa ideele politice a prințului, o mare parte din co curierul t. balassan. CRONICA ESTERNA Italia. Contele Greppi noul ambasador al Italiei la Petersburg, ar fi declarat urmatorele unui corespondent al harului Times : Că de patruzeci de ani, nu-și amintește o epocă in care șansele păcei, să fi fost mai mari decât acuma. Italia fiind un stat încă tânăr, are interesul seu de a căuta pacea și a remânea atașata politicei de pace a Austriei și Germaniei. Singura ambițiune a Italiei e de a fi privită in Europa, ca un element de ordine și garantul păcei, căci poporul ei nu trebuie se lase a se induce in erere prin excitațiunile periodice, zadarnice a iridentiștilor și republicanilor. Cel mai mare merit a D-lui Depretis este că au demascat iridentismul, și probând că acesta este o questiune fără nici o importanță. Nici un italian cu bunul simț nu gândește la luarea Triestului sau a Tretinului. Majoritatea acestor două orașe este împedicată de a lua parte la acastă agitațiune , fiindcă ea este ocupată de interesele ei materiale. Iridentismul începe a declina, și nu curând va dispărea cu totul. Afacerile Coloniale. «Times“ publică o depeșă din Hoiheon, prin care anunță că trupele Chinese din Canton au debarcat in insula Hai-Nan, cu munițiuni complecte de răsboiu. Prin poporațiunea insulei domnește o mare agitațiune, și din acestă causă consulul Eagles au cerut trimeterea unei canoniere inglese. In acelaș timp China au comandat cătră o fabrică de arme din New-York o cantitate''mare de puște cu repetiție pentru armata sa. Li-Fong-Pao, ministrul Chinei la Berlin au mers in persona la Stetin pentru a inspecta vasele de răsboiu comandate de guvernul său. Egipt. O depeșă din Cair adresată harului Times spune, că pănă acuma sunt încă fără noutăți in privința Cartumului, și că situațiunea acestui oraș e gravă. Forțele împrăștiete la sudul frontierei ajunge la cifra de 43,000 omeni. Noul ministeriu egiptean, se găsește in fața unor cheltueli enorme necesitate de operațiunile militare; și aceste cheltueli, făcute cu cea mai strictă economie, cer fonduri considerabile. Congresul Economic. (Urmare). Ședința din 6 Ianuarie 1884. Domnule Președinte 1 Comitetul de inițiativă onorat cu misiunea ce ar ți bine-voit ai încredința in congresul anului expirat, simte cea mai plăcută datorie că odată cu urările de bună-venire ce este fericit a va adresa și anul acesta, in a doua capitală a țarei, să va raporteze despre necesitățile ce împreună cu clubul comercianților ieșeni au observat că sunt mai mult simțite in industria și comerciul indigen din România , care neaparat simt, și ale fiecăreia localități aparte. Nu avem pretenția a va presenta o lucrare complectă cu studiile detailate ale fiecărei propuneri, pentru acesta ar trebui de scris volume întregi, raportul nostru’i restrîns, a enuncia cât mai restrâns motivele fiecărei propuneri, desvoltarea se va face oral înaintea congresului. Astfel, deși agricultura este să zicem astfel sufletul industriei, și amândoua formează baza comerciului, totuși o distincțiune să face între ele din cauza diversităței mijlocelor și necesităților fiecăruia, și raportul nostru n’a putut decât să se păstreze caracterul special fiecăria, deci ne ocupăm cu jena generală, convenția Austro-Ungară, și apoi o parte cu agricultura, industria, comerciul și vinocultura, spre acest scop începem : Gena generală Convenția Austro-Ungariei făcută sub fatalele împrejurări de la 1876, adoptată ca principiu al națiunei favorizate și în celelalte convențiuni analoge, a creat statelor vecine avantagele cele mai deplorabile în detrimentul comerciului și industriei române abia născânde, printr’ânsa adoptând liberul schimb, făr’a cugeta că suntem statul cel mai tenor, am pus stabilă oricărei desvoltări industriale și comerciale, aceste stavile s’au întărit mai mult, și prin abuzul impunerilor ce ne-a mai făcut Austro-Ungaria prin interpretări arbitrare acelei convenții, așa că’n opt ani s’a simțit un regres enorm in sistemul nostru economic, acum dar in ajunul incetărei acelei convențiuni distructive, este în interesul național, a se denunța și aplica sistemul protecționist pe cea mai mare scară în favorea industriei și comerciului indigen. Promisiunile ministerului date in Cameră că se ocupă in cabinet cu acastă lucrare, nu ne pot lăsa indiferenți. Denunțarea convenției, o anchetă generală și o comisie extraordinara este imperios reclamat a se institui pentru elaborarea unei convenții comerciale protectrice, deci cerem : 1) . Denunțarea convențiilor existente și a se stărui la guvern să decidă o anchetă generală asupra păsurilor industriei și a comerciului interior și exterior, și a mijlocelor protectare ce ar trebui de luat la închierea noilor convenții și instituirea unei comisii speciale compusă nu numai din delegați ai camerilor de comerciu, ci și din comercianți, agricultori, industriași și vinocultori mari ce au fost sau sunt in contact cu strâinătatea cari să studieze și să avizeze la mijlocele protectrice cele mai nimerite. Agricultura. Nu ne ocupăm de mijlocele necesare procedurei precum perfecțiunea seminței, cultura rațională și muncile agricole, acestea fiind de domeniul agricultorilor proprii, a căror concurs și lumini cu regret trebue să spunem că ne-a lipsit, ne ținem strict, de cadrul unde productele agricole ajung in comerciu și industrii, și aici observăm cu durere că tarifele drumurilor de fer menite a înlesni mijlocele de transport acestei mici avuții naționale, sunt atât de urcate și putem price dificile ca nici în o altă țară, și acesta atât pentru cereale cât și pentru animale, și oricâte promisiuni sau dat de minister pentru revizuirea și scăderea tarifelor, au remas încă simple concepțiuni, deci propunem: 2) . Scăderea tarifelor căilor ferate la cât mai jos posibil. Un obstacol este încă refusul importului vitelor in Austro-Ungaria, care după ce au deținut de la noi tote garanțiile sanitare convenite, și chiar acele arbitrar pretinse totuși nu deschide granițele sale pentru vitele nostre, și chiar productele animale arare ori le primește cu destule dificultăți, pe când vitele și productele animale similiare ale ei intră la noi cu înlesnire mai mult decât bine-voitore, deși uneori există și la ea boli molipsitore propunem : 3) . A se ruga guvernul că prin tote mijlocele să obție de la Austro-Ungaria respectarea convențiunei comerciale prin deschiderea granițelor sale, introducerea vitelor nóstre și productelor animalice. Balanțele importului și exportului anual dovedesc scăderea comerciului nostru cu mai multe zecimi de milione scădere care are de consecință urcarea prețului aurului, ajuns ne mai pomenit de scump, acastă scădere provine din dificultățile ce se sufâr la introducere, cerealele, vinurile și masculii noștri de multe ori refulate. Pentru ameliorarea acestor neajunsuri propunem : 4) . Guvernul să fie rugat a interveni pentru încetarea dificultăților ce se fac la introducerea cerealelor, vinurilor și masculilor in Austro-Ungaria. Ca sancțiune acestor dorinți să se róge guvernul. 5) . Ca pănă ce Austria va îndeplini aceste îndatoriri, ce-i incumbă după convențiune, guvernul să bine-voiască a opri importul la noi a productelor sale similiare. Industria Abia născândă acastă ramură, sufere atâtea neajunsuri și întimpină atâtea dificultăți, care nu numai impedică disvoltarea dar o distruge, obstacolul general este : a) . Adoptarea sistemului liberului schimb, adevaratul distructor al industriilor născânde, și acest sistem adoptat la noi pe cea mai largă scară, nu lasă nici o desvoltare aceste ramure, e necesar deci. 6) . Că in tote convențiunile vamale ce se vor încheia, să se scutască de vamă materiile prescrise necesare industriei locale, și să se impue la taxe cât mai urcate confecțiunile similiare străine ce se vor importa. b) Copleșirea desăvârșită a țarei nu numai cu confecțiuni strâine, dar și cu meseriași, cari prin uneltiri de multe ori nedemne, ucid orice început a industriașului local, ce neștiind a cutriera țârile, cată a fi totdeuna onest, impune imperios a se cere. 7) . Obligăm prin o anume lege a meseriașilor străini să aibă o diplomă de maistru în meseria ce esercită, recunoscută de sculele speciale din țară, și un livret atestând conduita sa, de la cel cărora le-a lucrat. c) . Lipsa materialelor prime, mai ales pielăria și lemne de confecțiuni, necesare industriei, care importate de-aiurea își au prețul urcat de vămi, transport și taxe comunale, face că confecționătorului local îi râmâne pentru muncă și cheltuelile sale, un câștig atât de mic, că nu’i acopere nici existența (silnică, de face să cerem. 8) . Până ce inițiativa privată n’ar înființa fabrici sistematice de pielărie, cel puțin Statul să deie o desvoltare mai mare stabilimentelor sale de dubâlarie, înființând și altele pe la penitenciare ; prin acest mijloc va procura meseriașilor acest obiect maieftin cel puțin cu vama și transportul, și va forma din acei nenorociți criminali niște lucrători ce ar putea câștiga onest punea lor, la atelierile sau fabricele private, ce s’ar înființa mai apoi de particulari, prin acesta și publicul ar putea avea mai eftin obiectile de pielărie, atât de necesare, ca încălțămintea, hamuri și altele. c). In lipsa capitalului necesar maiștrilor ce es din școlile tehhnice și de meserii pentru a-și deschide ateliere, propunemi : 9) . înființarea pe lângă fiecare scolă tehhnică de meserii sau profesională a Statului, județelor sau comunelor, câte un atelier practic dotat cu unelte și material, in care orice maistru ești din șcală, și neputându-și avea atelierul seu, să găsască de lucru cu bucata după un premiu determinat, obiecte care apoi ven 1i Zându-se publicului, să se ramburseze capitalul și cheltuelile, cu care mijloc maiștrii eșiți vor avea nici motivul lipsei de lucru și capital pentru a imbrățoșa ca astăzii alte cariere, și din contra’și vor putea forma prin muncă capitalul necesar, fără ca Statul, județele și comunele să pârdă ceva. e). Lipsa a orice garanții a privilegiului invențiunilor, lasă ne pusă in practică inteligența și ingeniositățile multor maiștri, a căror produceri fără nici o jenă sunt pe dată imitate de alții precum și neîncurajarea fabricelor indigene, opresc desvoltarea industriei și ne face obligator a proprie. 10) . Prin anume legi să se încurajeze prin acordare ne de monopol sau scădere de taxe ori recompense bănești, tóte fabricele utile industriei care s’ar înființa în țară, și să se acorde brevete invențiunilor utile, cu privilegiul timporariu ca aiurea. Aseminea din multele păduri ce are Statul ar fi util și în interesul seu, că la una și doua să înființeze ferestrele și uzine sistematice pentru producerea lemnelor de industrie, de unde meseriașul și sculele tehnice și de meserii, să-și potă procura lemne după comande, și a nu mai recurge în strâinătate pentru un articol atât de abundent in țară, acesta iarăși cel puțin pănă ce inițiativa privată în baza unuii sistem protecționist ar putea să le înființeze. In fine maiștrilor cari deschizând ateliere ar lucra luptând continuu cel puțin 5 ani, sau ar lucra în atelierile altora continuu acel timp,^i să li se acorde o recompensă bănuscă, spre a’ se susținea în cariera lor. Comercial. Trebue să mărturisim că legile fermelor și colportajului ce sunt pe cale a se introduce, vor contribui întru cât va a ajutora comercial onest, dar rănile sale cunoșteți că sunt așa de mari, că jena și decadența sa actuală nu se va simți ameliorată . Volume am zis ar trebui scrise pentru a arata decadența sa actuală, și iarăși volume pentru a propune remediere, dar mărginiți In cadrul restrâns ce mi-am impus pentru a nu va obosi în grelele chestiuni ce aveți a studia. Zicem :a). Legea Bursei era menită să ajutare transacțiile comerciale și mai ales să le dea celeritatea și siguranța ce trebue să aibă. Doua lacune din ea au fost de ajuns, să’i anihileze efectile, prima este: că nu s’a interzis expres jocul de burse, sau specula asupra diferențelor, și al 2-le, obscuritatea lasată în art. de a se pedepsi expres cu aceiași pedepsă ca uzurpatori de funcțiuni publice și samsari clandestini de mărfuri, precum se pedepsesc acei ce-ar mijloci schimbul de aiea controverse că unele instanțe judecătorești îi pedepsesc, și altele nu, și atâta a fost de ajuns strâinilor ca să anihileze existența bursei, și astfel de la început acestă instituție utile se râmâe pustie în detrimentul comerciului și agriculturei. Adăugați la acesta și lipsa a orice sancțiune acestei legi prin care să fie impus riguros închierea transacțiilor comerciale prin Bursă, și pentru existența acestei instituții propunem é 11) . Interzicerea jocului de burse fie direct fie sub nume de cumpărări cu termen sau specula asupra diferinței. 12) Pedepsirea gradat cât mai aspru a samsarilor clandestini de mărfuri ca și celor de schimb, începând de la minimum o lună închisore și 500 lei amendă, și pănă la maximul închisorei și amenzii corecționale. 13) . A se decide ca sancțiune legal bursei ca nici unui contract, s’au act comercial prevazut In legea sa, să nu i se deie vr’un curs judeciar de nu ar fi învestit cu timbrul bursei și făcut prin agenții sei, aceiași sancțiune in art. 18 și 19 din legea patentelor. bj. Antrepositele încă sunt de esența înlesnirei comerciului și întârzierea înființărei lor macar în orașele ce au burse, este forte mult simțită, acastă Înființare n’ar costa pe Stat sau pe comuni, atâta ca să nu-i ramburseze cu prisosință cheltuelile, propunem deci. 14) . înființarea de către Stat sau comună cât mai urgent a antrepositelor și docurilor necesare în orașele ce au înființate burse. c) Neesecutarea legilor esistente, relative la interzicerea strâinilor, a debita tutun și băuturi spirtase in comunele rurale este încă o pedică la desvoltarea comerciului indigen, e necesar deci: 15) . A se ruga guvernul să esecute legile speciale în materie. (Va urma). CRONICA. LOCALA * *** (Plecare). Vineri cu trenul de la patru, au plecat la București I. P. S. S. Mitropolitul Iosef, spre a lua parte la lucrările Senatului. Până la gară au fost întovărășit de o mare parte din cler, și de escorta de jandarmi călări, cuvenită rangului seu. *** (întrunirea Comitetului Exposițiunei Cooperatorilor). A treia întrunire a Comitetului pentru viitórea exposiție din Iași, au avut loc vineri in 13 a careu, pe la ora 8 sara la Primărie. In acastă întrunire s’au procedat de cătră d-ni membri la alegerea biroului definitiv. S’au ales ca Președinte D. Alex. Negruzzi, Vice-Președinte D. N. Beldiceanu, Casier D. C. C. Chirilă, secretari D. Petru Nițescu și D. Basile N. Lupu, ca secretar onorific, care au oferit de a da concursul seu comitetului exposițiunei. Marți iu 17 se va ținea in localul Clubului comercianților a patra ședință la orele opt sala. Credem că Comitetul va căuta a disvolta tota activitatea și zelul in realizarea acestei utile mișcări economice.