Curierul Foaea Intereselor Generale, 1889 (Anul 16, nr. 1-140)

1889-06-11 / nr. 64

Raportorul citește art. I—6 care se voteza fără nici o discuție. La art. 6. d. colonel Logadi propune un a­­mendament. D. general Manu combate amendamentul d­­lui Logadi, e o escepțiune la principiul admis in legea de față. Amendamentul respins de comitetul delega­­ților e respins și de Senat. Se votezi apoi fără discuție art. 6—18. La art. 10 d. Vilner, propune un amenda­ment relativ la ofițerii de stat-major. D. general Manu e pentru acest amenda­ment, dar rugă pe d. Vilner a și’l reserva la finele legei, unde se află „disposițiuni tran­sitorii”. Pus la vot art. 10 se adoptă. La art. l­, d. Filipescu propune serviciul e­­fectiv de 3 ani pentru coloneii, cari vor să a­­jungă la gradul de general. Pas la vot amendamentul se respinge. Se voteză fără discuție art. 11—17. Cele­lalte articole se admit mai fără modi­ficări. Legea in total se voteza cu 36 bile albe și contra 2 negre. Ședința se ridică la 5 ore. Ședința de la 8 Iunie Ședința se deschide la ora 2. Președința d-lui vice-președinte G. Mâr­zescu. Presenți 65 do. senatori. D. G. Vernescu depune mai multe mesaje și proiecte, între care și acela pentru acor­darea de 1000 lei, recompensă națională d-nei Olga P. Mavrogheni. Se admite urgența. Se trece in secții. După redeschidere, D Codrescu, raportor, citește raportul co­misiei delegaților referitor la proiectul de lege pentru stingerea datoriei de 100 mii lei unei societăți de la Brucsela care a avut transacție cu guvernul. D. N. Fleva se miră că acestă cestie, de­și veche, de 14 ani, se aduce incidentul Înain­tea Senatului pentru a fi resolvată, fără însă ca ea să fie pe deplin cunoscută și fără să se fi adus măcar o hotărâre a tribunalului că Sta­tul român este dator să plătescă acestă su­mă. Gestia părânduise precipitată și nedreptă, mai ales că se cere plata in aur,­nu o pri­mește. Cere ca resolvirea ei să fie amânată. D. P. Grădișteanu susține proiectul. D. G. Vernescu de asemenea. D. Daniilescu raportor dă citire proectului de lege prin care ministerul domeniilor este autorizat să cumpere imobilul din str. Aca­demiei, proprietate a d-nei Maria Blaremberg care să slujească la diferite instalațiuni in serviciile Statului. D. Cămărășescu se pronunță contra acestei cumpărători, de­oare­ce se atinge fondul târ­gului de râmători cu scop de a cumpără o casă veche. D. Greceanu e contra părerei d-lui Cămă­rășescu. D-sa crede că așa ved­e cum e casa Blaremberg, ea pate sluji forte bine dacă se vor face puține cheltueli. D. Florescu se unește cu părerea d-lui Gre­ceanu. Legea luată in considerare și pusă la vot este admisă. D. L. Catargiu președintele consiliului dă citire mesagiului de închidere a corpurilor legiuitore. Citim in „Monitorul oficial“. Marți, 6 Iunie, la orele 4 jumătate după amiaza­, M. S. Regele și A. S. R. principele Ferdinand, însoțiți de adju­tantul de serviciu, au mers la școlla de ofițeri spre a asista la examenele a­­nuale. La sosire, după ce Regele și Prin­cipele au fost întâmpinați, de d. col. Voinescu, directorul școllei, de d. loc.­­col. Iarba, sub-directorul, precum și de cei­l­alți ofițeri ai școllei, au întrat în clasele unde treceau examenul elevii anului I a secției armelor speciale, la cursul de geometrie descriptivă, și e­­levii anului II a secției de infanterie și cavalerie, la cursul de artă militară. Majestatea Sa bine­voi­a pune di­ferite cestiuni elevilor asupra obiecte­lor examenului, căutând a se convinge prin sine însuși de progresele instruc­­țiunei. După terminarea examenului, Re­gele convorbi mai mult timp cu d. director al școllei, cu d. col. Lahovary, membru în juriul examinator, și cu d-nii profesori asupra materielor pre­date, recomandând asemenea ca pro­gramele de învățământ să fie întoc­mite ast­fel ca să profite elevilor cât mai mult, pe timpul studiului lor în acea școlă, Maj. Sa, remâind mulțumită de chi­pul cum este condus acel stabiliment de educațiune și instrucțiune militară, bine-voi a arăta înalta Sa satăB facți­une d-lui director al școllei, precum și d-lor profesori, iar la orele 7 S’au întors la Palat. Mercuri la orele 5 după amiații M. S. Regele a inspectat regimentul al 6-lea de artilerie. M. S. Regele a fost însoțit în acesta inspecție și de moștenitorul tronului principele Ferdinand de Hohenzollern. M. S. Regele au semnat Vineri de­cretul prin care consiliul de miniștri este autorizat ca pe timpul lipsei M. S. din țara să facă ori­ce numiri și să ia ori­ce disposițiuni, sub reserva aprobarei ulteriore a M. S. Acest decret va apare în „Monito­rul oficial“ de azi Duminică. M. S. Regele a primit din partea M. S. Regelui Elenilor o scrisore de felicitare, drept răspuns la notificarea ce ’i s’a făcut de către Augustul nos­tru Suveran că Principele Ferdinand, nepot al M.S. Regelui a fost desem­nat, conform art. 88 al constituțiunei, ca moștenitor presumptiv al Coronei, și a primit titlul de Alteță Regală, Principe al României. D. Durutti, însărcinatul de afaceri al Greciei, a avut onore de a remite M. S. Regelui acesta scrisore. MM. LL. Regele și Regina, înso­țiți de principele moștenitor au plecat eri sâmbătă în străinătate. Iată itinerariul călătoriei, MM. IL. s’au dus mai intâiu în Viena, unde vor sta 24 ore; pe urmă vor porni spre Sigmaringen unde vor asista la nunta principelui Wilhelm. Din Sigmaringen M. S. Regele se desparte de M. S. Regina pentru a însoți pe Augusta sa mamă în Elve­ția la Engadino, iar M. S. Regele va merge la Neuwied, în Germania. Absența MM. N­. și A. S. R. din țară va fi de aprope o lună. Din sorginte sigură află „Naționa­lul“ că în timpul calătoriei Maj. Lor în străinătate, se va lua o hotărîre de­finitivă și în privința căsătoriei A. S. R. Principele Ferdinand. Acestă hotărîre va fi comunicată după întorcerea MM. II. în țară con­siliului de miniștrii și în urmă se va lua hotărîrea definitivă asupra săvâr­­șirei acestei căsătorii, care după cât spune, se va face în București. „Românul“ Ilice, după cât aflăm din sorginte autoritatâ, Principele Fer­dinand va fi înaintat la gradul de ge­neral, în modul următor: La 1 Iulie la gradul de căpitan; la 28 Noembre la gradul de maior; la 1 Ianuarie ca locot.-colonel; la 8 Aprilie colonel și la 10 Mai 1890 la gradul de general, când va fi numit și comandant al corpului al 4-lea de armată cu reședința la Iași. In acest interval moștenitorul va servi în câte trele armate. S’a încuviințat înalt Prea Sfințitului Mitropolit Primat al Ungro-Vlah­iei și Primat al României un congodiu de două luni, cu începere de la 10 iunie 1889, spre a merge la băi in străinătate. Agenția Havas, urmatorele: comunică «Națiunei* In urma unei învoeli aprobate de gu­vern, Agenția Națională Română și A­genția Havas s’au contopit intr’una și d Leantey, represintantul Agenției Havas este Însărcinat cu Administrația Agenției Române. Știrile din străinătate transmise la Bu­curești de marile agenții europene între care și Agenția Havas vor fi Întrunite în­tr’un singur serviciu care va fi împărții ziarelor și abonaților din România sub rubrica Agenției Naționale Române. Aces serviciu politic remâne încredințat unui director numit de guvern. Din partea sa, Agenția Havas va con­tinua a transmite, ca tn trecut, știrile din România cu destinație pentru Paris. Angajamentele luate de cele două A­genții față de abonații lor respectivi sunt menținute. Nici o schimbare nu s'a făcut în ser­viciul anunțurilor al Agenției Havas. Un incendiu a isbucnit Mercuri di­minuță la 4 și un sfert în Botoșani Au ars 11 case din strada Biseri­ CURIERUL TH BALASSAN, cei Sf. Spiridon, dintre cari parte au fost asigurate. D. Lascar Catargiu a ordonat tele­grafic să se facă o ancheta severă. Camera a votat Mercuri acordarea unei pensiuni viagere de 1000 lei pe lună d-nei Olga Mavrogheni, în urma propunerei d-lui Mihail Cogalnicenu. Legea pentru scăderea taxelor la importul produselor farmaceutice stră­ine a fost votată Joi. i In urma votului Camerei prin care s’a înființat institutul de chirurgie ce­rut de doctorul Assaky și s-a menți­nut secția chirurgicală a aceluiași dec­­or la spitalul Colțea, d-sa a comuni­cat telegrafic studenților cum că era Sâmbătă dimineță la orele 9 și 25 a. m. va sosi în București. Aceata veste a fost primită cu bu­curie de lumea nostru medicală. Comuna București este autorizată să închee un contract cu societatea de basalt artificial de la Cotroceni, pen­­tru executarea în curs de 5 ani de lucrări de trotuare, în valore de 4 mi­­lione lei, care să se plătască în ter­men de 10 ani, câte 400.000 lei pe an, și cu obligațiunea pentru societate de a întreține acele lucrări 10 ani fără altă plată și alți 10 ani ca plată de 10 bani metrul pătrat. Se aprobă urmatorea declarațiune sem­nată in București, la 6 (18) Iunie 1889, pentru prorogarea arang­amentului co­mercial provizoriu existent între România și Francia . DECLARAȚIUNE Guvernul M. S. Regelui României și guvernul Republicei franceze, în scop de a înlesni relațiunile comerciale între cele două țări, au hotărât de a prelungi până la data de 19 (31) Decembre 1889, a­­ran­jamentul comercial provizoriu actual­­mente in vigore, care garantează celor două părți reciprocitatea beneficiului ta­xelor celor mai reduse cari punt­ gau­ vor fi înscrise la tariful lor convențional. Drept cârti, «aburi și eu semnat pre­zintă declarations și sa in­vestit’o ca și­ Făr­a­­ iunie 1889. (L. S.) Al. Lahovary, (L. S) Gr. de Courcuy, Scoalele Normale Organisarea școlelor normale de în­­vâțători va fi bazată în viitor pe o pro­gramă și regulament lucrate de o co­­misiune de bărbați competing în ma­terie ca d-nii Maister, Stoicescu Scu­­rei Păun, Antonescu Remuși și Bor­­govan. Acestea sub preșidenția d-lui Antonescu Remuși a stabilit progra­mul consulilor anului preparator ace­lor de studiu și a cursurilor practice. Tote acestea sunt lucrate în vedere ca elevi i eșiți din aceste școli normale să fie bun învățător de fete, atât în lucrări teoretice cât și în lucrări prac­tice privitore la starea satooului nos­tru sub raportul higienic și cultural. Lucrarea acesta după ce va fi tre­cut prin consiliul permanent din Ca­pitală se va pune în aplicare chiar de la Septembre viitor, tororii domeniilor statului, în acestă pri­vință . Facem un apel călduros tuturor agen­ților administrativi și fiscali, aflați în ser­viciul județului nostru, a ne da o dovadă de zelul, activitatea și priceperea lor în serviciul public, pentru alcătuirea acestei lucrări; și deci, întru cât privește sarcina primarilor și agenților fiscali. Ordonăm: Art. 1. Se pune îndatorire perceptori­lor fiscali din fie-care circumscripție a ju­dețului nostru, s& trimetft primarilor co­munelor rurale respective, copie după ro­lurile de contribuțiune ce au a fi temeiu formării tabelelor. Art. 2. Primarii, primind aceste copii, vor chema pe fie-care contribuabil, cap de familie, care nu are pământ și -l va întreba dacă voește a cumpăra un lot de pământ și pe care anume moșie a statului. Văduvele cu copii, sunt considerate ca capi de familie. Art. 3. Se pune îndatorire primarilor comunelor, după proprietățile statului, să convoce consiliile comunale pentru a de­libera și hotărî prin încheere de proces­­verbal, numărul loturilor ce comuna voe­ște să cumpere pentru trebuința școllei și bisericei, conform art. 15 al. II din lege. Art. 4. Răspunsurile locuitorilor mun­citori de pământ se vor trece în formu­larele de tabele cu rubrici, întocmite de minister și din cari se vor pune la dis­­posiția primărielor, odată cu acesta, nu­mărul trebuincios de exemplare. Art. 5. Se pune îndatorire primarului comunei urbane Oltenița ca să formeze asemenea tabele, servindu-se atât de ro­lurile de contribuțiuni cât și de listele e­­lectorale și vestind pe fie-care muncitor de pământ român, să vie a declara dacă voește a cura pâra pământ, ce fel de lot și din ce anume proprietate a statului. Art. 6. Tabelele formate atât de comu­nele rurale cât și de comunele urbane, vor fi întocmite la două exemplare și după complectarea lor, câte un exemplar se va păstra în arhiva primăriei, iar cel­ l’alt se va înainta prefecturei. Intru cât privește îndatorirea sub­pre­fecților . Art. 7. Se pune îndatorire sub-prefec­­ților a veghia la grabnică și exactă întoc­mire a tabelelor, a constata dacă ele sunt conforme cu rolurile de contribuțiuni și dacă sunt întocmite după regulile arătate fin n­i­cin.. . d.mic «.«J * r. . - -târ^iere prefecture­­nț­e c sr.a. d^ arte ,verificare și definitivi încheers. Art. 8. O dat« cc Icaiats: ^ t> ; Avii s. U data cc Icaiak;^ i- ; •*. „ _ib“pf © focali* vor arăta cari sunt localită­­țile unde lipsa de pământ se simte mai mult de populațianea agricolă și cari moșii ale statului ar trebui scose în vîrflare de preferință. De asemenea vor opina asupra trebu­inței de a se forma comune noui, cum și a localităților unde vor trebui așe^te ve­trele satelor. Art. 9 și cel din urmă, pentru întocmai urmare dispunem ca ordonanța de față să fie tipărită și trimisă sub-prefecturilor și primăriilor tuturor comunelor rurale, spre a fi aduse la cunoștința generală a locui­torilor. Sub-prefecții și primarii, fie­care întru ce -i privește, sunt însărcinați cu grabui ca executare a disposițiunilor ordonanței de față. Dată astă­ fii 2 iunie 1889 în București. Prefect: Al. C. Catargiu. Director: M. Lugomirescu. In timpul absenței M. S. Regelui la bir la Graefenberg, A. S. R. principele principele moștenitor Ferdinand va semna tóte decretele ca Regent al Coroanei. scriai Ecor Starea culturile eră este forte rar. . Ast­fel, în L­­«te grânele sunt mai frumosi in cele de jos, unde a râmas rari și mici, bolnăviciose din causa omătului de astă iarnă; de a­­semenea în pământurile prea grase a în­ceput a se mâna și a cuflat din pricina ploilor și vânturilor ce a avut loc de la 20 pănă la 25 Mai. Porumburile au isbutit îndestul de bine; mai pretutindeni s-a terminat cu prima prașilă, și peste o săptămână, se începe la mosorit în multe localități. Ovăzurile și drilele de primă­vârfi au reușit de minune. Viile sunt înflorite și nu permit o re­coltă satisfacétóre în acest an. Pe la multe Podgorii vierii spun că îi mulțumiți, dacă va lua pe jumătate de cum au luat anul trecut. Pomii roditori sunt pleșuvi din pricina omizilor. Grădinile potagere, sau de legumi, sunt frumose pretutindenea, unde plantele nu au fost atinse de mană. Societatea de agricultură din Chaton­­sur-Saônes, va ține în acest an un con­curs agricol și viticol. Cu acastă ocazie se va distribui mai multe premiumi la culti­vatorii care vor avea cele mai bune culturi. Greațiunile de livezi artificiale, irriga­­țiunile și alte îmbunătățiri agricole sunt admise la concurs. Societatea de agricultură din Englitera va ține de la 12—17 iunie în parcul de la Windsor un concurs de o importanță escepțională. La acest concurs va lua parte 996 cai, 1644 capete de specia bovină, 1109 berbeci, 265 porci, 861 capete de paseri domestice și 15600 de mașini și instrumente agricole diverse. Iată cum se ocupă societățile din alte țări pentru încurajiarea muncii: Ar tre­bui ca și la țara nostră să prindă rădă­cini asemenea societăți în fie­care județ, și, în loc de politică, mai bine să contri­­buiască la ridicarea agriculturei, comer­cialul și industriei indigene. Vînzarea moșiilor Statului Publicăm ordonanța dată de d. prefect al județului Ilfov, Al. Catargiu, privitore la aplicarea legei «înstrăinărei bunurilor Statului* : ORDONANȚA Noi, prefectul județului Ilfov. Avâm d­in vedere legea din Aprilie 1889, pentru violarea moșiilor statului, promul­gată lu «Monitorul oficial*, No 6 din 7 Aprilie. Având în vedere art. 10 din aceiași lege ce ne pune Îndatorire a forma tabelele de cei în drept a cumpăra pământ în loturi pe moșiile statului; Având în vedere însemnătatea acestei lu­crări și urmările ei pe viitor, pentru care e de mare trebuință o neadormită băgare de semă. Având în vedere și instrucțiunile minis­­ t noua fașă a crimei din Tăbăci D. Papp, judecător de instrucție, a dat spune „Naționalul“ peste o noua descoperire în afacerea asasinatului de la Tăbăcari. După un lung interogatoriu la care a supus Joi pe asasinul Ștefan Vene­scu, acesta a declarat că tot dânsul e autorul incendiului petrecut la 1 iu­lie la acea școlă. Dânsul a motivat acesta prin acea că a vrut ca unchiul sau sa creda că bonurile pe cari le-a furat acum două luni, au fost distruse de incendiu, cu care nu a reușit, căci omenii din casă au prins de veste la timp. D. Papp a declarat instrucția ter­minată, înaintând dosarul la parchet pentru facerea rechizitorului. ACTE OFICIALE. D. Gheorghe P. Petrescu, senator, este­lului Balta, jud. Brăila, cu locul vacant. CRONICA ESTERNA Ch­im­io „Națiunea“. La 22 iunie, regele și principele regale al Greciei vor trece prin Berlin pentru a merge la Hamburg unde vor visita pe împărăteasa Frederic și pe Fida plata principelui regal. Regele George va merge în urmă la Aix-les-Bains, iar principele regal se va intorce la Atena. Regele va visita de asemenea Ex­­posiția din Paris și va sta în urmai cât­va timp la Londra. In luna August, tata familia regala se va întruni la Copenhaga. La 11 iulie regina însoțită de copiii săi va merge la castelul marelui duce Sergiu Ilynskoie, aprope de Moscova, și în urmă la Copenhaga. Din parlamentul Spaniol La Madrid s-a deschis a cincea și cea din urmă sesiune a Cortezelor actuale. D. Martos a trebuit să cedeze fotoliul d­­lui Alonzo Martinez Ministerul in așa chip s’a scăpat de un om care ’i putea pune piedici in drumul cam periculos pe care a apucat. De astă dată d. Sagasta e sigur că va obține cu ușurință budgetele și sufragiul universal după care suspină atâta vreme. D. Sagasta are in contra­ i pe disiden­ții, pe credincioșii lui Martos, pe parti­zanii generelului Cassola, pe cei ai gene­ralului Lopez Dominguez, pe cei ai lui Romero Robledo, pe protecționiștii lui Gamazo, afară de vre­ o 70 conservatori ai lui Canovas del Castillo. Situația guvernului ar fi forte critică dacă și dreapta liberală, care are destule motive de a fi nemulțumită de actuala stare de lucruri, s’ar uni ca cei de mai sus. Liberalii împreună ca puținii republi­cani și acei câți­va amici ai lui Castelar

Next