Curierul Foaea Intereselor Generale, 1889 (Anul 16, nr. 1-140)
1889-06-25 / nr. 70
Anul al XVII-lea No. 70. IASSI Duminică 25 Iunie (7 Iulie) 1889. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR IN IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr.— pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an, 28 Fr.—pe semestru 14 Fr.— pe trimestru 7 Fr. STREINATATE..............................................40 Fr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani. ȘTIRI LOCALE , ... 1 Fr.EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. . . . Anunciuri: Pag. I, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag. IV, 30 b. Redacția și Administrația 46. — Strada CSosia. — 46. CURIERUL (TH. BALASSAN) FOAEA INTERESELOR GENERALE CONRESPONDENȚI ÎN STRĂINATATE: Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la Domnul Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 31, Passage Verdeau, Paris.—i Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorensce, 51 bis strada St. Anna.- Pentru AUSTRO-UNGARIA prin d. A. Oppelik, primul Biurou de Anunciuri austriac, Wien, I. Stubenbaster No. 2.— Pentru GERMANIA la Rudolf Messe Seilerstatte No. 3, Wien, Ca.l.nd.a,rvLl Săptămân i _ _ ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________JUI__11________________ 8TIL VECHIO | |IDA | PATRONUL J ZILEI | TIMPUL DIN SPTĂMÂNĂ i STIL NOU | ȚIUA ! PATRONUL ț>ILEI______________Răs.. 86relui | Apus. Sorelui Iunie" ■ “ 1 1 . = Iulie " V^’-^ ilîp J " 25 Duminică Sf. Martira Fevronia 7 Duminică Vilibald "A—25 -A 7—44 26 Luni Cuv. David din Tesalonic 8 Luni Elisabeta 7—44 27 Marți Sf Cuv. Samson La 24 Iunie. Pătrariu înteiu, cu timp 2 Marți Cyrul 4—26 7 43 2 ° Mercuri Aducerea muștelor sf. Chir. și Ion 10 Mercuri Amelia 4—27 7—48 29 Joi (t) Sf. apostol Petru și Pavel semn, apoi amestecat. n Joi Benedictu Piu 427 7-42 “0 _ Vineri f Sinodul sfinților Apostoli 12 Vineri Quilbert 4—28 7—42 1 Iulie Sâmbătă Sfinții Cosma și Damian 13 Sâmbătă Margareta 4—28 7—41 Rotter & C o Riemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA , D. John F. Jones, 166. Fleet Street, Londra, E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. WJn 20 bani. La 25. La 26. Anul 1853. Anul 1877. La 1. Anul 1888. XXT XTX 23 Prințul Știrbein părăsește tronul. Cuartirul general Român se mută la Poiana. Rușii trec prin Plevna fără s-o ocupe. Congresul de la Berlin la Basarabia de la România și o dă Rusiei. M. S. Carol, Domnul României, pleca spre cuartirul său general. Românii aleg pe Gr. Ghica și I. Sturza de Domni. Guvernul provisoriu fuge din București unde se numește o Căimăcănie. XXTLIE Se subsemneza pacea de la Berlin, care recunoște independența României și -i dă Dobrogea. La 28. La 28. Anul 1878. Anul 1877. La 29. Anul 1822. La 30. Anul 1848. Pe moșia Șoldana ä,“ % se găsesc de vânzare 08 boi parte pentru căsăpie, parte pentru plug, 6 gonitori, 1 gonitore, 5 mânzați și 5 mânzate. PE MOȘIA HĂLCENI tot din comuna Șipotele jud. Iași se găsesc de vânzare mai multe obiecte de gospodărie, precum : Pluguri, boroni, harabale, cilindruri de curățit grău, o mașină nouă de secere și mai multe altele, tote la cea mai bună stare.—< Ia Iași la subsemnatul sunt de vânzare trei cai cu trei perechi de hamuri și una trăsură bună. Amatorii de a cumpără obiectele aratate mai sus se binevoiască a se adresa la dl. Michael I. Ivașcu la Iași strada Procopie No. 26, în dosul Universităței. IASSI 24 Iunie, 1889, învățământul Femeei, Discursul d-lui G. D. Pallade. D. G. D. Pallade. D-lor deputați, cu ocasiunea budgetului sculelor secundare de fete, vreau sa v6 atrag atențiunea asupra unei lipse de echilibru, care există între învățământul secundar al bieților și între învățământul secundar al fetelor. Vă asigur că atunci când cineva ar lua cele două cifre date de budget, ar putea să zică că în seara acesta e vorba aprope de două specii diferite, că cu totul altă destinațiune are ființa despre care se vorbește în capitolul 18 și cu totul altă destinațiune are ființa de la capitolul 12. Ia adevăr, pe când în privința învățământului secundar la scalele de băeți, o rivalitate, demnă de totă lauda, animeazâ mai tote orașele și deputații pe întrecute caută a obține în județul representat de fiecare, câte un gimnasiu, câte un liceu sau câte o scula normala, în privința fetelor uitați-vă dintr’un capăt la altul al țărei și de bia găsiți ici colea câte o scula secundară de fete, adevărate ose într’un într’un întins deșert. Cum se pare că atonei când se dă importanța meritată primei părți a învățământului, sa ținem înțălenite sculele de fete și pare că ar fi o hotărâre precugetata ca învățământul femeei sa fie cu totul negligiat. Eu, d-lor, cred că noi sunt urmele unui trecut în care societatea nu’și dădea într’un mod complect seamă de rolul adevărat ce trebue se aibă femeea în societate. D-lar, dacă vom continua a crede ca în societate profesiunile liberale și tote ocupațiunile productive aparțin numai bărbatului, ca femeea nu trebue sa servească decât ca obiect de agrement, p! atunci desigur starea învățământului secundar de fete va găsi o deplina justificare și budgetul cum l’ați presintat nu sufere nici o critica ; însă dacă vă veți râdica ceva mai sus ca sa puteți atinge nivelul cerințelor secolului și nu veți mărgini destinata femeei la rolul de agrement; dacă veți înțelege rolul mare și complex ce ea are în societate, atunci nu puteți ca să nu protestați contra unui budget în care se oglindesc ideile orientale supra destinatei femeei, și nu póte Camera acesta, dacă înțelege gravitatea răului, să nu dea angajamentul de a grăbi în acesta privință o reformă forte urgentă și forte vin simțită. D-lor deputați, râul nu se mărginește numai la disproporția uimitore intre numărul scalelor secundare de fete față cu cel de băeți, dar chiar în privința programelor se observă o diferințâ și o schilodire a o mulțime de studii. Aceleași științe, în școlele secundare de băeți, i se da o altă desvoltare decât în programul scalelor de fete. D. A. Bnacovici: Arătați diferința. D. G. D. Pallade: Oricum vom face comparația fie după numărul catedrelor fie după numărul materiilor de studiu, vom găsi diferența. Chiar alte manuale se dau. Cele cari se dau la băeți se cred că sunt prea grele pentru fete, dar dovada cea mai evidentă că se dă altă desvoltare Învățământului secundar la femei e numărul anilor învățământului secundar de fete. In scalele centrale sunt cinci ani, la băeți avem șapte. Apoi aceleași studii, d-le Baacovici pot să fie predate în 5 ani ca și în 7 ! Nu vedeți ca pentru fete aceleași materii de studii sunt supuse la o operație de subțiere, apoi nu vedeți că asemenea procedeuri nu pot fi decât în dauna științei. De ce să avem știință bărbătească și femeeascâ ?... Cred că am satisfăcut pe d. Eancovici. D. vice-președinte . Vă rog, înainte de a satisface pe d. Eancovici, satisfaceți regulamentul și dorința Camerei de intră în cestiune ; acestea sunt pentru discuțiunea generală a ministerului. D. G. D. Pallade: Cred că vă înșelați, d-le președinte. Ia discuțiunea generală a ministerului nu pot sâ aduc considerații speciale câtârui gen de scole cum o fac acum pentru șcalele de fete, acolo trebue să iei instrucțiunea și educațiunea într’un mod general și sâ sintetisezi observațiile asupra tuturor școlelor. Eu cred ca sunt în dreptul meu ca cu ocasiunea acestui grup de învățământ, școlele secundare de fete, sâ fac acest schimb de idei în Parlament... Ziceam, d-lor, că rău a făcut dl. Boncovici când m’a întrerupt ca același invățământ se dă în școlele secundare, atât de fete cât și de bieți, pentru că nu este așa, și nici nu putea fi așa față cu ideile ce ne călăuzesc asupra destinatei femeei. Acum să vă arăt inconvenientul practic al lucrului, sa arăt cum, când ai niște instituțiuni șchiope, necesitățile secolului trec peste instituțiuni și merg acolo unde trebue să ajungă. Așa, de exemplu, astăzi cum se petrec lucrurile în școlele de fete nu se dă un învățământ secundar complect. S’au întâmplat fete cari au voit să complecteze studiul și să îmbrățișeze medicina—și după mine una din întreprinderile cele mai potrivite, pentru acele din fete cari vor sa se devoteze științei, este tocmai medicina. Deja am început să avem în București femei cari în privința medicinei excelează. Ei, în ce situațiune s’au aflat aceste fete când au voit să facă studii universitare. Ele au văzut că în școli au urmat un program schilod și a trebuit să’și complectele instrucțiunea lor aparte, sâ’și iea profesori, să se ducă la 8« supuuf» ’ examen în șcut . * ^ ^ • . I wo wi#wyil‘~Xai“ut Oo Out/CuC titluri pentru clasa 5, 6 și 7, și așa, făcând studiile în afară de școalele Statului, au putut intra într’o facultate. Ce vă dovedește acesta ! Acesta vă dovedește că în societatea noastră se simte necesitatea unei reforme radicale în acestă materie, fiindcă ne aflăm față cu un program din alt secol și trebue să punem tote eforturile ca să ne râdicăm acolo unde ne cheamă necesitățile. Dovadă ca ceea ce spun este așa și în privința învățământului femeei suntem încrnsă sub tóte privințele, voiu lua mărturia chiar a membrilor din majoritate, bună oră mărturia d-lui Mavrodineanu, să spună dacă d-sa nu m’a deșteptat, cu drept cuvânt, asupra unor modificări din buget. D-sa mi-a spus ca pe lângă că suntem în lipsă de șcâle secundare, apoi iată că la asirine comisiunea bugetară și reduce numărul solventelor. De ce d. Mavrodineanu protesta și mă convin ca sa mă asociez și eu la amendamentul d-sale ? Pentru că ceea ce spune d-sa este o necesitate simțită pentru părinții cari ar voi sa aibă tote facilitățile, ca să dea și fetelor aceeași cultură cum pot să o dea bieților. Dovadă că acesta dorință a părinților este reală, avem numărul mare de cereri cari se fac la asii din tota țara, pentru instalarea fetelor acolo chiar cu plată. Vedeți clar că lumea aleargă după școlele secundare de fete bine alcătuite. Dacă lucrul este așaj noi nu putem să rămânem pentru fete în starea actuală de penurie, cât privește numărul scoalelor și cu un program schilod, sterp, înapoiat și sălbatec. Cei cari au fericirea să trăiască într’un centru mai luminat, aceea pot găsi mai lesne institute de învățământ , dar cei cari se găsesc în provincie, aceea sunt nevoiți se vadă pe copilele lor condamnate la ignoranța. Eu unul cred că una din căușele cari țip societatea nostra în loc, este acesta lipsă de egalitate în instrucțiunea celor două sexe. Iată două ființe cari, în lupta lor pentru viață, sunt destinate ca sâ ducă acesta luptă mână în mână... Prin sistemul nostru de învățământ uneea i se dă alte idei, alte aspirațiuni, alte aptitudini pe când cealalta este pregătită cu totul pentru altceva. Puneți-le acum pe amândouă sa conlucreze și veți vedea lipsa de înțelegere. Pentru ce ! Pentru că, d-lor alt ideal s’a dat femeei și altul bărbatului. In privința femeei—voiu spune un lucru care nu o desonorează, pentru ca nu e responsabilă—în lipsa de învățământ în care e ținuta, femeea are disprețul solinței. Pentru ce ? Pentru că n’a fost pusă în condițiune ca să’nțelagă însemnătatea acestei ramure de ocupațiune, ea se’nțelegâ totul dulceața învățământului. Și nu auziți, buna-era, D-vóstre că adeseori atunci când ea începe viața în comun, se întâmplă ca bărbatul, când voesce sâ-și continue ocupațiunea sa studiese, voesce să se ocupe de munca intelectuală, găsesce în cealalta parte elementul unei lipse de respect și de afecțiune pentru acest fel de muncă. El urmează clina educațiunii primite, și de aceea ar voi desigur să nu te mai vadă ocupându-te de lucruri seriose, ci prefera a vedea pe soțul său apucând o altă cale de distracțiuni luxose și zgomotase. Și când te îndrumezi pe calea șciințifică și intelectuală, în loc să ai un tovarăși care să te îndemne să mergi înainte pe acesta cale, ca să ajungi la acel ideal pe care’l doresci, găsești o resistență, găsește o piedică care te oprește de a ajunge acolo. Și poți oare zice că fiind așa, găsești în femee o culpabila ? Nu găsești o victimă a unei educațiuni laterale, care o’a căutat să o pregătească pentru viața în comun, ci din contra... Ei, d-le președinte, văd ca faci din umăr, semnul d-stră este caracteristic, căci exprimă o situațiune a Camerei întregi. D. Vice-Președinte. Ar fi bine să veniți la cestiune și sâ nu vă legați de mine căci eu sunt destul de indulgent cu Dr. D. G. D. Pallade. Când ’mi fac datoria, n’am nevoe de indulgență. Știu câ am o oposițiune în acesta cestiune: știu cândi nu am numai oposițiunea conservatore, ci am oposițiunea unei atmosferi de idei; dar eu cred ca am făcut bine, aducând înaintea d-vóstre acesta cestiune, și în acesta n’am făcut decât să mă inspir de la bunul exemplu oe oi’l dau alte parlamente. Sau de martor pentru acesta pe prietenul Parlamentului englez, d. N. Ionescn, să vă spună dacă nu adeseori ’mi comunică, și sorb cu plăcere, științele cari mi se dă, că în Parlamentul englez fórte adeseori se discuta cestiunea condițiunei femeei, fie ca învățământ, fie ca drepturi civice și atâtea alte puncte de vedere cari privesc jumătățile omedrei. Acum de curând, nu mai departe, a fost pusă din nou în discuțiune acesta cestiune în Parlamentul englez, și am văfut cu plăcere numărul însemnat de voturi ce au avut autorii propunerei. Vedeți dar, d-lor, ca nu trebue să fugiți de acesta cestiune, de tema de a nu fi considerați ca utopiști, și ca sa vă dau mai mult curagiu, vă voiu da încă un nume care vă va încuragia să îmbrățișați reforma condițiunei femeei. Tot deauna, în materia politică și socială, e bine să fiei câte un dascăl, și vă mărturisesc că dascălul care l-am eu este tot un englez, Stuart Mill. Și în materie financiară și în materie economică și în materie de reforme, vei găsi în el omul politic care știe să facă parte drepta necesitatea de guvernământ, dar în același timp și revendicărilor secolului. El nici o dată nu confundă ceea ce este posibil cu ceea ce este imposibil, el are curagiul, când este convins de o reformă, să-și spună părerea pe față. Și sâ nu credeți că faceți o cunoștință nouă ; deja vă e cunoscut; el e maestrul nostru adeseori în materie politica d-vestrei luați ca model și-l urmați în cestiuni de regim representativ, unde a știut să deslege cestiunile cu cea mai mare precisiune. Ei bine, tot același dascăl, când este vorba despre cestiunea femeei, a pus jalonele, a tras linia mare care trebue să ne conducă în acesta materie. (întreruperi). Știu domnilor, că d-un ministru al instrucțiunei nu va veni imediat cu transformarea legei învățământului femeei. Ceea ce am spus este un desiderat și a-și dori sa văd începuturi, ca sa pot spera în realisarea chiar mai îndepărtată a desideratului meu. De altfel este, d-lor, un mare pas când Camera începe a se deprinde cu discutarea unor asemenea cestiuni și le dă o atențiune religiosă, acesta este un omagiu ce se aduce însemnaturei cestiunei. TELEGRAME. Cair 3 Iulie. După o depeșă a colonelului Woodhouse o luptă a avut loc în josul Wadi-Halfa. 70 de egipteni și 500 derviși au fost uciși. Numărul răniților e incă necunoscut. Două tunuri au fost luate de la derviși cari au bătut in retragere. Paris 3 Iulie. O catastrofă teribilă s-a întâmplat afli la amiaflo in minele din St. Etienne în puțurile Verpilleux. Două exprosii de grifa au avut loc pe când 300 de lucrători se aflau in puț. Cadavre numerose s’au scos deja. Sunt puțini supraviețuitori, și se crede că numărul morților se urcă la mai mult de 200. Londra 4 Iulie. Șahul s’a dus la primărie unde a fost primit întrun mod strălucit. Răspunsănd unei adrese a autorităților municipale Șahul a declarat că pune un forte mare preț pe amiciția, puterea și industria Engliterei și că speră că visul sa va deschide o nouă eră pentru relațiunile între Englitera și Persia. Principele de Galles, fiul său, ducele de Cambridge, marchizul Salisbury, miniștrii, representanții mai multor puteri și alte personalități Însemnate au asistat la acestă recepțiune. La dejunul ce s’a dat la onorea Șahu-