Curierul Foaea Intereselor Generale, 1888 (Anul 15, nr. 2-144)

1888-10-14 / nr. 114

" * deosebire de conformațiune Intre stomacul rumegatorelor și al nerumegatorelor este legată o deosebire și mai importantă în mecanismul nutrițiunei, de care agricul­torii trebue au țină socotală, dacă voiesc să aibă boi bine nutriți și puternici. In adevăr boii și cele­l­alte rumegatore nu mesteca în gaură de­cât forta puțin nutrețul și ’l înghit forte puțin divisat. In acestei stare alimentele întră în rumen, care este compartimentul cel mai volumi­nos și îndeplinesc rolul unui reservoriu de hrană. Io rumen alimentele mestecate cu puțină salivă se imbilă de lichide, fe­meie și sunt supuse la o mică fermenta­­țiune, care le face mai lesne de devisat în urmă Ele șed în acest compartiment cam 1—1 jam. ore și în urmă sunt re­aduse din nou în gură, în porțiuni mici numite holuri alimentare, spre a fi ru­megate. Un bon sănătos mișcă fălcile de 40 de ori pentru a rumega un bol alimentar a­­­­men și în urmă ’1 înghite din i aduce altul în gură, rumegărei, alimentele bine n­­au mai trec în rumen, ci în bo­nă În folos, de aci io chiag­ul­tă întrerupere. In aceste com­ne face adevărata mistuire, iar absorb substanțele hrănitore, trebue reținut în mecanismu rumegătdrelor și anume cum ca­ievul, paiele și în genere nutrețurile solide, nu pot nici­odată trece d’a drep­tul în bonet și de aci în cele­l­ alte com­partimente ce urmează, ci intră tot­d’a­­ana în rumen, unde trebue să stea cât­va timp spre a fi din nou readuse în gură și spre a fi rumegate. Pe de altă parte să scie că boii nu pot scote bolul ali­mentar, de­cât fiind în repaus. Faptu este cunoscut de toți agricultorii; îndat ce se opresce plugul pe brasdă boii încep a rumega. Din cele de sus rezultă că boii de muncă au trebuință de conace (repaus) mai mari de­cât caii între orele de muncă, pentru ca să aibă timp nu numai spre a mânca, ci și spre a rumega. Un bou pate să mă­nânce ori­cât de mult, pate să aibă ru­menul îndesat ca nutreț și cu tóte acestea el nu se nutresce și nu’și repară puterile —­""c a dacă nu i se lasă , și rumega ceea­ ce zice că un boi care­­ o pate să morá de unul (stomacul) plin e indispensabil să se ”5 ce au mâncat. In trebuință de 2 jum­­aus, ca să se potü De asemenea treime să avem în vedere că dacă boii ar fi hrăniți la pășune le ar trebui prea mult timp până să adune atâta iarbă în­cât să se sature și în urmă să o rumege; de aceea să recomandă că boii în timpul muncilor grele să fie nutriți în grajd cu fân de bună calitate. Ca moda acesta ei mânâncă repede; pot rumega în repaus cât ține conacul și nu-și pierde puterea. Tot în timpul muncilor grele, ca cele ce sunt de executat acum, pe lângă hrană, trebue să mai băgăm bine de seamă ca boii să nu se strice de fag la greben Putem feri ușor boii de răni la greben, daca’i spălam de 2 sau 3 ori pe săptâ­­mână cu o soluțiune de apă da plumb Acesta se prepară disolvând 230 grame de acetat de plumb intr’un litru de apă Cu ea să treacă boii in partea unde vine jugul. Dacă din întâmplare un bou se râ­­nesce de jug, atunci sa se frece cu apă de plumb în fie­care zi. Prin acesta rană se vindecă repede iar pielea să întărescă la acest mod procedăm ca alimentarea și îngrijirea boilor la scala de agricultură de la Ferestreu, și ei se țin în bună stare­a de jug cu totul munca ei ce suntem siliți să-i punem, onală) V. Cârnu-Munteanu. • •>«­­tre de Stat care, deci, nu pote transmite nici o depeșă fără știrea și voința ndatră. Mai mult încă (vegli art. 2), un biurou nu póte comunica cu altul de cât numai prin intermediul oficiilor Statului. Acest biurou deservit de amploiații so­­cietăței vaporelor nu ne costă nimic, ne servește și ne aduce venit. înființarea lui constitue insă un act de înaltă trădare ; acesta este, cel puțin părerea .Democra­tele. Organul oficios al colectivităței con­sacră două colone întregi din leadingul său articol 9 (21) Oct. 1888 la desvol­­tarea acestei țese. Redactorii acestei seriase gazete uită că fără un vot al Camerei, fără aprobațiunea consiliului de miniștri, ci prin simplă de­­cisiune a directorului general al poștei de pe atunci, un biurou telegrafic al societa­­ței dunărene, a fost pus la Galați in le­gătură cu oficiul nostru de Stat la Dec. 1878 și funcționază de atunci, și ca la A­­pril 1879 alte două biurouri telegrafice au fost instalate la Agenția vaporelor de la Giurgiu și de la T.­Severin, înființarea acestor birouri a fost o mă­sură utilă, și nu pomenim faptul pentru a’i critica, ci numai spre a constata că noul act de trădare al guvernului nu are măcar meritul originalității. In acesta ocasiune rară, guvernul ac­tual a copiat colectivitatea. Convențiunea cu societatea austriacă de navigațiune pe Dunăre. „Rom. Lib.* publică in acestă privință următorea notă, pe care o înregistrăm, re­zervându-ne a reveni asupra chestiunei: Până acum călătorii cari plecau cu va­­porele din diferite stațiuni de pe malul Dunărei și mai cu samă de la T.­Mugu­­rele, erau expuși a actepta pe pontene­rile întregi sosirea vaporelor când ceața sau un accident are­ care le împedicau in mersul lor. Acesta stare de lucruri va in­­ceta, grație măsurilor luate de direcțiu­nea noistră poștală și aprobate de guvern. Societatea dunărană se obligă a afișa in fie­care oficiu poștal ora pornirea vapore­lor de la stațiile învecinate și pentru a­­cest scop, se înființază un biurou telegra­fic la Agenție in legătură cu oficiele noi­ CRONICA ESTERNA Chestiunea papală și visita împăratului german la Roma. In acesta privință ,Fremdenblat“ publică o depeșă din Berlin concepută in termenii ur­mători : In sferele conducătore se miră lumea de desilusiunea pe care pare a o fi încer­cat presa clericală in urma resultatelor negative ale visitei imperiale la Vatican. Nu mai încape însă nici o îndoială că ve­derile politice germane, in ce privește ces­­tiunea papală, de mult trebuia să fie cu­noscute. Acesta politică nu se va schimba, nimic nu o va modifica și de mult timp ea este dată publicității prin declarațiu­­nile formale ale representanților Germa­niei in Roma. Ar fi trebuit să se aibă in vedere aceia ce se scie forte bine in va­tican, și anume să se știe că acest punct de vedere al Germaniei in cestiunea ro­mană este basa esențială, punctul cardi­nal pe care este așezat tot edificiul ali­anței cu Italia. Alianța, materialmente și moralmente, era imposibilă pa alte base. Acum decă cu tote acestea la vatican O­­menii­­ și-au putut face ilusiuni in privința resultatelor posibile ale vizitei împăratu­lui, aceste ilusiuni trebue să se fi împrăș­tiat astă­zi cu desăvârșire. *** (Alegere) Alegătorii Colegiului al III-lea, care votează direct, împreună cu delegații aleși de alegătorii acestui co­­egiu, care votează indirect, se vor întruni astă­zi Vineri 14 Octomvrie, ora 9 dim­­n sala Primăriei Comunei Iași, pentru a alege un deputat.—Iată numărul delega­ților întregului județ Iași: Comuna Iași 20 delegați, Plasa Codru 25, Plasa Bra­niștea 35, Plasa Stavnic 24, Plasa Bahlui- Cârligitura 127, și Plasa Copou-Turia 48 delegați. Total 279 delegați. *** (Cuvioasa Paraschiva). Astă­zi, Vineri 14 Octombre, fiind săr­­barea S-tei Cuviosa Paraschiva, se va oficia un serviciu divin în paraclisul din curtea bisericei Trei-Ieml',­de unde apoi se va scote sicriul cu m0ștele Cuviosei Pa­raschiva, (care se afli depuse acolo, de­ore­ce biserica e în reparație), și se va expune în curtea bisericei, pentru înles­­nirea credincioșilor ce vor veni spre a vi­zita moștele, iar sara sicr­ul va fi dus îndărăt în paraclis cu solemnitatea cuvenită. * / * ^ j —­­ « ~ ^ â • *­­ * V* j»î­n adâreî Societăței Cieroloi R­om­ân­ii.­.. Bine­facerea, cuvenita reînnoită fi? se: Normale de la Trei­ Ierarhi, cind urmeza a se face și darea de samă despre starea morală și materială a societăței, în cursul anului 1886 și 1887, conform art 47 din statute. Pentru acest sfârșit sau regulat a se invita pe toți membrii acestei socie­tăți de a participa la zisa întrunire. *** (întrunire electorală) Marți seara o întrunire electorală, a ele­mentelor liberale, din localitate a avut loc in sala Curței cu Jurați. Marele no­stru barbat de Stat d-l Mihai Cogălni­­ceanu, a onorat acestă intruire publică, luând cuvântul. Bătrânul orator a vorbit aprope două ore, făcând un istoric retros­pectiv a politicei nóstre. Publcul­­ l-a as­cultat cu mare atențiune și lin când in când fu aplaudat cu frenezie. Atât la in­trarea sa in sală, cât și la eșire, d-nul Mihail Cogălniceanu, a primit ovațiuni caldurose din partea unui public imens. Au mai vorbit la acesta int’unire d-nii Gr. Mârzescu, Nicu C. Aslan M. Tzoni, Stefan Șendrea, G. Panu, lot Nădejde și Părintele Diacon Vărlănescu. Ședința s-a deschis la orele 6 jam. și sa ridicat la 11 jun. ore. Ordinea a fost perfectă. Reorganizarea honvezilor ungurești. D. Coloman Tisza, prim ministru și mi­nistru de finance in Ungaria, este preo­cupat actualmente de dificultățile cari i se causeza reorganizarea honvezilor ungurești, care l’a obligat d’a înscrie încă 4 milione și jum. de fiorini in bugetul anului 1889. Sporirea cheltuelilor necesitate de or­­ganisarea honvezilor are de scop d’ai pune pe aceștia in măsură d’a fi mobilisați tot odată cu armata activă in cas de resbe și d’a spori in același timp forța lor e­­secutivă Pănă acum armata honvezilor pe picior de pace se compune din 92 baza , infanterie și 40 escadrone de husari; în caz de rezbel însă la efectul acestor es­cadrone se adaugă companiile de reserva. După acastă nouă organisațiune, aceste companii de rezervă vor forma o­ sine, în cas de resbel, 32 de bat purtând numerile de la 93 până In ce privește cele 40 escadrone sau­ honvestești, ele vor forma­­ 10 regimente de câte 4 escadróne și 2 escadróne de reserva. Cavaler vecilor își va avea locul, după ord­nerată de bataie, o parte in di a cavaleriei propriu zise, o parte in dronele care vor fi ca ajutor la divisiu­­nile de infanterie. Efectivul Honvezilor sub arme la sfâr­șitul anului 1888 s’ar ridica la numărul de 136,932 de soldați pentru infanterie și 11,920 pentru cavalerie. După proiec­tul de lege presintat de baronul Fejerva­­ry, acest efectiv se va spori cu vre o 4000 de soldați. CRONICA LOCALA (Sosit), Ieri, Joi 13 Oct. a sosit în orașul nostru, Dl. P. P. Carp Ministru de externe. D-sa a venit de la Moșia Ți­­bănești din județul Vaslui, care’i proprie­tatea sa.— Iar astă­zi Vineri, cu trenul de la 7 sara, Dl. Ministru va pleca la Bucuresci. CURIERUL TH. BALASSAN DECLARAȚIUNI DE­ CĂSĂTORII de la 2 pănă la 9­­ cm. Leopold Gerhard Brise cu d-ra Varvara a Vâ­­dlânei Ion Gr. Rozan cu d-ra Maria Irmnea cu Mihai Gheorghiu cu d-ra Iona trecu Emanoil Silberg cu d-ra Lucia Pirteni Antoni Dim. Tăutu cu d-ra Elena Sofițiu Gr. Mălăncescu cu d-ra Profira Dimitriu Vasile Popa cu d-ra Elena Botei St. Valeanu cu d-ra Ecat. Stroici Haralamb D. Huiban cu d-ra Elena Drăghici Pavel Zizu cu d-ra Catinca Psibiu Gh­iornescu cu d-ra Maria Manel Al. Teodor cu d-ra Profira Ilies­u Th. Sucevanu cu d-ra Profira Micuța Nec. Vădănescu cu d-ra Elena Rotariu Vasile Rusu cu d-ra Maria On­a Strul Horn cu d-ra Feiga P. Esistein Iosef H. Achen cu d-ra Ester Milca Beneamin Leizer Grimberg cu d-ra Ita R. Șm­il L. Lichtenbron cu d-ra Leia Avram Moise Cloper cu d-ra R Leibovici Haim Fridman cu d-ra Hana Spaer Peisah Marcu cu d-ra Sura Lebovici Iancu Rosenblum cu d-ra Hana Leia Grinștein. V. H. Opler și fii cu Primăria Capitalei N. Rodată cu Olga Ghidionescu. Vineri 21 Oct. Hacik Șahimp cu Statul Thlem­idem Statul cu L. Moscovici Statul cu D. S Georgia. CURTEA DE CASAȚIE SECȚIA II. Luni 17 Oct. N. Dobrescu vânzare Gherghina Mihai idem George V. Pândaru corecțion­al Simeon Rahboh idem Nae Marinoi și alții idem. Marti 18 Oct. Vasile Cap Mare corecțional M. N. Mareșu și alții vânz. C. Hristescu idem N. Delide cu Măntulescu comercial. Mercuri 19 Oct. V. Gheorghițe venz Solomon I. Bally cu Era. Florescu comercial Ion Pascu vânzare. D­IVERSE ept. trecut, individul Dobrea al Urluia jud. Constanța, după cu un cuțit pe nevasta sa Mo­­n­sa, s’a înjunghiat și pe sine numie saie și ale nevestei sunt grave. In sara de 23 Sept. trecut, Dobra soția lui Enache Bârsan, din com. Hotarele, jud. Ilfov, pe când turna gaz in lampă dintr’o garniță, a luat foc gazul de la lumânarea de cerp ce a­­vea in mână și, voind să’l stingă a pus fusta peste garniță, care, aprinzându-se, i-a cauzat mai multe arsuri pe piciore și pe mâni. Apoi a luat foc și streșina casei și, numai prin a­­jutorul dat de autoritatea locală, a fost loca­lizat Dobra insă, in ziua de 29 Sept, din causa arsurilor, a încetat din viață. Tot in ziua de 23 Sept , fata Ileana D. Zla­­te, din com­. Tângujei jud. Vaslui, aflându-se la mașina de trier, din erere a calcat cu pi­ciorul stâng in val, care a’a rupt de d’asupra genunchiului. Transportată fiind la spitalul Voi­­nești, jud. Iași, a doua zi a încetat din viață. În naptea de 29 spre 30 Sept. trecut, indi­vidul Gh. I. Hanu, din comuna Moșna, jude­țul Fălciu, a ucis prin strangulare pe soția sa Maranda. Asasinul este arestat. Morții de la 2 pănă la 9 Oct. Elena Stolnicu de 22 ani, Marcus Bercovici de 22 ani, Th. V. Ciubotariu de 40 ani, Iancu Sârco de 50 ani, Anica Gh. Ferariu de 30 Prutul St. Cre­ani, Marcu mon de 13 ani, St. a Vadanei ue iu. , Ștoim de 36 ani, Aba Martha de 71 ani, M. Negrutz de 24 ani, Moise Mendelson de 64 ani, Zalman Ber Polingher de 36 ani, și 45 copii până la vrâsta de 10 ani. CURTEA DE CASAȚIE SECȚIA I. Luni 17 Oct. Hacik Șahim cu Statul Idem idem Sindicatul fal. Wagner cu Statul Statul cu I. Rovinaru. Marți 18 Oct. Hacik Șahim cu Statul Idem idem Statul cu G. Ghindor I. G. Pionaru cu Iacob Solomonovici. Mercuri 19 Oct. Luisa Neagu cu Gr. Călinescu I. Cant­li cu N­. Burghinat Hacik Șahim cu Statul —--------------------------------------------------------­ Primăria Municipiului Iași. No. 10588. In ziua de 12 Octombre curent fiind ziua fixată pentru alegerea deputaților colegiului I, dat fiind­că majoritatea abso­lută de voturi n’au Întrunit de­cât doi candi­dați, in comformitate cu art. 109 alin. 2 din legea electorală, urmează a se face balotaj in ziua de 19 a curentei, orele 9 dimineța. Despre aceasta se aduce la cunoștința ale­gătorilor din Colegiul I. p. Primar, Th, Teutu. p. Secretar, N. Dima. -v­o­­imit știm. Dv. trimitere­a unui fla- Extract de uleiu pentru ț. ce am comandat pentru un barbat, de 35 ani, ce suferia de asurd­enie. e a produs acel remediu la persona de mai sus. Este o adevărată minune. După apli­carea de 24 ore a acestui remediu, pacientul, ce Înainte era surd cu desăvârșire, putu acuma să audă clar tic tacul ornicului de părere, ce se afla la o distanță de mai mulți metri. Acest bărbat, căruia lumea îi apare ca un ce nou, pe lângă D-zeu, vă mulțumesce Dr. pentru ajutorul miraculos. Cu stimă și supunere Alexanderfeld. Gustav Manzey. Acest Estract se Uleia pentru atare de c. r. medic secundar Dr. Schipek, cu ins­trucția întrebuințării, se póte procura, trimi­țând costul de 8 franci către depoul general Franz Giacometti Wien, Fünfhaus, Stadion­gasse 1. Calea ferata K­ierg-Cerrti­tej Liniile române Arendarea Restaurantului din Gara Iași. Restaurantul din gara Iași se dă in arendă și se póte ocupa la moment. Doritorii, cari vor vor se ia in antreprisă acest restaurant, vor trimite subsemnatei Di­recțiuni pănă la 19­31 Octombre 1888, oferta lor sigilată cu inscripțiunea : »Ofertă pentru arendarea restaurantului din gara Iași.* La aceiași Direcțiune (secția de mișcare) se pot vedea tot­odată și condițiunele de a­­rendare. Ofertele, in care nu se va arata caota de arendă, ci se va spune numai, că concurentul oferă câte­va procente mai mult decât arenda anuală cea mai superioră, oferită de ceilalți concurenți, se vor privi ca nule. Compania își reservă dreptul, a da prefe­rință restauratorilor actuali de pe liniile ro­mâne ale Companiei. Iași 7/19 Octombre 1888. Direcțiunea de Esploatare. No. 10625 ! E. Ceva interesant! Anunciul de câștig Samuel Heckscher senior de la Hamburg, care se află in numărul de astăzi al gazetei este forte interesant. Acesta casă­­ și-a câștigat o reputație așa de bună prin plata promtă și discretă a sumelor câș­tig­ate aci și in împrejurimi in­cât rugăm pe toți cititorii de a da atenție inserției ei de astăzi. DECLARAȚIE Sub­semnatul C. Briese după o muncă de 33 de ani pentru a ridica industria in țară transformându’mi firma asociindu-se cu fii mei Eduard și Bernard vog pe vechii mei clienți care­­ m-au dăruit încrederea și au avut buna-voință a mă onora cu comănzile D-sale și au rămas resturi de plată la vechea mea firmă ca pănă in ziua de 26 Octombre a. c. se bine-voiască a o achita că cu ocazia asociației cu fiii mei sunt nevoit a preda conturile in o stare bună fără nici o daraveră de bani neîn­­casați. Sunt convins că vechii mei­ clienți vor avea buna voință și pănă la sus zisa zi mă vor onora cu prezența și vor achita conturile D-sale. Tot odată mai rog atât pe vechii mei cli­enți cât și pe toți Onor, cetățăni Ieșăm­ că și pe cei din alte orașă se bine-voiască a mă onora ca și pănă acum cu comenzile D-sale și­­­•'►om siguri că vor fi pe deplin mulțumiți privința lucrului bun cât și a prețu­­l dus. Cu totă stima C. Briese, îngrijind bine corpul seu, fie­care se póte bucura de o sănătate bună și ajunge bătrâ­nețe fericite. Cea mai mare parte a bulelor provine din sânge, așa­dar e datoria cea mai sacră a fie­căruia, de a surveghea funcționa­rea sângelui.— In urma cercetărilor conștiin­cioase și mulțumită experienței îndelungate, am reușit a compune leacuri pentru purifica­rea și fortificarea sângelui într’un mod sigur într’un timp scurt și fără a lașa nici umbră de urmări displăcute. Noi locuim in tot­deauna (fără mercuriu) bălele provenite din sânge stricat, urmările triste ale obiceiurilor secrete in fine starea slăbiciunei, bólele pielei, rănile chiar cele mai răutăcioase, căderea părului, podagra, rheu­­matismul precum și tote bălele femeești. Cu metoda nostră specială eliminăm cor­deaua chiar și la copii cu înlesnire in timp de o oră.— Cu ajutorul bandajelor nostre con­fecționate după procedeurile cele mai nouă și mulțumită unui tratament topic, personele su­ferinde de vătămătură se insănătoșează încet dar sigur. Primim ori­ce scrisore confidențială relativă la descripțiunea detailiată a bulei însoțită fiind de un timbru poștal de francare pentru răs­puns. Officiu­l Hygiea“ in Breslau II (Germania). A­N Ü­N­C­I­U­R­I De arendat și de vânzare J­osia Rotopănești cu Bră­­­luteni și Milmești din districtul Suceava, departe ana órA de gara Folti­­ceni, în Întindere de 648 fălci pământ de arat, 320 fălci fânaț și sudat, 172 fălci pădure . Acaretele de gospodărie și curtea de locuit in bună stare. Doritorii pentru informatiuni să bine-voiască a se adresa la Dl. Gaetan Cavaler Zadurovici la Bi­voli posta Dorohoi. 1 De vânzare !Cerdeanul Ciolici, cu o casă cu două camere și tóte atenansele aflate pe dân­sa — Asemine o casă cu două etaje, atenanse și un loc viran in care este și o pivniță de piatră, din strada Podul­ Vechiu, lângă stra­dela Armeană, sunt de vânzare.— Doritorii de a le cumpără se bine­vroească a se adresa prin scrisóre la sub-semnatul la Focșani, sau la cumnata mea D-na Maria Th. Petrov str. Ghica-Vodă vis-a-vis de Biserica Barnoschi, Iași. Major Dimitrie Petrov. GAZDA pentru ELEVI Strada Ar­cu No. 12, lângă Liceu. D-na Zoee Constantinescu rugă pe onor, pă­rinți de familie, care bine vroesc a da copii in gazdă, bucurânduse de o bună îngrijire , tratament, cu preț moderat. Un bun administrator dorește de a se angaja la o moșie. Adre­sa la administrația acestui ziar. 3000 lei se cântă cu garanție, adre­sa la Administrația Ziului nostru. De inchiriet Casele mele din strada Sf. Theodor No. 4, se dau cu chirie de la Sf. Dimi­trie viitor. Doritorii vor bine-voi a se adresa la subscrisul str. Serărie No. 95, Iancu F. Alexandrescu.

Next